Sunteți pe pagina 1din 91

PHILOSOPHIE BIOLOGICA

Notiunile

SUFLET" DUMNEQEU"
In Physiologie
DE

Dr. N. C. PAULESCU
Professor de physiologie la Facultatea de Medieingt

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAPHICE «EMINESCU»
Bulevardul Elisabetha No. 6
1905
www.digibuc.ro
PHILOSOPH1E BIOLO6ICA
*

Notiunile Met" §i Dumnekler

in Physiologie

DE

Dr N. C. PAULESCU
Professor de physiologie la Paoultatea de Medieinit

etiq-004,,P4-3+°

BUCURE S CI

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE «EMINESCII)


Bulevardul Elisabetha No. e
1905

www.digibuc.ro
NOTIUNI. DE PHILOSOPHIE BIOLOGICA

IDEILE SUFLET" SI DUMNEZED` IN PHYSIOLOGIE

LECTIA I
Domnilor '),
Biologia este sciinta viefel.
Sciinta find cunoscinta prin cause, biologia i, in
special, principala sa ramurd physiologia, trebue
pund intrebarea : care este causa vierel? cu alte cu-
vinte : care este causa care faCe cá o fiinà vietuesce ?
Acésta este cea mat' importantit problemii ce a pre-
occupat vre-o datd sciinta ; de alt-fel, tárd pregit, Inca
din vechimea cea mai depártatd, omenirea urmiiresce
solutia cu ardóre i tenacitate.

Pentru a respunde la assemenea intrebare si pen-


tru ca respunsul nostru srt fie indiscutabil i definitiv,
sit proceditm in mod sciintific, sd urmdm regulele nzetho-
dei experinzentale, adecá regulele singurulul proce-
deu intrebuintat de sciintele naturei pentru a se ridica
1) Le* facuttt la facultatea do medicind din Bucareeci, In 4ioa de
14 Februarie 1905.

www.digibuc.ro
4

de la cunoscut la necunoscut : de la fiin(e qi de la plw-


nomene, la causele lor.
Or, methoda experimentalA, dupá cum am stabilit
in o lectie precedentA,1) coprinde:
1° observaria flinteI sau a phenomenului a cäruI
causä se caufa ;
2° hypotIzesa, adecä conclusia rationamentultd prin
analogic cu ajutorul cAruia se descoperá causa ea-titan;
3° verificatia experimentalä a hypotheseT.
Vom avea decI :
1° sa suppunem flinta vietuitóre la o observatie
perfectá, complectä si Vacua trail parti-pris, pentru ca
sä gäsim si sá putem pune in evidentii caracterele es-
sentiale si distinctive ale vieteI ;
2° sd edutám un termen de comparatie convenabil
pentru ca sá ajungem, pHn analogie, a descoperi o
causá plausibilá caracterelor vitale ;
3 sii verificdm in mod experimental realitatea aces-
tel cause.

OBSERVATIA FIINTEI VIETIIITORE


Observatia sciintificá aratá CA fiintele vietuitóre
possed un anumit numer de caractere fundamentale
care nu se intAlnesc la fiintele nevietuitóre sau brute.
Aceste caractere vitale, commune tutulor fiintelor
vietuitóre, sunt :
1° un corp, o formil, o organisatie, o evolutie, o
reproductie ;. intr'un cuvênt, o morphologic particulará;
2 phenomene de nutritie si de relatie ; inteun
cuvênt o phenomenologie sau physiologie particularii.
1) Paulesco. La mdthodo do la physiologie ou mdthode expdrimen-
tale. In Journal do médocino interne, Paris, 1902.

www.digibuc.ro
5

A. MORPHOLOGIE VITALL
1° Corp.
Ori-ce fiinta vietuitóre are un corp care, ea tóte
corpurile din naturá, este compus din materie si din
energie1).
Analysa chimicsa elementará aratá cá corpul ori-
Cara fiinte vietuitóre este constituit dintr'un anumit
numè'r de elemente, printre care cele mai importante
sunt : carbonul, azotul, hydrogenul, oxygenul, sulful si
phosphorul.
Aceste elemente sunt combinate in proportii defi-
nite si formaa o substanta complex-a, dar aprópe
identicá la tóte fiintele vietuitóre, protoplasma sau
bioplasma.
Fiind partea essentiala a corpului orl-cárei fiinte
vietuitóre si neexistiind de eta la flintele vietuitóre, pro-
toplasma represintá cleei unul din caracterele distinc-
tive ale acestor fiinte.
2 Fornza.
0 pärticicá de protoplasmá nu constitue o fiinta
vietuitóre, dupa cum un bloc de marmord nu constitue
o statue.
Pentru ea protoplasma sá 136tá trái trebue sá aib
o forma care este acea de cellulá.
Cellula este elementul morphologic commun ai
fiiintelor vietuitóre care, Vote, au un corp format, sau
de o singurd cellultt (fiinte unicellulare), sau de malt
multe cellule (fiinte pluricellulare).
Forma cellular-a neexistând de cat la flintele vietai-
tóre, represintd deci un alt caracter distinctiv al aces
tor fiinte.
I) Paulo:30o. 1)U:tuition de la physioloaio. In Journal du ni5deetne
interne, Par:a, 1901.

www.digibuc.ro
6

3° Organisarie.
Organisatia trebue studiata la fiintele unicellulare
si la fiintele pluricellulare.

I. Cellula care forméza corpul fiintelor unicellu-


lare possedä o organisatie destul de complexd. Intea-
dever, protoplasma, care o constitue, nu este homo-
genii, ci este differenciatil in mai multe organe, avênd
fie-care un rol special in immultirea cellulei si in fin-
plinirea phenomenelor ei vitale de nutritie si de relatie.
Cel mai important dintre aceste organe este nu-
cleul, care, in general, occupa partea centralä a cellu-
lei, intocmai ca siimburele unui truct. Ori-ce eellula
are un nucleu. Nu existet cellulei feiril nucleu §i ex-
ceptiunile la acéstà regula nu sunt de cilt apparente.9
Daca se divide o cellula in duo-a segmente, dintre
care numal unul sa contie nucleul, acest segment nu-
cleat 'si cicatrisézil rana si reformeazä cellula ; cel-l'alt
segment (lipsit de nucleu) mire si se desagrega.
Nucleul presidà decl la nutritia cellulei si la re-
paratia mutilatiilor ei eventuale. El mai are insa un rol
fórte important in multiplicatia cellulei, cad divisia sa,
une-ori extrem de complicata (karyokynesii.), precede in
tot-d'auna pe acea a restului celluld.
Protoplasina propriu disá servesce mai alles la
Indeplinirea functiilor de relatie (impressie, reactie) ale
cellulei. Ea are Inca si proprietátile d'a secreta diasta-
sele necessare digestiei alimentelor si d'a immagasina
reservele nutritive.
Pe liingà protoplasnid si nucleu, se mal gasesc, in
unele cellule, organe ea centrosome, vacuole, leucite
etc., care intervin, unele in divisia celulel, altele in pile-
nomenele el de nutritie §i de relatie.
1) V. Ieotia II-a.

www.digibuc.ro
7

II. La fiintele pluricellulare, orgadisatia attinge un


grad extrem de cornplicatie.
Inteadev6r, fie-care din cellulele agglomerate, care
constituesc corpul acestor flinte, conservá organisatia
so fundamentalii, acea pe care am intAlnifo la fiintele
unicellulare.
Dar, in plus, unele din ele se differenciazá, adecil
se specialis&A, iau o meserie in rapport cu trebuintele
individului, o functie particular% in vederea cáreia pro-
toplasma lor elaborézá produse ca : diastase, hémoglo-
biná, substantá contractilá, fibrillará sau striata, etc.
Cellulele differenciate in acelasi sens formézá (es-
suturile (glandular, muscular, nervos, ossos, conjunc-
tif, etc.) ; iar, mal multe tessuturi se reunesc pentru a
forma organe si apparate a cáror structurá este tórte
complexá.

Organele si apparatele stint destinate a indeplini


differitele functii ale individulul pluricellular. Asia, de
exemplu, la orn si la animalele superióre ;

1° Unele organe si apparate servesc a procura un


mediu nutritiv optimum si de compositie constantil tu-
tulor cellulelor ce constituesc corpul individultri :
a) apparatul digestly ia substuntele alimentare din mediul
exterior t;i. le proper& pentru ca sä pótli fi introduse In medial interior
(lange); un apparat glandular annex tubulul digestiv elaborézit substan-
tele absorbite pentru ca sa pétit servi la nutritia differitelor cellule ;
b) apparatul respirator procura sfingelul oxygenul de care
cellulele au trebuintli, si elimina acidul carbonic care vault& din
combustiele vitale ;
c) apparatul circulator distribue mediul interior optimum
(sângele). la t6te cellulele fiinteI vietuit6re ;
d) apparatul urinar dri afar& resturile azotate ale combustie-
lor vitale, a caror accumulatie In Mingo l'ar face impropriu nutri-
tiel Cellulelor.

www.digibuc.ro
8

2° Alte organe i apparate au drept scop d'a pune


pe individ in raport cu mediul ambiant, diindu-i i pu-
tinta d'a se apAra cand este in pericul ; ele realizèzd
ast-fel phenomenele de relatie ale individului pluri-
cellular:
a) apparatul tegumentar ai annexele sale, pcirfile péripherice ale
organelor simfurilor, an sarcina speciala de a primi impress'a ditTeri-
telor forme ale energieT mediuluI exterior ;
b) apparatul nervos. a cfirut extrem6 complexitate Intrece
orl-ce Inehipuke, are rolul d'a conduce influxul nervos ce result& din
impressia périphéricl ;
c) apparatul locomotcr muscular si ossos) executrt reactille.

3° Sunt, in fine, organe i apparate care presid lcr


reproductia individului pluricellular.
Ast-fel este apparatul genital ale druT organe produc cellnlele
sexuale (ovule si spermatozoil1), facilitli fecondatia si satisfac primele
trebuinte ale embryonului si a'e nouliff-nliscut.
La cele maI multe flinte, embryonul adunit, In ou, sub forms
de reserve nutritive,formate din materiale'e ce'i procurä organismut
mamei, substanttle ca itativ si cantitativ necessare nutritieI si des-
volthrei sale. .

La unele fiinte superióre, In o phasti ulterisfirli, un organ


special, placenta, ia aceste substante direct din sängele mameI si le
introduce In acel al embryonului. Apol, dupa nascere, alte organe,
glandele mamtnare ale mamel, fabria it pentru noua flint5., incapabila
liscri d'a 'si lua brana din med-ul exterior, laptele, aliment com-
p'ect care contine toate principiile minerale si organice ce'i sunt in-
dispensabile ; ba, ce e mat mutt, laptele 'si modifiers chiar composi-
tia dupa trebuintele fiin'el, trebuinte schimbiltóre cu vêrsta.

In resumat, organisatia flintelor vietuitóre con-


sistii in o serie de acte, de o complexitate extrema,
avênd drept resultat formarea de organe, admirabile
prin perfecta lor adaptare lcr funcriuni determinate,
functiunI care concurrrt la subsistenta individuluI .i
la perpetuarea specie!.

www.digibuc.ro
9

Organisatia presintil, deci, un caracter de finali-


tate de o evidentà strAlucitóre.
Vé rog s-A. remarcati, Domnilor, cA, la ffintele mul-
ticellulare, organisatia differenciaei cellulele embryonu-
lui si forméza organe care nu vor functiona de cat
mai tärdiu.
Ast-tel, pentru a hut cate-va exemple din o mie :
glandele digestive, ca ficatul si pancreasul, ale cAror
cellule se differenciazd chiar din primele ()Ile ale vie-
tei embryonare, nu vor functiona de cilt mai tardiu,
dupil nascere ; cellulele corneef si acele ale eristallinu-
lui devin transparente in timpul vietei intra-uterine pen-
tru ca, mai tardia, dupil nascere, sd lasse sii trécil ra-
(lele luminóse care vor trebui sit cadd pe retinä ; orga-
nele genitale, ale caror cellule se formézá chiar de la
ineeputul perickleI toetale, nu vor implini rolul lor de
eát prte tardiu, la epoca pubertátei, si glandele mam-
pare, ale cáror cellule sunt differenciate de assemenea,
inainte de nascere, nu vor intra in lunctie de eta in
urma uneI sarcini.
cea ce spusseriim despre aceste cate-va feluri
de cellule si organe se applica, tárd exceptie, la
tóte cellulele si la tóte organele fiintel vietuitóre O.
Ire mai .fac srl. remarcati O. acêstii. organisatie,
atát de minunatA prin complexitatea si mai alles prin fi-
nalitatea sa, se indeplinesce fall scirea fiin(ei vie-
fuitóre. La om 2), de exemplu, nicl mama, nici foetul
n'au consciintil de actele organisatiel: care totusi se re-
aliséza cu o perfectie si cu o precisie de neinchipuit.
1 Prin urmare, nu Sum) ,ia feu organul, dupa own s'a 4is i re-
petat, ci organut se face in vederea funcliel.
Exerc'tiul exagerat al ung functiT eau lipsa de exercitiu nu pot ell
det,rmine do cat o hypertrophie eau 0 atrophiA a organulul correspundittor.
2) Actele organisatiei find ineonsciento la om, sunt, WI Indaoiall
inconeciento ei la animale i la t Ste cele-l'alto 'hate vietuitóre.

www.digibuc.ro
10

dacá actele organisatiei sunt inconsciente, a for-


tiori, scopul lor trebue 8á fie ignorat de fiinta care le
execut5.
Organisatia, cu attributele sale essentiale de fi-
nalitate 0 de inconscienta, se observA la toate fiin-
tele vietuitóre si nu se observá de cAt la flintele vie-
tuitóre. Ea constitue un important caracter distinctiv
al acestor fiinte.

40 Evolutie, Reproducrie.
Studiarám morphologia flinteI vietuitóre privitá, ca
sá dic ia, in spa(iu. SA o consider-din acum i in timp.
Observatia aratà crt orl-ce "Uinta* vietuitoare este,
la inceput, tormatei din o singurd celluld. Sórta ulteri-
órá a acestei cellule primordiale differá dupd cum fiinta
este unicellulará sau pluricellularä.

I. La fiintele unicellulare, dupa ce a luat nascere,


cellula cresce 0, la un moment dat, se segmentézá, in
mod spontaneu, in duod párti care devin duo6 noui
cellule, duoà noui flinte vietuitóre.
Or, dupa segmentatie, nu mal rëmâne nimic din
vechiul individ ; el a flicut loc la duoI individi nouI.
Fie-care din ace0I indivicli noul, manifest5, ca
cel d'Antêiu, phenomene de nutritie i de relatie ; fie-
care dintr'ôn0I cresce i se divide, la rêndul se'u, dând
nascere la alti duoi indiviji vii. i a0a mai departe.
Fiintele unicellulare au deci o evolutie care co-
prinde duo'd perióde : prima, periodd pregenitalei
sau de crescere, prepara fiinta in vederea celei d'a
duoa, perioda genitald sau de reproducrie').
1 S'a die c flintele unicellulare aunt nemuritöre (Weissmann). As-
semenea termen este cu totul impropriu, aceste fliqe mor In mod acci-
dental.

www.digibuc.ro
11

II. La finrele pluricellulare, cellula prirnordialá


sau ovula, dupá ce s'a fusionat cu o altä cellulä, sper-
matozoidul, provenind de la o fiinta de aceas1 specie,
dar de sex differit,devine un ou fecundat care cresce
si se divide in alte duo5. cellule. Aceste cellule, con-
trar cu cea ce se petrece la flintele unicellulare, nu
se sepal% pentru ca sá constitue duoá flinte vietuitóre
nouI, ci rémiin reunite i, la rândul lor, cresc si se
segmentdzA fie-care in alte duoii cellule. Assernenea bi-
partitiI, repetate de un mare nurnér de ori, au drept re-
sultat producerea uneI multiml de cellule care, tóte, re-
man lipite, si se differenciazá pentru a forma téssutu-
rile si organele, a caror totalitate constitue corpul in-
dividulul
Notati, Domnilor, cá, pentru a forma, de exemplu,
corpul ornului, mii de milliarde de cellulei) se dispun
cu o regularitate i cu o ordine perfectá, dupd un plan,
care este acelas1 pentru toff ómeniI si care in tot-d'a-una
a fost acelasl, de ciind specia om existá. i cea ce dise-
rárn despre om, se applica la Vote fiintele multicellulare.
Remarcati si taptul ea' acest plan existii in oul fe-
cundat, care contine ain potentia» individul pluricellular
intreg cu tótá organisatia, cu tóte functiunile si aptitudi-
nele lui. Or, ouge fecundate ale differitelor fiinte vietui-
tóre sunt identice ca formii si ca compositie chimicá ; oul
omuluI sérnánd perfect cu acel al caineluI si totusi, pH-
mul va da nascere unuT orn iar secundul unuI cAine.
Pentru a putea preclice viitorul unuT ou fjcundat, nu
este destul cunóscern forma si cornpositia chimica ci

Tor ce so 'Ate qlice despre ele esto og evolutia lor nu se terming prin
márte. Substanta vietuitóre a unela din aceste fiine represintit o parte din
substanta vietuitore a unei alto flinte assemenea eT. Dar, dupg cum vom
argta maT departe, se póto 4ico acolaSt luoru i despre flintele pluricellulare .
1) Mk oalculat og numArul collulelor, care formóza corpul omuluT
fl de vre-o 50 triliióne.

www.digibuc.ro
12

trebue sà'i scim origina, cAci origina imprimä celluld


oului, ca sä 4ic asia, pecetea specified.
Dar, o adevèrata stupeiactie coprinde pe ori-cine
când cugeta cä oul fecundat, acéstá microscopicá
massd de protoplasma, este ea inseisi" artistul desd-
viirsit care va construi minunea ce se numesce fiintei
vietnitóre, fie-ea om, aline, passere, pesce, verme sau
plantä, sublim capo-d'ok erä, pe langä care totä arta
nostra nu este de cftt un fel de incercare copiläresca.

Evolutia unel Mute pluricellulare coprinde trei


periode:
1° o periodei pre-genitalei, care preparä fiinta in ve-
derea reproductiel si in timpul cáreia se face ereseerea
individului prin immultirea cellulelor sale. Acéstá im-
multire nu este indefinitá ca acea a fiintelor unicellu-
lare ; inteadever, cand organele au ajuns la o perfecta
desvoltare (stare adultä), cellulele nu se mai multiplied
si crescerea individuluI incetèzá ;
2° o periodet genitalei, in care se effectuézd repro-
ductia individului cu ajutorul unor cellule differenciate
in acest scop (cellule reproductóre, sexuale);
3° o periodet post-genitalei, in timpul cAreia cellu-
lele somatice (adica tóte cellulele afarä de cele reproduc-
tóre), care constituesc corpul fiintei multicellulare si
care par a nu avea alt rol de cat de a prepara co nditi-
ele de mediu cele mai propice cellulelor reproductóre,
devenite de acum inainte inutile, cad, mal curând sau
mail tärcjiu, in o stare de attenuare progressiva a nu-
tritief si a functionArel, inteun cuvent, in o stare de be-
treinete care se termina prin mórtea individului.
Prin urmare, dintre tóte cellulele care constituesc
corpul flintelor multicellulare, singure cellulele sexu-
ale (ovula si spermatozoidul), care parvin a se intalni
si a se fusiona, scapá sórteI commune, adicil morteI, si
evolutia lor, assemenea intru cat-va cu acea a fiinte-

www.digibuc.ro
13

lor unicellulare, are drept termen formatia unei noui


fiinte.
Mórtea este oprirea definitivg a evolutiel ; ea se
traduce prin incetarea actelor vietei, adicg a organisa-
tiei, a reproductiei si a phenomenelor de nutritie si de
relatie. Ea differg de vial:a latentei prin faptul ca cada-
vrul, pus in cele mal bune conditii de mediu, nu mai
manifestézd phenomene 4,itale. In-Wade-at., dupa nuirte,
corpul flintel intril in domeniul naturel brute, cu alte
cuvinte, ca si corpurile inanimate, el nu mai este
suppus de cat legilor energiei si materiel si phenome-
nele, al cgror sediu el este, de atunci inainte, nu mai
au semnul finalitäte care caracterisg viata.
Tóte flintele vii sunt muritóre. Mórtea fiintelor uni-
cellulare este in tot-d'auna accidentalä si nu póte fi de
cgt accidentalä. Acea a flintelor pluricellulare, desi de
cele mai multe ori accidentala, este totusl termenul na-
tural al evolutiei lor. ')

In resumat, ori-ce fiintg vietuitóre are o evolutie


care este repetitia aceleia a ascendentilor ei si ale cgrei
principale phase sunt : crescerea si intnzultirea.
Evolutia flintelor unicellulare are drept scop for-
marea a duog noui flinte ; acea a fiintelor pluricellulare
are, de assetnenea, ca scop, formarea unei sau mal mul-
tor noui fiinte.
Prin urmare, evolutia are un scop, o causei finalii
care este reproductia, functie primordialit cgtre hide-
plinirea càreia converg tóte cele l'alte functii vitale.
inteadever, dupg ce s'a reprodus, adecil dupg ce a at-
tins acest scop suprem, perpetuarea specie, fiinta vie-
tuitóre dispare.
1) Mórtea unel fiinto pluricellulare esto mártea tutulor cellulolor care
constitueso corpul s6u; ea nu se effectuéal do cat incet i progressiv, tnco-
pana cu cellulele nerv(.1so i attingand apoT, succesivf cellulele muscu'are-
glandulare, etc.

www.digibuc.ro
14

Ve attrag attentia asupra faptulul ca evolutia,


ca i organisatia, este inconscientä i cá scopul ei
este ignorat de fiinta vietuitóre.
Evolutia, correlativa cu reproductia, existä, in
act sau in putinta, la tóte flintele vietuitóre i nu se
observa de cat la flintele vietuitóre ; ea constitue deci
unul din cele mai importante caractere distinctive ale
acestor flinte.

B. PHENOMENOLOGIE VITALA

Orl-ce fiinta vietuitóre, *i in general ori-ce cel-


lulkpentru ca sa '0 pótá manifesta viata, are neces-
sitate de un mediu incongiureitor, in care materia *i
energia sa se afle sub forme i in proportif determi-
nate. Cu alte cuvinte, acest mediu trebue sá contina
apa, oxygen Ii anumite substante minerale i orga-
nice 1) (albuminoide, hydrocarbonate, grasse); el trebue,
in fine, sá aibá un anumit grad de caldurä, de lumina',
de pressiune.
Cand mediul, in care se aft' pusa o fiinta vietui-
Ore, nu indeplinesce tóte aceste conditii, viata este cu
neputinta i fiinta móre. Une-ofi, insd, viata persista,
dar nu este apparenta (viatei latentei). Ast-fel, in lipsa
apeI, un graunte de grau póte sd remand inert, anni
indelungatT, i tot4i sa '§i manifeste viata indata ce
intillnesce humiditatea de care are trebuinta.
0 fiinta vietuitóre, träind inteun mediu care inde-
plinesce tóte conditiile pe care le aratarám, presinta o
serie de acte remarcabile, Vise phenomene vitale.
1) Tóto Ilit4ele viT se servesc do aceste substante organice pentru a se
nutri : unele, oa plantule verig '01 le fabricg elo smog plecand de la sub-
stante inorganics; allele, ca animalele, le iau do la plantele yerli.

www.digibuc.ro
15

Phenomenele vitale sunt acelea0'la tôte fiintele


vietuitóre ; ele nu existá de cAt la flintele vietuitóre 0
constituesc, ast-fel, caractere distinctive importante ale
acestor fiinte.
Phenomenele vitale pot fi grttpate in duoë cate-
gorit :
1° phenomene de nutritie;
20 phenomene de relatie.

1° Phenomene de nutritie
Fiintele vietuitóre iau substantele alimentare din
mediul incongiurtitor tsi le fae licide (dacd sunt solide),
i dialysabile sau absorbabile (digestie). Ele executft
aceste modificArl cu ajutorul diastaselor, agenti chi-
midi pe care 'i fabricil ele insá0 in acest scop, 0 se
scie ca o acea0 fiintá vietuiteme este capabitá sii secrete-
atittea diastase ate substante pot sä '1 servéscá de
nutriment.
Alimentele, dupá ce au fost digeratc .i tácute ab
sorbabile, sunt incorporate (absoptie) si sunt suppuse
la o elaboratie complexa (assinzilatie) care le transformá,
parte in protoplasmá, parte in substante organice (al-
burninoide, hydrocarbonate, grasse) proprit fiintel vie-
tuitóre, substante care sunt immagasinate in cellule .i
constituesc reserve nutritive.
Aceste reserve organice sunt analoge cu corpurile
explosive; ele se descompun uor 0 produsele acestet
descompuneri se recombiná cu oxygenul, pentru a
forma acid carbonic, apii, ureá, etc., libertmd ast-fel
energie, sub formrt de micare, de cáldurá, etc. (desas-
similatie). tar acidul carbonic, apa, urea, substante
greu de descompus i prin urmare inutile organismu-
lui, sunt date afará (elinzinatie).
Aceste diverse acte (digestie, absorptie, assimila-
tie, desassimilatie, eliminatie), crtrora li s'a dat nu-

www.digibuc.ro
lo
mele de phenomene vitale de nutririe, nu sunt, in
fond, de cat mutári de energie i de materie, identice cu
acele ce constituesc phenomenele naturel brute.
Dar, contrar phenomenelor nature brute, care n'au
de cat cause efficiente, phenomenele vitale de nu-
tritie, pe langa cause efficiente, mai au O. cause fi-
nale 1).
Aia, de exemplu, formatia acidului carbonic este
un phenomen a carui causa efficienta este aflarea façia
in façiá a carbunelui .i a oxygenului, in anumite con-
ditif de temperatura.
In natura bruta, acest phenomen se produce fara
scop, de cate ori intamplarea realisêzà causa sa effici-
enta, adeca de cate ori carbunele intalnesce oxygenul in
conditiele determinate.
La fiintele vietuitóre, acela.g phenomen, forma-
tia acidului carbonic, presinta cu totul alt caracter.
Intalnirea elementelor, carbune §i oxygen, nu mai este
intamplafeire. Fiintele vietuitóre introduc, eu dinadinsul,
in corpul lor, pe de o parte substage carbonate, pe de
alta oxygen, tocmai pentru ea carbunele sa se _com-
bine ea oxygennl, acéstil combinatie avand drept scop
de a libera energia necessara pentru indeplinirea altor
phetiomene vitale (v. Phenomene de relatie).
De alt-fel, tóte Thenomenele de nutritie, fará
exceptie, presinta un caracter evident de finalitate.
Digestia are drept scop de a face possibila absorptia,
adecà patrunderea substantelor alimentare in corpul fi-
Intel vietuitóre ; absorptia are ..i ea ca rinta assimilatia,
adeca formarea protoplasmei i a reservelor organice ;
assimilatia se face ill vederea desassimilatici, adecii a
liberarel energiei reservelor organice ; in fine, elimina-
tia servesce ca sa curate organismul de produse inutile
sau vatamatóre. Si tóte aceste acte, legate intre cle prin
1) Pauleeco IFfinition de la physiologic. Journ. ntM. interne,
Paris, 1901.

www.digibuc.ro
17

legAturi de finalitate, converg cAtre un gcop commun,


subsisten(a individuluí si perpetuarea speciel.
In resumat, caracterul essential si distinctiv al
phenomenelor vitale de nutritie, cea ce le differenciazA
de phenomenele nature brute, este, deci, finalitatea,
adecA adaptarea lor la mu scop.
Remarcati, Domnilor, cA phenomenele de nutritie
sunt inconsciente, adecd se realisézA fArd scirea fiintel
care, bine intelles, le ignorevi si scopul.

2° Phenomene de relaVe

Fiintele vietuitóre sunt influentate de energia me-


diului incongiurAtor.
AcèstA influentA se produce la peripheria corpului
flintei (impressie); ea provóca o adeveratA explosie de
energie (reacrie) care, de ordinar, se manifestA sub
forma de miscare1).
MiscArile de reactie sunt in totd'auna perfect adap-
tate ulna scop, care este, sau procurarea alimentelor
necessare nutritiei, sau indeplinirea unor acte de re-
productie.
Dar, miscArl de reactie se produc mai alles când
conditiele mediului incongiurAtor se modificA in sens
nefavorabil. Aceste modificAri impressionézA flinta, care
reaction6zA prin miscari executate, in scop de apci-
rare, adecA in scopul d'a esi din sphera conditiilor
prejudicióse si de a se dirigia catre regiuni ale cáror
1 Energia care constitue reaotia, flind, in general, cu mult me in-
t do at energia care a impressionat suprafacia corpuhif flinteT, nu póte
results din o simplit transformare a acesteia. Ea derivil din phenomenele de
nutritie (desassimilatie): sub influenta impressieT, flinta vietuitóre descompune
o parte din reservele sale organioe qi produsele acesteT descompuneff, rocom-
binandu-se Intre elo si cu oxygenul, pentru a forma acid carbonic, apt{ ,
urei, etc., liberkit energia care este utilise/ ca reactie.

www.digibuc.ro
18

conditii de mediu se appropie mai mult de starea op-


11m-a 1).
Phenomenele de relatie sunt relativ simple la fi-
intele unicellulare ; ele sunt, din contra, de o complexi-
tate extremii la flintele pluricellulare superióre care
possed cellule differenciate in vederea indeplinireI lor.
Vom studia aceste phenomene, mai Anta la fiintele
unicellulare, apol la flintele superióre 0 la orn.
* *

I. La fiintele unicellulare, impressia periphericA


provócá o reactie a massei protoplasinice care constitue
corpul lor, reactie care se manifestA sub formá de
care, in tot-d'auna perfect adaptatá la un scop, i direia
s'a dat numele de taxie.
latá cilte-ve exemple de taxiI :
0 plasmodie de Aethalium septicum (myxomycet)
este pusl pe o fileie de hikrtie sugätóre ; se introduce,
apoI una din extremitiltile acestel fáii inteun pahar cu.
apá desoxygenatii, cea-l'altà extremitate remtmand la
aer. Pu9in cAte puçin, massa protoplasmic6 cufundatä
in apa desoxygenatil, ese de asupra liciduluI pentru a
veni in contact cu oxygenul de care are trebuint5.2).
0 assemenea plasmodie (care se nutresce cu sub-

1) Reactiele defensive se produo fn ciroumstantele urtnitóre :


cdnd se mgresee eau cind se mioordzi intensitatea uneia din for-
mele energieT (ci'durg, fuming) sau proportia uneia din substantelo chimi .0
(oxygen, apg) care intrit fn cLmpositia mediultff fn stare optimg ;
b) cand se introduce fn mediul, fa care trgestm fUnta, o formg a
energieT (electricitate) sau o substantg chimicg (toxicA eau excrementitialg)
eara nu so Os so fn starea optimg ;
o) cind fiinta so afli fn presents until {ninth; ad cit a tine alte flinto
capabili d'a 'I pune vista fn pericul.
2 Stalif.Zur Biologc: der Myxomyceten. In Botanische Z {tang, 1884
V. si Verworn. Physiol. gmndrale (Traci. IlitIon Paris. L000.

www.digibuc.ro
19

stanta numitá tan) se miscd in directia fragmentelor de


tan ce se afla in giurul ei 1).
Ast-fel de phenomene sunt numite chimio-taxi e
positiva sau tropho-taxie; ele sunt in rapport cu actele
nutritiel.
Aceasi plasmodie intinsa pe o tiAsie de hârtie su-
gátóre, ale cárel extremitäti sunt introduse in pahare cu
apá la temperatura de 30°, remâne immobilil sau se
miscá in o directie óre-care. Dar, dacä se pune, in-
tr'unul din aceste pahare, aph" la temperatura de 70,
apa din cel l'alt pahar fiind mentinutá la 30°, plas-
modia se indreptdeä cAtre acest din urmá pah at"). Dacd,
apol, se inlocuesce apa de 300 prin apii de 450, plas-
modia 's1 schimhä directia si se misca in sens invers.
Cu alte cuvinte, ea tuge de apa prea rece sau prea
caldä, capabilá d'a o omora, si cauth regiuni a earor
temperaturá sä fie mai appropiatá de gradul optimum
pentru densa.
La intuneric, acest myxomycet vine la suprafaçia
tanului in care trAesce. dar pAtrunde in interiorul grd-
metlei, sub influenta unei vii lumini 3).
Ast-fel de phenomene numite thermotaxie §i pho-
totaxie nu sunt de cilt acte de apárare in contra condi-
tielor nefavorabile, ale mediului.
Miscarea spermatozoidilor cátre ovulele nefecun-
date, de aceasl specie, este o taxie in rapport cu functia
de reproductie.
In resumat, la flintele unicellulare, phenomenele
de relatie sunt remarcabile prin caracterul lor de fina-
litate. Ele se indeplinesc intot-d'a-una in vederea unui
1) Stahl. Loc. cit.
2) Idem. Loo. cit.
8) Idem, Loo. cit.
2

www.digibuc.ro
20

triplu .scop : realisarea actelor nutritiei, realisarea acte-


lor reproductiei si apárarea individului.
*
* *

II. La fiin(ele pluricellulare superióre 1) si la om,


care possed cellule differenciate (cellule sensoriale,
neuróne, fibre musculare), pentru indeplinirea pheno-
menelor de relatie, aceste phenomene sunt fórte com-
plexe.
Dar, ce e mai mult, elementele constitutive ale
acestor phenomene, inzpressia i reactia, sunt une-
ori consciente, adecà simtite, percepute.
Trebue deci sd considerdm in mod separat :
1° phenomenele de relatie formate de impressil
si de reactil inconsciente;
2° phenomenele de relatie formate de impresii si
de reactil consciente.
In prima categorie intrá o mare parte din faptele
cunoscute sub numirea de dcte antomatice sau reflexe ;
a duoa categorie coprinde cea ce se chiamá instincte
§i. acte voluntaril.

A. Phenomene de relatie inconsciente


Acte antonzatice san reflexe.
Impresil .si reactil inconsciente. Energia exteri-
órA influentézá cellula sensoriald si produce intr'ênsa
modificrui chimice, care constituesc impressia i din
care nasce influxul nervos (o formii a energiei, pro-
prie flintelor vietuitóre).
Influxul nervos traversézá mai multe neureme si
1) La flii4ele multicolullare inforidre, oaro nu au un system rm.-
voe, phencmenelo de relapa ale individuluT prosintii marl analogil cu
acele ale flintekt unicollulare.

www.digibuc.ro
21

ajunge la o cellula contractilá ((ibrd museulard) care re-


alisézä reactia.
At At impressia at gi reactia se produc gird sci-
rea fiintei vietuitoare.
Actele reflexe sunt in legáturd cu nutritia fiinteT,
cu raporturile sale cu mediul ambiant sau cu repro-
ductia sa. Iatä citte-va e3iemple :
Dupa ce au. ajuns in stomac, alimentele impres-
sionézei acest organ, care reactionézei prin migcári, tot
atat de inconsciente, ca gi impressia care le a provo-
cat, miscall care e effectuèzä in scopul, ignorat de
fiinta, de a facilita actiunea diastaselor suculul gas-
tric asupra acestor alimente.
Când radiatiile emise de un object luminos cad
inteun ochiú gi'I impressionézei retina, immediat mug-
chiul ciliar reactionézei, contractându-se sau relaxisin-
du-se gi, consecutiv, cristallinul Vi máresce sau 'si mic-
gorêzd curburele, pentru ca imagina objectulul lumi-
nos srt se faca exact pe retiná. Daca.objectul se migcil,
appropiându-se sau depârtándu-se de ochiú, contractia
anuschiuldi ciliar gi modificiirile eurburelor cristallinu-
lui se fac in agia mod ca imaginea sa cadá merea pe re-
-fink cdcl, in cas contrar, vederea n'ar fi distinctá.
Aceste acte, admirabil adaptate la scop, se
indeplinesc, cu o precisie minunatá, fárá ca fiinta sgi le
bánuiascd existenta gi flnalitatea.
Ag putea sá multiplic exemplele gi sa adduc Inca
numeróse si admirabile specimene de reflexe in rapport
cu functiile de reproductie. Dar, trebue sá me opresc,
sad alt-fel ag a vea a trece in revistii MO physiologia.
Aceste ate-va exemple sunt sufficiente pentru a
pune in evidenta existenta unor phenomene de relatie
care se realiseza lard scirea fintel vietuitóre. Ele mal
sdemonstréza ca agsemenea phenomene, degi inconsci-

www.digibuc.ro
22

, se indeplinesc in tot-d'a-una in vederea unu'i scop


iztil si cd, lucru greu de intelles, scopul lor nu a
fost conceput de fiinta care le executli, cacI ea '1 igno-
rezet in mod absolut1).
Phenomenele de relatie inconsciente jócd, la tóte
flintele superióre si ehiar la orn, un rol capital in in-
deplinirea actelor vitale, mai alles a acelora ce se pe-
trec in interiorul corpuluI.

B. Phenomene de relatie consciente


10 Instincte
a) Impressa consciente sau sensa(ii. Idei particu-
are.La om, si probabil si la alte fiinte 9), in unele
casurI, impresiile devin consciente. Aceste impresif sim-
tite se numesc sensarir.
Existd atAtea categoriI de sensatii, cdte apparate
sensoriale :
la apparatul vedereI, correspund sensatiile de lu,
mind ;
la apparatul thermic, sensatiile de cdldurd ;
la apparatul tactil, sensatille de contact sau de pres-
siune ;,
la apparatul auditiv, sensatiile de sunet;
la apparatul gustativ, sensatiile de gust ;
la apparatul olfactiv, sensatiile de miros.
Afarä de aceste teluri de sensatii, care derivá din
impresii exterióre, maI sunt altele datorite unor im-
1) Daa oraul n'are consciintit de aoeste phenomena pi lo ign0r6z1 sco
pul, ou atat maY mult cele-l'alte flinte vietuitóre.
Reflexele inconsoiente par a fl effectele organisaftei (v. ma sus)
adiolt ale unlit mecanisin voit, stabilit la originit pi realisat fn momentul dif
ferencigrai oellulelor pi formard organelor.
Noi nu ne putout da sdrna de cal de propriele mistre sensagf. Cum
un phenomen, care la nol determiutt o anumitA sensatio urmattt de o
anumitA reactie, provócii, la alto flinte, reactil analoge ou a nostril, admit
tern el Ili la ele reactia a feat precedatit de sensatie.

www.digibuc.ro
23

presiI interióre, produse in organele cávitare si chiar


In intimitatea tessuturilor. Ast-fel sunt, de exemplu,
sensatiile provocate de umplerea rectuluI, a besicel uri-
nare, sensatiile musculare, sensatiile de fóme si de
sete, etc..
Omul primesce, in acelasì timp, un mare nurner
de impresii. Dar, aceste impressil nu devin terte con-
sciente.
Pentru ca o impressie st prítd da loc unel sensatiT,
trebue ca omul sd facd un fel de fortare, 4isá attenrie,
fortare de care séma si care, prelungità, pro-
duce oboséla, dar pe care este greu sá o definim in
mod mai precis.
Dui:4 un timp óre-care, sensatia dispare; in reali-
tate insk ea trece in stare latentei, cáci póte fi redes-
ceptatá (menzoria). Se póte deci dice cá o sensatie per-
sisa indefinit.
0 fortare assernenea attentief este necessará pen-
tru a adduce aminte sensatiile anterióre devenite latente.
Observatia arati c. lesiunile, care distrug cellulele 801(0 ce-
rebrate determina suppressia sensatiilor §i a memorial. PlecAnd de
la acest fapt, s'a admis cá neurónele corticale sunt organele unde
se produc i untie se immagasinézA sensatille 2).
Faptul este exact, dar intrepretarea sa are trebuintl de ate-
va desluqirl.
T6te cellulele nervóse, orl-care ar fi ele, nu au Lilt& functie
de at conduct' iniluxul nervos. Ace'e ale creerulal aunt organele
care tra smit çi flick& impressiile, dar nu aunt qi nu pot fi subjectul
nerceptie consciente.
0 comparatie 'ml va permitte sâ 'ml exprim mal clar cuge-
tarea : 1:Tn apparat sensorial are numeróse analogil eu un apparat
1) Sensatiilo de durere sunt pathologioe ; ele indica o attiogere anor-
mala a prelungirilor undf oellulo norvóse care face parte din apparatul ther-
mic sau tactil.
2) La flintele care nu posseda oreor, cellulele unor ganglioni nervosl
Indeplineso funoliile neurónelor corticale ale omultif.

www.digibuc.ro
94

telegraphic ; cellulele sensoriale Inchipuese manOulatorif cad dan te-


legramma ; nenrónele sensitive 01 prelungirile lor Bunt firele der
linie care transmit curentul ; neurónele corticale represinta receptd-
rele centrale care lnscrin te'egramma. Dar cum nu se póte (lice cft
recept6rele citesc telegramma, tot assemenea nu se póte (lice el ne-
aránele cerebrale percep impressia, adieá iau cunoscinfd de ea.
Lesiunile scórtei ereerulal alterazi perceptia conscienta 0i me-
naoria, dap& cum stricarea receptórelor telegraphice impedica Inseri-
erea 0i. eitirea telegramel.

Ori-ce sensatie possed5. calitdri. Ast-fel, o sensa-


tie de lumind este mai mult sau mai puçin intensá si.
are o colóre óre-care ; o sensatie de sunet se produce
cu caracterele ide intensitate, de ináltime, de. timbru;
sensatiile thermice, cele de contact, de gust, de miros,.
au fie-care, calitáti speciale.
Or, energia care emaná de la o fiinta sau resultá
dintr'un phenomen, impressionézk de ordinar, mai multe
organe de simturi, in acelasi timp, si ne procurk prim_
urmare, o multime de sensatii, avênd, fie-care, mai multe
calitátl. Omul si animalele superióre au facultatea d'a
associa 1) aceste multiple sensatii si calitáti de sensatii ,
d'a le contopi intr'un singur tot din care result5. noti
unea sau idea particulard despre acea fiinta sau des-
pre acel phenomen.
De exempla, In presenta acestel fot de chartie, vederea ne dik
sensatia de lumina en ealittitile de colóre alba 01 de anumita inten-
sitate ; pipaitul ne di sensatia de contact en calitatile de neted 0i
de annmita consistenta; simtul thermic ne procura sensatia de.
anumIta temperatura ; gustul 01 mirosul, In acest cas, nu ne daa
sensatil specials (chart a este insipida 01 inodorft). Instrumente ea
lupa, microscopul, thermometrul, etc. Imping mal departe investigatia
simturilor.
Dar putem A provocam 0i alte sensatil. Ghemuese fóia de
chfirtle salt o rap ; simtul awlultil 'mf va da, fn ambele castle,.
1) Gratie acesta asaociatil, evocarea uneia dintre BeneatiT adduce a-
minto pe cele l'alte

www.digibuc.ro
25

o sensatie de sunet cu calitAti speciale de intenshate, de infiltime;


de timbru. Pun in apä o bucati din fóia de chârtie ; ea se umf16.,
se ImmOie dar nu se disolva. Apropil d3 o flacárft o alta bucatit
din Ma de chitrtie ; ea arde lssnd un reiduti negru de cfirbune
ai, daca urmiiresc aceste Incerciiri dupS, o anumitä methods, ajung
cunosc compositia chimica.
Totalitatea acestor sensatii, cu calitäti'e lor, ne dau noti-
unea sau idea particular/ despre aceastei fóle de chartie.
Asemenea exemplu aratft c ideile particulare aunt, de ordi-
nar, hide complexe

Ideile particulare, care derivd din sensatiile pro-


duse de fiintele i de phenomenele naturei, sunt basele
cunoscintelor ornuldi §i animalelor superióre.
CAnd fiinta sau phenomenul interessezei subsis-
tenta individuluI subject sau perpetuarea specieI sale,
ideile particulare capátá un caracter affectiv sau erno-
tiv, care nu depinde de rationarnent. Dupá cum fiinta
sau phenornenul sunt favorabile sau defavorabile, utile
sau vAtárnAtóre subjectulul, ideile particulare sunt, pen.
tru dênsul, pleicute sau nepleicute.
A0a, de exemplu, un cAine flámAnd, care remAne
indifferent façiä de o bucatá de lernn sau de park
sirnte, incontestabil, o óre-care plAcere cAnd vede o bu-
cata de carne. Un orn, care privesce calm pe un alt orn,
chiar bine fácut ca Apollon, se simte agreabil miscat la
vederea uneI femei frumóse. Un cal care trece linitit
de lAnga un cAine, este coprins de grózá cAnd záresce
un lup.
Elementul ernotiv al acestor idel particulare se
manifestá sub formá de attracrie, de dorizzO, de tre-
buintei, sau din contrá, sub acea de repulsie, de scarbei,
de spaimil 2).
1) Pauleeco. La méthode de la physiologie ou méthode expérimen-
tale Journal de m61icine interne, Paris, 1902.
2) Din tweet element emotiv decurgo apprefierea avantagielor sau a

www.digibuc.ro
26

b) Reactil consciente instinctive. Ideile particu-


lare neemotive,adicá determinate de fiinte sau de phe-
nomene indifferente pentru individul subject,nu pro-
vócá reactiI.
Din contrá ideile particulare emotive sunt urmate
de reactii care consistá in o tendintä sau impulsiune,
adessea neresistibilá, sub influenta cáreia fiinta inde-
plinesce acte complexe, coordonate in vederea unul scop
util, scop pe care insii '1 ignorézä.
Ca *i ideile particulare care le provócä, aceste
reactif sunt consciente i presintä, de cele mal multe
orl, un caracter emotiv care se traduce prin un senti-
ment maI mult sau mai puçin viu de pleicere sau de
nepleicere, dupá cum elementul emotiv al ideeI par-
ticulare este satisfácut sau contrariat.
0 idee particulard emotivä, impreunä cu reactia
emotivá care 'I urmézii, formézá un tot pe care '1 vom
numi act instinctiv sau instinct ').

Distingem trel categoriI de instincte, dupá cum


ele se rapportä, de alt-fel ca tóte phenomenele de
relatie, la nutritia, la apärarea, sau la reproductia fi-
inteI vietuitóre.
1° Iatá un exemplu de instinct in rapport cu nu-
tritia : Omul i animalele superióre simt trebuinta d'a
lua alimente i beuturi (fórne i sete) §i sciu sá alléget
pe cele ce le sunt necesare ; ele se suppun impulsiel
perioulelor situatid fn care se afIN flints, appretiere admirabilli prin rapidi-
tatea i prin exactitatea ou atIt mai minunatI, ou efit nu este rationafii.
Cunoscinta ce avem despre lume coprindo o parte astir:tatted', indo
pendent11 de rationament.
1) Am socotit ott este necesar s conservlm numirile de acts insttne-
fide, reflexe, a:dusters, numirT consecrate de usagiu ; dar, vom fnceroa 5g le
precis/1m fnsemnarea care, cu tótil Intrebuintarea lor ourentN, a römas destul
do vagN.

www.digibuc.ro
27

d'a intveduce aceste alimente in tubul Tor digestiv §i


incércA pleicere sau suferintei dupä cum trebuinta lor
este, sau nu, satisfäcutä.
Remarcatl, Domnilor, facultatea d'a allege sau d'a
appretia calitatea alimentelor, in virtutea cäreia fiinta
distinge in mod nerationat, printre multimea corpu-
rilor de tot felul ce o incongiurä, pe acele care contin
substantele indispensabile- nutritieI sale. SA se ofere
unuI aline insetat diverse licide transparente apA, al-
cool, ether, glycerinA, etc. ; animalul nu va bea de cAt
apii care Oeste, dintre terte aceste substante, singura de
care organismul seu are trebuintá.
Acéstä admirabilA appretiere se produce nu nu-
mal in cea ce privesce calitatea, ci ì in cea ce pri-
vesce cantitatea alirnentelor. Ast-fel cäinele va bea atAta
apA cAtA este necessarA organismulul seu, si niel maT
multA, nicl mal puçinA.
20 Instinctul de aperare se manifestA prin repul-
schrbA, temere, spaimA, grózA chiar, cu appretiere
nerationatei a pericululul, cu impulsiune neresistibilli
d'a fugi si anxietate in cas de impedicare.
Frica iepurelui si a omulul sunt exemple asupra
cArora ar fi sup erfluil sA mal insist O.
30 Instinctele in rapport cu reproductia se mani-
festA prin attractia intre flinte de acea0' specie dar
de sex differit ; prin allegerea nerationatä a indivi-
dului care se appropie mal mult de typul ideal al spe-
cieI (frumusete), in scopul, ignorat, d'a conserva
perpetua acest typ specific (selectie sexualA2); prin do-
1) In aods' categorie de instincte, intra, dupa Wirerea nóstrli, i unele
aote (considerate In general oa reflexe), precum inchiderea conscienta a pled.
polor nand un object ameninta d'a rani oohiul, retragerea conscienta a until
mernbru nand a lust attins au un corp (laid, etc.
2) Panlesen. Generatia spontaned i Darwinismul, etc., In Spitalul
Decembre, 1902.

www.digibuc.ro
28

rin(a si trebuin(a imperiósá de a se uni cu fiintio allèsá


(amor sexual); in fine prin impulsiunea neresistibilA.
de a indeplini actele reproductóre care sunt insotite de
o vie placere (voluptate).
De instinctul reproductiel se lêg ai iubirea materna.
Iatá un exemplu :
Passërea simte, la un moment dat, trebuinta d'a
construi un cuib ai scie fórte bine s5. distinga, deai
in mod nerationat, materialele care sunt propice
acestel lucriiri. Sub influenta und iinpulsii imperióse,
ea aaézà aceste materiale cu o artà desAvAraità, fdrã
s'o fi invätat'o, ai, deai probabil nici nu lAnuesce
nfäcar eft' acest cuib va servi pentru a contine ouële pe
care incil nu le-a ouat i, mal titrziu, micii puiaorl ce
vor eai din ele, '1 construesce perfect adaptat la
aceste usagil. Apoi, dupà ouare, o nota impulsie o si-
lesce sá clociascá ouële ptinfi la eairea puilor. In urmä,
impulsiunea se transformá ai obligá passërea sá caute
ai. sà adducà nouilor-nAscuti hrana de care au trebu-
intä, pftná in momentul când se vor putea duce s'o
caute ei inaial. Si, cum aceste mici flinte, pläpAnde sunt
incapabile d'a se apëra, in contra numeroailor inimici,
o impulsie nerationatl d'a '1 protegia, chiar cu pretul
vietei sale, se desvoltá la pass6rea mamä.
Remarcati, Domnilor, cá tóte aceste acte, deai con-
sciente, au o finalitate pe care passgrea o ignora.
Nu voi face de cAt sá mentionez instinctul fami-
lial si instinctul social, care are legáturI cu cel prece-
dent, ai care se observá la un mare numèr de animale.
Domnilor, 'mi pare rètt ca, din causa timpultff
limitat, sunt obligat sá tree repede peste aceste
atat de frumóse, cá atting sublimul. Instinctele
sunt nisce adevèrate minuni, in facia arora omul, care
ivoiesce sá reflecteze, se simte adânc miacat. Nu este
óre o minune faptul cii actele instinctive sunt realisate,

www.digibuc.ro
29

cu o indemánare ai cu o precisie inimaginabile,


fárá invetdturd prealabilel?') Nu este óre o altä mi-
nune faptul ca scopul util, cáruia sunt perfect adaptate
actele instinctive, n'a fost conceput de ciltre flinta care
le executk cácI deinsa ignorati in mod absolut?
In resumat, instinctele sunt, ca ai reflexele,
acte care se indeplinesc in vederea subsistentei indivi-
dului sau a perpetOrel specieI, acte remarcabile prin
uniformitatea lor la acelaal individ ai in aceaai specie
Dar, contrar reflexelor, instinctele sunt consciente ; fi-
inta are consciinta de indeplinirea lor, insii nu le scie
scopul, pe când ea ignore'zil atilt existenta cât ai sco-
pul actelor reflexe 2).
Instinctele existil la tóte fiintele superióre ai jócá
un rol atat de important ck afará de reflexe, tóte
actele acestor fiinte stint de naturit instinctivá. Mia,
de exemplu, cftinele latrk mänânck bea, se culcii, co-
pulézá... pentru ca simte trebuintii, adeca in virtutea
unul instinct.

1) Apia, de exemplu, o paspare, nscut i mama/ tn colivie, pus&


in urma, In libertate, va sot construiasol un cuib identio ou aoel al
passarilor de specie sa, fr totug fl assistat vre-o data la faceroa unu/
assemenea cuib.
0 MINN( mama va()And pe noul eau nascut, pus pentru prima óra
la sin, sugAnd In mod pmfect, 'mY ioea mirata: Dine l'a tnvatat acAsta"?
Mecaniamul producerel actelor instinctive este deoT anterior expel-ten-
tel pi independent de clAnsa. Jill p;re a fl time/scut pi, ca acel al reflexelor, le-
gat, 'Ana la un Are-care punct, de disposifiT organico stabilito de la Inceput-
2) Afara do refiexele inconsciente pi de instinctele consciente, exista
acte care par cif fin, In acelap1 timp, pi de reflex() pi de instincts.
Impresil inconsciente pot determina reactiT oonsoiente ca, de exem-
plu, mipoarile respiratóre. Invers, sensatiT, 7- ea vederea sau mirosul ulna bu-
nag de oarne, pot provoca reactit inconsciente, ca afluxul de suo gastric
in s+omac. (Pavlow).
In realitate aceste ante Bunt reflexe; Iced, din impressia sau reactia
a resultat influx nervos zare s'a propagat pftnii la creer pi a desceptat con-
sciinfa- De alt-fel ele differli de instincte prin absenta caracterulu'i emotiv.

www.digibuc.ro
30

Aprópe acelasIlucru se póte dice i despre om, ale


cardi acte, afar% de cele reflexe si voluntare, infra
tóte in categoria instinctelor.

20 Acte voluntare
a) Idel abstracte si generale, judecdri, rationa-
mente. La animale, idea este intotd'a-una particulara ;
ele cunosc cutare finta sau cutare phenomen.
Omul, ca si animalele, are idel particulare ;
dar, el posseda facultatea d'a da la o parte, d'a face
abstracrie de una sau de mal multe sensatil sau calitatl
de sensatil care constituesc idea particulara si de a nu
retine de cAt unele dintre ele, differite dupa punc-
tul de vedere de unde le privesce. Asia, de exemplu,
façiá de acésta fóie de chArtie, un chitnist va tace ab-
stractie de diversele sensatir (visualk tactilk thermick
auditiva) si de calitatile lor si nu va retine de eta corn-
posrtia chimica.; pentru ansul, acéstá fóie de châr-
tie nu este de art un compus de carbon, oxygen si hy-
drogen, combinate in anumite proportiI.
Ast-fel, din idea particulara de aceastá foie de
deriva notiunea de chârtie care este o idee ab-
stractd.
Aflfindu-se in possessia unei ideI abstracte, omul
o generalisdza. In exemplul nostru, chimistul va attri-
bui tutulor foilor de chArtie compositia chimica a ace-
leia pe care a analysat'o. 1)
Ori-ce idee abstractei este in acelasI timp si gene-
Talei 2).

1) Generalisatia p6te fi o oausA de orróre ; ea trebuo BA 11J fn totd'a-


una controlatA de experientit.
2) Omul represintA ideile abstracte $ i generale prin semne conventio-
mole oare aunt ouvintele vorbite eau scrlse.
Singur omul possedd un limbagiu, care presuppune faoultatea d'a ab-
.strage i d'a generalise ideile.

www.digibuc.ro
31

Omul, associazá intre ele ideile abstracte si gene-


rale si construesce judecari i rationamente cu ajuto-
rul cilrora, basat pe principiul de causalitate,9
plecand de la cunoscut, el descoperä necunoscutul, ple-
card de la fiinte si de la phenornene se inaltt la cause
si la legi 2), de unde deduce consecinte.
Or, a abstrage si a generalisa ideile, a le associa
in rationamente pentru a se .ridica, de la fiinte si de la
lapte, la cause si la legl, este a face sciintei.
Singur, dintre tóte animalele superióre, ornul face
sciintä. Acesta este caracterul sëu distinctiv; ast-fel
l'am putea defini dicênd «omul este un animal sciintifico.

b) ReactiI voluntare.Ideile abstracte si generale,


dispuse in judecári i rationarnente, provoc reactif,
ca i impresiile, sensatiile i ideele particulare.
Un rationament, impreunä cu reactia care 'I ur-
mézä, formézá un tot pe care '1 vom numi act voluntar.
Actele voluntare, care sunt apanagiul exclusiv al
omuluI, se indeplinesc in totd'a-una, ca si instinc-
tele, in vederea unuI scop util; dar ele au o finali-
tate conscienta: omul care le executd cumisce scopul
lor, pe care, une-orl,l'a conceput el insusI, pe cand
el ignorézá scopul instinctelor.
Asia, de ex6mplu, ornul face act de vointá cand,
sciind cd saccharul, ca hydrat de carbon, este necesar
nutritiei cellulelor sale, '1 introduce in regirnul s6u
alimentar ; pe catä vreme copilul cautá instinctiv bucá-
tile de sacchar al caror gust dulce '1 este pläcut ; el nu
scie el organismul s&u are trebuintá de hydrati de car-
bune si nu cunósce scopul physiologic al actuluI, pe.
care '1 executá de plácere sau de trebuintä.
1) Nimio nu se face Mr o cam/ proportionatd". Aoest principle,.
base sciinteT omenesclf, este subletelles fa t6te rationamentele
2) Paulesco. La methode de la physiologie eto., in Journal de Ha-
interns, Paris, 1902.

www.digibuc.ro
32

De assemenea, mâritiu1 omuluI care, dupa ratio-


nament, doresce sä fundeze o familie, este un act vo-
luntar ; pe când unirea sexualá a animalelor, coman-
data de o trebuinta, este un act instinctiv cu finalitate
inconscient-A.
In aeeste exemple se vede omul clutand, cu scire,
implinirea finalitätei sale physiologice (subsistenta indi-
viduluI i perpetuarea speciel) i transformând acte in-
stinctive in acte voluntare. 1)
Omul póte Inca, in virtutea unul rationarnent, sd
resiste, 'Ana la tin óre-care punct, impulsiilor instinc-
tive. Dar, acéstá putere inhibitóre este limitata ; ea are
actiune numal atAt timp cât individul nu incércá vre-
un rise serios i dispare indatä ce existenta acestuia
.este ameuintatá. Nu se póte lupta multa vreme in contra
impulsiei de a mfmca qi mai alles de a bea i, in fayia
pericululul d'a se inneca sau d'a arde de viu, nu este
vointil care sá resiste. 2)
Dar, dacá vointa inhibitóre are aqia de puçind in-
fluenta asupra instinctelor in rapport cu conservarea
individulul, actiunea sa este mai efficace asupra instinc-
telor relative la perpetuarea specief; exist& inteadever,
astá-41, mii de ómeni i de fema care, in virtutea unel
1) Daoll, une-off, aotele voluntare sunt tn desamord ou scopul physio-
logic al omuluT, cause esto ignoranta acestuT soop superior, o passiune sau
un rationament defeetuoa. Ast-fel aunt 6menT, din nenorooire prea nume-
rooY, oari se for6z, fn mod criminal older, el Impedice realisarea see-
puluf aotelor generatiei, plAcerea instinctivg flind pentru dflnoiT ca oi pan-
tru bestiT, ucul mobil al aoestor aote,
Dintre Vote reactiile, singure aotele voluntare pot 11 fn deem:word ou
scopul physiologic al flinte'f care le exeoutg ; i aasta probla el singure ele
aunt libere.
2) Vointa n'are actiune asupra reflexelor inoonsoiente oi n'aro de cat o
131abil &Latium asupra reflexelor consoiente. Ea nu 'Ate el modifioe, de exam-
mioogrile oi secreliile stomaouluT ; ea nu p6te eg 1mpedioe apropierea
spasmodiog a ple6pelor, °and un oorp strein a attine cornea ; ea nu p6te sg
-opflsog, do cat pentru sourt timp, miootri'e respiratifore.

www.digibuc.ro
33

ideT de ordine religiósä, pástrézá in moc.1 scrupulos


castitatea.
Acdsta putere inhibitóre a rationarnentelor are si
ea causa sa finalá. Scopul ei este d'a regula, d'a modera
unele impulsil instinctive care, une-off, sub influente di-
verse, devin excessive si deviaza sau '0 depasesc des-
tinarea lor natural-a. Dack in assemenea conditil, pute-
rea inhibitóre a vointeT este silibitä, impulsiele devin
predominente si constituesc .cea ce se chiama passiuni
(ex. : betia, facomia, libertinagiul, etc.)
Pe langâ actele voluntare, care complectézá sau
care inhibá instinctele, mai sunt si acte voluntare in-
dependinte de instincte, i in care omul, in urma until
rationament, urmáresce un scop pe care l'a conceput
el insusi. Se póte ()ice cá tóte operile sciintifice, artis-
tice, industriale, nu sunt de cat effecte ale unor asse-
menea a cte voluntare.
Actele voluntare sunt consciente ; dar, repetate de
multe ori, ele pot deveni inconsciente1). Acest lucru
se petrece, de exemplu, cu miscärile scrierei.
1) Din faptul og actele voluntare, repetato, pot deveni inconscionte-
,uniT autorT au conohis cg instinctele nu sent de cilt ante voluntare care, fa
urma repetitieT si a obicinuinta, au deveuit (nconsofente 0 stint ast-fel trans-
mise .prin hereditate.
Dar, maT ântAiti, contrar color spuse de ace0( autorT, actele instinc-
tive sent consciente; ces ce este inconecient este scopul lor. Autoril, de care
.este vorba, au confundat deul oonsoiinla actuluT ou acea a soopuluT actulut
.ApoT, ar trebui eg so admittl, ceace este inadmissibil, cg, la -un
moment dat, ilinple au avut depling consciintg de trebuinfele /or physiolo-
-giee, atilt do multe 0 do complicate, i cl actele lur, atunci pline do o minu-
natg Intelepoiuno, au retrogradat si au devenit automatice.
Iatg un exemplu remarcabil care demonstrit pAng la evidentg inadmis,
sibilitatea uneT asemenoa pgreff, exemplu pe care '1 tmprumut until ad.
mirabil observator, distinsul naturalist Trances, J. H. Fabre, (Souvenirs en-
tomologiques, 2 bum série Paris, Delagrave).
Larva unuT hymenopter, Ammophiles, trebue eg fM hriinitA ou fessu-

www.digibuc.ro
34

In resumat, actele voluntare sunt un fel de conzpli-


mente ale actelor instinctive. Finalitatea instinctelor
(subsistenta individului i perpetuarea speciei), pe care
o impiírt4esc actele voluntare, a lost, ca sa aia,
itnpusii omului i nu s'a lässat vointei sale de cAt fa-
cultatea de a modera unele impulsil instinctive deviate
de la scopul lor, i initiativa cator-va acte din care au.
resultat operile de sciintä, de artii, de industrie,opere,
färd contestare, utile bunului traiu al individuldi, dar de
o importantd physiologicii cu totul secundarà.
De alt-fel, cu ignoranta sa, de care cu greu
dä séma, i cu modul seu prea adesse-ori deffectuos d'a
rationa omnl n'ar fi putut interveni in acte de o de-
licatetá i de o finalitate atilt de minunateptArd sá pro-
ducá desordinile cele mai grave.

Diverse le acte (compuse din impressil reactil),


careconstituesc phenomenele vitale de relatie, nu
sunt de cat nisce mutäri de energie i de materie, iden-
tice, in fond, cu cele ce constituesc phenomenele natu-
rei brute. Dar, ele differ de acestea prin faptul cA tóte,
tu.ile vil ale unel marY omidT. De aci urm6z11 o dublit necessitate pentru in-
sect: de a conserva omida vie i, In acelao timp, d'a o face immobila pentru
oa, prin mioarile el, sa nu p6t1i adduce viltamare larvet Ammophiles trebue
deel aol Ott( paralysa prada, faril sa o om6re ; pentru acasta 'T trebue,
nid mal mult niol maT puoin, sa supprime tog oentri nervool multipli
earl presid la mioarife ornidol. i Inteadevar, '1 vedem Infigind aeul eau, fn
oorpul omidel, pe linia mediana a fetol vontrale, In noise puncte (Warne i, la
Ile care data, el distruge unul din acestl eentri nervool. Acésta operatic) este
ded condusa ou o Indemdnare l ell o preoisie extraordinard.
Or, 'conform opiniel autorilor despre care e vorba, ar trebui sa se ad-
mitta ca, la Inoeput, Ammophiles a (innocent, nu numal anatomia oi topogra-
fla oentrilor nervool aY on:1'dd, dar oi rolul physiologic) al aoestor ganglionl
preeum oi effOotele distrugerel lor ; ar trebui sit se mal adrnitta ca aoest in-
sect a avut, atuneT, cunosointa de trebuintele vitt6re ale larval sale, pe care
el nu o vede nid odata, odd mere In tot-d'a-una pe clud ea se aft/ Inca as-
eunsa In pament. Assemenea presuppunere feed estc abstain.

www.digibuc.ro
35

fárá exceptie, presintií un caracter evichint de finali-


tate i se inliintuesc in o ordine dath, in vederea until
scop commun : conservarea individulta si perpetuarea
specief. Finalitatea constitue deci caracterul essential
si distinctiv al phenomenelor vitale de relatie.
Dar, in plus, aceste phenomene presintá, une-ori,
calitatea d'a fi consciente, caracter absolut irreducti-
bil la proprietátile niaterieii energiei. ')
* *

Observatia sciintifica aratá crt fiintele vietuitóre


presintii urmátórele caractere essentiale :
1° un corp protoplasmic format din una sau din
mal multe cellule, avênd o organisatie speciald si o evo-
lutie correlativá cu reproductia ;
20 phenomene vitale de nutritie si de relatie.
Or, din cele ce ye spusel 01111 aeum resultil, in
mod evident 0', atilt organisatia si evolutia, cât si phe-
nomenele vitale, se deosebese de actele si de phenome-
nele natura brute si de acele ale nature-i mórte numaI
prin faptul crt se indeplinesc fn vederea mutt scop co-
man: subsistenta indivpului si perpetuarea speciel.
Finalitated:inoiTzhologicei i physiologicii este cleci
nzarca distincTivet a fiintelor vietnitóre.

1) Oonsoiinta este ptrceperea energiet


Or, energia, cars n'aro de cat va singur atttibut, intensitatea,nu
pate aa se percópa ea Cinsag. (Ar fl un non-sons de a vice, do exemplu, il
lumina, caldura, electricitatea, so percep ele ens6 .}1 ).
Materia, element inert care este substiatul energiel, nu possedl
alto attribute de cat po acele de mass& pi de intindere,
Priu urmare, earam.erul de consatintiir ca i acel do finatitate, nu fac
parte din domeniul naturi '1 brute.
3

www.digibuc.ro
LECTIA

Domnil or,

In lectia precedent:1 v'am expus resultatele obser-


vatiel fiintel vietuitóre si am constatat impreuná cá
marca essentialá a vietel, ceea ce distinge fiinta vie-
tuitóre de fiintele nevietuitóre (brute sau mórte), este
finalitatea actelor morphologice si a phenomenelor phy-
siologice.
Intrebarea nóstrii, «care este causa vierei?»,
póte acum fi precisatii i formulatil in modul urmátor :
care este causa finaliteirei morphologice physiolo-
gice ce exista la fiin(ele vie(uitóre?»
AstA-41 vom incerca srt implinim a duoa parte a
sarcinel ce ne am luat, de a cguta solutia problemel
vieteI:
a) vom face hypothese, adecá votn allege ter-
menI de comparatie convenabill pentru a putea, prin

1) Lectie llcutI la Facultatea de Medicing din Bucureci in diva do


16 Februarie, 1903.

www.digibuc.ro
38

analogie, 8à descoperim o causá plausibirá caracterului


distinctiv al fiintelor vietuitóre ;
b) vom verifica, apoi, in mod experimental, rea-
litatea acesteI cause.

II

HYPOTHESE $1 VERIFICATII EXPERIMENTALE

Inainte d'a ye' expune hypothesele care r6spund la


intrebarea nóstrii, sa'mI datI voie 84 vé adduc a minte
regulele metlzodel experimentale, cu ajutorul cAreia
omul de sciintii póte sa se ridice, de la effecte, la cause.

Cilnd este vorba d'a afla causa, necunoscutá, a uneI


fiinte, a unuI act sau a unul phenomen A, savantul pro-
cede in modul urmátor: el allege printre flintele, ac-
tele si phenornenele, ale caror cause 'I sunt cunoscute,
pe acela B care, prin caracterele sale, se apropie mai
mult de A, i conchide cá causa lul A trebue sá fie a-
nalogd cu causa cunoscutá a lui B.
Conclusia unui assemenea rationament prin ana-
logie constitue o hypothesa.
Savantul este dator sá suppunii hypothesa contro-
lulta experimental, cáci «o hypothesd, neverificatd de
experienp, nu póte sd fie admisd in sciintd);.
«Totusi sunt hypothese a cAror demonstratie expe-
rimentalil este impossibild.... Sciinta tolerdzA ast-fel de
hypothese cu conditia ca ele sit nu fie in contraclic(ie
cu niei un fapt bine stabilit».1)

1) Paulesco. Method's de la physiologic' ou method's experimentale, in


Journal de Md. int., Paris 1902.

www.digibuc.ro
39

A. HYPOTHESA MATERIALISTA

Dintre hypothesele care au pretentia d'a resolva


problema vietel, singurá hypothesa materialistd se bu-
curá astd-cji de favórea maref majoritátl a ómenilor de
sciint5.
Iatá rationanzentul prin analogie care 'i-a dat nas-
cere.
Se comparä fiintele vietuitóre cu corpurile brute.
Corpurile brute presina o óre-care activitate; or,
ele sunt constituite de materie si de energie; materia
find, prin definitie, inertá, causa unica si exclusivA a
activitatel lor nu póte fi de cftt energia.
Fiintele vietuitóre au si ele o activitate proprie,
iar corpurile lor sunt constituite, ca si corpurile
brute, de materie si de energie ; or, investigatia sim-
turilor nu descoperá la aceste flinte nici un alt agent
afará de energie ; decI, energia physicA este causa unica
si exclusivá a activiatel fiintelor vietuitóre, cu alte
cuvinte, energia physicti este causa
Acésta este hypothesa materialistá modernä, re-
dusa la liniile el fundamentale.

Trebue sá vg fac sá rernarcati, immediat, ca hypo-


thesa materialista nu respunde la intrebarea nóstrii,
a ea este chiar afar% din cestiune.
Inteadevèr, ceea ce noi cAutám sá descoperim este
causa finaliteger morphologice si physiologice consta-
tattt la flintele vietuitóre, cáci finalitatea, duprt cum
am spus si repetat,este singurul caracter distinctiv al
acestor fiinte.
Or, materialistii reaping a priori ori ce idee de

www.digibuc.ro
40

finalitate : in naturei, (pc ei nu existei cause finale,


ci nurnat cause efficiente.
Acêstà affirmatie este contradisa de resultatele ob-
servatiei sciintifice, fiieutd Mr% parti pris (v. Lectia I)
cAcI nu existil un singur organ, cellular sau indivi-
dual, care ssä nu fie construit in vederea unel functii,
pe care o va exercita cilcI nu exista un sin-
gur phenornen vital, cellular sau individual, care sil nu
se indeplinéscrt in vederea unui scop determinat.
Actele morphologice si phenoinenele physiologice
nu sunt, in fond, de cat nisce mutatiI de energie si de ma-
terie, care nu se disting de acele ale naturei brute, de
ct prin finalitatea lor (v. Lectia I). Este evident
daca li se nègA caracterul de finalitate, adecà dacA, in
mod arbitrar, se supprimii singura lor treisurii clistinc-
tivei, actele i phenomenele vitale sunt recluse, fatal,
dar artificial, la simple mutatii de energie si de ma-
terie, identice cu acele ale natureI brute.
Sciinta, insà, nu póte tolera o assemenea proce-
dare, cu ajutorul cdreia, netinAnd sêma de caracterele
distinctive, se póte identifica lucrurile cele maI dis-
parate.

1) Cl. Bernard, care mu e materialist, pretinde a idea de Linen.


tate face parte nurnal din domeniul philosophiC, nu si din acel al sciinta.
,,Finalitatea,-4ice el, nu esto o lege physiologicii, nu este o lege a nature);
cum cred unii philosophi; ea este, mai cu shed, o lege rationald a spiritulut
Physiologistul trebue sa se pgzésrd de a confunda scopul ou cause, see-
pad, eoneeput in inteittgenfd, on anima effictentd, ears este in object". Le-
eons our lee phénomolnes de la vie, etc. Paris, 1885. p. 338, Edit, Bailliere).
Contrar pdreie aoestui illustru savant, am demonstrat inteo lectie
anterierg (Definition de la physiologie, in Journal de Med. int., Paris, 15 Juil-
let 1901), a noliunea de causes nu este erperimentald ; ea i acca de acop
ea este metaphysic8. Inteadever, simturile nu percep de ctit phenomenele i mo-
dul lor de succesie, lar nu relatiile de causalitate sau de finalitate, Aceste
(Mod notiunT sunt, atilt una cdt Qi alta, concepute fit intelligentif, si
ambele au aceleasi drepturi d'a fl primite in sciintd.

www.digibuc.ro
41

Dar, chiar negiind finalitatea biologieti, materialis-


tii nu au parvenit sä restórne tóte obstaculele care se
oppun stabilirei doctrinel lor. Itémâne incil caracterul
de consciintet al unor fapte vitale,caracter pe care nu
mai pot sä'l nege, si care, ca $ i cel de finalitate, este
absolut irreductibil la proprietAtile energiei si ale ma-
teriel.
Inteadever, dupa cum am mai spus'o, energia pos-
sedà un singur attribut, intensitatea, iar materia
n'are de art pe cele de intindere si de massi f; aceste
trei attribute permit interpretarea tutulor phenomenelor
naturei brute.
Or, nici energia, nicl materia nu implied attribu-
tul de finalitate,--si hied si mai pucin pe acel de con-
scant(' 1 ; ele nu pot deci explica actele morphologice si
phenomenele physiologice ale fiintelor vietuitóre.
In resumat, doctrina materialistif pèccatuesce gray
in contra regulelor celor mai elementare ale logicel :
1° Ea este basatil pe o observatie facutei ca pre-
judecare, cáci ea Inchide ochii in facia caracterulut
de finalitate, caracter distinctiv al faptelor vitale,
dar care nu convine materialistilor pentru simplul mo-
tiv cd, nici mai mult nici mai puçin, el le derilmä
dogma.
2° Ea consista in o generalisatie, la natura vietui-
tire, a celor ce se petrec in natura neinsufletitä, cu
alte cuvinte, in o identificare, in o confusie a fiintei vii
cu cadavrul s6u sau cu un corp brut, generalisatie
nejustificatei &Ad, pentru trebuintele pricinei, s'a
despuiat, in mod arbitrar, faptele vitale de caracterul
lor essential, finalitatea.
30 Ea este resultatul unui rationament fals care
presuppune cá, in natura nu exista nimic in afará de
cea ce cade direct sub simturile místre. Or, se scie di
numai unele din formele energiei impressionèzâ direct

www.digibuc.ro
42

simturile 1) i chiar materia, asia cum o concep ma-


terialistil, scapa actiunel lor directe.
40 Ea este incapabila d'a explica faptele vitale mor-
phologice si physiologice. Ast-fel, ea nu póte da séma
nici de formatia, dupá un plan prestabilit, chiar de
la inceputul vietel, a unor organe care nu vor func-
tiona de cat mai tardiu ; nici de evolutia care se ef-
fectuéza in vederea reproductiei; nici de inlántuirea
sau coordinarea phenomenelor vitale in vederea uner
serii de scopurI, al caror termen ultim este subsistenta
individului si perpetuarea speciel.
mal puçin ea este in stare d'a interpreta carac-
terul conscient al unor phenomene de relatie si faptele
admirabile, in legaturii cu acest caracter, pe care le am
studiat sub numele de acte instinctive si de acte vo-
luntare.
Basati pe aceste motive, in numele logicei sciin-
tifice, respingem, afar% din sciintil, doctrina materia-
lista.
Suntem cu atat mai mult autorisati a o face, cu
cat, exarninand de aprópe acésta doctriná, asia cum
este professatá asta-di, constatám cá este basata nu-
mai pe analogii fortate i pe intrebuintarea unor nu-
miri equivoce care spun mai mult ca laptele pe care le
represintil. (v. Appendice).
0 scólil philosophica, positivismul, are pretentia
sa oprésca pe om d'a se ridica deasupra investigatiei
simturilor; ea voesce sá limiteze sciinta la operatia sa
preliminará, la observatie.
Dacii materialistii propriu-clisi refusá de a admitte
N'avem simtur1 partioulare niol pentru electrioitate, nioY pentru mag-
netism, pe care nu le percepem de cAt shine and sunt transformate In vre-
una din formele sensibile ale energieT, (mecania, thermicl, lumin6s11). v.
Paulesco. DAfinition de la physiologic; Journaf de med. int. Paris. 1900.

www.digibuc.ro
43

causele finale, positivitii merg maT departe si res-


ping chiar causele efficiente. Pentru acesfT philosophi,
causele flintelor si ale phenomenelor ne stint inaccessi-
bile si nicI nu trebue sá le auts.im.
Intréga sciintà, care nu este de cAt «cunoscinta
prin cause», protestézá in contra uneT assemenea as-
sertil.

B. HYP OTHESA ,,GENERATIA SPONTANEA".

Celebra hypothesá 4isá Generatia spontaneAD nu


este de eta un compliment al doctrinel materialiste,
compliment indispensabil, näscut din necessitatea abso-
lutrt, pentru acésta doctriná, de a resolva o mare dif-
ficultate, acea de a interpreta origina flintelor vietuitóre.
Am fácut acum duoT annT, façiá de precedes-
soril D-Vóstrá, examenul critic al hypothesel Gene-
ratia spontane5., din punctul de vedere al methodei
experimentale ').
Nu voi mal reveni astA-dI asupra celor clise atunci.
/V16 voi multumi numaT sá v'è reamintesc, in ate-va cu-
vinte, fondul acestel hypothese ì conclusiele la care
ne-a condus discutia el critica.
Doctrina generatiel spontanee pretinde cá fiintele
viquitóre derivei din substanta brutel, in mod sponta-
neu, adicá Mr% altá interventie de citt acea a energieT pe
care o posseda materia acesteT substante.
Or, impossibilitatea d'a face synthesa artificiald a
substantei vietuitóre,si demonstratia irrefutabilfi a lui
Pasteur cá, astA-4T, niel flintele vietuitóre cele mai in-
ferióre nu se nase, in mod spontaneu, din substanta
1) Paulescu. Generatia apontaned" i Darwinismul" faeig de me-
thoda experhnentall. In Spit caul 1902.

www.digibuc.ro
-14

brut5, probezA, clar ca dioa, cri acéstá hypothesd nu


este fundatil.
«Neflind probatá si neimplinind niel mricar sin-
gura conditie gratie areia ar fi putut fi toleratá,
adecá d'a nu fi in contradicere cu niel un fapt bine sta-
bilit, hypothesa generatiel spontanee trebue sá fie
respinsrt ea anti-sciintificii.>>1)
Faeià de admirabila demonstratie criticii a lui Pas-
teur, care a expulsat «Generatia spontaned» pentru tot-
d'auna din sciintà, totit savantii s'au inclinat, chiar si
ceI materialisti 2).
Unul singur, totusi, E. von Haeckel (professor de
zoologie la universitatea din Iena) sustine incri i astà-d1
ac6stá doctrinA condamnatil.
El affirmri cA, din combinatia fortuitá a carbonu-
lui, cu azotul si cu elementele apel", a resultat o sub-
stanrci albuminoida, amorphrt, nedifferencian in proto-
plasmrt si nucleu. Pe acéstá substantri chirnicri, hypo--
Pauleseu. Loc. cit.
2) Iata ce cic, In aceísta privinta, de curand timp, duel physic-
logisef renumig
Hypothesa generatiesí spontanee a fiintei vietuitóre... a fost succes-
siv data &awl din tóte cadrele olassifioatid. Historia sciintolor de observatie
este. -ensts'i historia perderilor fncercate do acésta doctrina. Pasteur 'ia dat
ultima lovitures aratand c microorganismele cele mai simple se suppun legeI
generale care voiesce ca fiinta vietuitóre ea nu se formeze de cat prin fili-
adeca prin interventia untif organism viu preexistent".A. Dastre (pro-
fessor de physiologic la facultatea de sciinte din Paris, membru al Academiel
de sciinte) fn La vie et la mort. 1904, p. 242.
Cuvântul generatie spontanea nu mal are de cat un interes historic.
Experiente simple si decisive au stabilit.... a, In conditiilo experimentale
cele ma diverse pe care le putem imagina, ea nu se produce nicl-o-data".
»Asta-cli (1904) nu mati este un singur physiologist care sit indriisnêsca
ail misfile idea generatiei spontanee". Ch. Richet (professor de physiologie la
facultatea de medicina din Paris) fn Artie. Génération spontanêe. Diction de
physiolog., 'P. VII, p. 73, 1905.

www.digibuc.ro
45

theticA, el o tidied scms plus de façons, la ran-


gul de fiintit vietuitóre si'i dii numele de Monera.
Monerele sunt, deci, dui:A Haeckel, flintele vie-
tuitóre care iau naseere prin generatie spontanec
Din nefericire, faptele experimentale, care a-
d esse-ori causézá supilrátóre ineuraturi systemelor phi-
losophice venirä, si Inca de trei ori, s'a dea cele mai
tormale desmintirl fantasiei imaginative a WI Haeckel.

10 Notiunea de Monerei enthusiasmii pe savantii


materialisti care, in dorinta d'a 'I da o existentii realii,
criutaril sá o descopere in naturá.
In 1868, professorul T. Huxley annunçiá cá a ga-
sit, in fundul márilor, sub forma unui mucus amorph,
monera idealá pe care o numi Bathybius si o dedicA luí
Haeckel (Bathybius Haeckeli).
Acestá descoperire facu mare sgomot. Hypothesa
generatiel spontanee prim confirmatil ; dar, triumphul
seu fu de scurtá duratá. CAti-va anni mai tilrcliu (in
1879), Bathybius era renegat, in public, de dare insusi
Huxley 1) care '1 inventasse, si, in 1882, Milne-Edwards
'I dat lovitura de gratiä demonstrand, in façia Acade-
miei de sciinte din Paris, O. cea ce tussesse luat drept
fiinta vietuitóre primordialn, nu era de cAt nisce muco-
sitatI pe care le escretil buretil i alte zoophyte and
sunt attinse eu instrumentele de peseuit.
2° Pe de altá parte, Haeckel, la rândul seu, desco-
peria si el monerele2)intr'un grup de fiinte unicellulare
care páreau constituite numai de protoplasmA, Mr%
nucleu.
Dar, progressele technicei microscopice nu intitr-

1) Congreseut Associatiem britannice, tinut la Soheffleld.


2) E. iliteckel. Biologische Studien. I fasc. Studien ueber Atoneror
und andere Irotisten, Leipzig, 1870.

www.digibuc.ro
46

diarii a dernónstra c aceste cellule, considerate de


Haecket ca lipsite de nucleu, posedá in realitate un
nucleu si &A, in naturk nu existil cellulá fdret nueleu1).
Monera nu este deci de cat o fliatá fictivá, o

1) Iatd, In acéstd privintd, duod indrturii autorisate i irrecusabile :


Nueleul este el 6re un organ ind:sponsabil fie-Wei cellale Acum
cátl-va anni, assemenea cestiune nu fncurca aturif de puein. Insufficienta
vechilor methode do observatie, nepermitand descoperirea presentei nueleu-
lei tu tóte organismele inferidre, se admittea cd existd, duod specii de eel-
lule, unele simple, constituite nurnal din o pdrtieicd de protoplasmd, al-
tole, mai complexe, in care se formózd un organ special, nucleul. Haeckel
nurnia ire cele d'ant6i cytode, iar formele lor vii itIonere ; celor-l'alte el le de-
dea nurnele de cellule sag cyte. De la acdstd epocd, starea cestiung s'a schim-
bat In mod essential. Gralie perfectiondreli instrumentelor de opticd si methode-
lor de coloratie, existentA organismelor fSrS nucleu esto pusd in discuti. La
numeróse vegetale inferióre (alge, ciuperci) qi la protozoarele considerate ca
Bind lipsite de nueleu (varnpyrelle. polythalame, myxomycete), se pôte de-
monstra, MIA greutate, presenta nucleuldf. Cum, pe de altd parte, s'a pro-
bat a oul tnatur possedd si el un nucleu, putem dice cit, In tot regnul animal,
vu exista yid un exemplu sigur de celluld Ord nuclet1". Oscar Hert-
win (professor si director al Institutuldi de Anatomie dela universitatea din
I3erlin) In La cellule et les tissue. Traci. Julln, Paris, 1894, p. 52.
Printre rhizopodele unicellulare, libere, asupra cdror cercettirile lui
l'ilax Schultze attrAssesserd attentia, Haeckel descoperi o IntrégS aerie in
care nu se vede nid o urind de nucleg si le dete numele de litonere, pentru
cS pdreag constituite din o simpld pdrtickd de protoplasnad s: representag,
ast fel, organismele cele Ira/ inferigre i crle mai simple ce so puteat ima-
gina TotusY, conceptia Monerelor, ea cellule lipsite de nucleg', se modified
mult cu progressele technicei microscopice a coloratiilor, astd-di atilt de
perfectionats. Gratie intrebuintärei nouilor methode do eoloratie, L.n numér
din co In co miff mare de organisme, printre cele pe care Haeckel le de-
scrissesse sub numele do Illonere,fu reounoscut ca avOnd caracterele de cel-
lute nucleate; la multe dintre ele se drmonstra presenta unui mare numär
de mid nuclei vi Gruber descoperi specimeno la care substanta nucleard se
gäseace Impräsciatd fn tótä protoplasma, sub forma de nenumärate granulatii
extrem de midi. Ast-fel, numérul monerelor primitive se redusse din ce In ce
ma/ mult i eel cdrf-va representanti ai acestor organisme, earl' n'ag putut ft
suppus'f la nouT cercetäri, taunt considerati astil-di, de care coi maT multi
observatori, ca fiind i de`nsiT cellule nucleate in care nutria insupictenta re-
xhilor methode a Jost cause necunóseerel nueleilor, dupä (aim a'a

www.digibuc.ro
47

erróre datoritä insufficiente mijlócelor de observatie


de care s'a servit Haeckel.
Cu disparitia monerel se diíritmä intregul edificiu pe-
care Haeckel '1 zidise pe dênsa.
3° Cu tóte acestea, Haeckel nu se dà invins ; el gA-
sesce cu calle sá sustiná incá monera i generatia spon-
taneä. El incérca insä de a lua cestia de pe terrilmul
experimental pentru a o transporta inteun trecut de-
pärtat, adecá in momentul apparitie prime fiinte vie-
tuitóre pe pämênt, manoperä fórte habilà, cad, fil-
cênd cu neputinta oti-ce control sciintifie, el 'mite sá
permittä affirmárile cele mai arbitrare, fárà temere
d'a fi desmintit. S, i, inteadever, el affirmä, imperturba-
bil, cá, daca generatia spontaneá nu se maI produce
astä-(11, ea a avut loc la incepat si a dat nascere unel
nionere primordiale din care au derivat ate celel'alte
fiinte vietuitóre
Din nenorocire, daca histologia aratá cà mo-
nera nu existä physiologia probOzei impos-
sibilitatea existentei ei la origina lame vietaitóre.
Este demonstrat sciintificesce cá ori-ce flintá vie-
tuitóre se nutresce cu tre feluri de substante: mine-
rale, azotate i hydrocarbonate.
Este, de assemenea, demonstrat seiintifieesce,
numal plantele vercil pot, gratie chlorophyllei, uti-
listmd energia solará, sá descompunà acidul carbonic
din aer, sä fixeze carbonul si sä '1 combine cu ele-
mentele apei, pentru a forma hydrarii de carbon.

plat si ou cele oe se scie acum et( possed nuclei".., nAst-fel, dupit starea ac-
tualg a cunoscintelor, se pare a, printre organismelo caro trge4c pe
pgmGut, nu existii Mel o celulii oars nu presinte o diferenciare de &nod
substante qi elf ori-ce oellula possedh, prin urimue pe 111-igit protoplasmg,
un nucteu".Max Verworn (professor de physiologie la Universitatea din
Iena, actualmente la cea din Gmttingen/ in Physiologic génErale. Traci.
liétion, Paris, 1900 peg. 77-79.

www.digibuc.ro
48

Prin urmare, nunzai plantele vercy, sau, in ge-


neral, flintele vietuitóre care posseda o substantA diffe-
renciatA avênd proprietati analóge cu acele ale chloro-
phylleI1), pot subsista prin ele insci* .9,i pot face faciA
-tutul or necessitAtilor lor, fabricandu-si, eu substante in-
organice, alimentele de care au trebuinta pentru a trdi
si pentru a se reproduce. Se scie, de alt-fel, cA fiintele
cu protoplasma incolorA (microbi, ciupercl, animale)
stint absolut incapabile de a subsista prin ele însi, i
utiliseazA, pentru nutritia lor, hydratii de carbon for-
mati de vegetalele vercli 2).
Este evident cA, in assernenea conditiI, hypothesa
Monerei lui Haeckel devine impossibilA de sustinut.
Cum a putut acea massa de substanta albumino-
idA amorphA sA subsiste prin ea insAsi?
Cum a putut monera incolorri, lipsitA de ehloro-
phyllA, srt-si fabrice hydratii de carbon si, in gene-
ral, substantele organice absolut necessare nutritiei el?
Este usor d'a imagina o flinta fArA organisatie, o
substantA muciformii f ìrá structura.
Dar, cAnd este vorba d'a face, din aceastA massA
amorphA, o flintá vietuitóre, physiologia protestézci. In-
tr'adever, ori-ce fiintá vietuitóre trebue sA presinte,
pe lAnga organisatie, phenomene de nutritie si de
relatie cu finalitate immanentil; ea trebue sa aibä, incA,
proprietatea d'a se reproduce.
Orl-cAt de simplA ar fi o fiintA, din punctul de
vedere morphologic, ea este, din punctul de vedere
physiologic, tot atAt de complicatA ca si flints supe-

I) Fermentil nitrifiantl ai lul Winogradaki intr, probsbiI, In ac6stA


categoric de Ili* vietuitóre.
2) Dace ar trebui el emittem o pArere asupra primal Sint() vietuitóro
applrutal po plment, am ()ice, tinflnd socotéla de faptelo bine stabilite de sci-
info experimentall: Mop: viefuitóre primordiala a Jost o pfanta verde.

www.digibuc.ro
49

riórá cea mai perfectá, cáci phenonzenele vitale stint


aceleasi la tóte fiinfele viefaitóre. (v. Lectia I-a).
* *

Materialismul nu este deci de cat un tessut de


errori.
ce e mai mult, .errórea materialistä este
departe d'a fi inoffensivá ; ea este o doctriná fäcátóre
de-reu i, printre relele ce causézá, eel mai mic este ch"
impedicei progressul seiintei Negánd causele fi-
nale, i chiar causele efficiente, i affirmând a
priori identitatea intre corpurile brute i flintele
acéstá doctrinii diminati horizontal investiga-
fie1 sciinfifiee ; ea astupil ochii cercetátorilor i 'I in-
&mat la trândávie.
Suntem datori, deci, d'a -combatte, din tóte pute-
rile, materialismul. Sper, de alt-fel, cá discutia de faciii
l'a sdruncinat in deajuns pentru ca sá nu pótá srt se
mai ridice vre-o-datá in spiritul D-Vóstrá.

www.digibuc.ro
Appendiee.

In o publicatie recentä, La vie et la mort (1901), un maestru al


physiologiel, D. A. Dastre din Paris (membru al Academiel de Sci-
inte, professor la FacuItatea de Sciin e, etc.) a reunit, expunêndu-
le in mod admirabil, nhce nouf i importante probe ale materia-
lismuluf modern.
A face examenul critic al argumentatief distinsulul professor
de la Sorbonna este a urmari, pan& la capat, aceasta doctrinä fu.
nesta

I.

Observatia aratä cii, corpul orl-caref ante vietuitóre este consti-


tuit de protoplasma qi este format de una sau de mal multe cellulo
(v. Lectia I).
D. Dastre recunósce c phendmenele vietel nu se observa de
cat In protoplasma organisata avand forma de cellula, nu&eata ;
totusl el adaoga : Daca aceste legi ar fi absolute, rhea, ar fi ado-
verat cá viata nu este possibill de cat In i prin protoplasma albu-
minósa, de cat In §i prin problema vieWi materiel ar fi
resolvata in mod negativ" (p. 248).
Apol, pentru a slábi caracternl absolut al acestor leg!, el invoch
urmátórea exceptie : Experientele de merotomie, adeca de amputa-
4

www.digibuc.ro
52

tie.. demonstréz& necessitatea presentel corpului ce'lular si a nu-


c'eului, cu alte cuvinte, intregimea celluler. Dar, ele mai aratá el, In
lipsa acestel Intregiml, marten nu vine immediat. 0 patte din actele vi-
tale continuá sä se producä In protoplasma anucleatk in cellula mu-
tilatk incomplectä" (p. 249).

Dacá examinrim cu attentie faptele ce constituese acést& pretins&


exce.ptie, constatäm eh fragmentul de cellulk lipsit de nucleu, nu
mal possedä facultatea d'a cresce §i d'a se immulti i, In general, nu
mal presintrt nici unul din actele morphologice co caracteris& viata ;
iar phenomenele "care se mal produc Intr'ênsull), nu durézá de cât pu-
çin limp si nu intarliazá d'a Inceta definitiv. Mórtea, intotd' auna fatalk
de §i nu este immediatk este totu9i fórte repede qi este urmatä de desin-
tegrarea fragmentului protoplasmic.
Prin urmare, un act vital propria-dis nu continua' sei se producli
in protoplasma anucleatd ca in cellula comp'ecta.
In resumat, departe d'a infirma legile unitätei chimice §i ale u-
nitätei morphologice ale fiintelor vietuitóre, faptele invocate de
D. Dastre le confirm& In mod strälucit. Imprumutând expressiele
D-sale putem lice : viata nu este possibild de ciit in 9i prin protoplasma,
de cdt in Si prin celluld a§ia cá problema vieta materiei este resols.atd in
mod negativ.

II

ObservaUa aratrt cá fiinta vietuitóre, pusä Intr'un media convenabil,


transformá substantele alimentare (hydrocarbonate, azotate, grasse)
conlinute In acest media i le face absorbabile ; in urnart, ea le
assimilézà, adecrt le face assemenea cu substantele ce intrá in consti-
tutia corpului s69. le incorporézei §1 cresce ; ea dobándesce, ast-fel,
o former specified i are facultatea d'a cicatrisa ranile (v. Lectia a).
Iat& un anumit num6r de caractere ce par a fi propril fiintelor
vietuitóre.

1) MiscArI correlative consumarg reservelor nutritive continute n acel frag.


ment, fn momentul segmentiii (A, dar care nu se mal pot refnnoi.

www.digibuc.ro
53

Catusl-de puçin, rëspunde D. Dastre. Exist& corpurl brute, si


anume cristallele, care possed bate aceste proprietátl. Inteadev6r, pus
intr'un medri7 de culturei convenabil, adeca in solutia substanteI sale,
.acest germen (cristallin) se desvoltei. El assimilézei materia disolvat6,
'§I incorporézti particulele el, cresce conservêndu's1 forma, realistIod
un typ saü o varietate a typulur specific" (p. 282). Ce e mat mult,
cristalele, s& le dicem individiT cristallinl, arati aceasl aptitu-
dine (ca i fiintele vietuitöre) a'0 repara mutilatiele" (p. 279).
0 analogic) perfectA" existA, doe", din acest punct de vedere, In-
tro fiintele vietmitdre si corpurile brute.

Cu tOte astea, dac& cine-va nu so multumesce cu resultatele uneI


observatiI superficiale, constat& immediat c& analogia perfectet nu este
real& ci consist& numal In darea arbitrarei a aceluias'i nume la lucrurt
cu totul differite:

1. D. Dastre numesce "mediu de culture al unuI corp brut, o solu-


tie a acelul corp.
Or, o solutie este constituiti. din moleculele corpulul disolvat, des-
ag egate si amestecate eu moleculele licidulul disolvant.
Cand corpul disolvat cristallisécii, moleculele Jul se agregei din noü
fár& s i schimbe natura.
Prin urmare, sub form& de cristal §i sub form& de solutie event
-aceasi substantd ale carei molecule sunt agregate sag desegregate.
Din contra, c&nd un n icrob este pus Intr'un mediu de cultura, el
au B3 multumesce numat s& addune la suprafaçia sa moleculele a-
cestuI mediu ; el le suppune la o elaboratie Mile complex& si le
transform& in proPria sa substantg, care este cu totul differiter de
acea a mediulul. ').
Nu exist& tied nicl o analogic> lntre un cristal §i un microb,
lntre o solutie i un mediu de culturd.

2. Formarea cristallelor este, de asemenea, decoratä de D. Dastre


cu numele de assimilatib" si de crescere".

1) Se scie cifPasteur $i devil sill au remoit sit facd ca anumig mierobi aS


-Wiased ai Si sa desvolto In mediuri formate numal de sdruil minerals ci-
tora le adiegad o Ore-care cantitate do hydra5 de carbon.

www.digibuc.ro
54

Un cristal este compus din pärticele cristalline, agregate de mo-


lecule ale unel aceleasI substante chimice
Aceste pärticele cristalline, homogene, se formézrt In mod isolat,
solutia concentratä a substantel chimice, prin juxtapunerea moleculelor
acestel substante ; la randul lor, ele se juxtapun, In o orientatie con-
stantä, perfect explicatá prin adiunea exclusivii a fortelor phy-
sico-chimice, si din acéstä juxtapunere resultá cristalul.
Ce assemánare pote exista Intro acéstä juxtapunere mecanicl
de molecule si de particele cristalline, care se gäsesc formate,
gata, In so'utie, i assimilatia fiintelor viduitóre, adecrt transfor-
marea, in protoplasmä, a substantelor heterogene ale mediulul de
cu I turli ?
Ce rapport póte exista intro augmentarea volumulul unul cris-
tal, prin juxtapunere de partic-le cristall ne, si crescerea fiintelor
vietuitóre care se face pan márirea cellulelor i prin Immultirea
mal cu séma and se scie cá aceste cellule nasc unele din altele,
contrar párticelelor cristalline, care apar in mod isolat In sanul
solutiei.
Nu este cu putintli sá se dea acela0 nume la fapte atat de dis-
parate.

30 . Sá trecem acum la cicatrisafia" muti'atielor cristallelor.


Pasteur, Intre altt savanti, a studiat bine acest phenomen. Dacl
un cristal sfäramat Intro parte, este pus din nou In solutia In care
s'a format, se vede cI, pe and el se máresce in tóte sensurile
prin un deposit de pärticele cristalline, un travaliu activ are
loc la partea sDramatä sau deformatá i, tri citte-va ciasurI, acest
travaliu a satisfäcut nu numal la regularitatea . travaliuluI general
pe toatá suprafaçia cristallulul ci si la restabilirea regularitatel in
partea mutilatä".
D. Dastre, cäruia imprumut aceasta citatie, adaogä : Cu alte-
cuvinte, travaliul de formatie al crista'ulul este mutt mai activ, In
punctul sffiramat, de cat ar fi fost In conditiele ordinare. Lucrurile
nu se petrec in alt-fel la o ulinfà vietuitáre" (p. 280).
Examinand faptele cu puçinrt attentie, TOM vedea du-se ana-
logia illusorie ce materialistil voiesc sä stabiléscfi Intro mecanis-
mele reparatiei formel la cristalle si la fiintele vii.
Gernez a arätat cá, la Livelul paztel mutilate, cristallul este mai
pinin solubil de cat In altá parte. Consecinta este evidentá : cres-

www.digibuc.ro
55

cerPa trebue a fie acolo preponderentA, pentru cr solutia devine


supra-saturati pentru aceasta parte, inainte d'a fi pentru cele l'alte"
,(p. 281)
Reparatia cristallelor mutilste este ded datoritA und phenomen
pur physic.
Se póte 6re lice acelasl lucru §i despre cicatrisar,a thnilor fiinte-
lor vietuitóre ?
La flintele unicellulare, observatia aratà a nu se produce numai
la locul ranit, un simplu deposit, prin appositie, do materiale con-
tinute In mediul ambiant, ci cà nutritia Intrega cellule devine m al
int(-m-k assimilatia materialelor nutritive §i transfurmatia lor In
protoplosma devin mai active.
La fiintele pluricellulare, se constatk la locul ränit. o vaso-
dilatatie §i, consecutiv, o exagerare a nutritici, o segmentaf le §i o
multiplicatie a cellulelor care se dispun In o anumità o-dine, impos-
sibilà de explicat numai prin interventia fortelor physico chimice.
Resultatul acestor acte complexe este reconstituirea organelor dis-
truse sau, de cele mai multe ori, formarea und cicatrice fibróse.
Prin urmare, nu este absolut nimic commun Intro reparatia mu-
tilatiilor cristallelor §i cicatrisatia ránilor fiintelor vietuitóre.

Ill

Materiali§til moderni pretind cà sunt corpuil brute care possed


&liar o reproductie" analoga cu aces a fiintelor vietuitóre.
O Intrég6 serie de cerceari,despre care D. Leo Errera a dat
In Incerarile sale de philosophie botanick o a§ia de luminósrt ex-
punere, au avut drept resultat d'a stabili o apropiare neascep-
tati intro procedeele cristallisafiet §i acele ale generafiet la animate §i
la plante" (p. 286),
Este demonstrat orIce fiintä vie uitóre nasce din o altá
fiintft vietuitóre, anteri6rk asemenea el. Or, anumite cristalle,
4ice D. Dastre, nasc din un individ pretPedent ; ele pot fi conside-
rate ca posteritatea unuI cristal anterior" (p. 286). Ba, ce e mal melt.
se obsera la aceste cristalle phenomene analoge cu generafia
spontaneii" a fiintelor vietuitóre çi chiar cu Insëmenfarea" qi cu put-
lulafia" mi.robibor intr'un med'u de culturk

www.digibuc.ro
56

TOM lumea scie ce este o solutie saturate' §i o solutie supra-saturate'''.


Inteun litru de apg, distillatá mentinutg la temperatura de .15',
sg., introduced' un kgr. de sulfat de sodium (SW Na2 i sä agitrtm ;
o anumitg cantitate din acestg sare (360 gr.) se topesce i dispara
in slnul licidului ; restul riimgme in fundul vasului. Avem ast-fel o
solutie de sulfat de sodium care este gisg saturate', pentru cg, la
temperature de 152, un litru de apg nu poate disolva mai mult de
360 gr. de acéstrt Rare.
Dec& ridicam temperatura licidului pâng la 340, constatäm cg tit&
sarea se disol g
SA punem acéstg solutie inteo camerg a cärei temperaturg este
de 15°. Recindu-se, licidul abandonä, sub forma de cristalle, o parte
din sarea disolvatá i, cand ajungo a avea 15), el nu maI contin3 de
cgt 360 gr. de sare, restul s'a depus pe fundul vasului.
Totusi, se pOte Intampla ca recirea sä nu provOce cristallisatia.
Solutia este atunci qisrt supra-saturate'r.
O solutie supra-saturatg póte sg r5mang.indefinit rcidä. Dar, dacg
introducem inteensa o prirticicg ristal'ing de sulfat de sodium
cristallisatia se produce si se propagg repede, in giurul acestuI prim
miel, piing când tot excessul de sare se depune. Acest phenomen
esto insotit de liberare de cgldurg.
In anun ite conditii, mid cristalle appar, in mod spontaneu, in a/-
nut solutieI saturate si devin, ca si cele introduse din afarg,
punctul de plecare al solidificatiet
A celasi lucru se rote lice i despre supra-fusions care este abso-
lut analogg cu supra-saturatia. i Inteadevdr, assemenea phenomen
se petrece cu betolul (salicylat de naphtyl): liquefiati-'1 la HO°, in
tub in(t.his, i mentineti-'I intr'o etuvg, la o temperaturg mat mare
ca 30°, el va remâne licid, aprópe indefinit. Schdetl'1, din con-
tra, temperatura i lgssati-'1, un minut sag cluog, la 10°, germenl
(. ristallini) vor appare in iicid" (p, 292).
Glycerine pres'ntg, si ea, un assemenea phenomen : Nu scim In
ce conditil glycerine póte cristallisa spontaneu. Dacg se räcesce, ea
devine viscósä" (pag. 293). Totusi cristal'e au appgrut spontaneu
in glycerin& intr'un butoiú trimis din Viena la Londra, In tim-
pul ierneI". S'a studiat aceste cristalle si s'a constatat c& tem-
1. La 34 0, un litru de apii distilatg poate disolva 4122 gr, de SOO Nit, cris
tallisat.

www.digibuc.ro
57

peratura de fusiune a glycerinei solide este 18° $ i cä, dedesubtul


cestel temperaturl, glycerine licidh este In stare de supra-fusiune ; dar,
nu s'a putut inch determine, ca pentru betel, conditiele de apparitie
ale cristallelor. Insh, cu ajutorul acestor cristalle, obtinute tri ast-fel
intAmplator, s'a putut pro v oca formarea altor cristalle, chip& cum,
cu un cristal de SO4 Na2, putem obtine altele, dach'I punem inteo
solutie supra-saturath de aceast& sare.
Iath acum analogiele pe care rdaterialistiI calif& s le stabilésch, in-
tro aceste fapte ale natureI brute si phenomenele vitale.
1° Introductia unel phrticele cristalline, inteo solutie supra-satu-
rath, este îns'émêntarea", analog& cu acea a unui microb inteun
bullion de culturh.
Cristallisatia acestel solutil supra-saturate este pullulatia", este
generatia" cristallului introdus intrqnsa, cristal care del nascere la
alte cristalle assemenea tut
Dec& se compar& acest phenomen cu acel al pullulatier unaI spe-
ell de microb ins6mêntaf inteun bullion de cultura cony enabil, nu se
constatei nid o differintet". Primul cristal a rim' nascere unuI al duoilea
assemenea lul ; acesta a neiscut un al treilea, si asia mai departe"
(p. 289).
Dar, o assemenea comparatie este monstru6s& !
Un microb, inshmêntat inteun mediu de cultur& convenabil, cresce ;
apoI, proprial sé-d corp se divide in duo& phrtl care vor constitui alti
duoI microbi ; iar acestia, la rändul lor, dupfs ce vor cresce si se vor
segmenta, vor da nascere, fie-care, la duel microbi noul.
Sciintificeste vorbind, este fals a qice eá primul cristal a netscut
pe cel d'al duoilea, duph cum primul microb a nhscut pe al
duoilea, caci nu substanta celui d'emtdiei cristal a dat nascere substan-
ter seta d'al duoilea cristal ; acesta s'a format, singur, aldturr de cel
prin simplul joe al fortelor moleculare.
Prin urmare, numal gratie intrebuintarei unor termeni, a chror In-
semnare este cu totul strhiná de faptele ce vrea s& numésch, ajung
materialistil sá afirme el analogia este complectei" (p. 289) Intro pul-
lulatia until microb inteun mediu de culturá si cristallisatia unel so-
lutil supra-saturate.
Cele 4ise maI sus mfi dispensezá d'a mai insista asupra analo-
gielor (?) urmittoare : formarea spontanert a cristallelor, intr'o
solutie supra-saturat!i, este generatia spontaneet" a acestor cristalle
(p. 291) ; apparitia, din intampIare, a cristallelor de glycerin&

www.digibuc.ro
58

este ceva comparabil cu creatia (t) tine! speciI vie(uitóre, cIcl acésta
(specie cristallinA) o datA apprtrutt, a putut fi perpetuatA" (p. 293).
S'a impins si mal departe Inc', i aprópe pânt la abus, qice
D. Dastre, urmArirei analogiilor intro formele cristalline si for-
mole vietuitóre. S'a comparat symetria internA i externa a anima-
lelor si a plantelor cu aceea a cristallelor.... At mers chiar pântt
a pune In r arallelt sése dintre principalele typurI de classe ale re-
gnulul animal cu cele sése systeme cristalline. lmpinsd la acest grad,
mArturisesce D. Dastre el InsusI, thesa ia un caracter
(p. 278 si 2791.
Dar, intro aceste analogil, pe care D. Dastre le califici de cool-
kiresci, si acelea pe care le adopta, nu existA Ore de at nu-
mal o differintli de plus sat de minus?

IV.

DacA ne am lua dupt materiali01, am credo &A corpurile brute


ail chiar o evolutie care are ceva analog" cu acea a fiinrelor vie-
tui óre.
Cei vechi credos* cI. lumea sideralti este reschimbAtóre i ne-
corruptibilA".
Acésta nu este adevérat", dice D. Dastre, si adduce, ca probA,
o phrasA a Jul Faye : Astrele n'ad existat in tot-d'a-una ; ele at a-
vut o peridder de formafie; ele vor avert, de essemenel, o periesa de
declinafle, urmatt de o stingere finales" (p. 252).
Dar, de ce sa luftm exemple atat de depArtate Lumlnarea, care
'ml luminézA In acest moment, n'a existat in tot-d'a-una; ea a avut
o peruídd de formafie; ea are de assemenea o perlóda de declinatie,
care va fi urmatit de o stingere finalh.
Corpurile cerescI sunt eminamente evolutiveu, conchide D.
Dastre.
.Acelas1 lucru pot dice si eu despre luminarea mea,.... nu cred Met
sA se afie cine-va care sl gtsésch, Intra evolufia luminesrei mele,
acea a unel vietuitáre, o analogie funciarA a phenomene-
lor" (p. 253).
CAnd se tórnA, In aprs rece, sulf topit, a cArul temperaturA este
de vre-o 2300, se ob;ine un sulf móle, elastic ca cauciucul, transpa-
rent si avénd colórea ambret La temperatura ordinal./ acest sulf
Emile perde, pu9in cAte puçin, elasticitatea sa, redevine opac, dur,
trece In starea de sulf octaedrle, formi care este acea a sulfulul

www.digibuc.ro
59

nativ, i pe care o conservi indefinit, fárä alteratie,la temperatura


ordinarh.
Exist& óre vre-o analogie Intre acest phenomen si evolutia unel
flinte vietuitóre ? De sigur cA nu ; si totusI materialistiI ail pre-
tentia d'a proba, prin exemple identice cu acesta, cft corpurile brute
at o evolutie analog& cu acea a ffintelor vietuitóre
Nu trebue sA Antrim numaI In spatiile cerescI acé3tA mobilitate
a materiel brute care imtà pe acea a materiel vietuitóre. Ne este
de ajuns, pentru a o gfisi, sA privim In giurul nostru i sà IntrebAm
pe geologY, pe physician! si pa chimisti. In coa ce privesce pe geo-
logl, D. Le Dantec vorb sce, Inteun Ice, despre unul dintr'Ansil
care divisa minera'ele In shine vir, acele care sunt susceptibile
schimba structura, d'a evolua, sub influenta causelor athmos-
pherice, si In shied mórte, acele care, ca argils., ail gAsit la
sfArsitul tutulor acestor schimbArI, repaosul definitiv. Jerôme Car-
dan, care fu un savant celebru In seculul XVI-a, In acelasl timp
mathematic, naturalist 0 medic, professa, nu numal cfs petrele trà-
esc dar eft ele suffer& chiar bóla, be-triinefea §i mórtea. Giuvaergil
de astfi-gll spun acelasi lucru despre anumite petre pretióse, bunft-
ZrA despre turcóse" (p. 253)
De s'gur c, exprimAndu se ast-fel, giuvaergiii nu aü Inchipuit cà
spusele lor vor fi invocate ca probe sciintifice In favórea unel doc-
trine philosophice.
Dar D. Dastre vorbe,.ce Inca si de alte fapte, precise, recente,
constatate de cel maI habilI experimentatorI". Aceste fapte, a-
daogA savantul professor,stabilesc cA formele determinate ale mate-
riel pot tr.& §i muri, In acest sena cl ele se modificA, Incet çi conti-
nuti, In tot-d'a-una In aceast directie, pAng. ce atting o stare ultimei
definitivii care este a ea a eternulur repaos" (p. 254).
Asia dar, sulful móle triiiesce, cAnd se modifi 6, Incet si continuti,
aceasl directie", pentru a deveni octaedric, si móre and, de-
venit cu totul octaedric, a attins o stare ultimA si definitivA care
este acea a eternulul repaos".
El bine, numaI fortfind sensul cuvintelor póte cine-va gAsi ana-
logil Intro asia-rlisa evolufie a corpurilor brute §i evolutie Hintelor
vietuitóre, correlativA cu generatia. Fiintele vietuitóre, Inteadevür,
nasc, se formézA, cresc, In vederea reproduefie7 care este functia lor
primordiall ; apoI, cAnd scopul lor a fost Indeplinit, devenite inu-
tile, ele declinA si dispar. Nimic, care sA semene cu acésta, nu e-
sisti la corpurile brute.

www.digibuc.ro
60

V.

Observatia arata ca, atunci &and conditiile de mediu se modi -


flea si nu mal sunt in starea optimd (sail, cel puçin, in starea pentru
care fiinta este adaptata), sea &Ind li se adaoga o conditie anor-
mall, fiinta vietuitóre executli reactir dirigiate In scop de apa-
rare, In scopul d'a eat din sphera con ditielor defavorabile (v. Lectia I).
Cause le reactielor, adee a. modificarile conditiilor mediulul, ali
primit numele generic de excitant'," ; iar facultatea fiintel vietuitóre
d'a reactions sub influents excitantilor a fost numita, excitabilitate sat
irritabilitate.
Aceste notiuni, atAt de simple si ant de clare, aü fost, din ne-
norocire, Incurcate si intunecate prin faptul ca s'a dat o aceast nu-
mire (excitanti) la lucrurl cu totul deosebite. Din acest fapt a resul-
tat o confusie, care domnesce i asta-lf in physiologie, si de
care ail profitat materialistil pentru a fauri argumente in favó--
rea doctrinel bor.
Unil physiologistl numese excitant)" conditiile mediulul in stare
optima. Pentru a manifesto, phenomenele vitalitátel, 4ice D.
Dastre, fiinta elemental* fiinta protoplasmic* are trebuinta de
fumes exterióra. uncle gasesce anumite conditil favorabile, care pot
fi numite excitant); sari conditil extrinseci ale vitalitatel sale" (p. 184).
Conditiile extrinsece salí physico-chimiee, necesare manifestati-
ilor vitale sunt in numór de patru humiditatea, aerul, saú, mai
bine 4is, oxygenul, ceildurd i o anumita, constitutie chimicd a mediului"
(p. 185).
Pentra D. Dastre, si, de alt-fel, pentru cel maI multi, dadi nu
pentru totl physiologistil, conditiile mediului in stare optima,.
constituese excitant,.
Dar In realitate, conditiile mediulut nu devin excitant)" de cAt a-
tuna and, modificate, ele na se mal afirt in stare optima. Ast-fel
nu constitue un excitant la temperatura optima ; ea Insa de-
ceildura,
vine un excitant d'asupra i dedesubtul acestel temperaturI. De asse-
menea, oxygenut nu este un excitant de cat atuncl child proportia
sa, in mediul ambiant, este superb:5ra sag inferiórá proportiel op-
time (v. Lectia I, Taxi)).
Numal deasupra i dedesubtul optimula se produce, la fiinta vietui-
tóre, o activitate exageratfi, o tendinti a se apara, o reactie ; iar

www.digibuc.ro
61

daca modificatia este impinsa mai departe, activitatea v.italá se at- -


tenuéza si in cote din urma se opresce.
Numai conditiile de media modificate, exagerate sag diminuate, con-
Mattes excitant?' propriu íIil (1) i numai reactia co el provócli este
effectul excitatiei. Ca proba, avem faptul cá numal assemenea con-
ditil sunt capabile d'a produce oboséld (diminuarea intensitatei reac-
tiei, consecuti% á activitfitel prelungite i ispravirei reservelor nutri-
tive), pe child conditiile de mediu, In stare optima., nu produc
nici-odata oboséla. Inteadev6r, niel humiditatea niel cildura, nici
oxygenul, niel alimentele, child se gasesc in media In proportiile
optime, nu obosesc fiintele vietuitare.
Prin urmare s'a confundat conditiele modificate sag anormale
cu acele ale stárei optimum.
Principala consecinta a acestel confusil, Intro lucrurl ant de
differite, este o erróre fórte ,ravci, in virtutea careia s'a proclamat
inertia, lipsa de spontaneitate a fiintelor Viet uitoare §i identitatea lor,
din acest punct de vedere, cu corpurile brute.
Legea inertia, care se credo ca este apanagiul corpurilor brute, nu
le este specialé,zice 1). Dastre ; ea se applied la corpurile vii, a eel-
ror apparenté spontaneitate nu este de cdt o illusie, desmintitei de physio-
logia Intréga" (p. 190).
Vafiuram, gratie carei confusii nenorocite physiologia, sag mat
bine fiis unii physiologisti, reusesc a da aceasta desmintire.
Jé Intreb cum poate ciue-va sa nege, bung.- órtt, spontaneitatea ou--
lui fecundat si a embryonulul care se desvolth i, In general, spon-
taneitatea o 1.-carei fiinte vietuitóre, peed In conditii de media optimum, 2).

1) 0 alta categoric de excitanti este constitoita do formele energiei sad,


de substantele chimico oare nu exista in modiul optimum. Ast-fel este elec..
tricitatea care constitue un adevarat excitant pentru ncrvi si pentru muschi;
ast-fel sunt diversele substan(e toxice care excitt, Inainte_d'a aupprimal
functionaroa cellulelor differitelor tesuturY.
Pentru acasta categorio de excitanti, nu oxista o stare optima sad, mai bine
rfis, starea optima este representatil prin absenta lor, si numai deasupra
acestui, zero, se produo, ca i tri casul precedent, mal ântiií o exagerare a phe-
nornenelor vitale, apoi o dimiuuare a intensitatei reactiei (fatiga), In fine,
paralysia si mórtea (v. Lectia I).
2. Activitatea fiintei vietuitóre nu este de cat realisarea actelor ei mopho
logice sia phenomonelor ei physiologice cu finalitate immanenta. Or, aceste
aote si aceste phenomene,nefiind in fond de cat nisco mutari de materie
de energie, nu pot el se indeplinasca daca nu so cla fiinteT ma orle si ener-
gie In anumito proportii, cu alte ouvinte un media optimum.

www.digibuc.ro
62

' Spontaneitatea, intr'adevAr, este manifestatia unel activitk I inde-


-pendente de vre o influent& exteriórk
CAnd se cere fiinteI vietuitóre probeze spontaneitatea, nu
trebue s&'I se refuse conditiile necessare manifestdrel activitatei
sa'e, ade à un med.0 optimum ; c&cl, in a.semene., cas, ea nu
va rnai putea proba spnn'aneitatea.
Daca cine-va ar gice unul pictor: probé-z& cf sell sa pictezi",
daca, In acelas1 timp, nu ar consimti s& dea nici pfinza, niel
,pensula, niel colori, fa9 & de inactivitatoa fortatä a bietului plc-
tor, ar fi absurd sà conchid& ch este suppus legeI inertiel" i cli
pAnza, colorile, etc., sunt excitantif
Corpurile brute sunt cu adevArat lipsite de spontaneitate. Si luam
runni din acesto corpurtde exemplu o bucat& de carbune, i s&
.o punem In med ; el va rAmAne inert, §i nu va manifesta
.niel o activitate independent& de influentele exterióre,
Dec& aceast& inertie a corpurilo- brute nu exist& la fiintele viI,
-ea se regfisesee, In mod evident, la fiintele mórte, ale c&ror corpurI
sati cadavre. devenite adevArate corpuri brute,sunt lipsite de ac-
-tivitate spontane& cu finalitate immanents. Ca st corpurile brute,
ca i bucata de cfirbune din exemplul precedent, cadavrul,pus
pentru fiinta a card ramtisitti el este,
In conditiile de mediu optimum,
va fi absolut inert, §i nu va manifrsta nicI acte rn orphologice, niel
phenomena physio'ogice, cu finalitate immanentkadec& nicI o ac-
tivitate independent& do conditiile exterióre.
Ast-fel stAnd lucrurile, 'ml pare di, pentru a exprima adev'érul, In
:mod c( rrect si exact, ar trebui : Fiinta vietuitóre, pus& In-
-tr'un mediu optimum pentrn dênsa. possedà o actixitate spnntaned,
morphologic& si physiologick cu finalitate immanenti. Mid condi-
tifie mediu'ul sunt modificate, exagerate saA attenuate, i nand
intervin conditil anormale, se produce o excitare a fiintel care re-
actionézci, ct limp este vie, dar care, dup& mórte, rttmAne inertei.
ileac la nu este nicl-odat& indifferent& ; ea are drept scop d'a sapa
fiin'a de condi'iile defavorabilo In care se afi& pentru moment
,pusii".

VI

Materialistil maI affirm& c& corpurile brute presina, ca i fiin-


tele vietuitóre, phenomene avênd caracterul de finalitate imma-
,nentd, phenomene adaptate la un s^op de conservatie, de aparare.

www.digibuc.ro
63

Print'o ciudath paradoxa, el attribue corpuritor brute finalitatett-


pe care o refus& fibitelor vietuitóre. Dar, manopera,-- cusut& cu a
albA, este destinata a injosi finalitatea fiintelor viI la nivelul ap-
parentel de finalitate ce el se fortéz& d'a gasi la corpurile neinsu-
fietite.
Dup& ce a aratat c& molecul&e corpurilor brute, gazóse, Heide
§i chiar solide, presint& mi§cari, pe care nimenl nu le contest&
ast&-41, D. Dastre Incérc& s& prubeze c& unele dintre aceste
mi§carl se Indeplinesc In scop de aparare. AceastA facultate de mk-
care molecular& permitte metallulul sa-§1 modilice, la occasie, starea
sa In cutare sab cutare punct. Cea ce e MAI) curios, este :ntrebu-
infarea acesteI facultati In anumite circumstante. Acéstft intrebuin
tare sémAna mult cu adaptatia unul animal la medial ambiant sari
cu procedeele de opc7rare ( u ajutorul carora el resistrt" (p. 267).
lath acum cele dual exemple,cele dou& fapte insemnate cu pe-
cetea teleologieI, descoperite In lumea bran :
1) Când o vergea cyliodrica de metal.., este suppusa la o tracti-
une putarnica, ea suffer& o lungire adese-orl c nsiderabila". Daca
sfortarea continua, se vede apparând, Intr'un punct al vergeleI, o
strictura. In acest punct, vergeaua se va rumpe". Dar, daca se sus-
penda, cät-va limp, sfortarea tractiunel, metalul, care era móle In
cele l'alte puncte, a luat ad aspectul mrtalulul Wit ; el nu se maI
Intinde" (p. 268). Fortele attractiel mole utare, violentate in ac st
punct mal mutt de cat In ori-ce alt loc, a& dat pArtice'elor me-
tallice (cand a incetat sfoitarea care tindea sa, le separe) o dispo-
sitie noua careia c errespunde o schimbare de aspect a metalulul.
Dar, uncle este aci vre-o 'Irma de finalitate ? Pentru ce sA dam, a-
cestuI phenomen banal, numele de aperrare heroica"? Ce apAr& meta.
lul? Forma sa ? Dar, afar& de forma cristallinli, el nu are alta pro-
prie §i la pe acea ce '1 se da: lama, fir, vergea, ban% spherfi, etc.
SA luAra o lamA de otel §i sA incercam sa o Induoim ; ea se cur-
begs §i, când sfortarea a Incetat, in virtutea eh sticitatel sale,
ea revine la forma sa primitiva ; dar, daca sfortarea continua, ea
se rumpe. la venit vre-o-data lit minte cui-va sa die& cA acestá
lam& se curbéz& In scopul d'a resista Induoielel ?_ sati ca molecu-
lele eI itt6, In timpul sforlare1 la care ea e suppusa, o dispositie
nou& In scopul de al conserva forma qi de all apara existenta ?
sati, In fine, cA o lam& de plumb, care se lass& s& fie induoitA, far&
sA reliste, ar fi lipsita de aceasta proprietate teleulogica. ? i, totuO,

www.digibuc.ro
64

-exemplul med este identic, in fond, cu acele ale D-lui Dastre,


c ea ce nu Impedià pe acest eminent savant d'a scrie Acestea
sunt exemple de activitatea intestini care domnesce In interiorul
corpurilor brute. Dar, ce e mal mult, aceste fapte ne mal adduc
Inch o alth probh. Ele arath eh acdsta activitate este, ca acea a
animalelor, o riposth la o interventie streinä, si c east& riposth,
tot ca la animale, este adaptatei la apararea i la conservarea
pulur brut" (p. 269).

2) D. Dastre adduce Ina, un alt exemple care,duph pArerea sa,


este nu mai puçin remarcabil".
lath, o plach cenusie de chlorur sad de iodur de argint. 0 lu-
minh rosie o isbeste : ea devine repede rosie. Daca este, In urmh,
expush la o luminti verde, duph ce a trecut prin aspectele sérbad
&but ea devine verde" (p. 270).
Avem aci aface cu un fapt physico-chimic,--care este ast-fel, pen-
tru ch este ast-fel,si chruia nici nu trebue sh ne gindim sh-I des-
coperim un scopi duph cum nu se cant& nicl-odatts scopul reductieT
shrurilor de argint de chtre lutninh, niel scopul descompunerel unel
rage de luminh albi In radiatil colorate, de chtre o prismrs de sti-
ea, etc.
totusi, D. Dastre 'I a Obit urmAtórea admirabilh explicatie :
Daca ar voi cine-va sà explice acest remarcabil phenomen, n'ar a-
vea mal bun mijloc de at &A Iicà cà sarea de argint se apeirei contra
lumina care'r ameninfli existenfa" (p. 270).

Pentru ca eä ne convingh, pe deplin eh o analogia complecta" e-


D. Dastre, ad-
xistrt Intre orpurile brute si fiintele vietuitóre,
-duce Inch o mullime de expressii Intrebuintate de unil geologl,
ohimisti i physiciani. Far& a maI aminti stâncele vir i mórte riti re-
sistenfa heroicaa uneI barre de otel cu nickel, pe care le cunós-
cem, ar maI fi existänd Inch, o obosólet a metallelor", o oboséler a
elasticiteifel", o obosélei a tactulur electric", o accomodafie la torsiune",
o adaptafie a o memorie" §i un souvenir a/ sermel de fer".
etc. etc.
Nu 'mI Inchipuese ch savantul Professor pune mult prot pe asse-
menea produse ale uneI imaginatil, mal mult poelice de cht sciin-
tifice, si ch le adduce ca argumente serióse In sprijnul thesel ma-
Aerialiste pe care o sustine. De aces, nu voI insista mal mult asu-
pra lor. Si cu tóte astea, el adaogrt: Nu este mai pucin adevdrat,

www.digibuc.ro
65

aceste analogil sunt bune de semnalat, 'ulcer numal pentru a


ce se accordi, de la Aristotel, Imptirtirel corpuri-
.sdruncina con fienta
lor natureI In psychia §i apsychia, adea, In corpurr vietuitóre çi cor-
purr brute" (p. 257 si 258).

** *
SI recapitulám cele ce preced i s& ponem In evident& procedeele
materialist ilor :
1) El Intrebuintéza expresil a oäror insemnare lntrece pe acea a
faptelor ; apol, el generaliséz& In mod arbitrar.
2) Ei se servesc de cuvinte cu duo& Intellesurl, sag deg acelasi
nume la lucrurl differite ; apol, profItänd de confusia care a re-
sultat din acest abus de limbagig, el affirm& analogia i chiar
identitatea fiintelor vietuitóre cu corpurile brute, de undo trag ar-
gumente in favórea doctrinel lor.
Dar, este evident ea assemenea procedee,care duc la sophism,
nu sunt sciintifice.

www.digibuc.ro
LECTIA

Domnilor,
In lectiile precedente, am expus resultatele obser-
vatiel fiintel vietuitóre si am ajuns sä constatdm c`i t6te
actele sale morphologice precum i t6te phenomenele
sale physiologice se indeplinesc in vederea unul scop
si cà acest caracter de finalitate immanentei
constitue treisura distinctiva a vietei.
Am täcut, in urmä, examenul critic al principalelor
hypothese care au pretentia d'a explica viata si am
arätat cà «Materialismul», casi complimentul sèu «Ge-
neratia spontanea», nu sunt de aft nisce systeme gresite
care nu au nimic commun cu sciinta.
* *

Dar, 'ml yeti ()Ice : «Nu este de ajuns sä." därämi,


trebue sil pui ceva in loc».
Ei bine, sä incercAm sà facem acest lucru impreunä .
Ceea ce noi criutäm stt descoperim este causa fina-
litatei" morphologice i physiologice ce exista la fiintele
vieruitóre.
1) Logie facuta in diva do 18 Februarie 1905, la Facultatea de :Mod--
cinii din Bucuresci.
5

www.digibuc.ro
68

Nu e 6re cu putintä sá simplifiam acdstä problemii?


Este evident eh finalitatea vitalei trebue sä aibä o
eausii, cacI, in natura, total are o eausti.
Or, finalitatea, consideraa in general, recunósee
duo'd feluri de cause :
1° ea pike fi effectul unel vointe, adecá al unul
agent care concepe seopul si dispune mijlócele in ve-
derea realisdrei acestul scop ;
20 ea poate fi effectul inteimpleirei,adec5. al unel
serif de circumstante a cdror intalnire si collaborare nu
sunt voite.
In care, dintre aceste duoè eategoriI, in-tea causa
finalitateI vitale?
Acésta intrebare m6 conduce sá ve vorbesc despre
o hypothesd celebed «Darwinismul», pe care, acum
duoi anni, façia de predecessorii D-Vóstrà, am eHti-
cat' o cu deamilruntul, din punetul de vedere al methodel
experimentale 9. Nu vol.' face astä-dI de cat sá v adduc
aminte fondul acesteI hypothese si principalele conclusii
ce au resultat din discutia criticii la care am suppus'o
atunel.

HYPOTHESA DARWINISTA

Negatia brutald a causelor finale, relativ usóra


pentru physiciani-si pentru chimisti care au a face numaf
cu corpuri brute si cu cadavre, adeed cu lucruri lipsite
de caracterul finalitatei, nu putea conveni naturalis-
tilor care, la fie-ce pas, intalnesc mijlóce coordonate
çi adaptate la anumite scopuri.
Totusl, pentru unil naturalist', trebuia ea, inainte
de tóte, sei se salveze doetrina materialista ; trebuia
1.) Paullewen. Generatia spontanea" si Darwinismul" faMA de me
thoda experimentalA, in Spiialul, Novembre 1o2.

www.digibuc.ro
69

ca, in impossibilitatea d'a nega finalitatéa biologicd,


incompatibilä cu acésta. dogma, sa 'I se micsoreze eel
puçin importanta, sá se arate ea, in realitate, fiintele
MI nu presintd de cdt o apparentd de finalitate, care
resultd din cause pur mecanice, care este effectul in-
tämpláref.
Hypothesa darwinista rëspundea pertect acestui
desideratum si numai ast-fel se explica celebritatea si
lavórea nemeritatä de care ea se bucurd i asta-di printre
naturalisti.
Doctrina dartvinistil (transformista, evolutionista)
pretinde cá flintele vietuitóre sunt suppuse la un fel
de allegere, de selectie, care recum5sce frei principal-
factori variabilitatea, hereditatea si lupta pentru exis-
tenta.
a) Variabilitatea produce modificäri ale caracie
relor fiintelor vietuitóre, modificari indifferente, utile
sau vátámátóre individului. Dupa parerea lui Darwin,
variabilitatea póte attinge ori-ee caracter; ea se produce
in directif nedeterminate si este nelimitata.
b) Hereditatea face ea fiintele vietuitóre transmit
descendentilor lor modificarile de caractere dobandite
prin variabilitate. Dupa Darwin, hereditatea perpetuéza
inde finit ori-ce modificare a ori-carui caracter.
e4Lupta pentru existentd are drept effect exter-
minarea fiinteIor care, prin variabilitate, au sufferit
tnodifieári inutile sau vatilmátóre ale caracterelor ;

ea nu lassa sa subsiste si sä se perpetue de eta acele


ratite ale cdror caractere s'au modificat in sens util.
Resultatul collaboratiei acestor trei factori este for-
marea de flinte cu organisatie din ce in ce mai com-
plicata, cu alte cuvinte, fbrmarea de specii care
se transformd uncle in altele, urcdnd progresiv scam
biologica
Dar, ce e mai mult, fiintele vietuitóre, gratie modifi-

www.digibuc.ro
70

cdrilor utile care se accumuleazd puOn eke pugin, in


decursul rnodificdri produse de variabilitate,
transmise prin hereditate, allese i fixate de lupta pentru
existentä (care elimind tot ce este inutil), ajung in
cele din urrnd sd possede numai caractere folositóre.
ast-fel teyte actele i phenomenele acestor fiin¡e pa
cd se indeplinesc in vederea umet scop immanent.
Finalitatea vitald ntt este deel o finalitate propriu
disd. adecá conceputd, voitd, ci numal o apparenta
de finalitate datoritá intdmpldrei.
Acéstä ingeniósá hypothesd, capabild d'a explica
admirabila harmonie ce domind lumea vietuitóre, fdrd
sa recuryd la interventia causelor finale, fu primitta
de materiali§ti cu un enthusiasm indescriptibil cad ea
salva systemul lor de Iallimentul ce'l ameninta 1).
Observatia, prelungitd timp de mai multe mil de
anni, constatá cd ornul remâne orn ; cdinele, cdine; ste-
jarul, stejar, etc., ett alte cuvinte, ea speciele sent Are.
Darwin pretinde cd speciele nu stint fixe, ci se
transforma unele in altele. Pentru ca o assemenea hy-
pothesd sd pótd fi admisd in sciintd trebue ca, inainte
de Vote, sá fie probatd 2).
Or, fác'end examenul critic al (Darwinismului , am

Ceea ce (IA theoriel selectief a lot Darwin o E0a d *are al r


este, dupli oum o recun6sce t6t5 Ii flea, faptul cif ea explica finalitatea
tn natura organted prin mtjlootraa unor prinotpli pur naturale, farce aju
Sarni niel unei iciei teleologice. Theolia des endel t i dator s e acestui -
racter favórea d'a fi ast9-0 accep t'i protutindou " (De Vries. 2au a-
tionstheorie, T. I, 1901, p. 1 9, v. si L. Errera fa Dartotni me, 2-e id t.,
1904, p. 77, firuxelle , Lamertin .
In r a ate, a crede elf Danvin in 11 small f i mod mecado fina
tatea si o supprimI ast-fel d'n int rpretatia lum i v'e u t6r , este o pura illu te.
Inteadevtir, variabilitatea caract r lor si horedlat a pr uppuu ox'st n, pr a'a-
bil a uneI organisalii primordiale ai a reproduettet, a r r finali ate 'n-
mmtesta i il rdnid o neexpli iti.
2 V. regal le m t d expor'm nta , Le a -

www.digibuc.ro
71

aratat ei Darwin nu adduce nicl un fapt care sA demons.


treze, in mod evident, transformarea milcar a unel
specti actuale In o altii specie actuald.
Am stabilit de assemenea, cu probe palpabile, cá
inotivele pe care se baséz5. Darwin, pentru admitte
transformarea speciilor, sunt contrar affir-
matiel acestul savant, in naturd nu se produce niel va-
-Habilitate nedeterminatei nelimitatd a orI-cáruI ca-
racter, nicI transmissie hereditará de finitivei a tutulor
mod'ficárilor dobAndite.
A n probat, in fine, cá Pat% ajutorul acestor duoI
factor-, cel d'al treilea, lupta pentru existentd, nu póte
-effectua selectia naturald.
inteadever, observatia seriós6 a faptelor de-
monstra cd lupta pentru viata impedicá alterarea ei de-
gradarea typuluI specific ei constitue principala causá a
fixitei(ei specidor1), in loc d'a fi acea a transformárd lor.
Selectia naturalei imaginatá de Darwin, neavênd o
existenta realä, nu póte explica nimic. Prin urmare,
explicaria mecanicei a finalitei(ei vitale are o valóre
egald cu zero.
* *

Discutia critick a Darwinismulul,care ne-a permis


sa isgonim din sciintá acéstá doctrink ne-a dat, in
acelael timp, un rëspuns la cestia ce ne preoccupá.
1) V. pentru detalit, lectia Generafia spontaned" çi Darwinismur
fapiii de methoda experimentald (Spitalul, 1902).
In Boding leotie mat aria c argumentole trase din paleontologie, din
embryologie pi din anatomie eomparatd, argumente pe care transformiptit
le invócit tn fav6rea hypotbeseT lor, aunt fundate pe raponamente defeo-
twin, tot atdt de defectu6se ca sophismul post hoe, ergo propter hoe. In
cafe din urmU ajung la conclusia o trebue s respingem, ea antl.soiinpflog,
thypothesa darwinistl pentra cif nu esta probatil pi pentru cif esto In contradi-
.3ere ou fapte bine atabilite".

www.digibuc.ro
72

Din aceast6 discutie resulta, in mod clar si lámurit,


câ finalitatea vitalei nu este effectul intdmplcIre.
Or, cum o finalitate nu póte fi de art fortuitä sau
voin, nefiind fortuitá, finalitatea vitald trebue scl fie
voitei. Cu alte euvinte, finalitateavitalei recunós.ce drept
causet un Agent care a conceput scopul morphologic
si physiologic al fiintel vietuitóre si care coordonêzel
mijlócele pentru a ajunge la acest scop.
* *

Dar sä incercám sá precisárn notiunea de «Agent


al finaliteirei vitale», notiune pe care o logicä rigu-
rósá o impune spiritului nostru.
Pentru ea sä putern adduce puçinä luminil in o
cestie atilt de obscuri-1,si mal alles pentrn ca sá nu ne
ráfácim pe ail extra-sciintifice, sì luárn ea punct de
plecare faptele de observatie, al cal-or tèrrárn nu trebue
pArássit nici-o-datá.
I. Observatia aratá cá finalitatea ori-cárel flinte 'T
este immanentei1), cu alte cuvinte, finalitatea rèmâne
in acèstá flint5, ea are in vedere utilitatea numal a acestei
fiinte iar nu si aceea a altor flinte, cu care ea este mai
mult sau mai puçin in conflict.
Prin urmare, fie-care fiinta vie possedil intetmsa
agentul finalitiitei sale vitale, agent eiáruia vom da
numele de «Suflet», nume consacrat de un usagiu de
mai multe mil de anni.
IL Observatia aratil cá faptele vitale ale fie-cárei
flinte formézá o grupare harmoniósá, in care totul con-
cordli si nimic nu se contradice. Acest fapt ne conduce
sá admittem câ finalitatea biologicá este effectul ulnl
agent unic pentru fiecare individ.
1) Immanent, de in: In ei manere : a r6niâne.

www.digibuc.ro
73

MArturia consciintel omulul sprijinesc acêst6 de-


monstratie, rapportând terte actele si teyte phenomenele
vitale la un «eu» unic.
III. Agentul &alai-40 vitale nu cade sub sim-
turile nóstre.
Or, din faptul câ simturile nu sunt impressio-
nate de cAt de energia physicâ, resultá crt acest
agent differei, prin natura sa, de energia physicei.
A fortiori el differA de materia, care este inertâ
(nu este un agent) si care, substratum al energief, o
emitte sub diversele ei forme 1).
Pentru a exprima aceste tapte, se (pee CA' «sufletul
este immaterial»2).
In fie-care fiintä vietuitóre exista deci un suflet
unic, immaterial, causei a finaliteitei vitale.
***
Neputinta DoctrineI materialiste" si a complimentelor ei, Ge-
neratia spontanea" i Darwinismul" d'a explica finalitatea vitalä
ne-a condus sit admittem cá, in fie-care fiintit vietuitóre, existä un
sufiet attic si immaterial.
Trebue sä adaog c existenta sufletuluI póte lì demonstratA si
pe calea hypothesa.
Dar, pentru ca conclusiele uneI assemenea hypothese s fie
inattacabile, sä, urmäm unicul procedeu pe care 'I Intrebuintézä sa-
vantil cánd cautä sä, se ridice de la effecte la cause. Sá lugua ca
model si sá imitrim, de exempla, methoda pe care au intrebuintafo
physicianil And a fost vorba de a gäsi causa propagatiei

1) Do alt-fel, am demoustrat In lectia precedentI cil agentul finalitateI


vitalo nu póte fi nici materia, niel energia (care constituesc corpul fiintei)
pentru cil aceste elemente nu iruplicA attributul de finalitate.
2) Alateria, energia i suftetul aunt cele trel elemente constitutive ale
natura. Or, materia si energia find neperitóre, In virtutea legel nnimic nu
so perde", este probabil cl Mel sutletul nu face exceptie do Id legea corn-
munA. Acest fapt so exprimg die&nd cA nsuftetut este nemuritor".

www.digibuc.ro
74

Pentru a explica propagatia luminei, adech pentru a'l de-


termina causa effieienth, physicianit compararà maI ântêiú acest
phenomen cu miparea, cu transportul unel ghiulele aruncath de un
tun. El conchisera ca un focar laminas, emitte, In töte directiile
In linie drépth, mid projectile, pärticele ale unul fluid subtil,
lumina, projectile ale chror trajectorit formézh ragele luminóse.
A césta este hypothesa cunoscuth in physich sub numele de
theoria emissiune7.
Cum era impossibil d'a o verifica prin proba §i prin contra-
proba experimentalä, savantil se multumirá de a confrunta acésth
hypothesh cu faptele de observatie §i o admissera In sciinth pentru
cä ea explica tóte aceste fapte in mod satisfächtor.
Ast-fel, duph, theoria emissiunel, reflecfia a'ar fi de at saltul
phrticelelor luminóse care intftlnesc un obstacul, o suprafaçiä resis-
tenth. De assemenea, refractia ar fi ceva analog cu schimbarea di-
rectiel unul projectil care traversézh mediurt de densitate differith,
care, de exemplu, trece oblic, din aer, In aph.
Theoria emissiunel 'Area definitiv stabilitä când se bhgä de
sémh eh ea nu putea sh interpreteze unele phenomene ca frangele
ca diffractia,... phenomene cu care ea este chiar In con-
tradictie.
Acésta fu de ajuns pentru a o face sä fie phräsith.

Physicianil chutarä atuncl un alt termen de comparafie pe care


sh póth base rationamentul prin analogie i 'I gásirá in cea ce se
petrece &Ind o piatrá cade in apa liniqtith a unul lac : unde concen-
trice parcurg suprafaçia apeI, dephrtându-se din ce in ce maI mult
de un centru represintat prin punctul uncle piatra a attins licidul.
El conchisserà ch propagatia luminel este analog& cu propagatia
acestor uncle.
Dar, propagatia undelor la suprafaçia apel recundsce drept
cansá vibratiile moleculelor acestul licid.
Ce vibrézh. In casul propagatiel luminel ?
Seim cá lumina traversézá corpurI solide (sticla), Heide (apa)
gazóse (aerul); dar, ea nu este propagatft de vibratiile moleculelor
acestor corpuri, chcl ea traversézft, de assemenea, vidul experimen-
tal qi acel al spatiilor interplanetare §i interstellare.

www.digibuc.ro
75

Physicianil fueá decI cbligatI s6 imagineze un agent special,


etherul physic, ale crud' vibratil ar fi causa propagatieI luminel 1).

A césta este hypothesa disä theoria ondulatier, hypothesa care


explica töte faptele de observatie §i nu este In contradicere cu nicl
unul din ele. Totu0 aceastA bypothesa nu póte fi verificater In mod di-
rect prin probe si prin contra-probe experimentale.
Assemenea 'defect Ins& n'a impedicat pe savantil physicianl d'a
o introduce In sciinfä §i d'a basa pe dênsa interpretatia phenomenelor
naturel.
*

Pentru a descoperi causa propagatiel lumineI i pentru a defini


etherul, physicianil au intrebuintat rationamentul prin analogie sau, mal
bine dis, hypothesa.
applicAm acéstà method la demonstratia existentei sufie-
tuluI ; srt urnatm pas cu pas procedeul acestor óment de sciintIt ;
allegem un termen de comparatie convenabil, un object care sit presinte
cu fiinta vietuitóre analogil reale qi care sh aibl o causà, cunoscutà.
Vom putea conchide de la acésth causA la aceea a finalitäteI vitale,
dupA cum physicianil au conchis, de la modul de propagatie al undelor
apeI, la modul de propagatie al luminel.

Materiali0iI au comparat fiinta vietuitóre eu corpurile brute,


cu petrile. Dar, pétra nu sénAna de loc cu fiinta vietuitóre ; ea nu
presinth nici urmä de finaldate morphologica sau physiologick
Inca 0 mai puginri consciinfei. Era decl fatal ca, conclusia pe care ei

11_1) PhysicianiT au tncercat chiar sit definéscl proprietAtile sau attributele


etherMuT ei iatl cum au procedat : ET au comparat etherul cu apa §i, fa
urma until control experimental aI effectelor sensibile ale aoestor agenff,au
affirmat sau au negat, pentru other, principalelo proprietqf physice ale apeT.
Ast-fel ei au fost condutif eS admittA el etheral constitue un mediu
continuu oare Incongiura t6te corpurile sonde, lioido i gaz6se precum si fie-
care din moleoulelo lor si care, fn plus, umple spatiile interstellare, interplane-
tare si vidul aerian; cS acest mediu este format de molecule capabile d'a
vibra, molecule distinct,' de acele ale corpurilor materiale ; cif el este perfect
elastic ; el este imponderabil si uniform röspandit fn univers ; et nu oppune
nicT o resisteng miscgrilor corpurilor cerescT, ou alte cuvinte olf este tips&
de densitate,.,.

www.digibuc.ro
76

au tras'o, In urml unul rationament prin analogie, de la causa


uneia la causa celei l'alte, sa, fie greitar.
SA cautám un alt termen de comparatie care sa presinte cu
fiinta vietuitóre analogil mai intime. Or, o machinei care functionóza
sémana cu fiinta vietuitóre mai mult de cat o pétra inertä.
Inteadevär, o machina presinta cevä analog cu o finalitate mor-
phologicei §i physiologicei: Ea este fermata de organe care, ca i acele
ale fiintel vietuitóre, sunt construite i imbinate dupa un plan con-
ceput mai dinainte i in vederea unel lntrebuintari ulterioare (film-
litate morphologica). Ce e mai mult ea Indeplinesce phenomene ana-
loge cu functiile de nutritie (combustia carbunelui) I cu functiile de
relatie (miscrtri) ale fiintelor vietuitóre, i aceste phenomene sunt
dirigiate in vederea unul scop determinat de mal nainte (finalitate
physiologica).

Este deci evident CA fiinta vietuitóre sémana mai mutt cu o


machina de cat cu o pétra.
Cunoscand causa unel assemenea machine, vom putea, grape
unul rationament prin analogie, srt ne suim 'Ana la causa machinei
vietuitóre.
Or, o machirta presuppune un lucrcitor constructor si conductor
care a alles materialele, care le a dispus, dupa un plan Intocmit
de un Inginer, pentru a'i forma organele, si care 'i dirige mis
chrile In vederea unui scop. A cost lucrator este causa immediate( a
finalitatel morphologice i physiologice a machinei.
Prin analogie, noi conchidem crt flinta vietuitóre trebue
si dênsa, un agent constructor si conductor care 'i construesce
org note corpului, dupa un plan prestabilit, si care presida la
functionarea lor dirigênd'o In spre un scop determinat. Acest agent
este causa immediatä a finalitätel morphologice i physiologice a
fiintei vietuitóre. El este cea ce am numit Suflet".

Methoda experimentala exige ca ori-ce hypothesk si acea a


sufletului nu póte face exceptie, A, fie contirmatä prin proba
prin contra-proba experimentale, sau, cel pucin, in impossibilitatea
until assemenea demonstrafir, sei explice tóte faptele i sci nu fie 'in contra-
Vicere cu nicI unul din ele.
Ast-fel, hypothesa etherultd, desi neputand fi demonstrata
prin proba i prin contra-proba experimentale, a fost admish in
sciinta pentru cä indeplinesce acésta din urma conditie.

www.digibuc.ro
77

Ace lasi lucru se póte lice i despre hypothese sufletulul. Intea-


dev6r singurä, dintre tOte hypotlic sele propuse, ea explica In mod
satisfficgtor caracterul de finalitate al faptelor vitale morphologice
physiologice. Sufletul este agentul care reguléza divisia
differenciarea lor, dispositia lor dupa un plan prestabilit, In vederea
formärel unor organe cu funclil speciale, organe care nu vor func-
tiona de cat maI târ1iu. Sufletul presida la evolutia fiintel i reali-
séza reproductia el. Absents lul constitue mórtea, adeca oprirea
definitiva a evoluliel i suppressia finalitateI vitale In corpul care 'I
servea de substratum si care, de aci lnainte, intra In domeniul natu-
rel brute. Tot sufietul coordonéza phenomenele vitale de nutritie
de relatie In vederea unul scop util. El, In fine, are ca attribut
consciinfa §i este agentul minunilor ce am studiat sub numele de in-
stincte si de acte voluntare.
Singura acéstä hypothesä ne permitte sa Intellegem impossi-
bilitatea generatief spontanee §i a transformetreI specillor, impossibilitate
demonstratä de faptele experimentale.
Hypothesa sufletulul, desi neprobata In mod direct, expli-
cfind töte faptele vitale i nefiind In contralicere cu nicI unul din
ele, lndeplinesce in mod satisfacator conditiele cerute de sciinta
experimenta15. Ea este deci o theorie care pOte fi admis5, In sciintril-).

Se póte ca printre D-Vóstrd sd se afle spirite po-


sitive, obicinuite a nú privi de -cat lucruri concrete, cd-
rora, cu tótd demonstratia mea, sii le fie greu sii ad-
mittd un «Suflet» imperceptibil prin simturi. spirite
positive care sa se mire cd, in o saint-a experimentald
ca physiologia, se vorbesce de agenti care nu cad sub
simturi.
Acestora, pentru a '1" convinge pe deplin, 'mi va
fi de ajuns sii le adduc a-minte cii physica, sciintd ex-
1) Pe calea hypothesei se póte ajunge chiar a defini attributele
tului, urniand procedeul Intrebuit4at de physiciani pentru a defini attribu-
tele etherulul; procedeu care cousist5 fn o comparatie urmatg de affir-
matie eau do negatie, dup5 control experimentd1.

www.digibuc.ro
78

perimentalá per excellentiam, admitte mat multe ele-


mente si agenti care, ca si sufletul, nu sunt attinse
de simturi. Ast-tel este material); ast-tel este etherul
physic.
Iatá ce clice despre ether, un mare physician, Sir
William Thompson (Lord Kelvin) : «De un lucru sun-
tenz sigurI: de realitatea si de materialitatea etherului
lu minos».
Iar profesorul Dastre, criruia 'i imprumut acéstá ci-
tatie, adaogá commentând'o : «Fundamentele logice ale
acesteI siguran(e sunt, inteadevër, pentru o assemenea
intelligentd, cel puyin tot atát de puternice ca si mill.-
turia siniturilor, ale cáror limite de pátrundere, infir-
mitate si alteratif sunt bine cunoscute. Etherul nu ne
este revelat de nici un simt ; 'l cumiscern numai prin
phenomenele al ceiror factor necessar el este. Hypo-
thesa etheruluI nu implica nici o abdicare din partea unuI
spirit sciintific si critic o 2).
Acelas1 lucru çlicem si nol despre suflet : el nu ne
este revelat de nicI un simt ; '1 cumíscem insá prin ac-
tele si phenomenele al cáror factor necessar el este.
In cea ce mè privesce, affirm sus si tare ea sunt tot
atilt de sigur de existenta sufletulul cilt si de ori-ce ade-
ver bine stabilit de sciinta experimentalá. Si acdstá si-
gurantá nu este o simpld credintri ci o convingere pro-
fundA cápátatil in mod sciintific.

1) Laos Bullet& scapl actiuneI simturilor, acdsta nu probAzA de cat el


el este olt-eeva de oat energia physiog care singur; dupa oum am demon-
strat, impressionAzA simturile.
Cat despre re1a0ele sufletuldf cu corpul, admit au protoplasma, ele
nu aunt ma grele de deflnit de cat cele ce Mgt{ energia ou mateila,
2) A. Dastre. Les agens impondArables et l'Ather, in Revue des
Detsz-lifondee, 1901, p. 670.

www.digibuc.ro
Domnilor,

Sciinta, dupA cum veduriitl, demonstrézA existenta


sufletulul si definesce principalele attribute. Dar ea
nu póte sä se opt-68CA din mersul el inainte. Fiind canos-
cinta prin cause, ea trebue sá se intrebe : care este
causa sufletului?
Este evident cii sufletele fiintelor vietuitóre derivA
din acele ale pArintilor lor care sunt, ca sA dic asia, cau-
sele lor immediate. Dar aceste cause nu pot fi de cAt
cause secunde a cAror serie nu este nelimitatA.
Intr'adever, viata n'a existat intot-d'a-una pe pA-
mênt Prin urmare sufletele au inceput sA existe la un
moment dat. Or, cum este absolut impossibil ca sufletul
sA fie effectul materiel si energiel a), care t ArA induoialA
au preexistat pe plimênt, trebue sA conchidem ca, in
acel moment, a avut loc interventia unel Cause primare.
Ratiunea, sprijinitA pe principial causalitei(e7,
«nimic nu se face tarii causii», ne conduce, in mod ne-
cessar, la notiunea existen(ei unel cause primare a sa-
fletulut, notiune sciintificA, principiul causalitateI find
basa sciintei.

1) v. Generafia spontanoa" i Darwiniantur etc , In Spitalul" 19 2.


2) Inteadev6r sufl tul este de o essent1 .0 to I duff ritd do acea a
materiel si a energiet y. Lecpia II-a

www.digibuc.ro
80

notati ct ae&st5. notiune, care este mai mutt


de cât o hypothesá, câ" ci ea nu este conclusia unul ratio-
nament prin analogie, se impune intelligentei nóstre
cu o fortä irresistibilá, cu atât mai mult cu att ea clii
sema de terte faptele de observatie, care, fárá dênsa,
ar rëmâne neexplicate, si nu este in contradicere cu
nici-unul din ele.
A sci cá exist-A o Causti primarei a sufletulut nu
póte satisface pe omul de sciinta, care se intraii incA
ce este acéstá Causa primará ? Care '1 sunt attributele ?
Pentru a rèspunde la acéstá intrebare, sà revenim
la faptele de observatie care nu trebuesc perdute nici-o-
dafil din vedere.
10 Causa primarei nu cade sub simturile nóstre.
Ca si sufletul, ea este deci immaterialà.
2') Observatia aratá câ fie-care fiinta vietuitóre este
construitil dupá eo serie de ordine regulate de mai inainte»
(Cl. Bernard), dupà un plan prestabilit si cá acest plan
este aprópe acelasi pentru tóte fiintele unei aceleasispecii.
Or typul morphologic al unel specii diflèrá mal mult
sau mai puçin, de acele ale altor specil.
Totusf, desi distincte, typurile diverselor specil pre-
sintá intre ele analogil manifeste, prin faptul ca possedá
organe homologe ; ast-fel, de excmplu, tóte animalele
vertebrate au un apparat nervos s, i, intre apparatele ner-
vóse ale differitelor vertebrate existâ o homologie, o asse-
mënare incontestabilii 1).
Ce e mai mult, formele successive pe care le ia un
animal superior, in cursul desvoltárei sale, presintá o
óre-care analogie cu formele altor animale, de specii diffe-
rite, ajunse la o stare de complectil desvoltare.
1) Paulescu. Genera0a spontanea i Darwinismul, etc.; in Spita-
ha, 11402.

www.digibuc.ro
81

Exista deci o Ore-care uniformitate a planului mor-


phologic% considerat in evolutia unui individ i in
seria fiintelor vietuitóre, un fel de transitie gradatä a
formelor, de la cele mai simple la cele mai complicate.
Daca, afard de asta, tinem socotélä de faptul cá existä
de assemenea si o uniformitate a planului physiologic,
cá constitutia chimicä i phenomenele physiologiee sunt
identice la Vote flintele vietuitóre, cä tóte aceste fiinte,
f ard exceptie, sunt formate de protoplasma i, tóte färii
exceptie, presintä aceleasi phenomene vitale de nutritie,
de relatie si de reproductie (v. Lectia I), ajungem la con-
clusia cá in reinal vietuitor existei o imitate In varie-
tatea nelimitatä a formelor si a phenomenelor ; cea ce
ne conduce sá admittern cí aeest regn este effectul unei
cause primare unice.
30 Observatia mai aratá cä fiinta vietuitóre constru-
esce, cu o perfectie minunatii, in vederea unor functii
determinate, differitele organe care constituesc corpul,
organe care nu vor functiona de cat mai tarcliu si a cdror
funetionare este perfect ac4tptatá la un scop util, im-
manent.
Or, dupä cum v'am fácut de mai multe ori sä re-
marcati, constructia organelor i funetionarea lor se in-
deplinesc ftirei scirea fiintei vietuitóre.
Ba, ce e mai mult, acéstä flintä pare a nu fi con-
ceput ea insäsi scopul acestor acte morphologiee si phy-

1) Din aoéstl uniformitate de plan, din acéstX assemgnare, prin ratio-


namente basate pe premise absurde,ca urmittdrea: ori-ce Worn, care sémeina
cu iUi altut, derive' clinteensul,premise analoge cu sophismul post hoc, ergo
propter hoc, transf ormWiI au fncercat s tragl probe la favórea doctriuei
transformArg speciilor, dea sdma ea daca descendef4a implica asse-
mi3narea, inversul póte fi fal§, assendinarea neimplicand chtuei de pupin des-
cendenta. Duo6 foI de chdrtie sdmitul una alteia ; dar nebun ar fi acela care
ar pretiude cA acestl assem6nare probázil cit una din ele deriva din cea-Palta"
(Paulesen. Loc. cit.).

www.digibuc.ro
82

siologice executate de &Lisa, cAci 1 ignorèzei in mod


absolut. Ea urmáresce un plan prestabilit al cärui autor
nu este ea insási ; ea se suppune orbesce unul ordin pH-
mit «la originá», dupa cum dice Cl, Bernard, ordin
eitruia s'au suppus, de assemenea, puirintil, mosii si stra-
mosif ei, de când rasa si specia e1 existii.
Se pare, deci, cä sufletul, care realizaä finalitatea
immanentà a flinteI vietuitóre pe care o animéza, nu este
el insusl, propriu vorbind, causa acesteI finalitilti, adecii
agentul care a conceput'o si care a voit'o.
Aldturi de faptele vitale ea finalitate immanentil,
care realisézá conservatia individulul, existrt o intrêg i
serie de acte si de phenomene care au drept scop per-
petuarea speciei,adecä a ciiror finalitate nu este imma-
nentii individulul ci se refer% la un alt individ. Or,
dacsá sufletul nu este causa finalitäteI immanente a fiin-
tei pe care o vivificii,a fortiori el nu este causa und
finalitati care se rapporta la un alt individ.
Pentru a'si forma tessuturile si pentru a indeplini
phenomenele vitale, cu un cuvênt, pentru a trai, ori-ce
flinta vietuitóre are trebtantri absoluta de substante orga
nice si mai alles de hydrafi de earbune. Or, duprt
cum am amintit in lectia precedentii,singure plantele
verdi pot fabrica hydrati de cárbune, pleciind de la sub-
stante inorganice. Farà ele, viata pe paniênt ar fi impos-
sibila, crici cele l'alte ftinte vietuitóre (microbl, plante
incolore, animale) sunt incapabile d'a subsista prin ele
ê is . Existenta tutulor flintelor vietuitóre depin le, dec ,
de ac ert a plantelor verdl care, ca sii die asia, nut -e c
intreg regnal vietd.
Observatia arata de assemenei cá, dup'i mórtea
flintelor vieluitóre superióre (animale si plant ), micro! i-
intra in scena si, prin fermentatiile putreficti 1 ce e dc-

www.digibuc.ro
83

terminä, dissolvä substanta organicä care constitue cor-


purile acestor flinte, o simplifica, o adduc in cele din
urmä in starea de substanta inorganieä i o redau lumei
minerale din care ea derivá si de unde ea este reluatá de
catre plante. Fárá microbi, suprafacia pátne'ntului ar fi a-
coperitá de nenumOrate cadavre de animale si de plante,
ceea ce ar face impossibilâ viata fiintelor noui. EI indepli-
nesc deci, in naturä, importantul rol de gropari, sau, mai
bine cps, de cromatori, awl resultatul putrefactiei, ca
acel al crematiei, este reducerea substantei organice in
stare mineralà 1). Dar, in acelasi timp, gratie lor, se in-
chide un immens cyclu de energie si de materie care,
plecat din lumea inorganica, trece prin lumea vietui-
Ore si ajunge din nou la lumea inorganicá.
Aceste notiuni, care constituesc una din cele mai
frumóse descoperiri ale sciintei moderne, au pus in evi-
dentä admirabila harmonic ce dominá in lumea vietui-
Ore, precum si uriasa syznbioset,adecá strimta depen-
dintrt reciproca, ce unesce tóte fiintele vietuitóre.
Si acésta harmonie, acéstä minunatá adaptare a
mijlócelor la scopuri, nu este de sigur faptul sufle-
telor lucriind in mod isolat. Ea nu póte fi de cAt opera
cause! lor primare.
De aci resultá cá Causa adevèratul autor
al finalitätei ce constatdm la fiintele vietuitóre, conside-
rate in particular si in totalitate,presintä, inteun grad
suprem, attributul de intellepciune (sapientia), pentru
cA finalitatea eonceputei i voitei a effeetului implicA in-
tellepciunea cause!.

1) Miorobff nu produo numaI deztruqie. Atiia de exemplu, cercetari


reoente au probat c1( daog anumite plante, fn partioular legumindaele, fladag
Azotul ambit yi '1 introduc Su combinatiT organice, ele tau acésta prin aotiu-
nee unor miorobil care tram, oa paraeig, pe ele.

www.digibuc.ro
84

Demonstratia existentel uner. cause primare a vie-


re! nemateriala, tinted, intelléptó , este termenul sublirn
la care ne conduce physiologia.
Acêstà causd primarà este Dumnecleu.
Prin urmare, di.ed in. Dumnedeu» trebue sA
(yea omul de sciintil, cr «sciu cet Dumnedeu este».
* *

Acurn putern da Intrebärei «care este causa vieter?»,


urmiltorul rèspuns care indeplinesce tóte conditiile ce-
rute de methoda sciintificá.
«Viata este efectul a duoè cause : una, causa se-
cundcl sau Suflet ; alta, causet primarti , sau Dumnetleu».

www.digibuc.ro
App endice

Idea de Dumnedeu" este o notiune fundamentalli fár il. de care


sciinta cade in absurd.
Materialismul tither' a niip6.clit societatea modernít care l'a
primit orbesce pentru cA el s'a dat drept expressia sciinter, drept
resultatul sau synthesa descoperirilor el cele mal recente. El s'a
servit de prestigiul sclintel, el, care, ca system, este negatia seim-
- pentru ca sl impun g. multimel demi-aavantilor, incapabill d'a
'1 pricepe hypocrisia. PrintrUsil el s'a introdus in scoll, uncle, in
mod las, a exploatat i exploat6z 6. candórea si naivitatea copillor
tinerilor neexperimentatl care nu au niel cunoscinte sufficiente,
aid spirit critic destul de desvoltat pentru a deosebi minciuna de
adev6r, si a oträvit ast.fel, cu doctrinele sale röu-fficAtóre, mai
multe generatiL
Ca ori ce err6re, materialismul insemn6z1 ignorantli fie prin lipsä
-de ennui* fie prin lipsri de intel1iger46 fie prin passiune.
La sépte-spre-dece anni eram materialist pentru cgs, nu aveam
de att o summà fGrte r6stritnsa de cunoscinte asupra naturel; pentru
c6 ratiunea mea nu era Ina, desvoltard, asia cri, neavênd spirit critic,
credeam tot ce ausliam si citiam ; pentra c6, c64ussem in cursa unei
perfide_ affirmatif c6. 6menil de sciint5. sunt top' materialist1.
.
El bine, dacA de atunel n'as fi cftp6.tat, printr'un studiu
continfig, noul cunoscinte asupra naturel brute si asupra fiintelor
vietuitóre, sau dach, din nenorocire, faculatile mele intellectuale
ar fi remas copilArescI, cum erau la acea v6rstä, sau dacri n'as fi
constatat crt adeveratil savanti resping systemul materialist, as
fi i astii jl o victimä a acestel doctrine.

www.digibuc.ro
86

Adeptil materialismulul au repetat de athtea orl ch sciinta m o-


dernh a isgonit definitiv din domeniul shu idea de Dumnecjeu", el
afi sciut sh manipuleze atit de bine, cá astä-4I multora le e rusine-
si pronunçe cuvêntul Dumne4eu", fagitt de marturl.
Töte astea s'au fácut In numele sclintel.
totusl, maril savant!, creatoril si gloriele sciineI, geniile
despre care se pOte ice, cu Renan, ch. au schimbat basa cugethril
omenesci, modificand cu total idea despre Univers i despre legile
sale", au admis, totl, si au proclamat existenta lu! Dumneq.eu.
Fla a mai vorbi de Copernic, de Kepler, de Galileu,
Descartes, de Bacon, de Pascal, de Leibnitz, de Newton,
putem Incä cita ea theistl deelarat! :
1° maril astronoml : Herschell, Laplace, Le Verrier,
Faye ...
2° maril mathematician! : Euler, Cauchy, Hermite,
Hirn....
3° fundatorif chimiel moderne : Lavoisier, Berzelius,
Berthollet, Gay-Lussac, Liebig, Thenard, J. B.
Dumas, Chevreul, Wurtz
4° fundatoril physicel moderne: Réaumur, - Volta, Am-
père,J. B. Biot, Faraday, Robert Mayer 1), Fresnel,
Maxwell, William Thompson (Lord Kelvin)
5° illustri! initiator! al sciintelor naturale moderne2,: Buffon,
Linné, Antoine de Jussieu, Bernard de Jussieu,
Haller,Cuvier,De Blainville, Latreille, Etienne Geo-
ifroy Saint-Hilaire, Isidore Geoffroy Saint-Hilaire, Louis
Agassiz, A. Milne-Edwards, Gratiolet, A. de Quatre-
fages,Brongniart Brongniart (fin», Elie de Beau-
mont, De Bonnard, Ed. de Verneuil, - Homalius d'Hal-
loy, Haiiy, Barrande, Gaudry, De Lapparent, Du-
puytren, Laennec, Lancereaux, Cruveilhier, Flou-
rens, Claude Bernard, Pasteur

latil, de alt-fe', passagil clines() In operile câtor-va din aceatii


marl Omen! de sciirth, de preferintit In ace'e ale naturalktilor,,

1) Intemetorul energetiodf flirOlor vietuitóre.


2) Zoologie, botania, geologie i pahontologie, medioing, anatomier
yhysiologie, chimie bio1ogic i microbiologie.

www.digibuc.ro
87

pentru c principalele motive care 'i fac s admittà existents 1111

Dumnecleu sunt tocmal acele pe care le am expus mal sus :

C. Linnaei. Systema naturae, Parisiis, 1830, p. 1, (apud Le-


Trau1t).
,Cum unitatea presuppuue orclinea tn ori-ce specie, este necessar sg
attribuim unitatea progeneratrice linei Fiinfe a-tot puternice, adecg lui Dom.
liege'', a cgruT opera este Crealia (1)".

L. Agassiz. (Ce'ebru naturalist, professor la Universitatea


din Cambrigde) in De l'espèce et de la classification en zoologie, trad.
franç. par Vogeli, Paris, 1869, p. 12, (Edit. Baillière).
Cat timp nu se va putea proba a materia sau fortele physice pot eg
rationeze, suntem obligati sa considergm ori-ce leggturg intelligentg si inte
Iligibilg Intre phenomene, ca o probg directg a existents-I until Dumnegen
care cugetg".

M. Latreille. (Fundatorul Entomologiel), in Cours d'Entomologie,


Paris, 1831, p. 2C6.
Din ate spussei pang acum, deduo acasta oonsecintg: legile care
doming societatile insectelor... formézg un system combinat cu fnfellepciunea
cea mai profundg, system stabilit la origing, i eugetarea mea se ridiea elf
un religtos respect care acéstel Raitune eterna care, and existenta la ata-
tea fiinte diverse, a voit fig perpetue generatiile ...".

Etienne Geoffroy Saint-Hilaire. (Celebru naturalist,


Membru al Academiel de sciinte, Professor la Museum de historie
naturalit. etc.), in Philosophie anatomique, Paris, 1822, T. II, P. 499.
Ajuns la acastg limitg, phys'cianul dispare ; ornul religios singur
mane pentru a Impartasi enthusiasmul Santului Prophet si pentru a striga cu
dansul : Cerurile spun Warta lui Dumnegeu ".

Isidore Geoffroy Saint-Hilaire. (Membru al AcademieI


de Sciin'e, Professor la Museum de historie naturalli, etc.), in His-

1) Cum unites in omni specie ordinem ducit, necesse est ut unitatem


illam progeneratricern Enti cuidam omnipotenti et omnisoio attribuamus,
D eo nempe cujus opus ()motto audit".

www.digibuc.ro
88

toire naturelle des regnes organisés, Paris, 1850 1860, T. II, p. 252,
(Masson edit.).
Cu cat so descopeia maT multe assemarilla organic() fntre om si ani
male, cu atilt se pune mal bine In evidenta diversitatea comorilor pe care
Creatorul le a pus In noi...".

J. Cruveilhier. (Professor de anatomie la facultatea de


medicinri din Paris), In Traité d'anatomie descriptive, 3-a edit., T. L,
p. XXIE, Paris, 1851 (Labé edit.).
Cat de mare trebue sit fie ardórea nóstrit pentru studiul ornulul, acest
capo d'opera al creatiei, a oilrul structuril atat de delicatif si, In audits timp,
atftt de resistentit, ne arata attita harmonie In Intreg si atfitaperfectie In detaliu,.
La vederea acesteT minunate organisatiï, In care totul a lost prevNut.
000rdonat, cu o pricepere i au o infellepciune infinite care este anato-
mistul care sS nu fie Impins sa strige, cu Galien, oS o carte de anatomee este
eel mete frumos hymn ce a fost dat omului sa canteen on6rea Creatorulul".

A. Milne-Edwards. (Naturalist renumit, Membru al Aca-


demiel de sciinte, professor de zoologie la Museum de historie na-
turalà etc.) In Instinct et intelligence des animaux, conférence faite
Sorbonne et recueillie par Emile Alglave; Revue des cours scientifi-
goes de France et de l'Etranger, 2-e année, p. 34, 17 décembre 1861.
Este de mirat oS, fn preeenta unor fapte atAt de semnificative i atAt
de numer6se, sit se maT póta gitsi 6mcnil care sa vie sa ne spunit CA tóte mi-
nunile natural sunt nisoe simple effecte ale Intamplarei sau niece consecinte
fortate ale proprietatilor generale ale materiel.... Aceste zadarnice hypothese
sau, mai bine vie, aoeste aberratiT ale spirituldl, care une.orT se ascund sub
numele de scii70 poetic& sunt respinse de adevArata sciinta ; naturalistiT nu
pot sit le dea creglanAnt i asta-0,ca In timpul luT Waltman', WY Mimeo"
luT Cavier qi a atAtor air( OrnenT de geniti, ei nu rot Ea dea sOma
de phenomenele oe se petreo fn facia br de oat atiribulnd overlie creatiee
aettunel unui Creator"

Jurien de la Gravière.(Presedinte al Academie) de sciinte


din Paris), in C. R. Acad. des sciences, séance du 27 décembre, 1886,
p. 1293.
Botanica este o sciiints care ou humilinta, se multumesce sa admiro pe
Creator in operile sale".

Flourens. (Physiologist celebru, membru al Academiel de,

www.digibuc.ro
89

sciinte si al AcademieI francese, etc.) in Eloge de S. Delessert, Paris,


1857, p. 347 (Garnier edit.).
sciinta nu ne a rovelat lucruji asia de mari.... In pla-
nurile sale, Dumnedea inaintéza meren ; el merge de la materie la viatit, de
la viatd la intelligen$, de la intelligentá la suflet...."

Claude Bernard. (Membru al AcademieT de sciinte si al


Academiel francese, professor la Collège de France, la Museum de
historie naturalk la Sorbonna, etc.). Cel mal illustru printre funda-
toril physiologieI si al medicineI experimentale ; cel maI mare spirit
sciintifie al secululul XIX-a) In Lepons sur la phénomènes de la vie,
etc. ; T. I, p. 331. (Edit. Baillière).
In realitate, noi nu assistám la nascerea niei unel fiinte ; nu vedem
de cát o continuatie periodia. Ratiunea acestel creatii apparente nu este dedi
in presinte ; ea este in trecut, ta origina. Nu putem s o gisim in causele
+mounds eau actuale ; trebue sit o eautetat fn Cayuga primarit".
Natura reface ce a mai fácut ; acésta este legea. Prin urmare, numaT
la inceput se póte invoca prevederea sa : la orlln. Trebue sa ne inalfant
panii fa Causa primaret" (p. 336).
Pentru noi, Zegea prealabilti nu exieta de eat la origina" (p. 337).

Nu put em resista phIcerel de a adduce aci phrasele prin care


astronoml, physiciani, i chimistI illustri public& In mod solemn exis-
tenta Cause prtmare, §i vom termina cu magnifica mArturie a nemu-
ritorulul Pasteur.

Faye. (Astronom illustru, Membru al Academiel de Sainte,


etc.) in Sur l'Origine du monde, Théories Cosmogoniques des anciens
et des modernes, Paris; 1884, p. 9 (Gauthier-Villars
cum intelligenta n6str3 nu s'a fácut ea enstisI, trebue sá existe o
intelligen$ superiórá din care derivá a n6strd. Si cu cát idea ce ne vom
face despre acéstli intelligenla suprenta va fi mare, cu atilt ne vom
apropia mai mult de adev6r. Nu riscárn sá ne insolárn considerfind'o ca autorul
tutulor lucrurilor, rapportánd la clânsa aceste splendori ale Cerurilor care au
desceptat cugetarea nóstrá si, in fine, iatii-ne preparati a tntellege si a primi
formula traditionalá: Dumnegeu, Tatet atot-illtor, Fetcator al cerulaii
qi al p4mênta1ul".
Sir William Thompson (Lord Kelvin). (iJnul din cel
maI marl physicianI al epocel actuale). Gitat de Lord Salisbury In

www.digibuc.ro
90

discurs presidential pronunciat la


Limites actuelles de notre science,
Oxfort, in (lioa de 8 August 1894, inaintea British Association. (Trad.
franc. de M. de Fonvielle, Paris, 1895, Gauthier-Villars edit).
In giurul nostru avem multime de probe strglucite de o actiune in-
telligentg de un plan bine-voitor i daca vre-o-datg induoefi metaphysioe ne
depgrtézg, pentru egt-va timp, de aceste idef, ele revin ou o fortg irresistibilg.
Ele ne aratg nature suppusg uneI voinfe libere. Ele ne aratg cl téte lucrurile
vil depind de un Creator si de un Stäpn stern".

Chevreul. (Mare chimist, Membru al Academiel de Sciinte,


Professor de chimie i Director la Museum de historie naturalti, etc.)
in C. R. Acad. des Sciences, 1874, 14 Septembre, p. 631 urm61(5rele.
M'am intrebat daog fn o epoeg in care de multe ori s'a fiis o soiinta
modernil duce la materialism, nu este o datorie pentru un om care a pe-
trecut vista in miilocul cgrtilor intr'un laborator de chimie, clutand ade-
void, de a protesta contra uneI opinil diametral oppuse cu a sa si aoésta este
cause care mg face sg expun motivole pentru care ic cg n'am fost niel o
datg Mel sceptic, nicl materialist.
Prima opinie se rapportg la siguranta ce am despre existenta materiel
in afarg de mine-gnsumI. Deci, n'ain fost nioI-o-datg sceptic.
A duos este convingerea ran de exiatenvi unol Filnie divine, crea-
tUre a uneI duble harmonfi: harmonia care doming lumea nefnsulletitg ei pe
care o revelézg sciinta meoaniceI ceresa pi sciinta phenomenelor moleculare,
apoI harmonia care clomind lumea organisata ciefuitáre. Deol, n'am fost ma-
terialist la nicI o epocg a vieteI mele, spiritul meu neputInd concepe og acésti
dublg harmonie, ca i ougetarea omenéscg, si fie effeotele fntAmplircl".

Wurtz. (Chimist trenumit, Membru al Academiel de sciinte,


Professor si decan al facultateI de medicina din Paris, etc.,) fin La
théorie des atomes dans la conception générale du monde ; v. Association
francaise pour PAvancement des sciences, C. R. de la 3 ème Session,
Lille, 1874, p. 23.
In zaciar sciinta a revelat structura lumdf i ordinoa tutulor pheno-
monelor ; el (spiritul omului) voiesce el se suie mal sus i, In convingerea
instinctivg, eg lucrurile n'au in ele ensisl ratiunea lor d'a fl, rapportul lor,
origina lor, el esto condus sg le subordoneze uneI Cause primare, unicd,
universala, Dumnedeu

Armand Gautier. (Membru al Academiel de sciinte, actual


professor de chimie la facultatea de medicinft din Paris, etc.), in Les

www.digibuc.ro
91

manifestations de la vie dérivent-elles toutes des forces matérielles? Paris,


1897, (Carró et Naud edit.).
Este o sciintg pe dos aoea care indriisnesce sg assigure og numai
materia existg ei a numg logile el guverng lumea".

L. Pasteur. (Membru al Aeademiel de sciinte §i al AcademieI


francese, creatorul chimia biologice §i al microbiologiel, etc.) In
Discours de réception à l'Académie française, 27 Avril, 1882.
Se spune a illustrul physician angles Faraday, in 1eciile pe care
lo Ricea la Institutul regal din Londra, nu pronunoia nicii-o-odatg numele lui
Dumnedeu, deei era profund religios. Intr'o di, prin exceptie, acest nume
scapg din gurg ei de o data se manifestg, In auditorif sii, o miecare de appro-
bare sympathici. Faraday, bigdnd de sdnag, 'eï intrerupse lectia prin aoeste
cuvinte : V'am surprins pronunoiand numele lui Dumnedeu ; daoa aodsta nu
'mi s'a intamplat incil pang acum, este pentru og stint, in aceste IeciT, un re-
presentant al soiinta exporimentale ; dar notiunea i respectul de Dumnedeu
ailing la spiritul meu prin en tot aeia de sigure ca i acele care ne oonduo la
adevirurile ordincif physice".
Poste tot in lume vid inevitabila expressie a nofitinei de Inftnit. Prin.
teensa supra-naturalul cste in fundul tutulor animilor. Idea de Damnellea
este o forma a ideei de Infinit".
Mgrimea actiunilor omenesci se misórg dupg inspiratia care le a dat
nasoere. Fericit oel ce pártg in sine un Dumneilen, un ideal de frumusete,
ei care 'i se suppune idealul artei, idealul seiinfei, idealul patriei, idealul vfr-
tutnor Eroangelisi. Acestea suet isvórele vii. ale marilor ougetiff ei ale marilor
actiunY. Tao aunt luminate de reflectele
intreb in numele card foui deseoperiri, phitosophice sau satin-
se pate smtage din suftetul omului aceste inane preooupatii ; ele
tifios,
par de essei,tg eterng pentru cii mysterul oare invilue Universul, ei din care
ele emang, este el einsukii etern prin natura sa".

In tabrtra adversa, printre eel ce néga pe Dumnetleu, eine se


aflit care sit pótá fi oppus, ca valóre, sommitatilor sciintifice pe care
le citaram ?
Materiali§til pretind ca sciinta moderna este opera doetrineI lor.
El b'ne, In zadar va ante cine-va sá descopere printre dan§il
pe vre-unul din intemeetoril sciintel moderneteael nu va gasi, ea
em remareabil, e§ind din gramada mediocritfitilor4 de cat pe
faimosul zoologist Haeckel. Or, Haeckel este un spirit en totul anti-
sciintific; el se crede fundatorul uneI religiI noul, religia monistä ; iar

www.digibuc.ro
92

fanatismul sectar, de o violent6 rail 1) cu care cautä s6. o propage,


Intunea judecata calmul i impartialitatea, calitate
sine qua non a adev6ratulul om de sciintä.

Creatoril transformismulul, Lamarck i chiar Darwin, pe


ale clror idel materialistil moderni '11 au zidit systemul, credeau in
Dumnedeu.

Lamark. In Histoire naturelle des animaux sans vertèbres, T. I,.


p. 267, 2-a edit., Paris, 1835 (Baillière edit.).
»Natura neflind o intelligentd, nefiind niel railcar o fiintd, oi numaT o
ordine a lucrurilor, constituind o putere poste tot suppusd la leg; natura,
lie, nu este frisinif Dumnedeu. Ea este proclusul sublim at vointei sale a-tot
puternice .
Ast-fel, vointa lui Eumnegeu este peste tot exprimatd prin executia
legilor nature; pentru cd"acesto legi vin de la dénsul. TotusT acéstii vointit
nu póte el fie limitatS, puterea din care ea emend neavénd limite".

Ch. Darwin. V. La vie et la correspondance de Charles Darwin,


par De Varigny, T. 1, Paris, 1888 (Reinwald edit.).
»0 altd caned a oredintei In existema tut Dumnedeu, care tine de
ra4une, iar nu de sentimente, mS impressionézd prin greutatea sa. Ea provine
din extrema difficultate sau mal bine dis din impossibilitatea de a concepe
Universul prodigios i immens, coprindênd omul i facultatea sa d'a privi
in viitor, oa resultatul until destin si al uneT necessitiltI órbe. Cugeténd
ast-fel, mé simt condus a admitte o Cans& primará cu tin spirit intelli-
gent, analog pénd la bre-care punct cu acel al omuldi, si merit numirea do
deist" (p. 363).
Yam mers nici-odatd pénti la atheism In adevératul Bens al cuvéntuldi,
adeed pénd a nega existenta luX Dumnedeu" ipag. 353).

Mal multi transformistl, de alt-fel, impartäqese, in acést&


opiniile initiatorilor doctrinal.
Ast-fel, de exemplu:

A. Gaudry. (Membru al Academiel de sciinte, Professor


de Paleontologie la Museum de historie naturalk etc.) in Les enchaine-
manta du monde animal dans (es temps geologiques. Paris, 1883, p. 5.
»Or eilt de micT suntem, esto o pidcere si chiar o datorie pentru noT

1) E. v. Haeckel. Enignteade Purnivers, Paris, 1904.

www.digibuc.ro
93

sg scrutgm natura, oga natura este o oglindg purg tn care se refleotg F'rnmn-
setea

* *

AstI-d1 o miscare de reactie, in contra oiticiirilor rnaterialis-


mulul asupra dorneniuluI sciintei, Incepe a se produce in Francia si,
maI alias, in Germania.
SA sperám deal cl, peste pugin, scants va ajunge á scape de
acest parasit care, nu numaI o .compromitte, dar o paralységt
'1 impedica progressul.

www.digibuc.ro
PRETUL i LEU

www.digibuc.ro