Sunteți pe pagina 1din 8

1.

DEFINIREA TEMATICII

O consecința importanta a creșterii animalelor este reprezentata de producerea unor cantități


însemnate de dejecții sau reziduuri organice. In general, aceste reziduuri organice din zootehnie sunt
valorificate, in special, ca sursa importanta de materie organica si elemente minerale pentru solurile
agricole. De altfel, in literatura de specialitate, ele sunt numite adesea îngrășăminte organice. Creșterea
producției animaliere, ca si cea vegetala, a fost dictata de cererea pieței ca o consecința a creșterii
demografice, pe de o parte si a exigentelor privind cantitatea si calitatea hranei, pe de alta parte.
Fermele industriale de creștere a animalelor sunt cele mai mari producătoare de reziduuri organice
zootehnice dar, adesea, acestea sunt si echipate cu un întreg sistem de colectare, tratare, depozitare
si/sau reciclare a acestor reziduuri. Fermele medii si mici si, foarte frecvent, gospodăriile individuale
realizează producții de reziduuri organice zootehnice pentru care nu au soluții de gestionare, ceea ce
face ca aceste materiale sa devina, cel puțin, stânjenitoare pentru mediul înconjurător. Din nefericire,
nici fermele sau complexele industriale de creștere a animalelor din tara noastră nu poseda utilitățile
specifice si un plan de gestiune a acestor reziduuri. In consecința, suprafețe agricole însemnate sunt
afectate de prezenta acestor reziduuri aruncate in mod întâmplător.

Pentru a pune in evidenta producția si importanta economica a reziduurilor organice din


zootehnie vom face, mai întâi, o prezentare a principalelor tipuri de reziduuri organice, care provin din
acest sector economic foarte important. Intre cele mai importante reziduuri organice din zootehnie se
numără: gunoiul de grajd, mustul de gunoi de grajd, urina, dejecțiile lichide (numite si tulbureala) si
dejecțiile semifluide (pasta sau nămol). O clasificare a reziduurilor obținute in sectorul zootehnic se
prezinta in schema 1.

Un aspect important, care trebuie subliniat, este valoarea ridicata de fertilizare pe unitatea de
volum, in special a gunoiului de grajd si a dejecțiilor. Daca acestea sunt bogate in nutrienti, atunci,
pentru producătorii agricoli, devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul îngrășămintelor minerale,
care sunt mai puțin accesibile din cauza preturilor ridicate. Este evident ca aceste îngrășăminte
organice sunt mai ieftine si la îndemâna fiecărui producător agricol si, in plus, pot fi completate cu
îngrășăminte chimice pentru a realiza necesarul optim de nutrienti pentru culturile agricole. De
asemenea, dejecțiile de porc sau de pasare, in special, pot fi procesate si transformate in substanța
concentrata, ce poate fi valorificata prin comercializare ca îngrășământ, rezolvând astfel si problema
reziduurilor in exces din ferma.

1
SOLIDA:

Gunoi de grajd semifermentat, provenind de la taurine crescute in sistem gospodăresc, pe


așternut permanent;

Gunoi de taurine crescute in sistem industrial, cu sau fără așternut, raclat direct;

Gunoi de padoc si saivane de la oi si capre, crescute fără așternut;

Dejecții de păsări crescute in baterii, fără așternut, raclate direct;

Dejecții de păsări crescute in hale pe așternut permanent, raclate direct;

Nămoluri provenite din decantarea apelor de la complexele de creștere a animalelor, din


platforme de uscare;

Nămoluri provenite din decantarea apelor uzate din industria cărnii;

Composturi din dejecții sau nămoluri de porcine si taurine cu resturi vegetale (paie, tulpini,
coceni, vreji etc.);

2
Mranița.

CONSISTENTA:

SEMILICHIDA (4-5 % s.u.):

Tulbureala rezultata din evacuarea hidraulica a dejecțiilor solide si lichide din complexele de creștere
industriala a taurinelor, porcinelor si pasărilor;

Nămoluri provenite din decantarea tulburelii de la complexele de creșterea animalelor, din paturi de
uscare;

LICHIDA (sub 4 % s.u.):

Urina si mustul de platforma din unități de creștere gospodăreasca a taurinelor;

Apele uzate decantate de la complexele de creșterea animalelor si din industria cărnii.

2. PRODUCTIA SI IMPORTANTA ECONOMICA A REZIDUURILOR ZOOTEHNICE

Cantitatea de dejecții produsa de un animal depinde de mai mulți factori. De asemenea


caracteristicile acestora, așa cum reiese din tabelul 1. In tabelul 2 se prezinta cantitatea si conținutul
dejecțiilor pe cap de animal.

Deșeurile de origine animala, care nu prezinta riscuri deosebite, pot fi supuse prelucrării
industriale si producerii de făinuri de carne, de oase, de sânge sau făinuri mixte, prin diferite tratamente
termice. Subprodusele si alte deșeuri organice, care rezulta de la animale lipsite de boli transmisibile,
crescute in ferme izolate, la distanta mare de centrele de prelucrare industriala, se pretează pentru
neutralizare prin compostare, in amestec cu alte deșeuri organice vegetale. Rezultând compost de uz
agricol. In fermele mari de tip intensive, in care exista statii de biogas, anumite deseuri pot fi supuse
fermentarii metanice, in asociere cu alte deseuri vegetale, rezultand biogaz si namol fermentat, lipsit
de riscuri infectioase si parazitare. In unele tari, mai ales in SUA, se practica fermentarea lactica a
cadavrelor de pasari, rezultand un produs lipsit de nocivitate, care poate fi folosit ca supliment nutritive
sau ca ingrasamant organic. Pentru cadavrele, subprodusele si alte diferite deseuri ce provin de la
animale in urma evolutiei unor boli cu risc mare de transmitere la animale si om, se recomanda mai
ales distrugerea prin incinerarecoincinerare, iar pentru materialele presupuse a fi contaminate cu agenti
infectiosi sau parazitari mai putin rezistenti la factorii de mediu, se poate aplica ingroparea in cimitire
de animale sau aruncarea in puturile seci.

3. GUNOIUL DE GRAJD SAU BALEGARUL.

Reprezinta un amestec de asternut (paie, coceni, rumegus, frunze etc.), dejectii si urina, acestea
din urma in cantitate mare la comparativ cu puterea absorbanta a asternutului, diferenta pana la
cantitatea emisa fiind colectata in fosa de purin. Gunoiul de grajd provenit de la cai si oi este mai bogat
in elemente nutritive decat cel de la bovine sau porcine, compozitia acestuia depinzand de calitatea

3
asternutului, de cantitatea si calitatea hranei consumate, precum si de particularitatile digestiv –
metabolice ale animalelor considerate. Gunoiul de grajd este un ingrasamant organic complet,
continand toate elementele nutritive necesare plantei: N, P, K, Ca, Mg, B, Mn, Zn, Cu, etc. Compozitia
chimica a gunoiului de grajd de diferite proveniente este prezentata in tabelul 3.

Gunoiul de grajd mai prezinta importanta pentru actiunea multilaterala pe care o are asupra
insusirilor fizico-chimice ale solului prin ridicarea starii generale de fertilitate. El mareste permeabilitatea
pentru apa si aer, contribuie la cresterea continutului in humus, sporeste capacitatea de tamponare si
puterea de retinere a substantelor nutritive. De asemenea, imbogateste solul cu microorganisme
folositoare si mareste cantitatea de bioxid de carbon din sol care ajuta la solubilizarea substantelor
nutritive.

Cantitatea de gunoi de grajd obtinuta pe animal si pe an poate fi estimata astfel:

Vaci de lapte in sistem legat ..10 – 12 tone/ an / cap

Vaci de lapte in sistem legat, iarna . 5 – 7 tone / an / cap

Cai de tractiune 8 -10 tone / an / cap

Taurine adulte la ingrasat .13 -16 tone / an / cap

Tineret tauri in stabulatie permanenta .. 8 tone / an / cap

Tineret taurin in stabulatie numai iarna . 4-5 tone / an / cap

Ovine .. 0–6 tone / an / cap

Porcine (sistem gospodaresc) 1,5 tone / an / cap

4. REGLEMENTARI EUROPENE PRIVIND RECICLARE DESEURILOR ORGANICE CA


MATERIALE FERTILIZANTE

Conform legislatiei Uniunii europene, « biomasa » reprezinta fractia biodegradabila a


produselor deseurilor si reziduurilor din agricultura (inclusiv substantele vegetale si cele animale),
domeniul forestier si industriile conexe acestuia, precum si fractia biodegradabila din deseurile
municipale si cele industriale”.

Biomasa este considerata una dintre resursele regenerabile de baza ale viitorului ce poate fi
folosita la scara mica si mare. Ea contribuie in prezent cu 14% la consumul mondial de energie primara.
Pentru 3/4 din populatia globului ce traieste in tarile in curs de dezvoltare, biomasa reprezinta cea mai
importanta sursa de energie. In cele 25 de state ale Uniunii europene, sursele regenerabile de energie
au contribuit cu 6% la productia totala de energie din 2002 [1]. tinta Comisiei Uniunii Europene este ca

4
pana in 2010, energia regenerabila sa aibe o contributie de 12%. Circa doua treimi din energia din
sursele regenerabile folosite in Europa revin biomasei.

Intreaga viata de pe pamant se bazeaza pe plantele verzi, care transforma dioxidul de carbon
si apa din atmosfera in materie organica si oxigen folosind energia oferita de soare. Acest proces se
numeste fotosinteza. Dioxidul de carbon din atmosfera si apa de pe pamant sunt combinate prin
procesul de fotosinteza rezultand carbohidratii care formeaza elementele constitutive ale biomasei.
Energia solara este acumulata prin fotosinteza in legaturile chimice ale componentelor structurale ale
biomasei. Cand biomasa este arsa, oxigenul din atmosfera se combina cu carbonul din plante
producand dioxid de carbon si apa. Procesul este ciclic pentru ca dioxidul de carbon ajuns in atmosfera
este absorbit din nou de plante.

In ultimele cateva sute de ani, omul a exploatat biomasa fosilizata sub forma de carbune. Acest
combustibil fosil este rezultatul unei transformari chimice foarte lente, ce converteste fractia polimerilor
de glucide intr-o compozitie chimica ce seamana cu fractia lignina.

Astfel, legaturile chimice suplimentare din carbine fac din el ca si combustibil o sursa mai
concentrata de energie. Toti combustibilii fosili-carbunele, pacura si gazul natural reprezinta o biomasa
foarte veche. De-a lungul milioanelor de ani, pamantul a ingropat plantele si le-a transformat in acesti
combustibili valorosi. Dar desi combustibilii fosili contin aceeasi constituenti- hidrogenul si carbonul ca
si biomasa proaspata ei nu sunt considerati regenerabili pentru ca ei necesita un timp foarte indelungat
ca sa se formeze.

O alta diferenta intre biomasa si combustibilii fosili este facuta de impacturile pe care le au
asupra mediului. Cand o planta moare ea elibereaza cea mai mare parte din materia ei chimica inapoi
in atmosfera.

Combustibilii fosili sunt inmagazinati in adancul pamantului si nu afecteaza atmosfera


pamantului numai daca ei sunt arsi.

Compozitia chimica a biomasei difera multa in functie de specie, insa se poate spune ca plantele

contin (15-30% in stare uscata) lignina (C40H44O6) si carbohidrati (zaharuri sau glucide). Fractia de
carbohidrati consta din mai multe molecule de glucide legate impreuna in lanturi lungi sau polimeri.
Cele doua categorii de carbohidrati reprezentative sunt (40-45%) celuloza (C6H10O5) si (20-35%)
hemi-celuloza.

Fractia de lignina consta din molecule diferite de cele ale glucidelor. Polimerii celulozei lungi
sunt folositi de catre natura pentru a construi fibrele care confera plantei soliditate. Fractia de lignina
actioneaza ca un liant ce tine fibrele de celuloza legate.

Biomasa prezinta multe avantaje ca sursa de energie.

5
Ea poate fi folosita atat pentru producerea de electricitate si caldura cat si pentru producerea
unei game largi de produse: combustibili lichizi pentru transport, combustibili solizi si gazosi si alte
produse.

Biomasa ca materie prima se prezinta sub diverse forme, care se gasesc din abundenta in toate
partile lumii inclusiv Europa. In ultimii ani s-au dezvoltat tehnologii avansate de conversie a biomasei
in combustibili sau de ardere eficienta. De sigur, nu toate resursele de biomasa pot fi folosite in scopuri
energetice. Biomasa reprezinta in acelasi timp o sursa importanta de alimente, cherestea, hartie si
cateva chimicale valoroase. Din acest motiv, folosirea in scopuri energetice trebuie integrata cu alte
aplicatii prioritare.

Utilizarea biomasei in scopuri energetice poate aduce beneficii semnificative sociale si


economice atat pentru zonele rurale cat si pentru cele urbane. Lipsa actuala de acces la surse
convenabile limiteaza calitatea vietii a milioane de oameni de pe intreg globul pamantesc, in special din
zonele rurale din tarile in curs de dezvoltare. Cultivarea biomasei este o activitate rurala, intensa, care
poate duce la crearea de locuri de munca in zonele rurale si poate opri migratia de la sate la orase
oferind in acelasi timp posibilitatea dezvoltarii altor industrii rurale.

5. CONCLUZII
Romania trebuie sa încurajeze investițiile in surse alternative de energie, pentru ca ponderea
energiei electrice produse din resurse alternative sa ajungă la 33 la suta pana in 2010. Deși biomasa
este una dintre principalele resurse de energie regenerabila ale României, in prezent tara noastră își
obține cea mai mare parte din energia verde care provine din resurse hidro. Exploatarea biomasei
câștiga însă tot mai mult teren si la noi.

A dispune de mijloace performante de tratare si eliminare a deșeurilor, puțin dăunătoare si


durabile, rămâne, nu numai in Romania, dar chiar si pentru întreaga Europa, o mare miza a gestiunii
deșeurilor menajere (provenind de la orașe sau comune), in timp ce filiera valorificării materiei organice
(reciclare) presupune inca o confruntare cu costurile si eficienta cantitativa si calitativa. In acelasi timp
se pune problema de a preveni productia de deseuri, de a alege mai bine politicile privitoare la deseuri,
la diferite niveluri (local, national, european), de a defini o organizatie locala eficienta si moduri de
gestiune echilibrate, de a ameliora informarea si participarea cetatenilor.

In Romania se dispune, in prezent, de o anumita experienta in materie de metode de analiza,


de conducere a procesului de compostare, de valorificare agricola a composturilor din deseuri organice
(municipale, din zootehnie sau din alte sectoare economice). In actuala conjunctura economica, sociala
si de mediu inconjurator, problematica deseurilor trebuie privita din alte unghiuri, care implica
optimizarea metodelor si a procedeelor de tratare a deseurilor organice pentru o buna gestiune a
emisiilor poluante (amoniac, gaze cu efect de sera). Totodata, in Romania este nevoie sa se realizeze
actiuni de formare a cetatenilor privind tehnicile de colectare selectiva, compostare si reciclare a
deseurilor organice.

6
Daca majoritatea Romanilor stiu ca prin arderea combustibililor fosili in automobilele si in casele
lor, produc emisii care contribuie la schimbarile climatice, putini dintre ei realizeaza ca deseurile
(gunoaiele), pe care le elimina in fiecare saptamana, pot trece pe „banca acuzatilor”. Aceste deseuri
sunt la originea a peste 3,5 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera produse. In Romania, nu
doar productia propriu-zisa de deseuri menajere organice sau deseuri organice de la diferitele sectoare
economice reprezinta o cauza a cresterii gazelor cu efect de sera, cat mai ales depozitarea sau, mai
bine zis, aruncarea la voia intamplarii si in locuri neavizate a acestor deseuri. Acestea, sub actiunea
factorilor fizici, chimici si biologici, intra in procese de descompunere si afecteaza deopotriva atmosfera,
solul, apele, vegetatia, peisajele, prin caracterul lor daunator.

In Romania, atat in ceea ce priveste deseurile menajere, cat si in ce priveste deseurile din
zootehnie, doar o foarte mica parte sunt reciclate, iar compostarea, desi este un procedeu relativ
cunoscut, este foarte putin intrebuintat. Multe dintre deseurile solide sunt stocate in gropi amenajate,
fara a fi neaparat ecologice, iar deseurile organice din zootehnie sunt valorificate total necorespunzator
de catre agricultori. Multe dintre aceste doua tipuri majore de deseuri organice solide sunt arse, adesea
in camp deschis (foto 1 _i 2). Aceste procedee antreneaza emanatii de gaze cu efect de sera in
atmosfera, care fac sa creasca caldura solara creandu-se astfel un efect de incalzire a planetei.

Daca in ceea ce-l priveste pe cetateanul de la oras nu se pune problema invataturii acestuia
despre ceea ce inseamna valoare agronomica a deseurilor menajere, in ceea ce-l priveste pe cel din
localitatile rurale, acesta trebuie sa fie ajutat sa cunoasca aceasta valoare si sa o experimenteze astfel
incat sa o constientizeze. Astfel, cu foarte multa usurinta si cu foarte putine costuri, cetateanul din
comunitatile rurale va invata sa colecteze selectiv si sa trateze deseurile menajere, ca si pe cele din
gospodarie in general, avand componenta organica si sa le foloseasca in gradina ca material fertilizant
foarte valoros.

7
6. BIBLIOGRAFIE

1. http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/DESEURI-ORGANICE-DIN-AGRICULTU86.php
2. http://www.deseuri-online.ro/geangu/Biogaz_din_deseuri_agricole.htm
3.http://ecoruralis.ro/?gclid=Cj0KEQjwnPLKBRC-j7nt1b7OlZwBEiQAv8lMLL9u-
7k85C7bXTn02tT9lgHKjd9VTwEkKRC9F-cH8YAaArqc8P8HAQ
4. http://inseco.gov.md/2014/10/mica-agricultura-ecologica-o-solutie-pentru-deseurile-casnice/