Sunteți pe pagina 1din 21

Contabilitate de Gestiune

CAP. II. PROCEDEE DE CALCULAȚIE A COSTURILOR – continuare


2.1. Procedee de delimitare a costurilor pe purtători de cheltuieli
a. Procedeul ponderării cantităților cu prețurile
b. Procedeul cotelor procentuale aplicate asupra unor valori absolute
c. Procedeul defalcării pe cote în raport cu numărul de perioade de gestiune
2.2. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte
a. Procedeul suplimentării în varianta coeficientului unic sau global
b. Procedeul suplimentării în varianta coeficienților diferențiați
c. Procedeul suplimentării în varianta coeficienților selectivi
d. Procedeul suplimentării în varianta cifrelor relative de structură
2.3. Procedee de delimitare a cheltuielilor de producție în variabile și fixe

Separarea cheltuielilor de producție în variabile și fixe are o mare importanță atât în


antecalculație, cat și în postcalcul, constituind un element de bază în fundamentarea deciziilor
de gestiune. Principalele procedee utilizate pentru delimitarea cheltuielilor de producție în
fixe și variabile sunt: procedeul celor mai mici pătrate, procedeul punctelor de maxim și minim
și procedeul variatorului. Acestora li se adaugă procedeul dispersiei grafice, procedeul analitic
și procedeul bazat pe costul marginal.

a. Procedeul celor mai mici pătrate (procedeul de ajustare liniară / procedeul punctelor
minime) presupune:
- determinarea volumului mediu de producție (𝑄) pentru perioada luată în calcul: 𝑄 =

;

- determinarea cheltuielilor medii (𝐶ℎ) aferente perioadei luate în calcul: 𝐶ℎ = ;
- calculul abaterii volumului producției din fiecare perioadă de gestiune, față de volumul
mediu al producției: 𝑑 = 𝑄𝑖 − 𝑄;
- calculul abaterii cheltuielilor de producție din perioada luată în calcul față de cheltuielile
medii: 𝑑 = 𝐶ℎ𝑖 − 𝐶ℎ;

- calculul cheltuielilor variabile unitare: 𝐶ℎ𝑣 = ∑
;
- calculul cheltuielilor variabile totale dintr-o perioadă precedentă: 𝐶ℎ𝑣 = 𝑄𝑖 𝑥 𝐶ℎ𝑣 ;
- calculul cheltuielilor fixe aferente perioadei de gestiune precedente: 𝐶ℎ𝑓 = 𝐶ℎ −
𝐶ℎ𝑣 , unde Chi reprezintă cheltuielile de producție;
- calculul cheltuielilor standard totale: 𝐶ℎ = 𝐶ℎ𝑓 + 𝐶ℎ𝑣𝑛 = 𝐶ℎ𝑓 + (𝑄 𝑥 𝐶ℎ𝑣 ).

1) O unitate patrimonială înregistrează într-o perioadă de 4 luni următoarea structură de


producție și cheltuieli generale ale secției.
Perioada de gestiune Volum producție (Q) Total cheltuieli generale ale secției
Iulie 750 7.800
August 790 8.040
Septembrie 735 7.710
Octombrie 770 7.920
Total 3.045 31.470

1
Contabilitate de Gestiune

Cunoscând aceste informații, determinați structura cheltuielilor (variabile și fixe) pentru


luna viitoare (noiembrie), în care volumul standard este de 785, utilizând procedeul celor
mai mici pătrate.
Abaterea Abaterea Produsul
Total
Volum Abaterea de la medie abaterilor
Perioada cheltuieli
producție vol. Prod. media pătratică a de volum și
de gestiune generale
(Q) (dQi) chelt. vol. prod. cheltuieli
ale secției
(dchi) (dQi2) (dchi x dQi)
1 2 3 4 5 6 = 42 7=5x4
Iulie 750 7.800 -11.25 -67,50 126,563 759,375
August 790 8.040 28.75 172,50 826,563 4.959,375
Septembrie 735 7.710 -26.25 -157,50 689,063 4.134,375
Octombrie 770 7.920 8.75 52,50 76,563 459,375
Total 3.045 31.470 - - 1.718,75 10.312,50
Medie 761,25 7.867,50 - - - -
Ex.: dQ iulie = Qiulie – Q medie = 750 – 761,50 = -11,25
dCh iulie = Ch iuli – Ch medii = 7.800 – 7.867,50 = -67.,50

Abaterea
Produsul
medie Costuri Costuri
Vol. abaterilor Costuri
Perioada Costuri pătratică variabile variabile
prod. de volum și fixe totale
de gestiune totale a vol. unitare totale
(Q) cheltuieli (Chf)
prod. (Chvu) (Chv)
(dchi x dQi)
(dQi2)
1 2 3 4 5 6 7=2x6 8=3–7
Iulie 750 7.800 126,563 759,375 6 4.500 3.300
August 790 8.040 826,563 4.959,375 6 4.740 3.300
Septembrie 735 7.710 689,063 4.134,375 6 4.410 3.300
Octombrie 770 7.920 76,563 459,375 6 4.620 3.300
Total 3,045 31.470 1.718,75 10.312,50 - 18.270 13.200
Chvu = 10.312,50 / 1,718.75 = 6 lei/unitate produs
Costuri totale noiembrie = 785 x 6 + 3.300 = 4.710 + 3.300 = 8.010 lei

2) O unitate patrimonială înregistrează într-o perioadă de 8 luni următoarea structură de


producție și cheltuieli generale ale secției.
Perioada de gestiune Volum producție Total cheltuieli generale ale secției
Ianuarie 1.300 11.900
Februarie 1.000 11.000
Martie 1.200 11.600
Aprilie 1.800 13.400
Mai 1.500 12.500
Iunie 1.100 11.300
Iulie 1.900 13.700
August 1.600 12.800
Total 11.400 98.200

2
Contabilitate de Gestiune

Cunoscând aceste informații, determinați structura cheltuielilor (variabile și fixe) pentru


luna viitoare (septembrie), în care volumul standard este de 1.700, utilizând procedeul
celor mai mici pătrate.

Abaterea Abaterea Produsul


Total
Perioada Volum Abaterea de la medie abaterilor
cheltuieli
de producție vol. Prod. media pătratică a de volum și
generale
gestiune (Q) (dQi) chelt. vol. prod. cheltuieli
ale secției
(dchi) (dQi2) (dchi x dQi)
1 2 3 4 5 6 = 42 7=5x4
Ianuarie 1.300 11.900 -125 -375 15.625 46.875
Februarie 1.000 11.000 -425 -1,275 180.625 541.875
Martie 1.200 11.600 -225 -675 50.625 151.875
Aprilie 1.800 13.400 375 1,125 140.625 421.875
Mai 1.500 12.500 75 225 5.625 16.875
Iunie 1.100 11.300 -325 -975 105.625 316.875
Iulie 1.900 13.700 475 1,425 225.625 676.875
August 1.600 12.800 175 525 30.625 91.875
Total 11.400 98.200 - - 755.000 2.265.000
Medie 1.425 12.275 - - - -

Abaterea
Produsul
medie Costuri Costuri Costuri
Perioada Vol. abaterilor
Costuri pătratică variabile variabile fixe
de prod. de volum și
totale a vol. unitare totale totale
gestiune (Q) cheltuieli
prod. (Chvu) (Chv) (Chf)
2 (dchi x dQi)
(dQi )
1 2 3 4 5 6 7=2x6 8=3–7
Ianuarie 1.300 11.900 15.625 46.875 3 3.900 8.000
Februarie 1.000 11.000 180.625 541.875 3 3.000 8.000
Martie 1.200 11.600 50.625 151.875 3 3.600 8.000
Aprilie 1.800 13.400 140.625 421.875 3 5.400 8.000
Mai 1.500 12.500 5.625 16.875 3 4.500 8.000
Iunie 1.100 11.300 105.625 316.875 3 3.300 8.000
Iulie 1.900 13.700 225.625 676.875 3 5.700 8.000
August 1.600 12.800 30.625 91.875 3 4.800 8.000
Total 11.400 98.200 755.000 2.265.000 - 34.200 64.000
Costuri totale septembrie = 1.700 x 3 + 8.000 = 5.100 + 8.000 = 13.100 lei

b. Procedeul punctelor de maxim și de minim presupune următoarele etape


metodologice:
- determinarea diferenței dintre volumul maxim (Q max) și volumul minim (Q min);
- determinarea diferenței dintre cheltuielile generale totale ale secției maxime (Ch max)
și minime (Ch min);

3
Contabilitate de Gestiune

- determinarea cheltuielilor variabile unitare: determinarea 𝐶ℎ𝑣𝑢 =

3) O unitate patrimonială înregistrează într-o perioadă de 4 luni următoarea structură de


producție și cheltuieli generale ale secției.
Perioada de gestiune Volum producție (Q) Total cheltuieli generale ale secției
Iulie 750 7.800
August 790 8.040
Septembrie 735 7.710
Octombrie 770 7.920
Total 3.045 31.470

Cunoscând aceste informații, determinați structura cheltuielilor (variabile și fixe) pentru


luna viitoare (noiembrie), în care volumul standard este de 785, utilizând procedeul
punctelor de maxim și de minim.

Total Costuri
Volum Costuri Costuri
Perioada de cheltuieli variabile
producție variabile fixe totale
gestiune generale ale unitare
(Q) totale (Chv) (Chf)
secției (Chvu)
1 2 3 4 5=2x4 6=3–5
Iulie 750 7.800 6 4.500 3.300
August 790 8.040 6 4.740 3.300
Septembrie 735 7.710 6 4.410 3.300
Octombrie 770 7.920 6 4.620 3.300
Total 3.045 31.470 - 18.270 13.200
Maxim 790 8.040 - - -
Minim 735 7.710 - - -
Chvu = (8.040 – 7.710) / (790 - 735) = 330 / 55 = 6 lei / unitate produs
Costuri totale noiembrie = 785 x 6 + 3.300 = 4.710 + 3.300 = 8.010 lei

4) O unitate patrimonială înregistrează într-o perioadă de 8 luni următoarea structură de


producție și cheltuieli generale ale secției.
Perioada de gestiune Volum producție Total cheltuieli generale ale secției
Ianuarie 1.300 11.900
Februarie 1.000 11.000
Martie 1.200 11.600
Aprilie 1.800 13.400
Mai 1.500 12.500
Iunie 1.100 11.300
Iulie 1.900 13.700
August 1.600 12.800
Total 11.400 98.200

4
Contabilitate de Gestiune

Cunoscând aceste informații, determinați structura cheltuielilor (variabile și fixe) pentru


luna viitoare (septembrie), în care volumul standard este de 1.700, utilizând procedeul
punctelor de maxim și de minim.
Costuri
Volum Total cheltuieli Costuri Costuri
Perioada de variabile
producție generale ale variabile fixe totale
gestiune unitare
(Q) secției totale (Chv) (Chf)
(Chvu)
1 2 3 4 5=2x4 6=3–5
Ianuarie 1.300 11.900 3.00 3.900 8.000
Februarie 1.000 11.000 3.00 3.000 8.000
Martie 1.200 11.600 3.00 3.600 8.000
Aprilie 1.800 13.400 3.00 5.400 8.000
Mai 1.500 12.500 3.00 4.500 8.000
Iunie 1.100 11.300 3.00 3.300 8.000
Iulie 1.900 13.700 3.00 5.700 8.000
August 1.600 12.800 3.00 4.800 8.000
Total 11.400 98.200 - 34.200 64.000
Maxim 1.900 13.700 - - -
Minim 1.000 11.000 - - -
Costuri totale sept. = 1.700 x 3 + 8.000 = 5.100 + 8.000 = 13.100 lei

c. Procedeul variatorului presupune:


- determinarea variatorului ca raport dintre cheltuielile variabile ale unei perioade (CV) și
cheltuielile totale aferente perioadei (CT): 𝑉 = 𝐶𝑉/𝐶𝑇;
- estimarea cheltuielilor totale de producție: 𝐶𝑇1 = 𝐶𝑇0 + 𝐶𝑇0 𝑥 𝑉 𝑥 ( − 1)
Variatorul poate lua valori între 0 și 1 (0% și 100%) și se utilizează pentru determinarea
costurilor programate, a celor efective și a abaterilor față de nivelurile prestabilite.

5) Cunoscând realizările de 20.000 unități pentru perioada de bază, pentru care s-au angajat
costuri totale de 400.000 lei din care cheltuieli variabile 280.000 lei, să se determine nivelul
costurilor totale și a celor variabile pentru o creștere a producției cu 20%, în condițiile
evoluției proporționale a costurilor, utilizând procedeul variatorului.
- determinarea variatorului perioadei de bază:
V0 = CV0/CT0 = 280.000 / 400.000 = 0,70 (70% din totalul costurilor sunt variabile)
- determinarea nivelului costurilor totale pentru creșterea cu 20% a producției (la 24.000
unități):
CT1 = CT0 + CT0 x V0 (Q1/Q0 – 1) = 400.000 + 400.000 x 0,7 (24.000 / 20.000 – 1) = 400.000
+ 280.000 x 0,2 = 400.000 + 56.000 = 456.000 lei
- determinarea variatorului perioadei curente:
V1 = V0 x c0 / c1= 0,7 x (20 / 19) = 0,7368421
determinarea costurilor variabile în perioada curentă:
CV1 = CT1 x V1 = 456.000 x 0,7368 = 336.000 lei
determinarea costurilor fixe în perioada curentă:
CF1 = CT1 – CV1 = 456.000 – 336.000 = 120.000 lei

5
Contabilitate de Gestiune

Perioada Producție Cost total Cost unitar Chvu Costuri variabile Costuri fixe
0 20.000 400.000 20,00 14,00 280.000 120.000
1 24.000 456.000 19,00 14,00 336.000 120.000

6) Cunoscând realizările de 50.000 unități pentru perioada de bază, pentru care s-au angajat
costuri totale de 950.000 lei, din care cheltuieli variabile 760.000 lei, să se determine
nivelul costurilor totale și a celor variabile pentru o creștere a producției cu 15%, în
condițiile evoluției proporționale a costurilor, utilizând procedeul variatorului.
- determinarea variatorului perioadei de bază:
V0 = CV0/CT0 = 760.000 / 950.000 = 0,80 (80% din totalul costurilor sunt variabile)
- determinarea nivelului costurilor totale pentru creșterea cu 20% a producției (la 24.000
unități):
CT1 = CT0 + CT0 x V0 (Q1/Q0 – 1) = 950.000 + 950.000 x 0,8 (57.500 / 50.000 – 1) = 950.000
+ 950.000 x 0,15 = 950.000 + 114.000 = 1.064.000 lei
- determinarea variatorului perioadei curente:
V1 = V0 x c0 / c1= 0,8 x (19 / 18,50) = 0,8(216)
- determinarea costurilor variabile în perioada curentă:
CV1 = CT1 x V1 = 1.064.000 x 0,8(216) = 874.000 lei
- determinarea costurilor fixe în perioada curentă:
CF1 = CT1 – CV1 = 1.064.000 – 874.000 = 190.000 lei

Perioada Producție Cost total Cost unitar Chvu Costuri variabile Costuri fixe
0 50.000 950.000 19,00 15,20 760.000 190.000
1 57.500 1.064.000 18,50 15,20 874.000 190.000

2.4. Procedee de evaluare și calculare a costurilor privind producția de fabricație


interdependentă

a. Procedeul reiterării (al calculelor iterative) – bazat pe principiul echivalenței, utilizat


pentru decontarea prestațiilor reciproce între secțiile cu producție omogenă;
presupune efectuarea unor calcule repetate și succesive de preluare de către secțiile
beneficiare a unor cote-părți din cheltuielile secțiilor furnizoare, proporționale cu
volumul producției preluate; calculele se reiau până când rezultatele obținute denotă
influențe reciproce de neglijat:
- determinarea ponderii (𝑝 ) producției livrate fiecărei secții auxiliare beneficiare
(𝑄 ), în totalul producției secției furnizoare (𝑄 ): 𝑝 =
- determinarea cheltuielilor aferente prestației livrate fiecărei secții auxiliare
beneficiare: 𝐶ℎ = 𝐶ℎ 𝑥 𝑝 ;
- deducerea acestora din cheltuielile secției furnizoare și adăugarea lor la cheltuielile
secției primitoare;
- determinarea costului unitar (𝐶 ) al producției ținând cont de prestațiile reciproce:
𝐶 = ∑
; unde 𝐶ℎ𝑖 – cheltuieli inițiale ale secției furnizoare, 𝐶ℎ𝑗𝑖(𝑝) –
cheltuieli aferente producției preluate, 𝐶ℎ𝑖𝑗 (𝑙) – cheltuieli aferente producției
livrate în sistemul prestațiilor reciproce, 𝑄 – cantitatea de producție obținută (mai
puțin consumul propriu) din secția furnizoare și destinată decontărilor către alte

6
Contabilitate de Gestiune

secții auxiliare beneficiare, 𝑞𝑙 – cantitatea de producție livrată de secția furnizoare


în sistemul prestațiilor reciproce.

7) O entitate economică, alături de secțiile principale, sectorul administrativ și sectorul


desfacere (denumite generic „alte locuri” / secții neinterdependente), are trei secții
auxiliare care își prestează reciproc servicii (secții interdependente): centrala electrică,
centrala termică și atelierul mecanic (sectorul întreținere). Cheltuielile identificate înainte
de începerea decontărilor reciproce și activitatea desfășurată se prezintă după cum
urmează:

Element de Cheltuieli
Producția obținută Destinația produsului
calcul de
producție
Alte
Secția inițiale Cantitate UM CE CT AM
locuri
(lei)
Centrala
electrică 50.000 100.000 KWh - 10.000 20.000 70.000
Centrala
termică 22.500 150 Gcal 22,50 - 45 82,50
Ore-
Atelier mecanic 30.000 1.500 muncitori 0 375 - 1.125
Alte locuri 197.500 - - - - - -
Total cheltuieli 300.000 - - - - - -

Având în vedere faptul că la nivelul secțiilor auxiliare, admitem că din producția realizată a
fost exclus consumul propriu, urmărind dispunerea livrărilor în sistemul prestațiilor
reciproce, efectuați decontările dintre secții utilizând procedeul reiterării, pentru a
determina costul unitar al unui KWh, a unei Gcal și a unei ore-muncitor.

Ponderea producției cedate în total


Secția
CE CT AM Alte locuri
CE - 10% 20% 70%
CT 15% - 30% 55%
AM 0% 25% - 75%

Cesiunea prestațiilor 1
Secția
CE CT AM Alte locuri
CE -50.000 5,000 10.000 35.000
CT 4.125 -27.500 8.250 15.125
AM 0 12.062,50 -48.250 36.187,50

Cesiunea prestațiilor 2
Secția
CE CT AM Alte locuri
CE -4.125 412,50 825 2.887,50
CT 1.871,25 -12.475 3.742,50 6.861,25
AM 0 1.141,88 -4.567,50 3.425,63

7
Contabilitate de Gestiune

Cesiunea prestațiilor 3
Secția
CE CT AM Alte locuri
CE -1.871,25 187,13 374,25 1.309,88
CT 199,35 -1.329 398,70 730,95
AM 0 193,24 -772,95 579,71
Într-un final toate cheltuielile secțiilor auxiliare se decontează treptat asupra altor locuri de
costuri din cadrul entității.
Centrala Electrică:
- Dacă nu ținem cont de prestațiile reciproce dintre secțiile auxiliare atunci costul
unitar al unui KWh este: 50.000 lei / 100.000 KWh = 0,5 lei/KWh;
- Dacă luăm în considerare prestațiile reciproce costul unitar va fi:
𝐶
50.000 + 4.125 + 1.871,25 + 199,35 − 5.000 − 10.000 − 412,50 − 825 − 187,13 − 374,25
=
100.000 − (10.000 + 20.000)
56.196,10 − 16.798,88 39.396,73
= = = 0,563 𝑙𝑒𝑖/𝐾𝑊ℎ
70.000 70.000
Centrala termică:
- Dacă nu ținem cont de prestațiile reciproce dintre secțiile auxiliare atunci costul
unitar al unei Gcal este: 22.500 lei / 150 Gcal = 150 lei/ Gcal;
- Dacă luăm în considerare prestațiile reciproce costul unitar va fi:
41.497,24 − 18.586,80 22.910,45
𝐶 = = = 277,70 𝑙𝑒𝑖/𝐺𝑐𝑎𝑙
150 − (22,5 + 45) 82,5
Atelierul mecanic:
- Dacă nu ținem cont de prestațiile reciproce dintre secțiile auxiliare atunci costul
unitar al unei ore-muncitor este: 30.000 / 1.500 = 20 lei/oră-muncitor;
- Dacă luăm în considerare prestațiile reciproce costul unitar va fi:
53.590,45 − 13.397,61 40.192,84
𝐶 = = = 35,727 𝑙𝑒𝑖/ 𝑜𝑟ă − 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑖𝑡𝑜𝑟
1.500 − 375 1.125

b. Procedeul algebric, bazat pe un sistem de ecuații generat de balanța prestațiilor


reciproce dintre secțiile auxiliare, conduce la o decontare mult mai exactă și prin
urmare la o analiză mult mai corectă a fiecărui centru de cost cu activitate auxiliară;
presupune determinarea costului producției de fabricație interdependentă prin
construirea unui sistem de ecuații care are ca și necunoscute costurile de producție
de fabricație interdependentă; fiecare ecuație pleacă de la ideea că producția
obținută de o secție este rezultatul cheltuielilor efectuate de secția respectivă și în
același timp rezultatul consumurilor producției primite de la celelalte secții
interdependente.

8) Rezolvați problema anterioară utilizând procedeul calcului algebric.

Element de calcul Chelt. de Producția obținută Destinația produsului


prod.
Alte
Secția inițiale Cant. UM CE CT AM
locuri
(lei)
Centrala electrică 50.000 100.000 KWh - 10.000 20.000 70.000

8
Contabilitate de Gestiune

Centrala termică 22.500 150 Gcal 22,50 - 45 82,50


Ore-
Atelier mecanic 30.000 1.500 mun. 0 375 - 1.125
Alte locuri 197.500 - - - - - -
Total cheltuieli 300.000 - - - - - -

Ponderea producției cedate în total


Secția
CE CT AM Alte locuri
CE - 0,10 0,20 0,70
CT 0,15 - 0,30 0,55
AM 0,00 0,25 - 0,75

Decontarea cheltuielilor
Secția
CE CT AM Alte locuri
CE -X +0,1X +0,2X +0,7X
CT +0,15Y -Y +0,3Y +0,55Y
AM 0 +0,25Z -Z +0,75Z

50.000 – X + 0,15 Y = 0 X – 0,15 Y = 50.000


22.500 + 0,1 X – Y + 0,25 Z = 0 – 0,1 X + Y – 0,25 Z = 22.500
30.000 + 0,2 X + 0,3 Y – Z = 0 – 0,2 X – 0,3 Y + Z = 30.000

X – 0,15 Y = 50.000 – 0,2 (50.000 + 0,15 Y) – 0,3 Y + (3,94 Y –


 X = 50.000 + 0,15 Y 110.000) = 30.000
– 10.000 – 0,03 Y – 0,3 Y + 3,94 Y –
– 0,1 X + Y – 0,25 Z = 22.500 110.000 = 30.000
– 0,1 (50.000 + 0,15 Y) + Y – 0,25 Z = 3,67 Y – 120.000 = 30.000
22.500 3,67 Y = 150.000
– 5.000 – 0,015 Y + Y – 0,25 Z = 22.500  Y = 40.871,9346 lei
– 0,985 Y – 0,25 Z = 27.500 │: 0,25  X = 50.000 + 0,15 * 40.871,9346 =
3,94 Y – Z = 110.000 56.130,79 lei
 Z = 3,94 Y – 110.000  Z = 3,94 8 40.871,9346 – 110.000 =
51.035,42 lei
– 0,2 X – 0,3 Y + Z = 30.000

Decontarea cheltuielilor
Secția
CE CT AM Alte locuri
CE -56,130.79 5,613.08 11,226.16 39,291.55
CT 6,130.79 -40,871.93 12,261.58 22,479.56
AM 0.00 -12,758.86 51,035.42 -38,276.57

9) O entitate economică prezintă la sfârșitul unei perioade de gestiune următoarea situație a


cheltuielilor de producție, a producției obținute, precum și a destinației acestora pe cele

9
Contabilitate de Gestiune

trei secții auxiliare interdependente pe care le deține (centrala electrică, centrala de apă și
centrala termică):

Element de calcul Cheltuieli Producția obținută Destinația produsului


de
producție Alte
Secția Cantitate UM CE CT CA
inițiale locuri
(lei)
Centrala electrică (CE) 15.768 45.000 KWh - 200 780 37.000
Centrala termică (CT) 7.800 300 t 15 - 35 250
Centrala de apă (CA) 26.400 6.000 m3 50 450 - 5.500

Având în vedere faptul că la nivelul secțiilor auxiliare, admitem că din producția realizată a
fost exclus consumul propriu, urmărind dispunerea livrărilor în sistemul prestațiilor
reciproce, efectuați decontările dintre secții utilizând procedeul algebric, pentru a
determina costul unitar al unui KWh, a unei t și a unui m3.

2.5. Procedee de calculație a costului unitar de producție

Procedeele de determinare a costurilor pe unitatea de produs diferă în raport cu numărul,


caracterul și importanța produselor, lucrărilor sau serviciilor, precum și legătura dintre
cheltuielile de producție și produsele executate. Acestea au în vedere mărimea cheltuielilor
aferente producției terminate și unitatea de calcul, reprezentată de unitatea de măsură
pentru exprimarea cantitativă a producției obținute. Principalele astfel de procedee sunt:
a. Procedeul diviziunii simple;
b. Procedeul cantitativ;
c. Procedeul indicilor de echivalență: simpli, complecși și agregați;

10
Contabilitate de Gestiune

d. Procedeul deducerii valorii produselor secundare;


e. Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal.
a. Procedeul diviziunii simple – utilizat în cazul entităților care realizează o cantitate
prestabilită de producție perfect omogenă (energie electrică, centrala termică, secția

de transport): 𝐶 = ; unde 𝐶 – costul unitar, ∑ 𝐶ℎ – cheltuielile totale de
producție, 𝑄 – volumul producției obținute.

10) O entitate execută 375 produse finite pentru care înregistrează cheltuieli de producție
totale de 39.000 lei. Determinați costul unitar efectiv al producției utilizând procedeul
diviziunii simple.
39.000
𝐶 = = 104 𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐
375
11) O entitate economică a obținut o producție de 1.500.000 Kwh. Cunoscând cheltuielile
producției înregistrate în contabilitatea de gestiune pe elemente primare de cheltuieli
prezentate mai jos și utilizând procedeul diviziunii simple, determinați costul unitar
efectiv al producției și costul unitar efectiv în structură, pe fiecare element primar de
cheltuieli.

Chelt.
Chelt. Chelt. Total Cost
indirecte Chelt.
directe directe Chelt. de elem. unitar
Elem. de chelt. prod. generale de
producție producție desfacere de efectiv în
bază și administrație
de bază auxiliară chelt. structură
auxiliară
Materii prime
și materiale 170.850 12.500 27.000 4.000 2.000 216.350 0,144
Combustibili,
energie, apă 27.511 4.700 17.600 2.037 1.302 53.150 0,035
Amortizarea
mijloacelor fixe 2.000 10.000 3.500 500 16.000 0,011
Lucrări, servicii
executate de
terți 7.325 17.500 35.160 8.840 1.005 69.830 0,047
Salarii personal 151.000 18.750 9.997 1.885 1.177 182.809 0,122
Asigurări și
protecție
socială 34.353 4.266 2.274 429 268 41.589 0,028
Alte cheltuieli 1.077 4.500 15.800 4.000 116 25.493 0,017
Total 392.116 64.216 117.831 24.691 6.368 605.221 0,403
605.221
𝐶 = = 0,403 𝑙𝑒𝑖/𝐾𝑤ℎ
1.500.000

b. Procedeul cantitativ se aplică în cazul entităților care realizează produse cu utilități


apropiate (cuplate, simultane, asociate); acesta presupune:
- determinarea costului mediu unitar pe produs pentru cantitatea teoretică prin

diviziunea simplă: 𝐶̅ = ∑
; unde 𝐶̅ – costul mediu unitar, ∑ 𝐶ℎ – cheltuielile totale
de producție, ∑ 𝑄 – volumul producției obținute;

11
Contabilitate de Gestiune

- determinarea costului unitar efectiv ținând cont de pierderile suferite (tehnologice,


de substanțe, reutilizări): 𝐶 = ; unde 𝐶 – costul unitar efectiv al produsului

i, 𝑄 – volumul producției obținute din produsul i, – ponderea cantității folosite


din produsul i în total cantitate obținută din produsul i.

12) O întreprindere chimică obține 44.000 tone de sodă caustică, 300 tone hidrogen și 36.000
de tone de clor, pentru care i s-au ocazionat cheltuieli de 8.000.000 lei. În timpul
depozitării produselor se înregistrează pierderi de 2,5% pentru hidrogen și 1,5% pentru
clor. Determinați costul unitar al celor trei produse aplicând procedeul cantitativ.

Pierderi Cantități Costul


Cantități Costul unitar
Produs UM tehnologice efective unitar
teoretice 𝑸
% Cantitate (𝑸𝒊 𝒙 𝑸𝒊𝒆 ) mediu Sodă H. Cl.
𝒊
8 = (7 x 9 = (7 x 10 = (7 x
1 2 3 4 5=3x4 6=3–5 7
3) / 6 3) / 6 3) / 6
Sodă
caustică t 44.000,00 0,00% 0.00 44.000,00
Hidrogen t 300,00 2,50% 7,50 292,50 99,63 99,63 102,18 101,14
Clor t 36.000,00 1,50% 540,00 35.460,00
Total - 80.300,00 - - 79.752,50
Costul unitar mediu = 8.000.0000 / 80.300 = 99,63
Cost unitar H. = (Costul unitar mediu x Cantitate teoretică) / Cantitatea efectivă = (300 x
99,63) / 292,50 = 102,18 lei/t

13) Într-o seră de flori, cheltuielile lunare de producție se ridică la 342.000 lei. Față de
producția obținută: begonii 6.000 răsaduri, cale 8.000 răsaduri și narcise 5.000 buc, până
în momentul utilizării (livrării) intervin pierderi din cauza degradării unor răsaduri: 2,5%
pentru begonii, 1,25% pentru cale și 2% pentru narcise. Determinați costul unitar al celor
trei produse aplicând procedeul cantitativ.

Pierderi tehnologice Costul Costul unitar


Cantități Cantități
Produs UM unitar
teoretice % Cantitate efective Begonii Cale Narcise
mediu
9 = (7
8 = (7 x 10 = (7
1 2 3 4 5=3x4 6=3–5 7 x 3) /
3) / 6 x 3) / 6
6
Begonii răsaduri 6.000 2,50% 150 5.850
Cale răsaduri 8.000 1,25% 100 7.900
18,00 18,46 18,23 18,37
Narcise răsaduri 5.000 2,00% 100 4.900
Total - 19.000 - - 18.650
14) O entitate execută patru produse relativ omogene și obține următoarea structură
teoretică a producției: produsul A 1.250 kg, produsul B 350 kg, produsul C 820 kg și
produsul D 780 kg, pentru care înregistrează cheltuieli de 280.000,00 lei, dar și pierderi
cantitative de 1,69% pentru produsul A, 0,571% pentru produsul B, 0,61% pentru

12
Contabilitate de Gestiune

produsul C și 0,128% pentru produsul D. Determinați costul unitar al celor patru produse
aplicând procedeul cantitativ.

Pierderi Costul
Cantități Cantități Costul unitar
Produs UM tehnologice unitar
teoretice efective
% Cantitate mediu A B C D
8 = (7 9 = (7 10 = 11 =
1 2 3 4 5=3x4 6=3–5 7 x 3) / x 3) / (7 x 3) (7 x 3)
6 6 /6 /6
A Kg 1.250 1,69% 21,13 1.228,88
B Kg 350 0,571% 2,00 348,00
C Kg 820 0,61% 5,00 815,00 87,50 89,00 88,00 88,04 87,61
D Kg 780 0,128% 1,00 779,00
Total - 3.200 - - 3.170,88

c. Procedeul indicilor (cifrelor, coeficienților) de echivalență se utilizează pentru


entitățile care realizează în urma consumurilor de materie primă și resurse umane
produse, lucrări sau servicii considerate principale, fără, produse secundare; acesta
vizează transformarea (omogenizarea) matematică a producției cu ajutorul indicilor
de echivalență, care stabilesc cheltuielile de producție care se impută fiecărui produs;
pot fi folosiți parametri tehnici (volum, suprafață, densitate, greutate moleculară) sau
economici (materiile prime directe, manopera directă, total cheltuieli directe);
Indicii de echivalență se disting în următoarele categorii:
 în funcție de modalitatea de calcul:
a. Direcți – se aplică atunci când caracteristicile produselor și cheltuielile de
producție sunt în relație direct proporțională;
b. Inversați – se aplică atunci când caracteristicile produselor și cheltuielile de
producție sunt în relație invers proporțională.
 în funcție de numărul de parametri în baza cărora se determină se disting în:
a. Simpli – determinați în baza unui singur parametru;
b. Complecși – au ca bază de determinare cel puțin doi parametri;
c. Agregați – se determină prin înmulțirea unei serii de indici de echivalență simpli
cu ponderea fiecărui articol de calculație în totalul cheltuielilor de producție.
c 1. Procedeul indicilor de echivalență simpli presupune:
- Alegerea produsului etalon;
- Determinarea indicilor de echivalență ca:
 raport direct 𝑘 = , unde: 𝑘 – indice de echivalență produsul i, 𝐶 – consum
specific i, 𝐶 – consum specific etalon;
 raport invers 𝑘 = ;
- Transformarea producției obținute din fiecare produs în producție etalon:
𝑄 / = 𝑄 𝑥 𝑘 , unde 𝑄 / – cantitate din i exprimată în produsul etalon, 𝑄 –
cantitate din produsul i;
𝑄 = ∑ 𝑄 / , unde 𝑄 – cantitate totală exprimată în produsul etalon;

- Determinarea costului unitar al produsului etalon: 𝐶 = ;
- Determinarea costului unitar al produsului i: 𝐶 = 𝑘 𝑥𝐶 .

13
Contabilitate de Gestiune

15) O entitate economică a efectuat cheltuieli totale de 400.000 lei, pentru a obține trei
categorii de produse A, B și C. În cursul perioadei s-au obținut 5.000 buc din produsul A,
2.500 buc din B și 1.000 buc din C. Consumul de materie primă de același tip este de 1,5
kg pentru A, 1 kg pentru B și 2,5 kg pentru C. Determinați costul unitar al celor trei
categorii de produse utilizând procedeul indicilor de echivalență simpli.

Produs Cantitate (buc) Greutate (kg) Indici echivalență Producție etalon (Qe) Cost unitar
1 2 3 4 5=4x2 6
A 5.000 1,5 1,5 7.500 48,00
B 2.500 1 1 2.500 32,00
C 1.000 2,5 2,5 2.500 80,00
Total 8.500 - - 12.500 -
Produs etalon ales B
Indice echivalență A = 1,5 / 1 = 1,5
Indice de echivalență C = 2,5 / 1 = 2,5
Cost unitar produs etalon (B) = 400.000 / 12.500 = 32 lei/buc
Cost unitar A = Indice de echivalență A x Cost unitar produs etalon = 1,5 * 32 = 48 lei/buc
Cost unitar C = Indice de echivalență C x Cost unitar produs etalon = 2,5 * 32 = 80 lei/buc

16) O entitate economică a efectuat cheltuieli totale de 10.200.000 lei, pentru a obține trei
categorii de produse A, B și C. În cursul perioadei s-au obținut 18.000 buc din produsul A,
24.000 buc din B și 30.000 buc din C. Greutatea unitară a fiecărei categorii de produs este:
252 gr. pentru A, 360 gr. pentru B și 540 gr. pentru C. Determinați costul unitar al celor
trei tipuri de produse utilizând procedeul indicilor de echivalență simpli, alegând B ca
produs etalon.

Produs Cantitate Greutate (gr.) Indici echivalență Producție etalon (Qe) Cost unitar
1 2 3 4 5=4x2 6
A 18.000 252 0,7 1.,600 87,50
B 24.000 360 1 24.000 125,00
C 30.000 540 1,5 45.000 187,50
Total 72.000 - - 81.600 -

17) O entitate economică fabrică cinci tipuri de produse A, B, C, D și E și obține în perioadă


următoarele cantități: 6.500 kg A, 7.500 kg B, .8.200 kg C, 9.800 kg D și 8.000 kg E.
totodată, produsele au următoarele lungimi: A 50 cm, B 60 cm, C 80 cm, D 30 cm și E 100
cm. Pentru obținerea producției, s-au efectuat cheltuieli de 119.210 lei, din care 74.000
lei cheltuieli cu materii prime și 45.210 lei cheltuieli de prelucrare. Să se determine costul
unitar pentru cele cinci categorii de produse știind că cheltuielile cu materiile prime sunt
direct proporționale cu cantitatea fabricată și cheltuielile de prelucrare sunt invers
proporționale față de lungimea produselor.

Chelt. prelucrare pe unitate etalon = 45.210 / 22.925 = 1,97 lei/etalon

14
Contabilitate de Gestiune

Chelt.
Indici Producție Chelt.
Cantitate Lungime prelucrare /
Produs echivalență etalon prelucrare /
(kg) (cm) cant.
inverși (ki) (Qe) unitate
produs
A 6.500 50 0,6 3.900 1,18 7.691,12
B 7.500 60 0,5 3.750 0,99 7.395,31
C 8.200 80 0,375 3.075 0,74 6.064,15
D 9.800 30 1 9.800 1,97 19.326,41
E 8.000 100 0,3 2.400 0,59 4.733,00
Total 40.000 - - 22.925 - 45.210,00

Chelt. mat. prime pe kg. = 74.000 / 33.243 = 2,23 lei/etalon


Indici
Cantitate Producție Chelt Chelt. mat./
Produs echivalență
(kg) etalon (Qe) mat./unitate cant. produs
direcți (ki)
A 6.500 0,66 4.311 1,48 9.596,97
B 7.500 0,77 5.740 1,70 12.777,03
C 8.200 0,84 6.861 1,86 15.273,37
D 9.800 1,00 9.800 2,23 21.815,21
E 8.000 0,82 6.531 1,82 14.537,42
Total 40.000 - 33.243 - 74.000,00

Produs Cantitate (kg) Ch prel/unitate Ch mat/unitate Cost unitar Cost / cant. produs
1 2 3 4 5=3+4 6=2x5
A 6.500 1,18 1,48 2,66 17,288.09
B 7.500 0,99 1,70 2,69 20,172.34
C 8.200 0,74 1,86 2,60 21,337.53
D 9.800 1,97 2,23 4,20 41,141.62
E 8.000 0,59 1,82 2,41 19,270.42
Total 40.000 - - - 119,210.00

c 2. Procedeul indicilor de echivalență complecși se utilizează pentru a asigura o


dependență a costurilor de două sau mai multe criterii, rezultând o repartizare mai
justă a cheltuielilor în costul produselor; presupune:
- Alegerea produsului etalon;
- Determinarea indicilor de echivalență complecși ca:

 raport direct 𝑘 = , unde: 𝑘 – indice de echivalență produsul i,

𝐶 – consum specific i, 𝐶 – consum specific etalon;

 raport invers 𝑘 = ;

- Transformarea producției obținute din fiecare produs în producție etalon:
𝑄 / = 𝑄 𝑥 𝑘 , unde 𝑄 / – cantitate din i exprimată în produsul etalon, 𝑄 –
cantitate din produsul i;
𝑄 = ∑ 𝑄 / , unde 𝑄 – cantitate totală exprimată în produsul etalon;

15
Contabilitate de Gestiune


- Determinarea costului unitar al produsului etalon: 𝐶 = ;
- Determinarea costului unitar al produsului i: 𝐶 = 𝑘 𝑥𝐶 .

18) O societate care activează în agricultură obține din cultura de porumb boabe intercalată
cu fasole 750 tone fasole și 200 tone porumb. Cocenii sunt evaluați la 9.000 lei, iar vrejii
de fasole sunt evaluați la 1.750 lei. Totalul cheltuielilor de producție este de 580.000 lei.
Valorile realizabile nete sunt: pentru fasole 600 lei/t, pentru porumb 2.700 lei/t.
Determinați costul pentru o unitate echivalentă și costul pentru unitatea fizică de
producție obținută, utilizând procedeul indicilor de echivalență complecși.

Val. Indici
Cantitate Producție Cost
Produs realizabilă echivalență
(t) etalon (Qe) unitar
(lei/t) (ki)
1 2 3 4 5=2x1 6
Fasole 750 600 1 750 575
Porumb 200 2.700 1,2 240 690
Total 950 - - 990 -
Cheltuieli de repartizat asupra produselor principale: 580.000 – 9.000 – 1.750 = 569.250 lei
K porumb = (200 x 2.700)/(750 x 600) = 1,2
Cost unitar fasole = 569.250 / 990 = 575 lei/t
Cost unitar porumb = 575 x 1,2 = 690 lei/t

19) O societate fabrică trei categorii de produse A, B si C în următoarele cantități: produsul A


36.000 tone, produsul B 28.800 tone, iar produsul C 21.600 tone. Cheltuielile totale
efectuate pentru obținerea acestei structuri a producției sunt în cuantum de 101.808 lei.
Determinați costul pentru o unitate echivalentă și costul pentru unitatea fizică de
producție obținută, utilizând procedeul indicilor de echivalență complecși, cunoscând
faptul că pentru produsul A s-au consumat 18.000 kg materie primă și a fost necesar un
timp de prelucrare de 20 ore, pentru produsul B s-au consumat 28.800 kg materie primă
și a fost necesar un timp de prelucrare de 31 ore, iar pentru produsul C s-au consumat
21.600 kg materie primă și a fost necesar un timp de prelucrare de 26 ore. (Se alege ca
etalon produsul B.)

Materie Timp Indici Prod.


Cost
Produs Cantitate primă prelucrare p1 x p2 echivalență etalon
unitar
(p1, kg) (p2, ore) (ki) (Qe)
A 36.000 18.000 20 360.000 0,806 29.032 1.125,80
B 28.800 14.400 31 446.400 1 28.800 1.395,99
C 21.600 12.000 26 312.000 0,699 15.097 975,69
Total 86.400 - - - 72.929 -
k A = (18.000 x 20) / (14.400 x 31) = 360.000 / 446.400 = 0,806
k C = (12.000 x 26) / (14.400 x 31) = 312.000 / 446.400 = 0,699

16
Contabilitate de Gestiune

c 3. Procedeul indicilor de echivalență agregați urmărește cheltuielile în structura lor,


conform modului de formare, stabilindu-se ponderea fiecărei categorii de cheltuieli
în volumul cheltuielilor totale:
- Alegerea produsului etalon;
- Determinarea greutății specifice (ponderii, gj) aferente fiecărei categorii de cheltuieli
(Chj) în volumul cheltuielilor totale (∑Chj): 𝑔 = ∑ ;
- Determinarea indicilor de echivalență simpli ca:
 raport direct 𝑘 = , unde: 𝑘 – indice de echivalență produsul i, 𝐶 – consum
specific i, 𝐶 – consum specific etalon;
 raport invers 𝑘 = ;
- Determinarea indicilor de simpli ponderați: 𝑘 = 𝑔 𝑥 𝑘 ;
- Determinarea indicilor de echivalență agregați: 𝑘 = ∑ 𝑘 ;
- Transformarea producției obținute din fiecare produs în producție etalon:
𝑄 / = 𝑄 𝑥 𝑘 , unde 𝑄 / – cantitate din i exprimată în produsul etalon, 𝑄 –
cantitate din produsul i;
𝑄 = ∑ 𝑄 / , unde 𝑄 – cantitate totală exprimată în produsul etalon;

- Determinarea costului unitar al produsului etalon: 𝐶 = ;
- Determinarea costului unitar al produsului i: 𝐶 = 𝑘 𝑥𝐶 .

20) Determinați costul pentru o unitate echivalentă și costul pentru unitatea fizică de
producție obținută, utilizând procedeul indicilor de echivalență agregați, cunoscând
următoarele informații și alegând produsul A ca etalon:

Pondere Caracteristici pe
Articol de Valoare în total unitatea de produs
Caracteristică (Parametru)
calculație (lei) cheltuieli
A B C
(%)
Materii prime și
521.500 70% Consum specific (k1) 2,5 3 2
materiale
Salarii și
149.000 20% Timp prelucrare (k2) 3 3,15 3,3
asimilate
Întreținere 22.350 3% Timp funcționare utilaje (k3) 10 13 14
Cheltuieli
generale ale 52.150 7% Cheltuieli directe (k4) 40 60 72
secției
Total 745.000 100% Producție obținută (buc) 3.000 2.500 1.500

Indici simpli
Criteriu A B C
Consum specific (k1) 1 1,20 0,80
Timp prelucrare (k2) 1 1,05 1,10
Timp funcționare utilaje (k3) 1 1,30 1,40
Cheltuieli directe (k4) 1 1,50 1,80

17
Contabilitate de Gestiune

Indici simpli ponderați


Criteriu A B C
Consum specific (k1) 0,70 0,84 0,56
Timp prelucrare (k2) 0,20 0,21 0,22
Timp funcționare utilaje (k3) 0,03 0,039 0,042
Cheltuieli directe (k4) 0,07 0,105 0,126
Indici agregați 1 1,194 0,948

Produs Producție etalon Cost unitar


A 3.000 100,58
B 2.985 120,09
C 1.422 95,35
Total 7.407 -
21) Determinați costul pentru o unitate echivalentă și costul pentru unitatea fizică de
producție obținută, utilizând procedeul indicilor de echivalență agregați, cunoscând
următoarele informații și alegând produsul A ca etalon:
Ponderea Caracteristici pe
în total unitatea de produs
Articol de calculație Valoare (lei) Caracteristică (Parametru)
cheltuieli
A B C
(%)
Materii prime și materiale 378.125 55.00% Norma de consum (k1) 2 1,8 2,2
Salarii și asimilate 89.375 13.00% Timp de prelucrare (k2) 10 10 15
Întreținere 144.375 21.00% Timp funcționare utilaje (k3) 8 8 10
Cheltuieli generale ale secției 75.625 11.00% Cheltuieli directe (k4) 10 8 9
Total 687.500 100.00% Producție obținută (kg) 4.000 3.000 3.000

Indici simpli
Criteriu A B C
Consum specific (k1) 1 0,90 1,10
Timp muncă (k2) 1 1,00 1,50
Timp funcționare utilaje (k3) 1 1,00 1,25
Cheltuieli directe (k4) 1 0,80 0,90
Indici simpli ponderați
Criteriu A B C
Consum specific (k1) 0,55 0,495 0,6050
Timp muncă (k2) 0,13 0,130 0,1950
Timp funcționare utilaje (k3) 0,21 0,210 0,2625
Cheltuieli directe (k4) 0,11 0,088 0,0990
Indici agregați 1 0,923 1,1615

Produs Producție etalon Cost unitar


A 4.000,00 67,05
B 2.769,00 61,89
C 3.484,50 77,88
Total 10.253,50 -

18
Contabilitate de Gestiune

d. Procedeul valorii rămase (restului) – utilizat pentru determinarea costului unitar de


producție în cazul entităților care în urma procesului de producție obțin concomitent
un produs principal și unul sau mai multe produse secundare și nu există o altă
posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs;
– Determinarea costului unitar al produselor secundare:
𝐶 = 𝑃𝑟𝑒ț 𝑉â𝑛𝑧𝑎𝑟𝑒 − 𝑇𝑎𝑥𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑙𝑢𝑠𝑒 î𝑛 𝑝𝑟𝑒ț − 𝐴𝑑𝑎𝑜𝑠
− 𝐶ℎ. 𝑎𝑐𝑐𝑒𝑠𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑛𝑒𝑙𝑒𝑔𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐ț𝑖𝑒
– Determinarea costului unitar al produselor principale:
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡. 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 𝑃𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐ț𝑖𝑒 − ∑ 𝐶 𝑥 𝑞
𝐶 =
𝑞
Unde: 𝐶 – costul unitar al produsului secundar i, 𝐶 – costul unitar al produsului
principal, 𝑞 – cantitatea produsă aferentă produsului secundar, iar 𝑞 – cantitatea
produsă aferentă produsului principal

22) O entitate angajează cheltuieli totale de producție în cuantum de 304.520 lei pentru a
obține 10.000 bucăți produse principale A, 1.500 produse secundare B și 1.000 produse
secundare C. Produsul B este vândut cu amănuntul cu 23,80 lei/buc, iar C cu 35,70 lei/buc,
în condițiile în care cota medie de adaos comercial practicată de entitate este de 5%, iar
TVA aplicabilă este 19%. Cunoscând faptul că pentru un produs B sau C cheltuielile de
administrație și desfacere au fost de 1,05 lei/produs, determinați costurile unitare ale
produselor A, B și C, utilizând procedeul valorii rămase.
Produsul B: Produsul C:
Preț vânzare B = 23,8 lei Preț vânzare C = 35,70 lei
TVA = 23,8 x 19/119 = 3,8 lei TVA = 35,7 x 19/119 = 5,7 lei
Preț fără TVA = 20 lei Preț fără TVA = 30 lei
Adaos = 20 x 5/105 = 0,95 lei Adaos = 30 x 5/105 = 1,43 lei
Cost complet B = 19,05 lei Cost complet C = 28,57 lei
Cost unitar B = 19,05 – 1,05 = 18 lei/buc Cost unitar C = 28,57 – 1,05 = 27,52 lei/buc
Total cheltuieli B = 18 x 1.500 = 27.000 lei Total cheltuieli C = 27,52 x 1.000 = 27.520 lei
 Cost unitar A = (304.520 – 27.000 – 27.520) / 10.000 = 250.000 / 10.000 = 25 lei/buc

23) O entitate angajează cheltuieli totale de producție în cuantum de 1.096.773,00 lei pentru
a obține 2.500 bucăți produse principale A, 750 produse secundare B și 350 produse
secundare C. Produsul B este vândut cu amănuntul cu 404,60 lei/buc, iar C cu 357,00
lei/buc, în condițiile în care cota medie de adaos comercial practicată de entitate este de
10%, iar TVA aplicabilă este 19%. Cunoscând faptul că pentru un produs B sau C
cheltuielile de administrație și desfacere au fost de 5 lei/produs, determinați costurile
unitare ale produselor A, B și C, utilizând procedeul valorii rămase.
Produsul B: Produsul C:
Preț vânzare B = 404,60 lei Preț vânzare C = 357 lei
TVA = 64,60 lei TVA = 57 lei
Preț fără TVA = 340 lei Preț fără TVA = 300 lei
Adaos = 30,91 lei Adaos = 27,27 lei
Cost complet B = 309,09 lei Cost complet C = 272,73 lei
Cost unitar B = 309,09 – 5 = 304,09 lei/buc Cost unitar C = 272,73 – 5 = 267,73 lei/buc
Total chelt. B = 304,09 x 700 = 228.067,50 lei Total chelt. C = 267,73 x 350 = 93.705,50 lei
 Cost unitar A = (1.096.773– 228.067,50 – 93.705,50) / 2.500 = 310 lei/buc

19
Contabilitate de Gestiune

24) O entitate angajează cheltuieli totale în cuantum de 350.000 lei pentru a obține 5.000
bucăți produse principale A, 150 buc produse secundare B, 100 buc produse secundare C
și 50 buc produse secundare D. Produsul B este vândut cu amănuntul cu 17,85 lei/buc, C
cu 11,90 lei/buc, iar produsul D cu 23,8 lei/buc, în condițiile în care cota medie de adaos
comercial practicată de entitate este de 5%, iar TVA aplicabilă este 19%. Cunoscând faptul
că pentru un produs B cheltuielile de administrație și desfacere au fost de 1 leu/produs,
pentru C 0,5 lei/buc, iar pentru D 1,5 lei/buc, determinați costurile unitare ale produselor
A, B, C și D, utilizând procedeul valorii rămase.
Produsul B: Produsul C:
Preț vânzare B = 17,85 lei Preț vânzare C = 11,90 lei
TVA = 2,85 lei TVA = 1,90 lei
Preț fără TVA = 15 lei Preț fără TVA = 10,00 lei
Adaos = 0,71 lei Adaos = 0,48 lei
Cost complet B = 14,29 lei Cost complet C = 9,52 lei
Cost unitar B = 14,29 – 1 = 13,29 lei/buc Cost unitar C = 9,52 – 0,5 = 9,02 lei/buc
Total chelt. B = 13,29 x 150 = 1.993,50 lei Total chelt. C = 9,02 x 100 = 902 lei
Produsul D:
Preț vânzare D = 23,8 lei
TVA = 23,8 x 19/119 = 3,8 lei
Preț fără TVA = 20 lei
Adaos = 20 x 5/105 = 0,95 lei
Cost complet D = 19,05 lei
Cost unitar D = 19,05 – 1,5 = 17,55 lei/buc
Total cheltuieli D = 17,55 x 50 = 877,50 lei
 Cost unitar A = (350.000 – 1.993,50 – 902 – 877,50) / 5.000 = 69,25 lei/buc

e. Procedeul echivalării cantitative a producției secundare cu producția principală –


utilizat pentru determinarea costului unitar de producție în cazul entităților care în
urma procesului de producție obțin concomitent două tipuri de produse, unul
considerat principal și unul secundar; procedeul presupune stabilirea unei relații de
echivalență între cantitățile de produs secundar obținute și produsul principal;
etapele metodologice sunt:
– Transformarea teoretică a producției secundare în producție principală:
𝑞 = 𝑞 𝑥𝐸
– Determinarea producției teoretice principale:
𝑄 = 𝑞 + 𝑞
– Determinarea costului unitar pe produs principal:
𝐶ℎ𝑇
𝐶 =
𝑄
– Determinarea cheltuielilor totale aferente produsului secundar:
𝐶ℎ = 𝑞 𝑥 𝐶
– Determinarea costului unitar al produsului secundar:
𝐶ℎ
𝐶 =
𝑞
Unde: 𝑞 – producția secundară transformată în producție principală; 𝑞 – producția
secundară; E – relația de echivalență dintre 𝑞 și 𝑞 (coeficient de echivalare); 𝑄 –
producția principală totală teoretică; 𝐶 – cost unitar produs principal; 𝐶ℎ𝑇– cheltuieli

20
Contabilitate de Gestiune

totale; 𝑄 – producție principală totală teoretică; 𝐶ℎ – cheltuieli totale ale produsului


secundar; 𝐶 – cost unitar produs secundar.

25) O sondă petrolieră produce 100.000 t țiței și 6.000.000 m3 gaze de sondă. Cheltuielile
totale ocazionate de obținerea ambelor produse sunt de 80.710.000 lei. Determinați
costul unitar al unui m3 gaze de sondă și al unei tone de țiței utilizând procedeul
echivalării cantitative a producției secundare cu producția principală, cunoscând faptul
că producția de gaze de sondă, considerate produse secundare, se echivalează cu
producția de țiței, considerat produs principal, după relația:
E: 1.000 m3 gaze de sondă = 1 t țiței
1𝑡
1𝑚 =
1.000
6.000.000
𝑞 = 𝑞 𝑥𝐸= = 6.000 𝑡
1.000
𝑄 = 𝑞 + 𝑞 = 100.000 𝑡 + 6.000 𝑡 = 106.000 𝑡
𝐶ℎ𝑇 80.710.000
𝐶 = = = 761,41 𝑙𝑒𝑖/𝑡 ț𝑖ț𝑒𝑖
𝑄 106.000
𝐶ℎ = 𝑞 𝑥 𝐶 = 6.000 𝑥 761,41 = 4.568.460 𝑙𝑒𝑖
. .
 𝐶 = = = 0,76 𝑙𝑒𝑖/ 𝑚 𝑔𝑎𝑧 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑ă
. .

26) O entitate realizează într-o perioadă de gestiune două produse P1 (principal) și P2


(secundar). Cheltuielile de producție totale sunt 113.125 lei, iar cantitățile realizate sunt
250 t P1 și 5.000 m3 P2. Determinați costul unitar al unui m3 P2 și al unei tone de P1
utilizând procedeul echivalării cantitative a producției secundare cu producția principală,
cunoscând faptul că producția de P2, se echivalează cu producția de P1, după relația:
E: 1.000 m3 gaze de sondă = 1 t țiței
1𝑡
1𝑚 =
1.000
5.000
𝑞 = 𝑞 𝑥𝐸= = 5𝑡
1.000
𝑄 = 𝑞 + 𝑞 = 250 𝑡 + 5 𝑡 = 255 𝑡
𝐶ℎ𝑇 113.125
𝐶 = = = 443,627 𝑙𝑒𝑖/𝑡
𝑄 25
𝐶ℎ = 𝑞 𝑥 𝐶 = 5 𝑥 443,627 = 2.218,137 𝑙𝑒𝑖
. ,
 𝐶 = = = 0,4436 𝑙𝑒𝑖/ 𝑚
.

21

S-ar putea să vă placă și