Modelarea generatoarelor sincrone și asincrone

utilizate in cadrul centralelor eoliene de

producere a energiei electrice

A efectuat: Morari Andrei

Grupa: EIEI 1
Coordonator: Popescu Florin
 2018
I. Introducere.

1. Mașina Sincronă

Masina sincronă este o maşină electrică de curent alternativ in general trifazat, la care
viteza de rotaţie a rotorului in regim permanent stabilizat de funcţionare, este identică cu viteza
de rotaţie a cîmpului magnetic învârtitor din întrefier. Prin urmare viteza Ω2 a rotorului este
constantă, fiind chiar viteza de sincronism a campului magnetic invârtitor, Ω1, adică: depinzind
numai de frecvenţa f a reţelei şi de numărul de perechi de poli p ai cîmpului, deci de înfăşurare.

Fig.1.1 Generator sincron

Regimul de generator sincron (alternator) este regimul de bază în funcţionarea maşinii

sincrone, la fel cum regimul motor este cel de bază pentru maşina asincronă. Impreună cu
motorul primar cuplat pe acelaşi ax, formează agregatul de bază (blocul energetic) al oricărei
centrale electrice, fiind cea mai importantă componentă a centralei. Dupa felul motorului de
antrenare, generatoarele sincrone pot fi: turbogeneratoare, când motorul de antrenare este o
turbina cu aburi sau gaze, de turatie mare (1500 sau 3000 rot/min); generatoare antrenate de
motoare Diesel, la care turatia este cuprinsa între 500 si 1000 rot/min; hidrogeneratoare, la care
motorul de antrenare este o turbina hidraulica, de turatie mica (94 – 500 rot/min).
 Puterile masinilor sincrone sunt limitate din considerente mecanice si termice. Astfel,
hidrogeneratoarele se construiesc pentru puteri pâna la 500 MVA, iar turbogeneratoarele, pâna la
1000 - 1500 MVA. Prin utilizarea supraconductibilitatii se prevede puterea limita de 2500,
respectiv 5000 MVA.

2. Constructia mașinii sincrone, caracteristicile generatorului sincron și

marimile nominale

Ca orice masina electrica rotativa, masina sincrona este alcatuita din doua parti principale:
statorul si rotorul. La masinile sincrone trifazate de constructie normala, statorul este indusul si
este identic cu cel al unei masini asincrone.

Rotorul, care este inductorul masinii sincrone, se executa în doua variante: cu poli aparenți,
construcţie adoptată la viteze mici şi mijlocii (pană la 1000 rot/min) si cu poli înecati -construcţie
specifică vitezelor ridicate (1500 rot/min şi 3000 rot /min).

La masinile sincrone de mare putere, piesele polare sunt prevazute cu bare din cupru sau
alama, scurtcircuitate la capete prin inele (similar înfasurarii rotoarelor motoarelor asincrone în
simpla colivie), constituind înfasurarea de amortizare. Rolul acestei înfasurari este de a produce
cupluri care sa amortizeze oscilatiile pendulare ale rotorului în jurul pozitiei de functionare
stabila. De asemenea, ea serveste la pornirea în asincron a motorului sincron. La acest tip de rotor
întrefierul este neuniform, el fiind mic sub piesele polare si foarte mare în portiunile dintre poli.

Sursa de curent continuu poate fi un generator de curent continuu sau un generator de c.a.
asociat cu o instalatie de redresare(excitatoare), situate pe acelasi ax cu masina sincrona sau
antrenate de un alt motor (generatoare sincrone cu excitatie independenta); de asemenea,
înfasurarea de excitatie se poate alimenta direct de la bornele generatorului sincron, prin
intermediul unor transformatoare de tensiune si de curent si al unei instalatii de redresare
(generatoare sincrone cu excitatie statica).

Puterea sursei de c.c. reprezinta în general (1 - 1,5)% din puterea masinii sincrone, astfel
încât constructia normala este mult mai avantajoasa decât constructia inversata (inductor fix si
indus mobil), folosita la masinile de puteri mici sau cu destinatie speciala.
 3. Motorul asincron

Mașina asincronă (numită și motor asincron, deoarece funcționează în special în regim

de motor) este o mașină electrică de curent alternativ care nu are conexiuni între stator și rotor,
transferul de energie dintre aceste circuite realizându-se prin inducție electromagnetică. Rotorul
nu este conectat prin perii colectoare, ca la majoritatea mașinilor electrice rotative, și are forma
unui sistem de bare dispuse cilindric („rotor în scurtcircuit” sau „colivie de veveriță”).

O caracteristică o constituie faptul că viteza de rotație este puțin diferită de pulsația câmpului
magnetic învârtitor, de unde și denumirea de asincron.

O altă caracteristică a mașinii asincrone este faptul că poate funcționa fără nicio modificare în
trei regimuri de funcționare:

 motor electric: realizează conversia energiei electrice (primită de la bornele înfășurării

statorice) în energie mecanică transmisă la arborele mașinii de lucru acționate;
 generator electric: prin antrenarea masinii din exterior la o turație suprasincronă, mașina
transmite la rețeaua electrică, prin bornele statorului, putere activă;
 frână electromagnetică: mașina primește putere de la arbore și putere electrică activă de la
bornele statorului pe care le transformă în căldură în circuitul rotorului, realizând frânarea
mașinii de lucru acționate.

II. Energia Eoliana

Energia eoliană este una dintre energiile regenerabile a cărei utilizare este în plină
dezvoltare. Este energia vântului, o formă de energie regenerabilă. La început energia vântului
era transformată în energie mecanică. Ea a fost folosită de la începuturile umanității ca mijloc de
propulsie pe apă pentru diverse ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt.
Tehnologiile actuale de conversie a energiei eoliene în energie electrică permit obtinerea energiei
electrice la costuri competitive cu costurile altor procedee de conversie .
 Generatoarele utilizate in cadrul centralelor eoliene de producere a energiei electrice sunt
cu precadere generatoare sincrone cu magneti permanenti. In ultima perioada s-a pus tot mai mult
accentul pe utilizarea generatoarelor asincrone in cadrul centarlelor eoliene. Avantajele
generatoarelor asincrone în raport cu generatoarele sincrone sunt fiabilitate sporită, costul redus şi
întreţinerea simplă. Generatoarele asincrone sunt folosite atât în paralel cu reţelele existente, caz
în care reţeaua le asigură energia reactivă necesară magnetizării lor, cât şi pe retele proprii, caz în
care energia reactivă de magnetizare a lor este asigurată de baterii de condensatoare.
Schema de principiu a unei centrale electrice eoliene este prezentata în Figura 1.2.

Figura 1.2 - Schema de principiu a unei centrale electrice eoliene

Între turbina eoliană şi generatorul electric este dispus un multiplicator de turaţie. La o

anumită viteză a vântului, generatorul electric furnirează o putere maximă la o turaţie numită
turaţie optimă. Cu cât viteza vântului este mai mare cu atât şi această turaţie optimă este mai
mare figura 1.3.
 Figura 1.3 – Dependenta dintre puterea debitata de generator in retea si turatie

Deoarece viteza vantului nu este constanta, este necesar ca generatorul să fie introdus într-
un circuit de comandă automată care să îi asigure funcţionarea în permanenţă la turaţiile optime,
iar el să poată furniza puterea maximă posibilă.
In cele ce urmeaza voi prezenta modelul matematic al celor doua tipuri de generatoare
folosite in sistemele eoliene de producere a energiei electrice (generatorul asincron si cel sincron)
si voi simula functionarea generatorului asincron, cu scopul de a-l integra apoi in modelul unei
centrale eoliene moderne.
Decizia de a restrange studiul asupra generatorului asincron si a centralelor eoliene cu
generator asincron o motivez prin simplul fapt ca in zilele noastre a aparut o tendinta puternica de
a se construi centrale eoliene cu generatoare asincrone. Acestea aduc pe langa avantajele
mentionate anterior si posibilitata conecatarii directe la reteaua de distributie si nu in ultimul rand
posibilitatea eliminarii multiplicatorul de viteza. Aceasta ultima posibilitate va fi tratata in ultima
parte a proiectului.
 III. Modelarea generatorului sincron

1. Modelul matematic al generatorului sincron

Pentru modelarea generatorului sincron trebuie mai intai sa construim modelul matematic
al generatorului. Acesta se construieste treptat, pleacandu-se de la datele nominale ale masinii si
ecuatiile Kirchhoff scrise pentru schema echivalenta a masinii. In final se va obtine pentru
generatorul sincron urmatoul sistem de ecuatii :

 d sd
u sd  R  i sd   sq  dt

 d sq
u sq  R  i sq   sd 
dt

u  R  i  d e
 e e
dt

0  R  i  d s
 D D
dt
 d Q
0  RQ  iQ 
 dt

 d  Ld  id  M de  ie  M ds  i D
  L  i  M  i
 q q q Qq Q

 3
 e  Le  ie  M ed  i d  M ed  i D
 2
 3
 D  Ld  id  M de  ie  2 M Dd  id

  L  i  3 L  i
 Q Q Q
2
Qq q

 J d 3
  p  ( sd i sq   sq i sd )  M r
 p dt 2



Sistemul are ca marimi de intrare (marimi cunoscute) usα, usβ, urα, urβ şi Mantrenare, iar ca
necunoscute (marimi de iesire) avem cei 4 curenţi (i sα, isβ, irα, irβ), cuplul electromagnetic Me şi
pulsatia, ω.
 2. Modelul generatorului sincron realizat in Matlab - Simulink
Pe baza modelului matematc al generatorului sincron, prezentat anterior, s-a simulat, cu
ajutorul programelor Matlab-Simulink, functionarea unui generator sincron de 9.42 kW.

3. Parametrii initiali
Datele mominale ale generatorului studiat sunt prezentate in tabelul 1.1.
Tabelul 1.1 – Datele nominale ale generatourului sincron simulat
Marime Valoare Marime Valoare
Pn 9.42 kVA p 8
Un 380 V Uf 220 / 657.4 V
In 25 / 14 A If 43.30 / 24.24 A
nn 4500 rpm fn 50 Hz

4. Schema in Simulink a generatoului sincron

Modelarea functionarii generatorului sincron a fost realizata cu ajutorul librariilor puse la
dispozitie de programele Matlab-Simulink. In figura 1.4 este prezentata schema studiata, care
contine atat generatorulul sincron, cu infasurare de excitatie, cat si reteaua in care acesta a fost
integrat.

Figura 1.4 – Schema in Simulink a generatourlui sincron si a retelei in care a fost integrat

Continutul blocului ce modeleaza generatorul sincron este prezentat in figura 1.5.

 Figura 1.5 – Modelul in Simuluink al generatorului sincron cu infasurare de excitaite

Dupa cum se poate observa in figura 1.5 modelarea generatorului sincron a fost realizata
tinandu-se cont atat de ecuatiile electrice cat si de cele mecanice ale generatorului. Modelul
electric al generatorului este prezentat in figura 1.6.

Figura 1.6 – Modelul electric al generatorului sincron cu infasurare de excitatie

 În figura 1.7 este prezent modelul mecanic al generatorului studiat .

Figura 1.7 – Modelul mecanic a generatorului sincron studiat

5. Reprezentarea grafica a marimilor instantanee

In urma rularii simularii, s-au obtinut formele de unda ale curentilor, tensiunilor si
puterilor schimbate de generator cu reteaua, in cadrul careia a fost integrat.
Figura 1.8a prezinta formele de unda ale curentiilor debitati de generator in retea, pentru
un cuplu de antrenare constant si o turatie a axului de n=1500 rpm.

Figura
1.8 – Formele de unda ale curentilor debitati de generator in retea
 Tensiunile la bornele generatorului pot fi observate in figura 1.9a .

Figura 1.9– Formele de unda ale tensiunilor la bornele generatorului

Deoarece formele de unda din figurile 1.8 si 1.9 au fost realizate pentru un cuplu constant
valorile instantanee ale tensiunii si curentului nu prezninta variatii semnificative. In realitate, in
cadrul unei centrale eoliene cuplul de antrenare variaza, deoarece aceasta depinde de viteza
vantului.
Intrucat generatorul studiat se doreste a fi utilizat in cadrul unei centrale eoliene de
producere a energiei electrice este important sa studiem si comportamentul acestuia in cazul in
care cuplul de antrenare se modifica. In vederea realizarii acestui studiu se va impune cresterea
treptata a cuplului de la 7 Nm la 9 Nm si apoi la 16 Nm. Pentru ca valorile instantanee ale
curentilor si tensiunilor sa poata fi interpretate cu usurinta acestea vor fi prezentate in amperi si
respectiv in volti. Formele de unda ale curentilor si tensiunilor la bornele generatorului, obtinute
in urma simularii, sunt prezentate in figura 1.8b si respectiv 1.9b.

Figura 1.8b – Formele de unda ale tensiunii la bornele generatorului pentu o variatie a cuplului
deantrenare de la 7 Nm la 16Nm
 Figura. 1.9b - Formele de unda
ale curentilor debitati de generator in cazul vatiatiei cuplului de antrenare de la 7 Nm la 16 Nm

Analizand formele de unda din figurile 1.8b si 1.9b se observa ca valorile instantanee ale
tensiunilor si curentilor la bornele generatolui se modifica semnificativ odata cu schimbarea
cuplului de antrenare. Astfel la 7 Nm valoarea instantanee a curentului este de 9.456A, iar
valoarea tensiunii este de 30V. Crescand cuplul de antrenare la 9 Nm valoara curentului va creste
la 9.48A, iar valoarea tensiunii va atinge 38V. La 16 Nm curentul injectat de generator in retea
are o valoare instantanee de 18.95A , iar tensiunea la bornele generatorului are o valoare
instantanee de 79V.
Un alt element important in studiul oricarui generator il reprezinta puterea activa si
reactiva pe care generatorul o schimba cu reteaua in care este integrat.
In figura 1.9 se pot observa formele de unda ale puterii active si reactive obtinute in urma
simularii functionarii generatorului studiat.
 Figura 2.1 – Puterea activa si reactiva schimbata de generator cu reteaua

Urmarind evolutia formei de unda a puterii reactive (figura 2.1) se observa ca generatorul
sincron introduce energie reactiva in retea, spre deosebire de generatroul asincron, care absoarbe
din retea, sau de la o sursa extena energie reactiva, pentu magnetizarea circuitului feromagnetic.
Datorita acestui avantaj, in cele mai multe cazuri constructorii de centrale eoliene preferea sa
utilizeze generatoare sincrone, chiar daca generatoarele asincrone au si ele avantajele lor.

IV. Modelarea generatorului asincron

1. Modelul matematic al generatorului asincron

În literatură se întâlnesc mai multe tipuri de modele matematice folosite pentru simularea
regimurilor de funcţionare şi pentru comanda automată a maşinii asincrone. În lucrarea de faţă s-a
folosit, pentru analizat funcţionării generatorului asincron (cu rotor bobinat), un model liniar, în
coordonate (α,β).
Se presupune totodata că generatorul asincron funcţionează în paralel cu sistemul
energetic de distribuţie, la nivelul de joasă tensiune, care îi asigură totodată şi energia reactivă
necesară magnetizării circuitului magnetic al rotorului.
Modelul matematic al generatorului asincron are la bază sistemul de ecuaţii de
functionare, în coordonate (α,β) şi are ca scop determinarea curenţilor injectaţi de generator în
reţea.
 u s  ( Rs  sLs )  i s  s  Lm  i r

u s  ( Rs  sLs )  i s  s  Lm  i r

 u r  0  ( Rr  sLr )  i r  sLm i s  Ls i s  Lr i r

 u r  0  ( Rr  sLr )  i r  sLm i s  Ls i s  Lr i r

d J d p 1
M a  M  M Fe  M m  J      ( M a  M  M Fe  M m )  
dt p dt J s

Marimile de intrare (marimi cunoscute) sunt: usα, usβ, urα, urβ şi Mantrenare, iar marimile de
ieşire (necunoscute) sunt cei 4 curenţi (isα, isβ, irα, irβ), cuplul electromagnetic Me şi pulsatia, ω
(figura 5.3). Totodata se pot vizualiza şi tensiunile staorice obtinute.

2. Modelul generatorului asincron realizat in Matlab – Simulik

Simulararea a fost realizată cu ajutorul softurilor Matlab şi Simulink, pentu o maşină

asincronă trifazată, cu rotorul bobinat, având puterea nominala PN=5.5 kW la turaţia nominala
nN=1500rot/min.

3. Parametrii initiali
Parametrii electrici ai maşinii sunt prezentaţi în tabelul 2.2.

Tabelul 2.2 – Parametii electrici ai maşinii studiate

Parametru Valoare Parametru Valoare
Usn 380 V Lm 0.189 H
Isn 24.04 A Ls (Lss) 0.196 H
fsn 50 Hz Lr 0.197
p 2 σ 0.076
J 0.024 Kg∙m2 Lsc 0.0151 H
Rr 1.124 Ω Tr 0.175 H/Ω
Rs 1.694 Ω psisn 0.99

4. Schema in Simulink a generatoului asincron

Schema completă care modelează ecuaţiile de functionare ale generatorului asincron este
prezentata în figura 2.3.
 Fig.
2.3 –

Modelul in Simulink al generatorului asincron

5. Reprezentarea grafica a marimilor instantanee

În urma rulării programului se va executa secvenţa din figura 2.3 (care presupune
rezolvarea sistemului de ecuaţii ale generatorului asincron) şi se vor obţine formele de undă ale
tensiunilor şi curentilor la bornele generatorului.
Valoarea tensiunii şi intensitatea curentului (la bornele generatorului) depind în cea mai
mare masură de cuplul de antrenare (viteza vântului), dar şi de parametrii sarcinii conectate la
bornele generatorului.
În figura 2.4 sunt prezentate formele de undă ale curentului şi tensiunii obţinute pentru un
cuplu de 16 Nm.
Figura 2.4 - Formele de unda ale curentului si tensiunii pentru un cuplu de 16 Nm

Scăderea cuplului de antrenare va avea ca efect imediat scaderea valorii tensiunii la

bornele generatorului şi a curenţilor injectaţi în reţea. În figura 2.4 sunt prezentate formele de
undă ale curentului şi tensiunii obţinute pentru un cuplu de 10 Nm.
Figura 2.4 - Formele de undaale curentlor si tensiunilor pentru un cuplu de 10 Nm
 În cazul în care la bornele generatorului nu există consumatori (generatorul functionează
în gol), în calculul intervine doar impedanţa reţelei, fapt ce are ca urmare creşterea vlorii efective
a tensiunii măsurate la bormele generatorului. Forma de undă a tensiunii în cazul funcţionarii în
gol a generatorului este prezentată în figura 2.5.

Figura 2.5– Forma de unda a tensiunii in cazul functionarii in gol a generatorului

Tinand cont ca generatorul simulat va fi utilizat in cadrul unei centrale eoliene de

producere a energiei electrice este important sa studiem comportamentul acestuia in cazul unui
sal de cuplu. In figura 2.6 sunt prezentate formele de unda ale curentilor si tensiunilor, atunci
cand cuplul de antrenare creste brusc de la 1.4 Nm la 16 Nm.
Figura 2.6 – Formele de unda ale curentilor si tensiunilor in cazul unui salt de cplu
Formele de undă ale curenţilor şi tensiunilor depind şi de parametrii reţelei şi/sau a receptoarelor
conectate la bornele generatorului, deoarece aceştia intervin în mod direct în ecuaţiile de
functionarea a generatorului şi implicit si în schema ce modelează funcţionarea acestuia.
Ţinând cont de faptul că tensiunile şi curenţii debitaţi de generator variază în funcţie de
viteza vântului (cuplul de antrenare) şi de parametrii reţelei/receptoarelor aceste nu poate fi
conectat direct la reţea. Cuplarea generatorului la reţea se va face prin intermediul unui convertor,
care să aducă tensiunea şi curenţii debitaţi de generator la parametrii reţelei în care urmează a fi
integrat.
Pentru a-si indeplini rolul in cadrul centralei eoliene generatroul asincron trebuie sa
absoarba din retea (sau de la o sursa exterioara) energia reactivă necesara magnetizarii miezului
feromagnetic global.
Dupa cum am precizat si anterior pentru asigurarea energiei reactive necesare
generatroului asincron se utilizeaza o sursă locală de energie reactivă. Această sursă este
reprezentată de o baterie de condensatoare.
Pentru a intelege mai bine schimbul de energii dintre generator (centrala eoliana) si retea
in figura 2.7 este prezentat schematic bilantul de puteri al generatroului asincron .

Fig. 2.7-
Bilanţul puterilor
la

generatorul asincron
 Figura 2.8 prezinta puterea activa (in MW) introdusa de centrala in reataua la care este

conectata.
Fig. 2.8 – Putrea activa debitata in retea

In figura 2.9 se poate vedea schimbul de putere reactiva intre centrala si reteaua la care
este iterconectata aceasta.

Fig. 2.9 – Schimbul de putere reactiva intre centrala si retea

In incheierea acestui capitol putem spune ca studiul centralelor eoliene de producere a

energieie electrice este un domeniu asupra caruia s-au efectruat numeroase studii si experimente,
si care ramane inca deschis, existanad pemanent diferite idei care puse in practica pot imbunatati
aceste centrale “verzi”, care in viziunea multor cercetatori reprezinta viitorul.
Desi tehnologia turbinelor eoliene moderne s-a dezvoltat foarte mult in ultima perioade
principiul de bază al turbinei eoliene a rămas aproape neschimbat şi constă din două procese de
conversie realizate de componentele principale: rotor şi generator.
 Generatoarele utilizate în construcţia centralelor eoliene diferă în funcţie de tipul acesteia.
Astfel în centralele eoliene cu viteză constantă se utilizează generatoare asincrone cu rotorul în
colivie (SCIG – Squirrel-Cage Induction Generator) , iar în centralele eoliene cu viteză variabilă
se utilizează generatoare sincrone (WRSG – Wound Rotor Synchronous Generator sau PMSG –
Permanent Magnet Synchronous Generator) sau generatoare asincrone cu rotorul bobinat (WRIG
– Wound Rotor Induction Generator).
În ceea ce privşte generatorul asincron, acesta absoarbe, pe la arbore puterea mecanică
activă şi o transmite, în principal, prin întrefierul generatorului spre stator şi de acolo se
injectează în reţeaua de alimentare.
Una din marile probleme al maşinii asincrone este reprezentată de energia reactivă
necesara magnetizarii miezului feromagnetic global.
În cazul generatorului asincron pentru asigurarea energiei reactive se utilizeaza o sursă
locală de energie reactivă. Această sursă este reprezentată de o baterie de condensatoare.
Ansamblul maşină asincronă – baterie de condensatoare, astfel obţinut, se numeşte
generator cu autoexcitaţie.
Energia reactiva necesara magnetizarii circuitului magnetic al generatorului asincron se
poate calcula pe baza incercari (ca motor) la mersul in gol sau pe baza bilantului energetic
În cazul generatoarelor asincrone cu rotorul bobinat, pentru a funcţiona într-o gamă de
viteze care variază de la viteze subsincrone (alunecare pozitivă) la viteze suprasincrone
(alunecare negativă) este necesar ca, convertorul de putere să fie bidirecţional. Sistemul de
control al unei centrale eoliene cu generator asincron dublu alimentat trebuie sa gestioneze atât
puterea reactivă interschimbată de generator cu reţeaua cât şi puterea activă generată de centrală.