. . aia Ll Rinamiea lractoara br, Transmisii mecanice pentru tractoare Datorita simpittati si sigurantei de functionare in exploatare, transmistle mecanice in tepte au primit cea mai larga raspandire in construciia de tractoare. Heeeeile mecanice in trepte sunt aicatuite in general din urmatoarele mecanisme ambreigjul principal, cutia de viteze, transmisia centrata, diferentialul (la tractoarele pe roti) sau mecanismele de directie (la tractoarele pe senile) si transmisia finala, Pe fanga transmisia propriu-zisa, tractoarele sunt prevazute cu transmisii speciale, pentru actionarea diferitelor mecanisme si organe de luctu. . in fig, 1 sunt prezentale cateva scheme cinematice al transmisilor unor tractoare cu dova roti motrice. In cazul transmisiei din figura 1.a miscarea de fa motor este primita prin intermediul embreiajului dublu 1. De ta ambreiajul din spate b, mmiscarea se transmite prin cuplajul de legatura 2 la cutia de viteze 3, care realizeaza trel trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. Legatura intre arborele socundar al cutiei de viteze si transmisia centrala 5 se realizeaza printr-un reductor planetar cu doua trepte 4, cu ajutorul caruia se dublesza numarul de trepte al cutiet Be viteze, realizandu-se doua game de viteze: rapida si inceata. De la transmisia ‘centrala conica 5, miscarea se transmite la diferentialul 6 si de aici, prin intermediul transmisiel finale 9, la rotile motoare 12, Franele cu banda & sunt asezate pe arbor planetari ai diferentialulvi, Blocarea diferentialului se realizeaza cu mansonul 7. In cazul functionarii prizei de putere cu turatia normala (turatie constanta standard) miscarea la arborele prizei de putere (APP) 14 este primita de la ambreiajul a prin intermediul arborelui 11 si angrengjului 13. Miscarea pentru prize de pulere cu turatie sincrona este primita de la arborele de iesire al reductorulul planetar 4, printr-un angrenaj cu roti cilindrice care este cuplat prin deplasare spre Greapta (pozitia $) a mansonului 12. Prin deplasarea spre stanga a acestui manson se cupleaza transmisia prizei de putere normale (pozitia N). Miscarea la roata de curea 16 (plasata in spatele tractorului) este primita de la transmisia prizei de putere normale prin intermediul reductorului conic 15. In figura 1.b, este prezentata schema cinematica a transmisiei tractorului U- 650, De la ambreiajul principal 1 miscarea se transmite la amplificatorul de cuplu (format din ambreiajul 2, cuplajul unidirectional 3 si reductorul planetar 4) si de aici la cutia de viteze 5 (cu cinci trepte). Amplificatorul de cuplu dubleaza numarul de trepte realizand doua game de viteze: rapida si inceata; trecerea de la o gama de viteze la alta se realizeaza in timpul mersului fara intreruperea fluxului de putere (sub sarcina). Prin transmisia centrala 6, diferentialul 7 si transmisia finala 8, miscarea se transmite la rotile motoare 10. Franele cu discuri 9 sunt asezate pe arborii planetari ai diferentialului, iar blocarea diferentialului se realizeaza prin intermediul dispozitivului 11. Transmisia la priza de putere normala se realizeaza de la partea conducatoare a ambreiajului 1 (priza find astfel independenta), printr-un angrengj cilindric, arborele 12 (care trece prin interiorul arborelui intermediar tubular al culiei de viteze) pana la mansonul de comanda 13, care in acest caz trebuie sa fie in pozitia N (normala). De la aceasta, prin arborele 14 si reductorul planetar 15, miscarea se transmite la arborele prizei de putere 16. In cazul pozitiei (sincrona) a mansonului 13 se obtine sincronizarea prizei de putere sincrone, decarece miscarea la manson este primitade la arborele secunder al cutiei de viteze, prin roata dintata care se roteste liber pe arborele intermediar al cutiei de viteze., Pentru cupiarea arborelui prizei de putere se strange frana F1 a reductorului planetar, iar pentru oprire frana F2 (actionarea celor doua frane este sincronizata). Transmisia miscarit la roata de curea 18 (plasata lateral) se obtine prin reductorul 17 de la arborele intermediar al cutiel de viteze. Se observa ca reductorul pentru realizarea a doua game de viteze de deplasare poate fi plasat dupa cutia de viteze (fig. 1.2) sau inaintea acesteia (fig 1.b). In figura 1.c reductorul 1 este plasat lateral iar roata de curea 2 in spate, find antrenata direct de arborele prizei de putere. Celelalte transmisii din figura 1 functioneaza asemanator cu cele descrise mai inainte, de aceea vor fi prezentate numai particularitatile mai importante ale acestora Schema din figura 1.d prezinta particularitatea ca are doi arbori pentru priza de putere: in fata 4 si in spate 5. Priza de putere normala se obtine prin deplasarea mansonului de cuplare 3 in pozitia N, miscarea find primita in acest caz de la arborele cotit 1 al motorului printr-un ambreiaj de frictiune 2, la roata dintata a care se roteste liber pe arborele 4. Miscarea pentru priza de putere sincrona (pozitia S a mansonului 3) se obtine de la arborele secundar al cutiei de viteze, dupa ce in prealabil roata dintata B a fost cuplata cu roata C. ‘Schema din figura 1.¢, prezinta particularitatea ca intre culia de viteze 2, care realizeaza patru trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi si transmisia centrela 4 este plasat un reductor cu trei trepte. In acest fel, transmisia realizeaza 12 trepte inainte si 3 inapoi, grupate in trei game. Blocarea diferentialului 5 se realizeaza cu gjutorul miansonului 6 actionat printr-o tija care trece prin arborele planetar din dreapta. Miscarea la arborele prizei de putere 10 se obtine de la disoul din spate al ambreiajului 1 ‘prin intermediul arborelui 7. Rotile baladoare 9 permit oblinerea a doua turatii pentru arborele prizei de putere: pozitia | - 1000 rot/min si pozitia Il - §40 rotmin (ambele turatii sunt standardizate). In schema din figura 1. , intre cutia de viteze principala 2 ( cu patru trepte) si transmisia centrala 4 este plasata o cutie de viteze 3 (un reductor) care, prin ntermediul a doua ambreiaje cu frictiune A1 si A2 si a unui cuplaj unisens C, realizeaza trei game de viteze pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. O asemenea constructie permite ca trecerea de la o gama de viteze la alta sa se realizeze in timpul mersului, fara intreruperea fluxului de putere, prin comanda pe cale hidraulica, a celor doua ambreiaje A1 si A2. Priza'de putere a tractoruluui are doi arbori de iesire care, in cazul cuplarii prizei, realizeaza turatii diferite: 1000 rovmin (arborele 6) si 540 rot/min (arborele 7), Cele doua trepte de turatii se obtin din grupul de roti dintate 5. In general, pentru schimbarea treptelor din cutia de viteze tractorul se opreste si dupa acceea demareaza direct in treapta in care urmeaza sa lucreze: acest proces este difici, iar uneori in conditi grele de Iucru este imposibil de realizat la treptele superioare. Din aceste motive, s-au realizat transmisii mecanice inzestrate cu cutii de viteze la care schimbarea treptelor se face sub sarcina, fara intreruperea fluxului de putere. Schimbarea sub sarcina poate fi realizata pentru trecerea de la o gama de trepte fa alta (asa cum au transmisille din schemele b si f din figura 1 ) sau pentru fiecare treapta in parte, asa cum rezulta din schema transmisiei prezentata in figura‘ntermediul unor ambrejgje A si frane F ce se sii este cutia de msceonsis 2, la care Giferite trepte. 2. Elementul de baza schimbareg treptelor se pot cupla de ipia in ierentaha 3 se realizeaza prinkkun cuplaj cuYfctiune 4. Priza de plitere primeste miscarea de la a pe langa franele \ybisnuite,(de seiciu) 6, pe arborit_plar este prevazuta ctNo frara de stath (parcare) 7. In figura.2’sunt aratate caleva scheme ale transmisiilor unor tractoare pe patru roti motoare. Transmisiile acestor tractoare difera de transmisiile tractoarelor cu doua roti motoare prin aceea ca in transmisie mai apare un flux pentru transmiterea miscarii la rotile motoare din fata. Astfel, schema data in figura 3.a difera de cea din figura 1. b prin aceea ca de la arborele secundar al cutiei de viteze miscarea se transmite la puntea din fata prin reductorul lateral 2, prevazut cu un cuplaj limitativ cu discuri 3 si arborele cardanic 4, Prin transmisia centrala 5, diferentialul 6, cuplajele sincrone 7 si reductorul planetar 8, miscarea se transmite la rotile motoare din fata 9 care in acelasi timp sunt si roti de directie. Puntea din fata se poate cupla si decupla de transmisie. Schema din figura 3b, difera de cea prezentata in figura 1.2 prin aceea ca puntea din fata motoare este antrenata de la un reductor lateral piasat dupa reductorul planetar. In figura Sk sunt prezentate doua scheme cinematice de sasiuri autopropulsate. Dupa cum se slie, aceste tractoare au atat motorul cat si transmisia plasate in zona puntii din spate incat constructia lor este foarte compacta. In cazul schemei din figura 4 a, miscarea de la motor se transmite, prin ambreiajul dublu 1, la cutia de viteze cu arbori transversali 2, si de aici prin intermediul diferentialutui si transmisiilor finale, la rotile motoare. Pentru obtinerea vitezelor reduse si a mersului inapoi se foloseste grupul de roti dintate 3. La schema din figura 4 b, miscarea de la ambreiajul principal 1 se transmite la cutia de viteze 3, de unde prin arborele tubular 4, mansonul de cuplare 5, diferentialul 6, transmisia finala 8, ajunge la rotile motoare 9. Blocarea diferentialului se face cu dispozitivul 7. Cutia de viteze realizeaza acelasi numar de trepte atat pentru mersul inante cat si pentru mersul inapoi, Inversarea sensului de deplasare se face cu ajutorul roti 2. Miscarea pentru priza de putere normala este primita de la arborele colit al motorului prin intermediului ambreiajului 10 si grupului de roti 12, iar pentru priza sincrona de la arborele secundar al transmisiei prin grupul de roti 11. Prin plasarea in diferite pozitii a rotilor a si b se obtin prize de putere normale sau sincrone atat in spate cat si in fata. In lane prezentate cateva scheme cinematice ale transmisiilor unor tractoare pe senile, care difera in principiu de cele ale tractoarelor pe roti prin aceea ca in locul diferentialului sunt prevazute mecanisme de directie pentru realizarea virajului. In schema din figura 5.a_miscarea se transmite de la ambreiajul principal 1, prin cuplajul 2, cutia de viteze 3, transmisia centrala 4, ambreiajele de directie 5, transmisia finala 7, la rotile motoare 8. Pe tamburii ambreiajelor de directie sunt montate franele cu banda 6. Tractorul are priza de putere normala independenta; ceidoi erbori ai prizei, 12 si 13 primesc miscarea de fa partea conducatcare @ ambreigjului principal 1 prin angrenajul 9, cuplajul 10 si ambreiajul cu frictiune 11 Schema din figura 5.b are cutia de vileze asemanatoare cu schema tractorulul din figura 1.2, in rest nu prezinta deosebiri esentiale fata de schema din figura 5.2. ‘Schemele transmisiilor din figura 5, c si d sunt de asemenea cu ambreiaje de direct, deosebindu-se intre ele prin tipul cutiei de viteze, sistemul de antrenare a prizelor etc. In figura 5 @ este prezentata schema cinematica a unui tractor prevazut cu un mecanism de directie cu diferential dublu cu roti conice, iar in figura 5 f, cea a unui tractor avand mecanism planetar de directie cu o treapta. Acesta are o transmisie suplimentara pentru actionarea troliului; de la arborele cardanic 1 miscarea se transmite prin reductorut troliului 2, reductorul tobei 3, arborele 4 si cuplajul 5, !a toba pentru cablu 6,Figura 1. Scheme cinematice de transmisii folosite la tractoare agricole cu doua roti motoare si 2 aFigura 2. Scheme cinematice de transmisii folosite la tractoare agricole cu patru roti motoareFigura 3. Scheme cinematice de transmisii folosite la sasiuri autopropulsateFigura 4. Scheme cinematice de transmisii folosite la tractoare pe senile‘Transmisii hidrodinamice functionare, Principiul de function ‘Transmisia hidrodinamica are in componenta urmatoarele elemiente: 1. retorul pompa — solidar cu arborele motorului (termic) de antrenare; . 2 fotorul turbina — solar cu arborele de iesire (cu arborele primar al cutiei de viteze mecanice de la transmisille hidromecanice); ; 3. aparatul director, difuzorul sau statorul care este fix sau se poate roti in acelasi sens cu celelalte rotoare. Rotoarele de forma toroidela sunt compartimentate, de palete, dispuse dupa anumite reguli, constituind canalele de curgere si umpleretu lichid, fig. 1 Fig 1. Constructiahidrotransformatorului a) si curgerea curentului de lichid prin retelele de ppaleteale rotoarelor b; 1- rotorul pompa; 2- rotorul turbina, 3- difuzorul; 4- arborele difuzofului; 5- capac frontal; 6- flansa de antrenare a pompei primare de ulei; 7- flansa carcasei, 8- cuplaj de unisens; 9- arborele turbinei Energia mecanica transmisa pompei ca unitate de intrare in transmisie este transformata in energie hidrauluica (cinetica) prin intermediul masei de lichid aflat in rotor. Aceasta dupa modificare este transformata de turbina, ca unitate de iesire, in energie macanica la arborele de iesire al transmisiei Transmisia hidrodinamica cu doua rotoare (pompa si turbina) care nu modifica cuplul se numeste hidroambreiai, iar transmisia hidrodinamica cu trei sau mai multe rotoare, care modifica cuplul transmis, se numeste hidrotransformator. {aEluidul ca agent de cuplare simpla prin intermediut fluidului, poate fi evidentiata cv ajutorul a doua et Daca ventitoarele ‘sunt asezate fata in fata, la cativa centrimetri unul de celelalt, si unul functioneaza, curentul de aer din el va determina paletele celuilalt ventilator sa se roteasca. In acest caz fluidul de cuplare este aerul, dar din cauza ca cele doua ventilatoare nu sunt intr-o carcasa etansa acest tip de cuplaj nu este foarte eficient (fig 2. -aerut.ca Maid de foes Fig. 4 Cuplarea prin fluid. Fluidul este Fig. 3 Cuplarea ventilatoaretor 1 si aruncat de rotorul activ (pompa) in rotorul 2 prin intermediul fluidului (aer) anirenat (turbina) Pentru a face cuplajul mult mai eficient se foloseste ca fluid de lucru uleiul, iar cele doua jumatati sau componente ale cuplajului sunt montate foarte aproape una de cealalta si introduse intr-o carcasa. De mentionat fapiul ca paletele sunt dispuse radial in rotoare. Un rotor este solidar cu arborele cotit al motorului si este numit rotor pompa, iar celalalt numit rotor turbina, este legat la arborele de intrare in transmisie. Aces! arbore este in legatura prin intermediul angrenajelor si arborilor cu rotile motoare (fig 4) Functionarea Spatiu interior paletat al celor doua rotoare este partial umplut cu ulei. Cand rotorul pompa incepe sa se roteasca (cand motorul este pornit)uleiul aflal in spatiul delimitat de dova palete succesive si pereti laterali este pus in miscare si arcncat spre iesirea din rotor de catre forta centrifuga. Aceasta inseamna ca uleiul ce Geplaseaza in pompa de la interior catre exterior (de la raza mica catre raza mare) dupa o traectorie circulara asa cum se arata cu sagetile cu linie intrerupta in figura 4 asfel uleiul in miscare de rotalie impreuna cu rotorul pompa, este aruncat in rotorci {urbina, Uleiul loveste paletele turbinei sub un unghi, asa cum se vede, transmitand cuplul, prin intermediul paletelor turbinei,toma cena de ghia ‘Tonal (miezul) central de ghidare Cuplajul hidraulic descris mai sus nu este suficient de eficient in anumite conditii (cand diferenta dintre turatile celor doua rotoare este mare) uleiul va Tovi paletele turbinei cu o foria mare. Aceasta va determina vertejuri ale uleiului in toate directille, indeosebi in sectiune centrala a rotoarelor. Pentru a reduce turbulenta, si cu aceasta marirea randamentulul cuplejului, se introduce un miez central de forma toroidala nepaletat fig 5. Cu aceasta constructie turbulenta este rudusa. Fig. 5 Hidroambreiaj ou tor central de zhidare Hidroambreiaiele si hidrotransformatoarele Hidrotransformatoarele sunt foarte asemanatoare hidroambreiajelor, ambele ‘au rotoare pompa si rotoare turbina, ambele transmit cuplu prin trecerea uleiului de pe paletele rotorului pompa pe paletele rotoruiui turbina. Oricum hidroambreiajul este © constructie speciala de cuplaj care transmite cuplu cu randament maxim cand turatile celor doua rotoare sunt foarte apropiate. ‘Cand rotorul pompa se roteste mai repede decat rotorul turbina atunci randamentul cu care este transmis cuplul la arborele de iesire ese mai redus. Cand rotorul pompa se roteste mult mai repede decat turbina, uleiul este aruneat pe paletele turbinei cu forta considerabila, El loveste paletele asfel incat rezulta jeluri care ricoseaza inapoi, actionand impotriva paletelor pompei. ‘Atunci cand diferenta dintre turatile celor doua rotoare este importanta, 0 mare parte 2 cuplului de antrenare 2 pompei este consumat pentru a compensa acest efect. Cuplul este pierdut, rezulta 0 reducere a cuplului prin hidroambreiaj, Situatia este mult diferita in cazul hidrotransformatorului. Acesta este proiectat asfel incat pierderile interne sa fie reduse la minim. In cazul acestuia cuplul nu este redus cand exista o mare diferenta intre turalille celor doua rotoare. Din contra, cuplul este marit sau multiplicat Pompa Pompa este constitute pe o carcasa de forma semitoroidala in care sunt montate Ia interior palete curbate. Marginile interioare ale paletelor sunt in contact (montate) cu torul central de ghidare, incat se constituie canale de curgere inte acestea. Carcasa este solidarizata cu Fig, 6 Pompa bidrotransformatorului montata pe flansa arborelui cotit:P- pomna: T- turbine: 1- arhore de 4arborelui cotit al motorului de antrenare, asfel incat rotirea pompel determina miscarea fluidului sub actiunea fortei centrifuge, in raport cu peretii carcase! si paletelor, fig.6. Cresterea turatiel motorului determina cresterea fortei centrifuge a fichidului si in consecinta cresterea vitezei de curgere a acestuia. flansa Turbina Turbina este asemanatoare din punct de vedere constructiv, cu pompa dar in mod uzual are un numar de palete usor diferit de al pompei. Turbina este montata pe ‘un arbore care de cele mai multe ori este arborele de intrare in transmisie. Turbina este asezata pe arbore asfe! incat paletele ei vin in fata paletelor pompei la o foarte mica distanta de aceasta ‘Asa cum sa aratat cand pompa se roteste, uleiul este aruncat spre exterior, lichidul loveste paletele turbinei si determina rotirea acesteia. Forma canalelor dintre paletele turbine! determina curgerea fluidului spre centru hidrotransformatorului asa cum se vede in fig. 7. Fig. 7 Turbina hidrotransformatorului antrenata de lichid; P- pompa; ‘I- turbine; 1- arboreal turbinei Statorul (difuzorul) Statorul este cel de al treilea rotor paletat. El este montat prin intermediul unui cuplaj unisens, pe arbore fixat de carcasa Cuplajul unisens permite statorului sa se roteasca in acelasi sens, cu motorul si se blocheaza in sens opus. Asfel forta curentului de lichid va bloca intr-un sens cuplajul, mentinand statoru! nemiscat iar in celalalt sens va elibera cuplajul permitand statorului sa se roteasca in sensul pompei si turbinei. Curgerea fluidului prin retelele de palete ale hidrotransformatorului este astfel: din pompa in turbina, apoi prin stator inapoi in pompa (fig 8). oricum paletele sunt asfel curbate incat fluidul care strabate statorul sa fie directionat spre spatele paletelor pompei ajutand asfel rotirea pompei. Daca curgerea fiuidului s-ar face spre fata paletelor pompei acosia sar opune rir deteminand pierdere Fig. Dipole fe putere, care Statorul si forma paletelor acestiua au 0 Hulda ees paletelor pompei. P- importanta particulara’ supra functionarii POPS! turbine; S- difuzor hidrotransformatorului. carcasa arborele turbine 1DFunctionarea hidrotransformtorulut Hidrotransformatorul este similar unei cutii de viteze cu un mare numar de trepte de titeza, El poate transmite cuplu cu raportul 1:1 sau in anumite conditii il poate ampliica, oferind la jesire un cuplu mai mare decat cel aplicat. Aceasta este similar ar functionare transmisiei mecanice in treptele inferioare, unde are foc reducerea turatiei si amplificarea cuplului. In acelasi_ mod reducerea turatiei prin hidrotransformator inseamna marirea de cuplu. Adica la iesire cuplu este mai mare decat la intrare, deci amplificat. Curgerea in hidrotransformator In figura 9 este schematizata curgerea din pompa in turbina (a) si din turbina prin stator inapoi in pompa b). ‘acon Fig. 9. Curgerea fluidului in hidrotransformator: a) curgerea din pompa in turbina; b) curgerea din turbina prin difuzor in pompa. ‘ Cand hidrotransformatorul se roteste curgerea lichidului se face astel: 4, fudul eub actunes forte centrifuge este aruncat afara din pompa. Paletele pompei directioneaza curentul de fluid spre turbi i pompel a 1 ina, determinand rotirea 2. fiuidul intrand in turbuina este orientat dinsy i n spre exterior spre centru curburi paletelor este directionat in sens opus sensului ape 3, fluidul care iese din turbina este directionat de paletele statorului asfel incat reintra in pompa in sensul de rotatie al acesteia. Lichidul va actiona cu 0 anumita forta in spatele paletelor pompei ajutand la rotirea acesteia 4. lichidul este aruncat din nou afara din pompa in turbina, repetand ciclul 6Daca s-ar vizualiza curgerea fluidului prin hidrotransformator, s-ar distinge doua tipuri de miscari: 1) 0 miscare de rotatie determinata de transportarea lichidului de catre carcasa in sensul de rotatie al rotoarelor si 2) o miscare de varte) sau curgere in spirala printre retelele de palete ale celor trei rotoare componente ale hidrotransformatorului, fig. 10. Marimea uneia sau alteia dintre miscari este dependenta de conditiile de functionare sin primul rand de diferenta turatiilor pompei si turbinei. Asfel la viteze mari de deplasare ale automobilului, cand diferenta de turatie dintre ~ oe cata & See bina etm mia, commponena mal Fi 1. Reprveuanc coger MAH is importanta a miscarii este cea de rotatie, iar la PUTER ga Bee Ac trian a aoeartguce, cand dlferenta de turatie este ‘ote (miscare de ranspow), Y mare, mai importanta este miscarea de varte) de varie} a fuidului (miseare relativa) Miscarea elicoidala (spirala) de varte} depinde asfel de diferenta de turatie intre pompa si turbina si este cea care determina amplificarea cuplulul Cand vehiculul stationeaza si este selectata o treapta de viteze in transmisia mecanica, turbina este nemiscata, blocata, franata) pana ce autovehiculul incepe sa se miste. La turatia de mers in gol (ralanti) lichidul nu trebuie sa paraseasca pompa cu 0 forta atat de mare incat sa poata roti turbina si a porni vehiculul, dar o anumita cantitate de lichid circula totusi prin turbina si stator, pentru a se reintoarce in pompa. La cresterea turatiei motorului, mai mult lichid este transmis de pompa turbinei si cu forta sporita asfel incat aceasta incepe sa se roteasca punand in miscare vehiculul. Daca vehiculul este pe un drum inclinat sau exista o frana la roata atunci turbina este mentinuta blocata chiar si la turatii mai mari ale motorului. In aceste conditii mai mult lichid este transmis turbinei si cu forta mai mare rezultand o amplificare mai mare a cuplului. Proiectarea celor mai multe transformatoare, se face asfe! incat atunci cand turbina este blocata amplificarea maxima a cuplului sa fie putin peste 2:1 Transmisii hidrodinamice pentru tractoare Transmisille hidrodinamice (ambreiaje si hidrotransformatoare) se folosesc la tractoare combinate cu transmisille mecanuce obisnuite. Asemenea transmisii se numesc transmisii hidromecanice. In figura 11 a se arata schema de principiu a unei transmisii hidromecanice cu ambreiaj hdrodinamic. Motorul cu ardere interna 1 antreneaza pompa P a ambreiajului hidrodinamic 2 care prin intermediul lichidului antreneaza turbina T. Prin ambreiajul cu frictiune 3, cutia de viteze 4, diferentialul 5, si transmisia finala 6 miscarea se transmite la rotile motoare 7 ale tractorului. ‘ imFig. 11. Scheme de transmisii hidrodinamice: a- cu ambreiaj hidrodinamic; b- cu convertizor hidraulic. In comparatie cu transmisiile mecanice obisnuite, transmisille cu ambreiaje hidrodinamice au urmatoarele avantaje: a) protejeaza motorul si transmisia de suprasarcinile ce apar la modificarea brusca a regimului de lucru al tractorului; ) atenueaza transmisia vibratillor torsionale din trasmisie; ) asigura pornirea lina din loc a tractorului, independent de indemanarea tractoristului. Viteza tractorului se poate reduce practic pana la zero fara decuplarea transmisiei, ceeace simplifica si usureaza conducerea tractorului, d) ambreiajele hidrodinamice nu au nevoie de regiari in timpul exploatarii, deoarece elementele lor practic nu au uzuri. Totodata asemenea transmisii prezinta unele dezavantaj a) ambreiajele hidrodinamice nu asigura o decuplare perfecta a motorului de transmisie, deoarece chiar la turatii mici se transmite un cuplu la turbina ceeace duce la aparitia socurilor intre dinti rotilor dintate din cutia de viteze la cuplarea diferitetor trepte; b) existenta patinarii intre pompa si turbina ambreiajului micsoreaza viteza medie de deplasare a tractorului ceeace duce la marirea consumului specific de combustibil raportat la puterea de tractiune. (?yu adus unele perfectionari in scopul inlaturarii acestor neajunsuri, s-a ‘a motorului de transmisie la constructive. De exemplu, pentru decuplarea perfecta Schenberea vitezelor, intre cutia de viteze si ambreiajulhidrodinamic se monteare tn Ambreiaj mecanic cu frictiune (fig. 11 a). Aceasta solutie are insa dezavantajul complicari constructiei de aceea este mai rationala folosires ambreiajelor Coritcamice in combinatie cu cutile de viteze planetare, ale caror elemente de Protons (rane si ambreigje) joaca rolul ambreiajului din exemplul precedent. Pontru manirea economicitatiifunctionarii tractorului, se obisnuleste ca printr-o eerie de procedes sa se cupleze rigid pompa si turbina ambreiajului, dupa stabitivea regimului de lucru al tractorului. Aceasta se poate realiza prin comanda manuala sau automat. in figura 11. b se arata schema de principiu a une transmisii hidrodinamice hidrotransformator, folosita de asemenea la un tractor pe roti. Motorul 1 antreneaza penvetizorul hidraulic 2 (format din pompa P, turbina T si statorul R), care transite Cvacarea [a cutia de viteze 3 si de aici prin diferentialul 4 si transmisia finala 6, a rotile motoare 6. in figura 12 este indicata schema cinematica a transmisiel hidromecanice, & unui tractor pe senile. Miscarea de la arborele cotit 1 al motorului, se transmite pompel Pa hidrotransformatorului 3 . prin intermediul reductorulul 2 turbing. 8 a Meriizorului hidraulic trimite miscarea ta rotile motoare 8, prin cutia de viteze planetara 4 transmisia_centrala 5 mecanismul de directie (eu diferential dubia ilindric) 6 si transmisia finala 7 Fig. 12. Schema cinematica a unei transmisii hidraulice folosita la tractoare pe senile. Transmisile cu hidrotransformator poseda avantajele _ambreiajelor hidrodinamice si in plus, permit modificarea automata a vitezelor si fortelor de tractiune ale tractorului in functie de conditile de deplasare. Diapazonul rapoartelor de transmitere realizate de convertizoarele hidraulice ‘este mic de aceea pentru realizarea unei game largi de viteze de deplasare a ftractorului la un regim economic de functionare a motorului, se monteaza in transmisille hidromecanice cutii de viteze mecanice cu ajutorul carora se realizeaza si mersul inapoi al tractorului 19Pentru marirea randamentului hidrotransformatoarelor, acestea au fost supuse unor modificari constructive. De exemplu fa convertizorul din figura 11.b reactorul R se leaga de catrerul transmisiei prin cuplajul de unisens C. Acest cuplaj face ca in domeniu! alunecarilor mari ale turbinei in raport cu pompa (cand randamentul convertizoarelor este mai mare decat al ambreiajelor), statorull R sa ramana fix, far ka alunecari mici sa se poata roti liber. asfel incat convelizorul sa lucreze ca ambreiaj (in ‘acest domeniu randamentul ambreiajului este mai ridicat decat cel al hidrotransformatorului) Transmisiile hidromecanice sub diferite variante cinematice si constructive, se folosesc in general la tractoare la care in timpul lucrului rezistentele de depasare se modifica des si brusc si la care sunt necesare schimbari dese ale sensulul de miscare si al treptelor de viteze (de exemplu tractoare folosite in constructil si amenajari terasiere, echipate cu utilaje speciale). Datorita avantajelor aratate, aceste transmisii indeplinesc cerintele specifice, acestor conditii de expleatare. 20TRANSMISII_ HIDROSTATICE Caracteristic pentru aceste transmisii este faptul c& energia se transmite de fa unitatea de intrare la unitatea de iesire prin intermediul unui lichid cu proprietat speciale. . Peer Relatia care exprim’ puterea hidraulicd P=ApxQ evidenfiazé si posibilitéile de transmitere a energie: — - a) prin utiizarea energiei potentiale a lichidului (presini mari 10 - 100 MPa si debite mici) in cazul transmisiilor hidrostatice; ») prin utiizarea energiei cinetice a lichidului. (viteze mari ale lichidului 20 - 30 mis $i presiuni reduse 0,4 - 2 MPa) in cazul transmisillor hidrodinamice. Transmisia_hidrostaticd este un ansamblu hidropropulsiv care poate transforma si transmite continuu o putere preluat de la un arbore de antrenare la tunul sau mai mulfi arbori receptori, Transmisia hidrostaticd realizeaz& o dubla transformare a energiei. Prima transformare are loc in cadrul unitaii de intrare, unde energia mecanica de la arborele conducdtor se transforma in energie hidraulica de presiune. Unitatea primar, de intrare, se numeste generator hidraulic sau pompa hidraulicd. Cel de al doilea proces de transformare are loc in cadrul unitafii secundare, de iegire, nde energia hidraulicé este transformaté din nou in energie mecanica. Unitatea secundara se numeste motor hidraulic gi este similara din punct de vedere constructiv si functional unitatii primare. Elementele componente de baza ale unei transmisii sunt = masinile hidraulice - pompa hidraulic’ (generatorul hidraulic); = motorul hidraulic; - sistemele de comanda, de actionare si de reglare automata (distribuitoare, supape, regulatoare, etc.); ~ aparatura auxiliard (conducte, racorduri, filtre, rezervoare, racitoare si incdilzitoare de ulei, etc.) Masinile hidraulice volumice (pompe si motoare) constituie componentele fundamentale ale sistemelor hidraulice de acjionare, comanda si reglare. La utlizarea in cadrul transmisiilor de putere a autovehiculelor, motoarele hidraulice trebilie sa fie reversibile si in general, bidirectionale. Reglarea turatiei motoarelor fara disipare de energie, se face prin reglarea debitului pompelor prin varierea cilindreei. In cazul in care sunt necesare variafi mari ale rapoartelor de transmitere cinematice, se poate apela la solutii de reglare simultana a capacitatii pompelor gi motoarelor din componenta transmisiei de putere. Y Principiul de functionare al pompelor volumice Pompele volumice sunt caracterizate de trecerea dis li i ; i iscontinua a lichidul din racordul de aspiratie in cel de refulare prin camere de volum variabl constituite din elemente ale unui mecanism numite "elemente active". in faza de aspiraiie, camerele sunt conectate la racordul de aspiratie, volumul lor creste, iar AfFigura 2. Pompa cu pistoane rotative axiale si disc inclinat, a) schema funcfionala, b) distribuitor plan presiunea scade pan& la valoarea necesara umplerii cu lichid. Cand volumul Emerelor devine maxim, acestea sunt Inchise mecanic si apoi conectate la facordul de rrefulare. Urmeazi sc&derea volumului, care provoaca suprapresiunea necesara pentru evacuarea lichidului in racordul de refulare. Presiunea minima posibilé in camera este presiunea de vaporizare a lichidului la temperatura de funcjjonare a pompei, iar presiunea de refulare poate fi teoretic oricat de mare, fiind practic limitaté numai de rezistenfa mecanicd a ‘organelor pompei. Din punct de vedere constructiv, pompele hidrarulice volumice cunosc 0 mare diversitate. Ele se pot clasifica tn functie de forma organului activ si de genul de migcare efectuat de acesta. Ca elemente active, se utiizeaz’ pistoane, angrenaje, palete, suruburi, etc. Se disting pompe (motoare) cu pistoane axiale .si radiale, pompe cu palete culisante si pompe cu angrenaje cilindrice (cu profil evolventic $i cicloidal) Pompele policlindrice se construiesc cu cilindri imobili sau in migcare relativa fat& de carcasa (pompe cu pistoane ratative). Axele cilindrilor mobili pot fi radiale fala de axa de rotatie (fig. 1) sau paralele cu acesta (fig. 2). ane Figura 1. Pompa cu pistoane rotative radiale Eontd_de refularePompele cu pistoane axiale rotative sunt cele mai raspandite, utilizandu-se freovent in sistemele de acfionare hidarulicé datorit’ gabaritulul redus, reversibilitti, posibiltatii de reglare a debitului si momentului de inerfie redus al parfi mobile. Cilindrii sunt dispusi circular intr-un bloc, avand axele paralele cu axa de rotatie a acestuia. Migcarea rectilinie alternativa a pistoanelor este determinata de un disc a c&rui axa este inclinatd fala de axa blocului cilindrilor. Discul poate fi imobil sau tn migcare de rotafie. Daca arborele pompei roteste blocul cilindrilor pompa se numeste cu disc inclinat, iar dacd roteste discul si acesta antreneaza blocul cilindrilor, pompa se numeste cu bloc inclinat. Datorita rotatiei blocului cilindrilor fata de carcasd, este posibilé realizarea distributiei cu distribuitor fix frontal, plan sau sferic, care limiteaz@_presiunea maxima de functionare continua la 35 - 42 MPa. Debitul acestor pompe poate fi reglat prin varierea inclinarii discului sau a blocului cilindrilor, care are ca efect varierea cursei pistoanelor. Pompele ‘cu disc inclinat sunt compacte gi ieftine, find adecvate transmisillor in circuit inchis, frecvent utiizate in instalatile hidrostatice ale Utigjelor mobile. Schema din principiu a unei transmisii hidrostatice este redata in figura 3. Pompa hidrostaticd 1 este antrenaté de motorul cu ardere intema al tractorului Arborele de iesire al motorului hidraulic 2 este unit cu rofile motoare ale tractorului fie direct, fie printr-o transmisie mecanica intermediara. Lichidul sub presiune de la pompa hidraulica este trimis prin conducta de inalta presiune 3 la motorul hidraulic (sau la motoarele hidraulice in cazul cand acestea sunt plasate la roti). Sarcina hidraulicd a lichidului se transforma in motor in lucru mecanic, care se transmite arborelui acestuia. De la motor, prin conducta de joasa presiune 4 lichidul se intoarce in pompa. Figura 3. Schema de principiu a unei transmisii hidrostatice Pentru excluderea cavitatiei si pentru com i _ Pen pletarea lichidului de lucr c&rui cantitate se poate micsora din cauza scaparilor in sistem se prevede o Pompa auxiiaré 6 cu roti dinfate care trimite lichidul sub presiune, prin ftrul 6 si Gulia de supape 7, In conducta de joasa presiune, unde se mentine o presiune de Ag40...12 daNlom?. Pentru limitarea presiunii maxime in circuitul de lucru al ssistemului pomp - motor hidraulic, se prevede supapa de siguranta 8. Modificarea raportului de transmitere al transmisiei hidrostatice, ceea ce corespunde modificarii vitezei de deplasare a tractorului si a valorii momentului transmis la rofile motoare ale acestuia, se poate realiza prin urmatoarele ‘a) modificarea volumului de lucru al pompei si menfinerea constant a volumului de lucru al motorului, 'b) modificarea volumului de lucru al motorului si menfinerea constant a volumului pompel; - ‘c) modificarea simultana a ambelor marimi. In practic, in cele mai dese cazuri, se foloseste metoda de modificare (reglare) a volumului de lucru al pompei, deci a debitului pompei. Aceast’ metoda prezinta avantajul cA transmisia lucreaz& ‘cea mai mare parte din timp cu presiuni mijlocii sau mici in circuit, asigurand astfel ‘© durabilitate mai ridicata a elementelor transmisiei. In plus, 0 asemenea transmisie are 0 constructie mai simpla si permite amplasarea motoarelor hidraulice in imediata apropiere a rotilor motoare sau chiar in interiorul acestora. ‘in comparatie cu transmisiile mecanice, transmisiile hidrostatice prezinta urmatoarele avantaie: a) asigura un diapazon larg de viteze gi de forte de tractiune ale tractorului, deoarece permit obtinerea de rapoarte de transmitere in limite mari; b) permit amplasarea pompei si motorului (motoarelor) in orice loc in transmisie, deoarece legatura dintre ele se face prin conducte. In acest fel se usureazi montarea si demontarea subansamblurilor transmisiei, simplificand intrefinerile si reparatile tn exploatare; ) permit antrenarea in paralel a diferitelor masini si utilaje cu care tractorul lucreazai in agregat, atunci cand organele de lucru ale acestora sunt actionate prin motoare hidraulice ; d) asiguraé posibilitati largi de automatizare a regimului de lucru al tractorului, astfel se poate regla automat viteza de deplasare a tractorului (raportul de transmitere al transmisiei hidrostatice) in concordant cu rezistentele de lucru, in vederea folosiri rafjonale a puterii motorului; ) simplificd comenzile tractorului cu ajutorul unui distribuitor actionat de la © maneta se poate opri sau schimba sensul de rotatie al arborelui motorului hidraulic, permitand astfel oprirea sau mersul inapoi al tractorului. Dezavantajele transmisiilor hidrostatice constau in urmatoarele: __@) impun cerinfe ridicate tn alegerea materialelor si tn ceea ce priveste precizia si calitatea prelucrarii organelor transmisiei, deoarece datorita presiunii Inalte din sistem (80 ... 300 daN/om’) se creeaza eforturi mari in organe si apare pericolul sc&parilor de lichid; siguranta functionarii depinde de calitatea etansarii ; eoaree ancamentul transmisiei se micgoreaza odaté cu mariea tempera leoarece viscozitatea mic& a lichidului infiuenteaz& negativ asupra rand: i volumetric al pompei si motorului; ° Pre rendement ¢) necesita incdlzirea prealabilé a transmisiel in cazul exploatari en eee I ploatdirii tractorului 44d) greutatea specifica a transmisiei este mai mare In comparatie cu transmisia mecanic’. Aceasta se poate reduce prin marirea presiunil din sistem ‘sau prin mérirea turatiei motorului hidraulic, ceea ce complica constructia, €) au randament mai sc3zut in comparafie cu transmisia mecanica In cele ce urmeaza se vor analiza comparativ cateva variante de scheme de transmisii hidrostatice folosite la tractoare, aratandu-se si posibilitatle de antrenare a prizei de putere. In cazul tractorulul pe rofi, se va explica si posibiltatea bloc&rii legaturidiferenfiale a rotilor motoare (nojiunea de "blocare este analoaga cu blocarea diferentialului tn cazul transmisillor mecanice. Trebuie mentionat c&, in afar de pomp, motor hidraulic si conducte de leg&tura, transmisia hidrostaticd trebuie s& mai aiba, In general, urmatoarele elemente: ; a) distribuitoare (sertarase) si robinete, pentru comanda diferitelor regimuri de lucru ale tractorului; b) dispozitiv pentru modificarea automata a debitului pompel in functie de condifile de lucru ale tractorului, in scopul mentinerii unei incarcari constante a motorului ; ) dispozitiv de blocare hidraulica a rotjlor motoare (la tractoarele pe roti); d) pomp’ auxiliar’ pentru completarea lichidului pierdut prin sc&pari gi pentru evitarea cavitatiei; e) supape de siguranta; f) aparate pentru masurarea temperaturii si presiunii lichidului de lucru; g) pompé pentru servomecanismul dispozitivului de reglare a debitului Diferite scheme de transmisii hidrostatice pentru tractoare sunt redate tn figura 4. Schema 4.1 se foloseste pentru tractoarele pe roti cu doua roti motoare. Ea este format dintr-o pompa P cu volum variabil si doua motoare hidraulice M cu volum constant, plasate direct la cele dou roti motoare ale tractorului sau legate de acestea printr-o transmisie finalé. Plasarea motoarelor hidraulice in rotile motoare ale tractorului are avantajul c8 se objine o mai bund compactitate a construcjiei, motorul hidraulic ocupaénd un spaiu_care in mod normal este neutilizat iar rotile motoare pot fi si roti de directie. Dezavantajele acestei plasari constau in urmatoarele: a) spatiul restrans din interiorul roti impune folosirea unor motoare care au cursa pistoanelor mica si alezajul mare, cea ce duce la incarcare ridicaté a lagarelor; b) imposibilitatea unificdrii ansamblurilor si subansamblurilor pompei si motorului hidraulic ; ©) regiarea ecartamentului este dificilé, Prin plasarea unor transmisii finale intre motoarele hidraulice si roti (aga cum este in schema 1) se inlaturé o mare parte din aceste dezavantaje, ins& constructia. devine mai complicaté. Aceasti schema asiguri posibilitatea deplasani tractorului in viraj cu turafi diferite ale rotilor motoare. Pentru asigurarea rotiri rofilor cu aceeasi turatie (analog cu blocarea diferentialului la transmisille mecanice) se egalizeaza debitele de lichid la cele dou’ motoare hidraulice ale rofilor, cu ajutorul unui sertéras de blocare B. Priza de putere este normalé independent’, fiind antrenaté pe cale mecanica, prin intermediul unui ambreiaj cu fricfiune.Schema 4.2 putere normale se realizeaza pe cale mecanica si cea sincr ‘Schema 4.1 (73 Nolo} thoy peporph wawtes QO Mo nioter tivioeki l= sertivas oisirstuiter Ae sertdes de Hocore A omnes ce Inciene ALB. SUNT - BU 18 de schema 4.1, prin aceea cA actionarea prizei de ‘ona pe cale hidraulicd. potest din ufma caz comanda se face cu ajutorul distribuitorului, Ds. $i 3 vedaragului de divizare SD, care are rolul de a dirja numai o parte @ debitul de lichid c&tre motorul hidraulic al prize. Schema 4.2 viteze hidrostatica far ca ec ‘a 7! aa rezint& schema cinematic a unei transmisii cu cutie de trepte. Aceasta este formaté din grupul pompa - motor as hidraulic (agezate in acelagi bloc), care inlocuiesc astfel ambreiajul gi cutia de viteze a tractorului cu transmisie mecanica obisnuita. Schema prezinta avantajul @ tractoarele din productie de serie se pot modifica usor prin transformari AGconstructive minime, ins& randamentul unor astfel de transmisii este mai sc&zut decat a celor complet hidrostatice. ‘Schema 4.3 ‘siten) Schema 4.4 este caracteristicd tractoarelor pe senile. Motorul diesel antreneaza printr-un reductor de distributie doua pompe cu debit reglabil, legate fiecare in parte cu motoarele hidraulice ale senilelor. In acest fel, se poate realiza vVirajul tractorului cu orice raza si practic chiar.pe loc (0 senila este antrenata inainte si cealalté inapoi, cu aceeasi vitezi). Comanda este simpli si se realizeaza cu ajutorul a doud manete care modificd debitul pompelor. Schema 4.4 (enna > ‘Schema 4.5 are patru motoare hidraulice dispuse cate doua la fiecare roat& Motoare a tractorului pe rofi. Cu ajutorul comutatoarelor C, motoarelor pot fi alimentate in serie sau paralel; la alimentarea in serie viteza de deplasare a tractorului este de doua ori mai mare decat la cea in paralel. Schema 4.6 diferé de schema 4.1 prin felul cum se asi sincrona a tractorului ceca <7‘Schema 4.7 se foloseste pentru tractoarele cu patru rofj motoare. Are dou pompe $i patru motoare hidraulice (agezate cate unul la fiecare roaté motoare). Trebuie mentionat cé in mod normal tractorul nu are posibilitatea de realizare a rotiri rofilor motoare cu turafii egale (blocarea hidraulicé a rotilor). Singura posibilitate in acest sens exist atunci cdnd o pompa actioneaza motoarele unel parti a tractorului. Schema 4.7 Potifiie de bar ale more tel Chspocitivului de reglare obit perp Mrs inainte R 2 Aevirw © Mess mepoi app ‘nd $sinet) Schema 4.8 este prevazuté tot cu doud pompe gi patru motoare hidraulice. In functie de pozifile distribuitorului D; se asigura diferite posibilitati de lucru ale tractorului. Blocarea hidraulica a rotilor se face cu ajutorul sertaragului de blocare DB. Ae‘Schema 4.9 permite antrenarea normal si sincrona a prizei de putere, prevazuta cu pompa si motor hidraulic propriu. Cele dou manete ale pompelor, Ry gi Re, pot fi actionate independent (prizé normala) si sincronizat (priza sincrona). ‘Schema 4.9 Schema 4.10 se caracterizeaza prin aceea cA motoarele fiecdrei parti s i sant legate intr ele in paralel Pentru cuplarea si decuplarea roflor din fata se velosese cistibuitoaree Dy iar pentu Blocarea hidravlics rojo cstibuitorul de blocare z 24gFacand 0 comparatie intre schemele de transmisii hidrostatice prezentate, rezulté urmatoarele concluzi: a) pentru tractoarele pe senile, cea mai buna transmisie este cea din schema 4.4, care corespunde complet cerintelor de deplasare si viraj ale acestor tractoare; b) pentru tractoarele pe roti cu doua roti motoare (4 X 2) cea mai mare aplicabilitate are schema 4.2, care are un sistem simplu de comanda si asigura priza de putere normala si sincrona; ¢) pentru tractoarele pe roti cu patru rofi motoare (4 X 4) cea mai mare aplicabilitate are schema 4.7, deoarece cu un numéar relativ mic de comenzi se Poate realiza antrenarea prizei de putere normale si sincrone precum si blocarea hidraulicd a legaturi dintre cele doua péiti ale tractorului, La toate schemele prezentate (cu exceptia schemei 4.2), actionarea prizei de putere sincrone duce la complicarea considerabil a constructiei tractorului, deoarece este necesar si se prevada 0 pompa gi un motor hidraulic separat, sau © transrhisie mecanica Intre rofile motoare ale tractorului si arborele prizei de putere. In figura 5 este aratatd, pentru exemplificare, schema constructiva a unei transmisii hidrostatice montaté pe un tractor cu doua rofi motoare. Pompa 1, de tipul cu pistonase axiale cu disc inclinabil, este antrenata de arborele cotit al motorului tractorului. De la pompa, lichidul sub presiune este trimis prin conductele 2 la arbori ficsi 3 ai roflor motoare. Prin canalele din arbori,lichidul ajunge in dous motoare hidraulice cu pistoane radiale montate céte unul la fiecare roata motoare (blocurile cilindrilor se rotesc odata cu roata motoare) si, dupa cedarea lucrului mmecanic in motor, se intoarce la pompa 1. Lichidul rezultat din diferite scépari, atat de la pompa cat si de la motoare hidraulice, se intoarce prin conducta 6 In rezervorul 8, de unde cu ajutorul unei pompe auniliare 9 este trimis prin fitrul 10 In itcuitul de baza. Sistemul de supape 7, 11 si 12 mentin presiunea necesara in conducte. 30In figura 6 este prezentata construcfia unei pompe cu pistoane axiale cu disc inclinabil. Blocul cilindrilor 2, fixat’ pe —arborele conducdtor 1, este antrenat de arborele cotit al motorului. Arborele 1, cu ajutorul_unei_legaturi cardanice sincrone, este unit cu discul 5, a cdrui inclinare in raport cu arborele se poate Modifica. Arborele conducator 1, blocul cilindriior 2 si discul inctinabil § se rotesc ca un tot. Pe suprafata frontala a discului 5 sant montate, prin articulatii sferice, picioarele bielelor 4, ale c&ror capete sant fixate printr-o legatura similar de pistoanele 3. Prin rotirea arborelui 1, pistoanele 3 ale pompei executi Ia fiecare rotajie a arborelui o cursa de aspiratie gi una de refulare. Marimea cursei pistoanelor, ‘in consecinfa si debitul pompei, pentru © turafie constant a arborelui 1 depinde de unghiul de inclinare a discului in raport cu arborele 1 Modificarea acestul. unghi se realizeazi cu ajutorul parghiei_ 7, legata cu discul de reazem 6. Cand discul este perpendicular pe axa Figura 6 arborelui 1, pompa are debitul nul. Modificarea debitului se poate face de la zero la valoarea maxima, in doua sensuri: pozitiv si negativ. In cazul din urma, pompa refuleaza prin conducta de aspiratie 9 si aspira prin conducta de refulare 8 iar motorul hidraulic igi inverseaz& sensul de rotatie, ceea ce corespunde mersului inapoi. 8/In figura 7 este prezentat’ constructia unui motor hidraulic rotativ cu pistoane dispuse radial, care se monteaza direct In rotile motoare ale tractorului (pentru ca mersul tractorului s& fie cat mai uniform, motoarele se fac cu mai mulfi lind). Motorul hidraulic este format dintr-un bloc 1 pe care sant fixafi cilindrii 2, legati prin suporti 13 de obada 3 a rofii tractorului. In interiorul cilindrilor 2 sunt dispuse pistoanele si bielele 4, al c&ror capat inferior se sprijin& pe inelul ce Imbraca rulmentul agezat pe excentrioul 6 al axului fix 9. Lichidul de lucru de la pomp, prin conducta 11, canalul din axul fix 9 si conducta 8, ajunge in cilindrul 2, deasupra pistonulvi, sit obliga s se deplaseze. Miscarea pistonului face s& se roteascd blocul cilindrilor 1 si, impreund cu acesta, roata motoare a tractorului. Lichidul se intoarce la pompa prin conducta 12. Lichidul rezultat din sc&pari este trimis prin conducta 10 in rezervor. Distribuirea lichidului de lucru in cilindri, conform ordinii lor de functionare, precum gi colectarea lui dupa evacuare se realizeaz cu ajutorul distribuitorului 7. ‘Aceastd constructie are dezavantajul ca fixarile blocului motorului hidraulic jin roata motoare se slabesc datorit& sarcinilor dinarnice care apar in timpul deplasairii tractorului cea ce duce si la scdderea sigurantei etansairilor. Presiunea de lucru a motorului este de 100 ... 250 da /em?La transmisia prezentati schematic In figura 8 se elimina dezavantajele aritate mai sus. Ca si la schema descrisa anterior, pompa 1 este tot cu pistoane axiale si disc inclinabil insa blocurile motoarelor hidraulice 3 sunt fixate pe rama tractorului. Actionarea rotii motoare 2 se face de catre arborele motorului hidraulic. Reglarea debitului pompei se realizeaz& cu dispozitivul de comanda 4. Constructia unui motor hidraulic de tipul celui folosit in schema din figura 8 este aratata in figura 9. In interiorul copului 8 este asezat un arbore cu excentric 2 prevazut cu un ruiment 7, pe al carui inel exterior se sprijina piciorul bielelor 9. Capul bielei se sprijina in pistonul 10 printr-un reazem sferic. Cilindrii 3, fixati pe carterul 8 cu ajutorul unor suruburi, se unesc prin intermediul conductei 4 cu distribuitorul. Acesta consta din corpul 6 (in alezajul cdruia se gaseste presaté o bucsa) si din mangonul de distributie 5 care are inele de etangare. Mangonul 5 are la un capat un cep care intra intr-o crestatura corespunzatoare a arborelui 2, incat este antrenat de acesta Uleiul sub presiune este primit de la pompa prin orificiul de admisie A si intra in distribuitor; de aici, prin orificille marcate de sageti si conducta 4, ajunge in cilindrii afiafi sub presiune. Pistoanele, prin intermediul bielelor, apasa pe inelul exterior al ruimentului excentricului, obligand arborele 2 sa se roteasc&. Pe capaitul din stanga al arborelui 2 este fixat, prin caneluri sau pana, butucul rofii motoare. 33Dup& cum rezult& din cele prezentate mai inainte, pompele si motoarele hidraulice folosite la transmisile hidrostatice sunt de tipul cu pistoane (axiale sau radiale). Desi au un pre{ de cost mai ridicat, pompele si motoarele cu pistoane axiale sunt mai simple si mai compacte din punct de vedere constructiv in comparatie cu cele cu pistoane radiale, deoarece au un numar minim de piese in migcare de rotatie. Compactitatea acestor pompe gi motoare poate fi marité gi mai mult prin folosirea presiunilor gi turafillor ridicate. In transmisiile hidrostatice se mai folosesc $i pompe auxiliare, acestea fiind jn general cu roti dintate si pot asigura presiuni pana la 150 daN/cm? la turatfi de 3000 rot/min. Asemenea pompe se utilizeaza pentru realizarea diferitelor comenzi prin servoactiune precum si pentru actionarea hidrostatic& a masinilor gi utilajelor cu care tractorul lucreaza in agregat. Specificul transmisillor hidrostatice impune —_condiii_ speciale subansamblurilor sale, Astfel modificarea debitului pompei (adica modificarea vitezei de deplasare a tractorului) trebuie s& se realizeze lin, printr-un dispozitiv sensibil, indiferent de faptul cd se face manual sau cu servoactiune. Aceasta conditie impune ca toate imbinarile mecanismului de comanda sa fie fra jocuri, pentru a reduce la minim cursa libera. Pe masura perfectionarii transmisiilor hidrostatice, apare tendinta de micgorare a capacitatii rezervorului pentru lichidul de lucru. Aceasta impune atat folosirea unor schimbatoare de caldura (pentru racirea uleiului) cat si utilizarea unor lichide de lucru (uleiuri) cu calitati superioare. In ceea ce priveste determinarea capacitatii rezervorului de lichid trebuie aratat ca nu exista relafii care s4 permita un calcul exact, insA experientele au aratat cd pentru rezervor este suficienta o capacitate egala cu 30-50% din debitul maxim pe minut al lichidului in instalatie. Pentru a evita spumarea lichidului in instalatie, se impune o izolare buna a conductei de aspiralie de cea de intoarcere. Rezervoarele de ulei trebuie s8 fie ermetizate pentru a se evita introducerea impuritatilor mecanice. Necesitatea folosirii unui schimbator de cldura pentru ulei este impusa in Primul rand de puterea motorului. La puteri mai mici de 18 kW este suficienta racirea naturala insa peste aceasta valoare se impune existenta unui schimbator de caldura (radiator). Calculul acestuia se face considerand ca trebuie evacuaté o cantitate de calduré egal cu 25-30% din puterea transmisiei (echivalata in caldura), iar temperatura maxima la intrarea in schimbatorul de cdldur& nu trebuie 88 depaseasca cu mai mult de 55-60 °C temperatura mediului ambiant. In baza acestor date se determina debitul de aer si suprafata aripioarelor de racire. Schimbatorul de caldura trebuie prevazut cu o supapa de scurtcircuitare care sa intre automat in functiune la aparitia unei anumite diferente de presiune intre intrarea $i iesirea in schimbator, aceasta diferenta devine mare la temperaturi joase ale uleiului 37