Sunteți pe pagina 1din 63

Determinarea datelor de timp

Documentaţie
pentru modul număr: 3210247
© Copyright 2008
by REFA Bundesverband e.V.
Verband für Arbeitsgestaltung,
Betriebsorganisation und Unternehmens-
entwicklung, Darmstadt

All rights, particularly those of the translation,


reserved. Reprints or photomechanical repro-
duction are subject to prior, written consent.

REFA is a registered trademark.

Printed and distributed by REFA,


Witttichstraße 2, 64295 Darmstadt
Germany.
Tel.: ++49 6151 88 01 155
Fax: ++49 6151 88 01 243
e-mail: International@refa.de

REFA-services in the internet:


http://www.REFA.com
Determinarea datelor de timp

Cuprins

Cuprins
1 Introducere 1
2 Cunoştinţe de bază 2
2.1 REFA-Programul Standard pentru Studiul Timpului 2
2.2 Tehnici 4
2.2.1 Noţiuni generale 4
2.2.2 Puncte de măsurare şi proceduri de măsurare 5
2.2.2.1 Puncte de măsurare 5
2.2.2.2 Proceduri de măsurare a timpului 5
2.2.2.3 Înregistrarea punctelor de măsurare 8
2.2.3 Aparate de măsurare a timpului 9
2.2.3.1 Cerinţe pentru aparatele de măsurare a timpului 12
2.2.4 Succesiunea desfăşurării secvenţelor proceselor de muncă 24
2.2.5 Fişa pentru studiul timpului 28
2.2.5.1 Pagina faţă a fişelor pentru studiul timpului Z1 şi Z2 28
2.2.5.2 Pagina verso a fişei pentru studiul timpului Z1 31
2.2.5.3 Fişa suplimentară Z1E 35
2.2.5.4 Pagina verso a fişei pentru studiul timpului Z2 35
2.2.5.5 Fişa suplimentară Z2E 40
2.2.5.6 Fişa pentru studiul timpului Z3 40
3 Aplicaţii practice 45
4 Rezumat 46

© REFA
I
Determinarea datelor de timp

© REFA
II
Determinarea datelor de timp

1.Introducere

Studiul timpului consta in determinarea timpilor nominali, prin masurarea si analiza


timpilor reali.

Studiile de timp includ descrierea sistemului de lucru, adică a procedeului de lucru, a


metodei şi a condiţiilor de lucru, precum şi stabilirea cantităţilor de referinţă, a
factorilor de influenţă, a randamentelor şi a timpilor reali, pentru fiecare secvenţă de
desfăşurare a procesului; evaluarea acestora are ca rezultat timpii nominali pe
secvenţe de proces.

Studiile de timp, descrise in modul, sunt înregistrate de o alta persoană decat


executantul, deci înregistrările sunt realizate de o persoană calificată în acest sens.

Procedurile studiului timpului sunt influenţate semnificativ de tipul sarcinii de lucru ce


urmează a fi investigată, cât şi de scopul investigării. În consecinţă, cerinţele studiului
timpului diferă în cazul în care aceste studii se utilizează pentru calculul salariilor faţă de
cazul în care sunt utilizate ca bază pentru îmbunătăţirea utilizării mijloacelor de lucru. În
acelaşi timp există o diferenţă între studiile de timp utilizate în scopul determinarii timpilor
standard (planificati) pentru utilizări repetate (vezi modulul Timpi Standard - planificati) sau
doar pentru utilizare ocazională

Următoarele capitole, au la baza premisele::


1. Prin înregistrarea timpilor se stabileşte timpul raportat la om
2. Timpii stabiliţi prin înregistrare, trebuie să poată fi utilizaţi pentru planificare, conducere şi
conducere, precum şi pentru plata salariilor
3. Studiul timpului trebuie în aşa fel organizat, încât să poată fi utilizat în stabilirea timpilor
standard.

O trăsătură importantă a studiului timpului o constituie observarea de către persoanele care


colectează datele procesului real. Minutele inregistrate sunt rezultatul observaţiilor. În acest
scop, observatorul dispune de un mijloc de măsurare a timpului (de obicei un cronometru) şi
de o fişă de studiu timpului.

Important este ca protocolul studiului timpului, adică datele conţinute în fişa de studiu a
timpului, să fie reproductibile. Condiţiile în care sunt înregistraţi timpii trebuie consemnate cu
aceeaşi rigurozitate ca şi timpii înşişi. Un studiu al timpului trebuie să se bazeze pe
următoarele considerente: dacă unei persoane i se înmânează un studiu de timp aceasta
trebuie să fie capabilă să stabilească, pe baza acestor date, un nou sistem de lucru ce va
produce rezultate similare cu cele ale sistemului de lucru observat. Dacă această precondiţie
este realizată se poate spune că studiul de timp este o copie a sistemului observat, deci
poate fi reprodus.

Aceste cerinţe ale studiului timpului sunt importante în special pentru a răspunde la
următoarele întrebări:
1. Ce condiţii ale sistemului de lucru trebuiesc notate şi care sunt detaliile necesare
descrierii secvenţelor procesului?
2. Câţi timpi trebuiesc înregistraţi pentru o secvenţă a procesului?

1
Determinarea datelor de timp

2 Cunoştinţe de bază

Modulul de curs tratează următoarele aspecte:


 REFA-Programul Standard pentru Studiul Timpului
 Modul de realizare a studiului de timp
 Proceduri pentru măsurarea timpului şi aparate pentru măsurarea timpului
 Diferite secvenţe de proces pentru diferite sarcini de lucru
 Diferite fişe de studiu de timp şi utilizarea lor.

2.1 REFA-Programul Standard pentru Studiul Timpului

REFA-Programul Standard pentru Studiul Timpului (Fig.1) oferă o privire de ansamblu


asupra următoarelor secţiuni. Când se intenţionează utilizarea studiului de timp, trebbie
precizată frecvernţa utilizării datelor, scopul pentru care se realizează studiul de timp
(planificare, conducere, supervizare, salarizare) şi trebuie menţionat dacă acesta este
utilizat pentru stabilirea sau nu a timpilor standard /planificaţi.

Mai mult chiar, în multe cazuri un studiu de timp are relevanţă numai dacă procesul
investigat este proiectat în aşa manieră încât să se poată desfăşura ulterior, cu
aceleaşi procedee de lucru, metode de lucru şi în condiţii de lucru similare.

La desfăşurarea unui studiu de timp trebuie urmate o serie de reguli (de exemplu persoanele
implicate trebuie să fie informate). Mai mult chiar, trebuie concepută procedura de măsurare
a timpului analizat, tipul aparatului de măsurare a timpului utilizat şi fişa de studiu a timpului.
În mod uzual aceste probleme sunt deja rezolvate în cadrul companiilor.

În acest stadiu pregătirea studiului de timp începe prin completarea primei pagini. Diferitele
secvenţe dee proces ale muncii repetitive pentru care se înregistrează timpii sunt descrise
pe spatele fişei.

În final se realizează studiul de timp însuşi; câteva măsurători ale timpului pe secvenţe de
proces sunt înregistrate şi randamentul este apreciat. Pentru procesele nerepetitive paşii 6a
şi 6b sunt efectuaţi în timpul înregistrării timpului. După înregistrarea studiului de timp se
evaluează timpul real.

Fiecare pas este acum descris mai în detaliu.

2
Determinarea datelor de timp

D e f in ir e a o b ie c t iv e lo r
1 s tu d iu lu i d e t im p

2 P r e g a t ir e a in r e g is tr a r ii

A le g e r e in tr e m a s u r a r e
3 t im p i in d iv id u a li s a u
tim p i c u m u la ti( a v a n s )

S e fo lo s e s te u n a p a r a t I n r e g is t r a r e t im p i
Da
a u to m a t d e in r e g is t r a r e 7 d e c a tre a p a ra t
a tim p u lu i?
No

4 a le g e r e t ip a p a r a t d e
in r e g is tr a r e

A le g e r e t ip fo r m u la r
5 adecvat

D e s c r ie r e s a r c in ii d e
6 lu c r u , a p r o c e d e u lu i,
S u c c e s iu n e c ic lic a p r o c e s e a m e to d e i s i a
c o n d it iilo r d e lu c r u

D iv iz a r e p r o c e s in E x is t a o s u c c e s iu n e
Da Nu
s e c v e n te d e p ro c e s d e d e s f a s u r a r e r e g u la t a a
s e c v e n t e lo r ?
6a d e s c r ie r e s e c v e n t e

d e fin ir e p u n c t e
d e m a s u ra re
. 7
D e f in ir e c a n t it a t i
d e r e fe r in a s i f a c to r i
6b
d e in f lu e n ta .
3 2 1 0 2 4 7 /0 1 /0 1 /1

7 E fe c t u a r e a in r e g is tr a r ii 8 E v a lu a r e a in r e g is t r a r ii
( s tu d iu tim p i)

Fig. 1: REFA Program Standard pentru Studiul Timpului

3
Determinarea datelor de timp

2.2.Tehnici
2.2.1. Noţiuni Generale

Studiile de timp sunt folosite în multe cazuri la stabilirea salariilor. În aceste împrejurări
există cerinţe speciale pentru înregistrarea de timp:

1) Observatorul trebuie să fie capabil, din punct de vedere al specialităţii, să împartă pe


intervale şi să evalueze desfăşurarea activităţii. El trebuie să stăpânească tehnica de
înregistrare a timpului şi, dacă este necesar, evaluarea randamentului.
2) Observatorul trebuie să se plaseze astfel încât persoana (lucrătoarea) observată să
fie cât mai puţin influenţată şi stingherită, pe de altă parte să poată supraveghea uşor
desfăşurarea lucrului (vezi Fig.2)
3) În timpul desfăşurării unei înregistrări de timp trebuie evitate pe cât posibil discuţiile
cu persoanele care observă, dar şi cu alte persoane, astfel încât evenimentul din
sistemul observat să poată fi urmărit fără întreruperi.
4) Trebuie luate în considerare reglementările tarifare şi, dacă este cazul cele de
întreprindere, de informare a superiorului ierarhic şi eventual a altor factori din
întreprindere, ca de exemplu consiliul de conducere a întreprinderii,
5) Înregistrările de timp nu au voie să fie realizate fără ştirea persoanei observate. Este
deci necesar de a informa angajatul observat asupra scopului înregistrării încă
înaintea începerii acesteia.
6) Formularele de înregistrare a timpului sunt documente; fără suprascrieri, ştersături;
nu sunt permise schimbari, se scrie cu pix, stilou (ce nu se sterg).
7) Trebuie garantată o strictă siguranţă a desfăşurării.

Fig.2 Exemplu pentru poziţia observatorului

4
Determinarea datelor de timp

2.2.2. Punctul de măsurare şi procedeul de măsurare


2.2.2.1. Punctul de măsurare

Orice secvenţă de proces începe cu un eveniment de început şi se încheie cu un


eveniment de final. Evenimentul de final al intervalului considerat este în acelaşi timp
evenimentul de început al următorului interval (vezi Fig. 3).

Evenimentul iniţial la începerea fiecărei secvenţe de proces este constituit de primul element
operaţional cu care se lucrează (de exemplu: secvenţa : fixare in instrument; eveniment-
start: apucă piesa). Finalul ultimului element operaţional (de exemplu: eliberarea piesei ) este
constituit de evenimentul final al încheierii secvenţei de proces.

În cadrul studiului de timp punctul de măsurare este întotdeauna asociat


evenimentului final al secvenţei de proces; marcat de un element operaţional
Timp
Prima secvenţă proces Punctul de măsurare Al doilea interval aldesfăşurării

Fixarea piesei în maşină Pornirea maşinii


Eliberarea Întinde mâna

Evenimentul de sfârşit Evenimentul de început

Fig. 3. Exemplificarea punctului de măsurare

O excepţie de la această regulă este începerea unui studiu de timp cu evenimentul de start a
primei secvenţe de proces.

2.2.2.2. Procedee de măsurare a timpului


Se disting măsurări după timpul de progres /avans şi timpul individual (fig.4)

Procedeul de măsurare a
timpului

Măsurarea timpului de Măsurarea timpului


progres /avans F individual ti
F ti
Fig. 4. Procedee de măsurare a timpului

5
Determinarea datelor de timp

Timpii de progres (F) sunt timpii dintre începutul înregistrării timpului şi evenimentele
finale ale fiecărui secvenţe de desfăşurare a procesului.

Aparatul de măsurare se porneşte la începutul înregistrării de timp şi funcţionează de-a


lungul întregii înregistrări. Corespunzător punctelor de măsurare fixate, timpul de avans (F)
este citit de observator de pe aparatul de măsură, la sfârşitul fiecărui interval de desfăşurare
şi este înscris în formularul de înregistrare a timpilor. Durata unei secvenţe de proces este
calculată ca diferenţă între timpii înregistraţi în două puncte de măsurare consecutive. Durata
este denumită timp timp individual ti; şi poate fi, de exemplu:

ti = F2 - F1 = 120 - 85 = 35 HM.

În Fig. 5 sunt ilustrate câteva secvenţe de proces; este evident faptul că aparatul de
măsurare a timpului este operaţional pe întreaga durată a desfăşurării studiului de timp.

Secvenţă de Fixare in clemă Procesare Desface clema Înlăturarea clemei


proces
Punct de Start Menţinere în Eliberare Eliberare
măsurare eliberare maşină
F1 F2 F3 F4
Timp măsurat
F în HM
0 28 60 85 120
Timpul
individual
ti1 = 28 HM ti2 = 32 HM ti3 = 25 HM ti4 = 35 HM
calculat ti

Fig. 5: Măsurarea timpului progres

Timpul individual ti , este durata unei secvenţe de desfăşurare a procesului.

Măsurarea timpului în corelare cu procedura timpului individual, presupune activarea


aparatului de măsurare la primul punct de măsurare şi oprirea acestuia la următorul punct de
măsurare al procesului astfel încât fiecare secvenţă de proces să fie măsurată separat
(Fig.6).

Secvenţă de Fixare in Procesare Desface clema Înlăturarea clemei


proces clemă
Punct de Start Menţinere în Eliberare Eliberare
măsurare eliberare maşină
ti1 = 28 HM
Timp individual ti2 = 32 HM
măsurat
ti3 = 25 HM
ti în HM 0 28
ti4 = 35 HM
0 32
0 25
0 35

Fig. 6: Măsurarea timpului individual -ti

6
Determinarea datelor de timp

Pentru această procedură este necesar aparat adecvat de măsurare a timpului, care să
garanteze absenţa unui interval de timp între măsurătorile efectuate pe secvenţe de proces
consecutive precum şi de asemenea, durata totală trebuie înregistrată pentru a permite
verificarea sumei timpilor individuali.

Avantaje şi dezavantaje ale măsurării timpului individual sau a timpului de progres (avans )
(vezi fig.7)

Măsurarea timpului de progres Măsurarea timpului individual

Avantaje Avantaje

1. Lipsa intervalelor între timpii măsuraţi 1. Nu e necesară calcularea timpului individual


2. Erorile de citire sunt echilibrate la măsurarea 2. Evitarea erorilor la calculul timpului individual
timpului următor
3. Evaluarea randamentului nu este influenţată 3. Valori numerice mici sunt introduse pe fişele
de cunoaşterea timpilor individuali de studiu al timpului
4. Nu se pierde nici un timp individual 4. Dispersia valorilor măsurate, datorată
neregularităţii proceselor de muncă, este
imediat identificată
5. Se poate utiliza un cronometru cu unul sau 2
ace indicatoare
6. Pentru secvenţele de proces cu durată mare
de desfăşurare (de exemplu în construcţii)
se pot utiliza ceasuri de mână sau de buzunar
cu secundar
Dezavantaje Dezavantaje

1. Timpii individuali trebuiesc calculaţi 1. Evaluarea randamentului poate fi


2. La utilizarea cronometrelor fără buton pentru aproximată subiectiv dacă durata secvenţei de proces
timpul intemediar observatorul se concentrează este cunoscută
suplimentar pentru citirea sutimilor de minut 2. Sunt posibile decalări ale timpului ca efect
în timpul derulării acestora al componentelor mecanice ale mijloacelor
de măsurare a timpului
3. Durata totală trebuie măsurată
4. aparatele de măsurare a timpului sunt mai scumpe

Fig. 7 Avantaje şi dezavantaje ale măsurării timpului individual sau a timpului de progress (avans,
cumulativ)

7
Determinarea datelor de timp

2.2.2.3 Înregistrarea punctelor de măsurare

Punctele de măsurare pot fi înregistrate ca semnale vizuale (prin observare) sau prin
semnale acustice (auditiv). Reacţia observatorului la aceste semnale presupune fie citirea,
fie confirmarea timpului, în corelare cu tipul aparatului de măsurare.

Există următoarele posibilităţi de înregistrare a punctelor da măsurare (vezi fig.8)

Măsurarea timpului prin citirea de pe Măsurarea timpului prin operarea unui


afişajul derulat pe aparatul de măsură mijloc de măsurare a timpului
Ochi-ochi: Ochi-mână:
Evenimentul corespunzător punctului de Evenimentul corespunzător punctului de
măsurare este observat; timpul este citit de măsurare este observat; timpul este înregistrat
pe afişajul în desfăşurare prin operarea aparatului de măsură a timpului

Ureche-ochi: Ureche-mână:
Evenimentul corespunzător punctului de Evenimentul corespunzător punctului de
măsurare poate fi auzit*); timpul este citit de măsurare poate fi auzit*); timpul este înregistrat
pe afişajul în desfăşurare prin operarea unui mijloc de măsurare a
timpului
*) Perceperea auditivă a unui punct de măsurare fără observarea procesului este posibilă numai dacă semnalul
este generat de procesul de muncă. Exemplu:percepţia auditivă a unui întrerupător pornit/ oprit a unui mijloc de
muncă; începerea unui proces de aşchiere.

Fig. 8: Posibilităţi de înregistrare ale punctelor de măsurare

Măsurarea ochi-mână este procedura cel mai des întâlnită în viaţa reală. Acurateţea
măsurării este micşorată de următorii trei factori (fig.9).
1.reacţia observatorului
2.erorile de citire
3.întârzieri cauzate de trecerea instrumentului de măsurare din poziţia pornit pe cea de oprit.

Mai mult chiar, acurateţea relativă a măsurării depinde de durata secvenţei de proces. Fig.9
indică faptul că observatorului îi trebuie un anumit timp între recunoaşterea punctului de
măsurare şi înregistrarea lui. Cercetările au arătat că acest timp variază între 0,238 HM şi
0,835HM. Mai mult chiar, la utilizarea aparatelor cu acţionarea manuală (cronometre)
poziţionarea pe linia sutimilor de minut nu este întotdeauna exactă. În consecinţă acurateţea
citirii are o toleranţă de ± 1HM. Resetarea mecanică a mijloacelor de măsurare conduce la
greşeli de măsurare. Dacă este necesar, aceste abateri trebuiesc luate în considerare la
stabilirea timpilor individuali. Întrucât acestea sunt repetate pe durata unui studiu de timp se
presupune că nu influenţează timpii determinaţi.

8
Determinarea datelor de timp

Durata de desfăşurare în HM

T1 T2 T3

Timp de reacţie Timp de citire

Timp de Transferul valorilor mă-


observare surate în fişa de
studiu al timpului

Recunoaşterea Activarea mijlocului de Încheierea procedurii


punctului de măsurare sau de citire de măsurare sau citire
măsurare

Fig. 9: Ilustrarea procesului atunci când un observator înregistrează punctele de măsurare.

2.2.3. Aparate de măsurare


2.2.3.1. Cerinţe pentru aparatele de măsurare a timpului

Pentru măsurarea timpului se poate utiliza un cronometru şi cifrele se înscriu cu mâna pe


fişele de studiu al timpului. În zilele noastre, în mod frecvent, se apelează la dispozitive
electronice pentru a asista observatorul în munca sa.

Este necesară realizarea unei distincţii între:


 Aparatele de măsurare a timpului cu posibilitate de înregistrare directă a timpului pe
parcursul secvenţei de proces investigate
 Dispozitive video care înregistrează procesul pe bandă şi în acest mod timpul
„indirect“.

Dacă mijloacele de măsurare a timpului trebuie să îndeplinească anumite cerinţe într-o


situaţie practică, următoarele aspecte trebuiesc avute în vedere la selectarea aparatului:
 Construcţia acestuia trebuie să fie prietenoasă astfel încât dimensiunile, greutatea şi
designul, elementele de operare şi de afişaj trebuie să îndeplinească cerinţe ergonomice
 Aparatul de măsurare trebuie să permită operarea facilă, în acest mod permiţând
observatorului să se concentreze asupra sarcinii sale
 Acurateţea trebuie garantată la mijloacele de măsurare convenţionale şi întârzierile
cauzate de acţionarea întrerupătorului nu trebuie să diminueze acurateţea măsurării.

9
Determinarea datelor de timp

Mijloacele de măsurare electronice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe tehnice:


 Mijlocul de înregistrare trebuie să permită măsurarea timpului în sutimi de minut (HM)
 Modalitatea de stocare a datelor şi sursa de energie trebuie să permită desfăşurarea fără
întrerupere a măsurătorilor pe durata unui schimb
 Limitele capacităţii de memorare a datelor şi descărcarea sursei de energie trebuie să fie
anunţate observatorului prin indicatori potriviţi
 Datele memorate trebuie sa fie poată fi salvate în cazul întreruperii alimentării cu energie
 Dispozitivele de înregistrare a datelor trebuie să poată fi utilizate în medii cu praf,
umezeală, ceaţă de ulei, trepidaţii sau temperaturi scăzute sau ridicate.

Studiul timpului impune anumite cerinţe mijloacelor de înregistrare asistate de calculator, ca


şi programelor de funcţionare ale acestora:
 Programele trebuiesc salvate fără posibilitate de alterare în memoria calculatorului
 Programele de înregistrare a timpului trebuie să înmagazineze şi să afişeze timpul.
La înregistrarea unor date de timp acestea nu trebuie să poată fi modificate, astfel
încât greşelile introduse să nu poată fi modificate înaintea tipăririi raportului original.
Ulterior modificările trebuiesc înregistrate în mod automat.
 Dacă condiţiile de lucru în care se realizează înregistrarea timpului sunt înregistrate şi
stocate electronic, atunci acestea trebuiesc de asemenea tipărite în raportul original
 Timpii trebuie calculaţi de computer, cu posibilitate de adaptare a datelor de intrare
pentru sarcini suplimentare
 Timpii standard REFA trebuiesc calculaţi prin metoda regresiei, apoi aplicate
formulele de calcul, factorii de influenţă cu indicarea coeficientilor statistici
caracteristici, negociati.
 Trebuie să existe siguranţa că la utilizarea sistemului şi procesarea ulterioară a
datelor înregistrate persoanele însărcinate cu colectarea datelor au o calificare
corespunzătoare şi un nivel de acceptare adecvat pentru a micşora durata de
implementare

Costurile de achiziţionare şi de operare trebuie să fie în corelare cu performanţele aparatului


de măsurare demonstrat prin comparaţii economice. Trebuie menţionat că în afara
înregistrării datelor de timp şi evaluărilor pot fi realizate şi studii de caz.

Procurarea unui sistem (DP) presupune o investiţie considerabilă şi personal calificat astfel
încât trebuie trasate specificaţii privind cerinţelor produsului. Aceste specificaţii constau într-
o listă de sarcini ce urmează a fi completată în corelare cu mijlocul de măsurare ce urmează
a fi achiziţionat. Propuneri corespunzătoare pot fi obţinute cu ajutorul acestor specificaţii şi
printr-o prezentare precisă a scopurilor ca şi a situaţiei concrete de lucru. O specificaţie a
cerinţelor produsului trebuie să conţină pe de o parte informaţii detaliate, pe de altă parte
cunoştinţele trebuiesc relaţionate cu planul de investiţii.

În funcţie de tipul şi scopul investiţiei o specificaţie a cerinţelor produsului trebuie să conţină


date privitoare la următoarele puncte:

10
Determinarea datelor de timp

Domeniul de activitate al Tipul şi mărimea,


companiei Forma legală,
Amplasare geografică,
Tipul industriei,
producţie, servicii...,
structura şi procesele specifice domeniului în cauză
Obiectivele aplicaţiei Obiective realiste
Obiective personale,
Obiective referitoare la termene de livrare şi costuri
Organizaţia existentă Detalierea sarcinilor privitor la domeniu de lucru,
(Situaţia actuală) Mijloace utilizate anterior,
Puncte critice
Organizarea preconizată Cerinţe referitoare la:
(Situaţia propusă) -modalitate de soluţionare a problemei,
- hardware (de ex. influenţată funcţionarea de mediul
de lucru),
- software (de ex.: sistem de operare),
- periferice (de ex.:cititor cod de bare),
-mentenanţa sistemului,
-protecţia datelor
Proiectarea sistemului din Poşibilităţi l de legarea în reţea,
punct de vedere tehnic Conexiunea cu computerul server,
Schimb de date cu software standard.
Securitatea datelor
Informaţii suplimentare privind Posibilităţi bugetare,
posibilităţile de achiziţie Timp de livrare
Informaţii solicitate Soluţii propuse,
referinţe,
termene de livrare propuse,
training,
service la client.

Fig. 10: Cerinţe la achiziţionarea unui mijloc electronic de înregistrare a datelor şi evaluare a sistemului

11
Determinarea datelor de timp

2.2.3.2 Instrumente de măsurare a timpului

Fig. 11 oferă o privire de ansamblu asupra instrumentelor de măsurare a timpului

Instrumente de măsurare a timpului

Auto înregistrare de
Înregistrate de
către om sau maşină
observator

Sisteme video
 Înregistrare
Acţionare şi Acţionare de către
video şi evaluare de
înregistrare de către observator
către observator
observator auto-înregistrare
 Procesare video
prin digitizare şi
compresare
Cronometre Diferite tipuri de  Determinarea
 mecanice instrumente modulelor de timpi,
 electronice evaluarea timpilor,
administrarea datelor

Fig. 11: Instrumente de măsurare a timpului – privire generală

 Cronometre
În practică, cronometrele sunt cele mai utilizate mijloace de măsurare a timpului.

Cronometre

Măsurarea timpilor în desfăşurare Măsurarea timpilor individuali

Cronometre cu un ac indicator Sistem cu o posibilitate de oprire

Cronometre cu 2 ace indicatoare Sistem cu 2 posibilităţi de oprire

Sistem cu 3 posibilităţi de oprire

Sistem cu n posibilităţi de oprire

Fig. 12: Cronometre

12
Determinarea datelor de timp

La utilizarea cronometrelor cu un ac indicator (limbă de ceas) înregistrarea timpilor în


punctele de măsurare se face prin citirea de pe cadranul cu acul în mişcare. La utilizarea
cronometrelor cu 2 ace indicatoare înregistrarea timpilor în punctele de măsurare se face
prin oprirea cronometrului. Apoi, la secvenţa de proces următoare timpul poate fi scris pe
fişă. Prin apăsarea pe buton a doua oară cel de al doilea ac se suprapune peste primul şi se
mişcă împreună. Atunci când acţionarea şi citirea cronometrului se face separat este
facilitată citirea datelor în condiţii de acurateţea ridicată.

Fig. 13 prezintă exemple de cronometre utilizate în mod frecvent şi descrie modul de


acţionar a acestora.

Cronometrele utilizate pentru înregistrarea timpului trebuie să aibă următoarele caracteristici:


1) elementele în mişcare trebuie să asigure o maximă acurateţe şi durabilitate indiferent
de temperatură sau poziţie.
2) elementele în mişcare trebuie să fie protejate împotriva prafului, fumului, micilor
vibraţii şi a electro-magnetismului.
3) Faţa cronometrului prebuie să aibă diviziunile marcate clar, 100HM=1min. Diametrul
cadranului trebuie să aibă aproximativ 55mm.
4) Acele indicatoare trebuie să ajungă măcar pânî la jumătatea liniilor de divizare şi să
fie fixate astfel încât la citirea din poziţie înclinată erorile să fie neglijabile.
5) Elementele interschimbabile trebuie să fie fixate cu precizie şi să fie uşor operabile.
6) Pentru acurateţe este necesară existenţa unui angrenaj permanent astfel ca
activităţile ce necesită schimbări să fie transferate acelor indicatoare şi nu părţilor
interne ale cronometrului.
7) Precizia citirii este sporită dacă acul ce indică minutele se deplasează cu o diviziune
numai atunci când acul indicator principal a realizat o rotaţie completă.
8) Suprafaţa cadranului nu trebuie să distorsioneze liniile diviziunilor de pe faţa
cronometrului.

13
T ip u l c r o n o m e t r u l u i C r o n o m e t r u c u u n a c in d i c a t o r C r o n o m e t r u c u 2 a c e in d i c a t o a r e

A c n e c e n t r a l p e n t r u m in A c c e n t r a l p e n t r u m in A c c e n t r a l p e n t r u m in A c c e n tr a l p e n tr u m in
AW F 0 AW F 1 AW F 1a AW F 2

F ig u r a

C a p a c ita t e
O p e ra re 3 0 m in 6 0 m in 6 0 m in 3 0 m in

14
I n c e p e r e a s t u d iu l u i d e t im p :
A c u l c e n t r a l, r e s p e c t iv a c u l c e n t r a l p l u s
c e l s e c u n d a r i n c e p r o t a t ia
Determinarea datelor de timp

Fig. 13: Masurarea timpilor de progres (avans) cu ajutorul cronometrelor


In r e g is tr a r e a u n u i p u n c t d e m a s u r a re :
O p r i r e a c e lu i d e a l d o ile a a c , r e s p e c t iv
c it ir e a t i m p u lu i in a v a n s in t im p c e a c u l c e n t r a l
c o n t i n u a r o t a t ia

A l d o i le a a c s a r e p e s t e p r i m u l d u p a
c it ir e a t i m p u lu i in a v a n s

I n c h e ie r e a s t u d i u lu i d e t i m p :
a p r ir e a a c e lo r

D u p a in c h e ie r e a s t u d i u lu i d e t i m p :
R e s e t a r e a a c e lo r la 0

3 2 1 0 2 4 7 /0 1 /1 3 /1
Determinarea datelor de timp

 Instrumente electronice de măsurare a timpului


În prezent măsurarea, înregistrarea şi evaluarea datelor de timp este din ce în ce mai mult
realizată cu ajutorul sistemelor electronice, altfel spus computerul reduce activităţile clasice
consumatoare de timp impuse de studiul timpului şi permite:
 Alocarea cu acurateţe a datelor de timp şi de performanţă către secvenţele de proces
relevante ce au fost monitorizate
 Stocarea independentă, acccesibilă, a datelor pentru evaluări intermediare şi finale
 Evaluarea rapidă a datelor intermediare (de ex. nivele de încredere statistice) şi
prezentarea rezultatelor ceor mai importante chiar în timpul desfăşurării studiului
 O evaluare finală corectă şi rapidă a datelor înregistrate în corelare cu criteriile
stabilite şi
 Suport consistent la elaborarea sistemelor de timpi standard.
În plus, multe sisteme permit şi înregistrarea timpilor pentru stabilirea salariilor, ca şi
desfăşurarea unor studii de timp pentru lucrul în grup, la activităţile de mostrare ca şi la
conceperea planurilor de lucru.
Înregistrarea datelor de producţie (vezi modulul „Înregistrarea datelor de producţie” ) prin
contrast este o tehnică asistată de calculator ce depăşeşte cu mult pe cea menţionată
anterior. Aici înregistrarea, stocarea, transmiterea, evaluarea procesarea şi transferul a
unei multitudini de date continuă în mod independent în principiu către sectiile de
productie, cu focalizare asupra centrului de control al producţiei.

În continuare sunt descrise o serie de sisteme electronice care sunt, mai mult sau mai puţin,
sisteme de înregistrare a timpului cu un micro computer integrat acţionat de un operator.

În corelare cu caracteristicile tehnice se pot identifica următoarele sisteme:


 Sistemul de înregistrare a datelor este un PC portabil; programele de înregistrare şi
evaluare sunt încărcate de pe un suport electronic, rezultatele sunt imprimate prin
conectarea unei imprimante.
 Sistemul de înregistrare a datelor este o placă de înregistrare cu microcomputer
integrat. Programele sunt stocate pe un memory cip sau pot fi încărcate de pe hard
discul unui PC. Evaluările se pot realiza după ce datele sunt transferate pe un PC cu
programe de evaluare necesare sau chiar de către placa de înregistrare în cazul în
care e dotată cu un microprocesor. Datele finale pot fi tipărite utilizând o imprimantă
sau alte terminale.
 Sistemul de înregistrare a datelor este un dispozitiv mobil cu microcomputer integrat.
Evaluarea datelor se face după transmiterea lor către un PC. În mod frecvent
dispozitivul este dotat cu un cititor de coduri de bare pentru a facilita introducerea
datelor.
 Sistemul de înregistrare a datelor este un sistem de înregistrare video.

Sistem electronic de înregistrare a timpului

PC mobil pentru Placă de înregistrare Dispozitiv mobil cu Sistem de


înregistrare şi cu microcomputer minicomputer integrat înregistrare video.
evaluare integrat. fără placă de Evaluare prin PC
Evaluare de către înregistrare.
sistem sau PC Evaluare prin PC

Fig. 14: Principalele sisteme electronice de înregistrare a timpului.

15
Determinarea datelor de timp

PC portabil

Sistemul furnizat de firma OP&S este parte a primului grup de instrumente prezentate,
înregistrarea se realizează la locul de muncă prin introducerea datelor într-un PC mobil şi
modern, la standard industrial plasat pe un trepied sau pe o placă support.

Un soft specific compatibil Windows permite o prezentare facilă a datelor introduse cu


ajutorul tastaturii sau a mouse-ului integrat. Condiţiile de lucru sau secvenţele de proces pot
fi introduse în timpul înregistrării datelor sau pot fi obţinute ca text standard din memorie.

Timpii individuali sau de progres (avans) ca şi cei pentru secvenţele de proces suplimentare
pot fi inregistrate pentru un post de lucru sau pentru mai multe.

Datele înregistrate sunt salvate ca raport original şi nu pot fi modificate. Evaluarea se poate
realiza chiar în timpul desfăşurării studiului. Formularele tipărite sunt similare formularelor
REFA Z1 şi Z2. În figura 15 este prezentată o secvenţă a unui studiu de timp.

Transferul datelor către programele standard este posibilă. Formulele de calcul a timpilor sau
tabelele de timpi standard pot fi deduse din datele studiului de timp, acolo unde provenienţa
fiecărei valori măsurate poate fi reprodusă fără dubiu. Optimizarea este posibilă prin
utilizarea ecuaţiilor de regresie. Pe această bază se pot determina planuri de lucru cu
posibilitatea comparării procedurilor şi costurilor.

Fig. 15: Secventa - fisa de inregistrare timpi (source OP&S)

16
Determinarea datelor de timp

Tabletă de înregistrare mobilă cu microprocesor incorporat

Sistemele de tipul ORTIM a2 (ORTIM), MULTIDATA (DRIGUS) şi CHRONARITH ZT 984


(OTTO-OTTO) fac parte din această categorie.

ORTIM a2 este un computer mobil specializat cu o tastatură cu taste bine plasate ce permite
operarea uşoară, un displaz cu 25 linii (80 caractere), un suport pentru fişe, o baterie
reîncărcabilă cu o independenţă de 40 de ore şi cu posibilitate de suplimentare a numărului
de baterii. În figura 16 este prezentat acest sistem. Are posibilităţi (porturi) ce permit
conectarea unei imprimante, conectare la un PC pentru transferul datelor, ca şi o posibilitate
de conectare pentru un cititor de coduri de bare. Este izolat împotriva câmpurilor magnetice
şi electrice, a electricităţii statice, picăturilor de apă, condens, praf.

Instrumentul poate fi adaptat pentru orice tip de studiu de timp, ciclic sau non ciclic, loc de
muncă individual, mai multe posturi de lucru, lucru în grup, studiu al timpilor repartizaţi, studii
de proces şi conţine categorii de timpi în corelare cu diferite reguli de evaluare a timpilor.
Fişele pot fi imprimate direct în formatul standard al instrumentului sau executate la PC cu un
soft cu acces SQL. Este posibilă administrarea studiilor de timp, determinarea timpilor
standard cu ajutorul formulelor de regresie ca şi planificarea muncii sau construirea altor
module de timpi

Fig. 16 Fig. 16: Sisteme de studiu al timpului ORTIM a2 (stânga, sursa: ORTIM) şi Multidata (dreapta, sursa:
Drigus)

Sistemul MULTIDATA oferit de Drigus are un design ergonomic, un display cu contrast bun,
25x80 caractere, şi toate porturile necesare, inclusiv pentru coduri de bare; este bine
protejat împotriva prafului, picăturilor de apă prin folia ce acoperă tastatura, în mod
suplimentar poate fi protejat împotriva câmpurilor electrice şi magnetice. Este indicat pentru
realizarea tuturor tipurilor de studiu de timp. Prin înlocuirea fişelor plasate lângă cele 18 taste
de execuţie este posibilă adaptarea la cerinţele oricărui tip de analiză individuală. Cele 30 de
macro taste de pe suprafaţa de scris, definite în mod facil, pot fi utilizate pentru funcţiile
frecvent utilizate sau pentru selectarea directă a secvenţelor de proces (fig.16).

În afară de multe posibilităţi (de ex. introducerea punctelor de măsurare şi a tipurilor de


timpi), există 7 posibilităţi de introducere a randamentului. Un raport original protejat
constituie garanţia faptului că studiul poate fi repetat, cu posibilitatea realizării corecţiilor în

17
Determinarea datelor de timp

timpul şi după efectuarea înregistrărilor, furnizându-se data, timpul şi tipul modificărilor.


Utilizarea tastaturii poate fi învăţată rapid, permiţând astfel un timp suplimentar pentru studiul
rapoartelor, calculul formulelor timpilor standard şi a tabelelor cu ajutorul calculelor de
regresie în vederea realizării şi administrării planurilor de lucru

Instrumentul de tip CHRONARITH ZT 984 (fig. 17) cu un display de 4x40 caractere, blocuri
cu taste colorate şi o suprafaţă de scriere A4 permite înregistrarea uşoară.

Evaluarea studiilor de timp ciclice sau seriale, studiul timpilor distribuiţi sau la mai multe
posturi, crearea şi administrarea timpilor standard, ca şi transferarea modululor de timpi
pentru planurile de lucru sunt realizate prin transferul către un computer de bază.

Sisteme mobile « one-hand“

Sistemele de tipul SYMODAT DE 64 (UBR), ORTIM b11 (ORTIM), ZASE (OTTO OTTO) şi
EHT-30 (OP&S) aparţin acestei categorii.

Aceste sisteme se recomandă prin greutatea redusă şi flexibilitate la înregistrarea timpului şi


a altor date. În timp ce alte sisteme permit evaluări chiar în timpul înregistrării datelor, aceste
sisteme, în general, combină înregistrarea uşoară a datelor, parţial auto-înregistrare cu
evaluarea realizată confortabil, la calculator. Fig. 17 prezintă sistemul SYMODAT DE 64; Fig.
18 prezintă mijlocul de înregistrare ORTIM b1.

Fig. 17: Sisteme de înregistrare a timpului: CHRONARITH ZT 984 (stânga, sursă: OTTO OTTO) şi SYMODAT DE
64 (dreapta, sursă: UBR)

18
Determinarea datelor de timp

Fig. 18: Aparat de înregistrare ORTIM DE b1 (sursă: ORTIM)

Înregistrarea şi evaluarea se pot realiza separat dacă se utilizează un dispozitiv de


înregistrat imagini. Procesul înregistrat poate fi evaluat ulterior cu un dispozitiv de evaluare a
imaginii unde secvenţele de proces individuale sunt marcate şi timpii alocaţi. Fotografiile şi
filmele sunt o componentă a pasului 6 a Programului standard pentru studiul timpului REFA,
întrucât o mare parte a sarcinii de lucru, a procedurii, metodei şi a condiţiilor de lucru sunt
prezente pe imaginile înregistrate care împreună compun întregul film.

Fig. 19: Înregistrare video a unui loc de muncă de asamblare (sursă: Bizerba

Un proiectant evaluează procesul înregistrat la un anumit loc de muncă. Acest loc de muncă
face posibilă analiza procesului prin indicarea operaţiei, stop cadrele sunt prezentate şi se
fixează punctele de măsurare. Este posibilă structurarea procesului de muncă în secvenţe

19
Determinarea datelor de timp

de proces chiar şi după studiul timpului pentru că stabilirea punctelor de măsurare poate fi
realizată în timpul evaluării. Punctele de măsurare pot fi stabilite în corelare cu scopul dorit.

Întregul proces

Varianta 1
Secvenţă proces 23544
Secvenţă proces 23545 Secvenţă proces 23546

Varianta 2

Modul de timp 34328 Modul de timp 37129

Fig. 20: Structurarea flexibilă din secvenţe de proces

În figura 20 este realizată fragmentarea întregului proces (pe înregistrarea video) în secvenţe
de proces sau module de timp. Alocarea timpilor pentru fiecare secvenţă de proces este
urmată de determinarea timpului între prima şi ultima imagine a secvenţei. Înregistrarea
randamentului trebuie realizată după studiu şi poate fi făcută manual sau cu ajutorul mijloace
tehnice. Imaginile sunt stocate analog sau digital. Este posibilă conversia între aceste două
moduri.

La înregistrarea secvenţelor de proces cu dispozitive de stocare a imaginii, măsuri de


securitate se impun pentru a asigura integritatea studiului:
 La studiile ce pot fi ulterior modificate electronic, varianta originală trebuie arhivată şi
securizată împotriva accesului neautorizat,
 Trebuiesc respectate drepturile persoanelor ce apar în imagini. Folosirea abuzivă a
imaginilor trebuie împiedicată prin măsuri luate la nivelul organizaţiei.
 Înregistrările ce nu mai sunt necesare trebuiesc distruse.

Dacă imaginile sunt stocate digital evaluarea se poate face cu maximă flexibilitate. Sistemul
de tăiere a imaginilor poate fi utilizat în acest mod. În fig.21 se prezintă pe ecran sistemul de
tăiere a imaginilor digitale.

Secvenţele de proces sau modulele de timp extrase de pe un videoclip sunt stocate ca date
video separate. Cele mai moderne mijloace de stocare sunt utilizate în acest scop. Modulele
de timp determinate în acest mod pot fi administrate cu un sistem adecvat de întocmire a
unor bănci de date şi în acest mod să corespundă programului standard REFA pentru
Crearea Timpilor Standard (vezi modulul Timpi standard). Diagrama din Fig. 22 prezintă
schematic posibilitatea de utilizare a unui sistem video.

20
Determinarea datelor de timp

Fig. 21: Sistem de fragmentare a imaginilor digitale (sursă: OPEG)

Sistem video

Camera video Înregistrarea procesului


analog digital

Software pentru Transformare a semnalului analog în


digitizare semnal digital

Software pentru Tăierea filmului în secvenţe


compresarea şi tăierea utilizabile.
filmului (secvenţe de proces, module de
timp)
Date compresate

Module de timp video Stocare şi administrare a modulelor


– bază de date de timp.
(Timpi standard,
calculul timpilor de bază)

Fig. 22: Reprezentare a procesului de utilizare a unui sistem video

21
Determinarea datelor de timp

La alegerea unui sistem de înregistrare a imaginilor şi de evaluare, o serie de criterii


trebuiesc avute în vedere:
 Instrumentele trebuie să fie concepute în mod ergonomic, fără a fi posibile întreruperi,
 Instrumentul trebuie să fie uşor de transportat şi manipulat,
 Timpul maxim de înregistrare (capacitate de stocare şi a bateriei) trebuie să satisfacă
necesităţile firmei. În eventualitatea unei întreruperi a curentului datele nu trebuie să
se piardă.
 Calitatea imaginilor trebuie să permită procesarea ergonomică si fără erori
 Formatul în care sunt înregistrate imaginile trebuie să corespundă unui format uzual
 Fiecărei imagini trebuie să i se aloce datele originale ale înregistrării (identificare,
randament).

Imaginile şi filmele adunate în timpul unei înregistrări trebuie să poată fi folosite şi în


viitor, de ex. pentru analiza secvenţelor de proces, pentru evaluarea muncii, ca parte a
planurilor şi instrucţiunilor de muncă, sau pentru optimizarea proiectării produselor noi.

Fig. 23: Sistem baza de date pentru administrarea modulelor de timp video (sursă: Bizerba)

22
Determinarea datelor de timp

Aparate de măsurat pentru alte date

Un număr de aparate de măsurare sunt disponibile pentru înregistrarea datelor legate de


timpii secvenţelor de proces (cantitativ) sau de care depind aceştia (factori de influenţă).
Câteva dintre acestea sunt menţionaţe mai jos. Ţinta trebuie să fie determinarea datelor
necesare prin măsurare şi numărare şi cât mai puţin prin estimări sau presupuneri.

 turometru
În cazul în care este necesară verificarea turaţiei, pentru un mijloc de producţie ce are o
mişcare preponderent rotativă, cu un turometru (de ex. la un strung pentru a determina
diferenţa între rotaţia programată şi cea reală ca urmare a reducerii tensiunii, alunecării etc.)

 Contor
Când piesele sunt procesate rapid, ca de ex. la activităţi de perforare sau asamblare la
banda transportoare, este de dorit să se folosească un dispozitiv de numărare a pieselor, fie
mecanic, inductiv în zilele noastre, cu sensori optici sau electrici.

 Dispozitive de măsurare a lungimilor


Ruletele sau panglicele metrice sunt utilizate pentru a măsura distanţele implicate în proces

 Scale
Pentru măsurarea greutăţii (masei), mecanic sau înregistrare electronică automată.

 Dinamometru
Poate determina efortul de împingere sau tragere a unui operator în procesul de muncă

 Dispozitive de măsurare a zgomotului, luminozităţii sau a climatului


Există un număr mare de instrumente pentru măsurarea influenţelor mediului. Termometre,
umidometre, aparate de măsurare a radiaţiilor pot fi utilizate în acest scop. Se poate măsura
nivelul sunetului pentru a aprecia zgomotul sau vibraţiile. Luxmetrele sunt utilizate pentru a
măsura intensitatea luminoasă.

23
Determinarea datelor de timp

2.2.4. Succesiunile de desfăşurare a secvenţelor proceselui de muncă

Întocmirea şi forma diverselor formulare de înregistrare a timpului se orientează după


succesiunea şi numărul intervalelor de desfăşurare care urmează să fie măsurate.

Posibelele secvenţe de proces ca şi fişele respective de studiu al timpului pot fi apreciate


analizând tabelul
Nr. Succesiuni de proces Posibilitate de apariţie Fişa de studiu timpului Z
şi fişa suplimentară ZE

1 Proces fără repetarea regulată a Producţie singulară, Z1 şi Z1E


secvenţelor identice Muncă individuală
2 Proces cu repetarea regulată a Producţie de serie, Z2 şi Z2E
secvenţelor identice Muncă individuală
3 Proces cu repetarea neregulată a Producţie singulară, Z1 şi Z1E
secvenţelor individuale pentru un Muncă individuală ca şi Z2E
operator
4 Proces cu secvenţe de proces Lucru în grup Z1 şi Z3
identice şi diferite pentru mai mulţi Lucru la mai multe
operatori sau mijloace de operare posturi

Fig. 24: Fişe de sudiu de timp adecvate pentru diferite succesiuni de proces

În cazul succesiunii de desfăşurare proces fără repetări :


 Exista intervale de desfăşurare consecutive, la care nici unul sau foarte puţine intervale de
desfăşurare se repetă.
 Această succesiune este caracteristică pentru fabricaţia individuală în cazul lucrului
individual.
 Structurarea desfăşurării, descrierea intervalelor de desfăşurare, stabilirea punctelor de
măsurare şi determinarea cantităţilor de referinţă şi a mărimilor de influenţă, au loc în
timpul înregistrării propriu-zise a timpului, şi nu înainte (vezi şi programul standard -
REFA de Studiu a Timpului Fig.1).

În cazul succesiunii de desfăşurare cu repetări regulate :


 Secventele identice de proces, se repeta
 Fiecare repetare a unei seventa de proces se numeşte ciclu.
 Structurarea procesului din secvente si definirea punctelor de masurare, pentru fiecare
tip secventa, se efectueaza inaintea inregistrarii (studiu de timp) (vezi Fig.1)

În figurile următoare sunt prezentate extrase din fişe de studiu de timp. Acestea vor fi
descrise pe larg în secţiunea „Fişe de studiu al timpului“. În partea stângă este descrierea
secvenţelor de proces şi a punctelor de măsurare cu specificarea ultimului element
operaţional (event final) relevant pentru secvenţa de proces. În continuare sunt unităţile de
referinţă reprezentând rezultatele parţiale ale secvenţei de proces. Coloana „factori de
influenţă“ este momentan omisă (pentru mai multe detalii consultaţi „Fişe de studiu al
timpului“). Timpii sunt înscrişi pe partea dreaptă.

Modul în care diferite secvenţe de proces sunt înregistrate pe fişele individuale de studiu de
timp sunt prezentate grafic prin extrasele următoare.

24
Determinarea datelor de timp

 Secvenţă de proces ciclic (Fig. 25):


Într-o secvenţă de proces ciclic măsurările individuale sunt înregistrate în acord cu
secvenţele de proces determinate cu introducerea unităţilor de referinţă. După completarea
pentru prima unitate (operaţie sau ciclu), acest proces se repetă pentru următoarele.

Nr. Interval de desfăşurare şi punctul de măsurare Cant zy 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


refer mz
1 Apucarea piesei şi prinderea ei 1
L
ti
Eliberarea elementului de prindere F ● ● ● ●
2 Poziţionarea sculei 1
L
ti
Începerea prelucrării F ● ● ● ●
3 Prelucrarea piesei 1
L
ti
Încheiarea prelucrării F ● ● ● ●
4 Desprinderea piesei, punerea deoparte 1
L
ti
Eliberarea piesei F ● ● ● ●
Fig. 25: Diagramă pentru secvenţe de proces ciclice (piesă cu piasă)

 Secvenţe de proces liniar (Fig. 26)


Măsurările individuale pentru aceeaşi secţiune de proces se fac una după alta pentru toate
unităţile procesului în secvenţele de proces liniare. Următoarea secvenţă de proces urmează
după încheierea primei.

Nr. Interval de desfăşurare şi punctul de Cant. zy 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


măsurare refer mz
1 Prinderea piesei în menghină, 1
debavurarea cu pila, desprinderea, L
punerea deoparte ti
Eliberarea piesei F ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●
2 Luarea piesei, trasarea unei găuri, 1
punctare, punerea deoparte L
ti
Eliberarea piesei F ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●

Fig. 26: Diagramă pentru secvenţe de proces liniare

25
Determinarea datelor de timp

 Succesiune secvenţe de proces simultane (Fig. 27)


În timpul unor secvenţe de proces simultane rezultatele parţiale ale uneia sau mai multor
secţiuni diferă ca întindere. Timpul măsurat pentru secvenţele individuale se referă , în
consecinţă, la diferite unităţi de referinţă. În fig.27 se prezintă următoarea secvenţă (taie şipci
dintr-o scândură utilizând un fierăstrău)
Secvenţa de proces 1: ia o scândură şi o poziţionează pe blatul de lucru
Secvenţa de proces 2: taie un set de şipci şi degajează zona de lucru
Secvenţa de proces 3: încarcă un set de 4 şipci pe paletă

Nr. Interval de desfăşurare şi punctul de Cant zy 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


măsurare refer mz
1 Luarea unei scănduri şi aşezarea acesteia pe 4
amsa de tăiere L
ti
Aducerea scăndurii până la opritor F ●
2 O serie de şipci, o tăiere cu fierăstrăul, restul 4
se aruncă L
ti
F ●
3 O serie de patru şipci se stivuiesc pe palet 4
L
ti
Eliberarea şipcilor F ●

Fig. 27: Schema succesiunii simultane de desfăşurare

 Succesiune combinată a secvenţelor de proces (fig.28)


O astfel de combinaţie a secvenţelor de proces este frecventă în practică. Modificările pot să
apară în mod regulat după un anumit număr de cicli (de ex. după fiecare al 5-lea ciclu) sau în
mod neregulat. În fig.28 este prezentată o diagramă a unei secvenţe de proces aleatorie.
Secţiunea de proces 1 are loc pentru 5 piese, secţiunile de proces 2 şi 3 sunt secvenţe de
proces în trepte, secţiunea 4 constă într-o secvenţă de proces liniar.
Nr. Interval de desfăşurare şi punctul Cant. zy 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
de măsurare Refer. mz
1 Se iau 5 piese şi se aşază pe masă 1
L
ti
Eliberarea pieselor F ● ●
2 Copierea pieselor după şablon 1
L
ti
Eliberarea pieselor F ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●
3 Trierea pieselor şi punerea 1
deoparte L
ti
Eliberarea foarfecelui pentru tablă F ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●
4 Preluarea piesei, debavurarea cu 1
pila, punerea în cutiile de transport L
ti
Eliberarea pieselor F ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●
Fig. 28: Diagramă pentru secvenţe de proces combinate

26
Determinarea datelor de timp

Majoritatea proceselor de busines se bazează pe secvenţele a) şi d), deci b) şi c) trebuiesc


considerate excepţii.

În fig.29 este prezentată diagrama unui proces de lucru cu succesiune neregulată a


secvenţelor. În acest caz procesul de lucru cuprinde secţiuni de proces ce pot fi
predeterminate doar condiţionat.

Există două puncte de vedere în ceea ce priveşte posibilitatea înregistrării acestor succesiuni
a secvenţelor de proces:
 pe fişa de studiu al timpului Z2-destinată secţiunii de proces relevante (Fig.29) sau
 pe fişa de studiu al timpului Z1; în această situaţie timpii sunt surprinşi ca şi în cazul
secvenţelor de proces nerepetitive (neciclice) în timpul producerii unei piese unicat;
numai la evaluarea studiului de timp, timpii unor secvenţe de proces similare sunt
trecuţi pe o fişă mixtă.

C ic lu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
N r.

1 I n tr o d u c e s t a lp u l in g r o a p a p r e g a tit a 1 L
ti
E lib e r e a z a e le m e n t u l d e a n c o r a r e F

2 T o a rn a b e to n u l 1 L
ti
R e le a s e s h o v e l F

3 N iv e le a z a b e t o n u l 1 L
ti
E l ib e r e a z a in s t r u m e n t u l d e n iv e l a t F

4 1 L
ti
E l ib e r e a z a n i v e la F

5 F ix e a z a in s u r u b u r i b a r e le p tr.c a b lu 1 L
ti
E l i b e r e a z a b a r e le F

6 A l in i a z a b a r e l e s i l e f i x e a z a 1 L
ti
E lib e r e a z a c h e ia F
3 2 1 0 2 4 7 /0 1 /2 9 /1

7 S t r a n g e e le m e n te le d e fix a r e L
ti
E l ib e r e a z a c h e ia F
: Fig. 29: Diagrama unei succesiuni de desfăşrare neregulată a secvenţe de proces

27
Determinarea datelor de timp

Fişa pentru studiul timpului

Cele mai des întâlnite fişe pentru studiul timpului sunt descrise în continuare. În general sunt
suficiente pentru situaţiile ce pot să apară, dar nu în toate cazurile. În unele cazuri este
necesară conceperea unor noi tipuri de fişe. În cadrul REFA există mai multe comitete de
experţi responsabile cu acest lucru.

Fig. 24 arată că este necesară realizarea unei distincţii între fişele de studiul timpului şi fişele
suplimentare.

2.2.5.1 Pagina faţă a fişelor pentru studiul timpului Z1 şi Z2

‘Pagina faţă a fişelor de studiu al timpilor Z1 şi Z2 sunt identice cu excepţia headerului (Z1
este pentru procesele de lucru nerepetitive şi pentru lucrul la mai multe poziţii şi Z2 este
pentru procesele de lucru repetitive). O comparaţie între numerele din fişele Z1 este făcută în
Fig. 31.
1) Nume formular
Acest spaţiu poate fi completat cu numele companiei.

2) Nr. Identificare sistematică


Este util pentru alocarea un număr sau un cod alfanumeric (alfabetic) în vederea facilitării
administrării timpilor uzuali. Vezi exemplul din Fig.30.

Operaţie Mijloc de muncă Obiectul muncii

Tăiere 1 Strung 1 Bare 1


Găurire 2 Maşină de găurit 2 Bolţuri 2
Strunjire 3 Strung revolver 3 Piese turnate 3
etc. etc. etc.

Fig. 30: Modalitate de codificare

Exemplu: Studiul timpului cu numărul consecutiv 18 “Strunjirea unui butuc de roată pe


strung” este completat în fişa Nr. 213-0718

2) Pag. nr.
Aceasta se completează doar în cazul utilizării fişelor suplimentare pentru stabilirea
numărului paginii.

3) Sarcină de lucru
Explicaţie sumară a sarcinii de lucru (de ex. strunjire butuc roată)

4) Nr. Comenzii (orderului).


Se completează detalii privind numărul comenzii.

5) Mărimea comenzii
Se specifică cantitaea de realizat la locul de muncă la care se realizează studiul. În unele
cazuri aceasta este parte a unei comenzi mai mari.

28
Determinarea datelor de timp

R E F A - F is a d e s tu d iu d e tim p D o c n r. 2
Z1 p e n tru p ro c e s e n e re c u re n te Pag. d in pag.

S a r c in a d e lu c r u
C a n tita te m
O r d e r n r. d in o r d e r S e c tie d e p a r ta m e n t c o s tu r i
O ra : O ra
D a ta S ta rt C a n tita te S fa rs it C a n tita te D u ra ta
T im p in
C o m p u n e r e a t im p u lu i p e u n it a t e H M / m in / h O r ig in e

T i m p d e b a z a tg
T i m p d e r e f a c e r e te r d a c a ze r = %
T im p d is t r i b u it t v d a c a z v = %
G e rm a n y

A lt e s u p r a s a r c i n i
T im p p e u n it a t e t e 1
te 1 / te 1 0 0 / t e 1 0 0 0 i n m i n / h
T im p p r e s t a b ilit t r in m in / h
M e to d a d e m u n c a
R E F A - In te r n a tio n a l A m , H o p fe n g a r te n 6 4 2 9 5 D a r m s ta d t

S c h ita M a t e r ia l D im e n s iu n e , f o rm a
D e n u m ir e M a te r ia l S ta r e in it ia la n r. n r. g re u ta te
O b ie c tu l m u n c ii
( in p u t)

m E x p e r i e n t a in
N um e N r. m a r c a f V a r s ta s a r c in i s i m i la r e a c e a s t a s a r c in a
E x e c u ta n t

M a s in a An
D e n u m ire , tip N r. n r. p r o d u c tie D a t e te h n ic e , s t a r e t e h n ic a
C o p y r ig h t

p r o d u c t ie
M ijlo c d e

C o n d it ii d e m e d iu S a la r iz a r e

O b s e r v a tii

C a l ita t e a r e z u lt a t u lu i
E la b o r a t d e V e r ific a t d e D a ta V a la b il d e la p a n a la

Fig. 31: Fişa studio timpi Z1 – faţă


6) departament; Centru de cost

29
Determinarea datelor de timp

Exemplu: Secţie: asamblare; centru cost 218

7) Dată, timp, cantitate, durată.


În afară de dată, trebuie menţionată ora de început şi sfârşit ca şi durata desfăşurării
înregistrării. Aceasta este importantă în cazul utilizării timpilor individuali pentru verificarea
sumei acestora. Trebuie menţionată şi cantitatea de piese din comandă la momentul
desfăşurării studiului (de ex. numărul de ordine al piesei prelucrate)

8) Spaţiu pentru desen


Aici pot fi schiţate: schema locului de muncă, intrările şi ieşirile precum şi alte elemente.
Dacă spaţiul este insuficient poate fi utilizată o pagină suplimentară.

9) Timpul pe unitate
Reprezentare a evaluării studiului de timp. Acest spaţiu se completează la încheierea
evaluării studiului de timp.

10) Proceul şi metoda de lucru


Aici se realizează o scurtă descriere a procedeului şi a metodei de lucru în corelare cu schiţa
efectuată. Scopul este de a face posibilă reproductibilitatea procesului de lucru necesar
executării sarcinii de lucru. Toate modificările trebuiesc observate imediat în cazul unui studiu
ulterior.

11) Obiectul muncii (input)


Pentru identificarea obiectului muncii se trec următoarele informaţii: nume, material,
caracteristici, schiţa nr., material tip, dimensiuni, formă şi greutate. Identificarea se poate
face pe baza schiţei, a listei de piese sau a fişelor însoţitoare. Aceste date trebuiesc
introduse de îndată ce acestea afectează timpul necesar procesului de lucru. Materialul
trebuie denumit după denumirea standard utilizată în cadrul companiei. Condiţii speciale
trebuiesc menţionate numai dacă acestea diferă faţă de normele de bază (de ex. piesă
murdară, cu bavuri etc.)

12) Operator
Informaţiile ce trebuiesc completate se referă la operatorul care este studiat: nume, nr.marcă,
sex (m = bărbat şi f = femeie), vârstă (în ani, nu în zile sau luni). În spaţiul “durata executării
unor sarcini de lucru similare” se trec informaţii referitoare la practica, rutina şi experienţa la
locul de muncă respectiv sau unele similare (transfer de competenţă) (de ex. 10 luni la loc de
muncă similar). În spaţiul “timpul de execuţie a sarcinii observate” se trece timpul de când
operatorul execută aceeaşi sarcină de lucru (sau sarcini similare) (de ex. 3 luni; eventual
informaţii despre numărul de piese identice prelucrate anterior: de ex. 80 piese)

13) Mijloc de muncă/operare


Se vor completa informaţii despre maşină şi dotarea tehnică, unelte specializate sau
realizate la comandă, mijloace organizaţionale necesare îndeplinirii sarcinii de muncă. Unelte
de tipul “creion” sau “şurubelniţă” pot fi ignorate. Este importantă menţionarea numelui,
tipului, nr. de înregistrare şi anul fabricaţiei pentru echipamentul folosit pentru evitarea
confuziilor. Utilajele trebuie să aibă un număr de identificare, ID, clar (ex. strung L14).
Numerele de Inventar sunt confuze deoarece ele conţin informaţii codate. Dacă în companie
există o cartă a utilajelor atunci de acolo pot fi obţinute datele necesare.

Pe cât posibil trebuiesc furnizate informaţii asupra stării de funcţionare a utilajelor (de ex.
complet funcţional, sunt necesare reparaţii, 19 febr. reparaţii capitale etc.). Date tehnice sunt
necesare numai în măsura în care influenţează procesul şi timpul de lucru.

30
Determinarea datelor de timp

14) Influenţe ale mediului


Toţi factorii de mediu cu impact negativ asupra procesului de lucru trebuie menţionaţi (de ex.
zgomot, radiaţii, praf, fum, iluminare, factori climatici, umiditate etc.). Nu este important dacă
factorii de mediu sunt cauzaţi de locul de muncă studiat, cele vecine sau în general.

15) Salarizare
Trebuiesc furnizate informaţii referitoare la principiul şi modul de salarizare aplicat.

16)Observaţii
Pot fi introduse cerinţe suplimentare nemenţionate anterior, în special condiţii de mediu, sau
altele ca de exemplu existenţa unor indicaţii scrise sau verbale, condiţii de securitate a
muncii etc.

17) Calitatea produselor realizate


Poate fi notată aici calitatea produselor realizate.Această informaţie este necesară numai
dacă sarcina de lucru permite împărţirea pe clase de calitate. În general o descriere sau/şi
un acord al controlorului de calitate este indicat.

18) Observator
Numele persoanei ce execută studiul se introduce la “Elaborat de”, la “Verificat” spaţiul se
completează de către persoana însărcinată cu controlul, la “dată” se trece data la care s-a
finalizat studiul. În plus se menţionează durata de timp pentru care este valabil studiul.

2.2.5.2. Pagin verso a fişei pentru studiul timpului Z1 (Fig.32)

19) Nr.
Se completează numărul curent pentru secvenţele de proces observate.

20) Secvenţe de proces şi puncte de măsurare


În acest spaţiu sunt descrise secvenţele de proces (punctele de măsurare se înscriu în
spaţiile mai înguste)

21) Număr de operatori


Este necesar în cazul în care secvenţa de proces este executată de mai mulţi operatori
simultan

22) Cantitate de referinţă


Se introduce cantitatea procesată odată, dacă aceasta este identică pentru fiecare secvenţă
de proces. Dacă aceasta este diferită ea trebuie determinată pentru fiecare măsurare şi
înscrisă pe primul rând din dreptul secvenţei de proces, deasupra gradului de randament
nivel L. Cantitatea de referinţă este rezultatul muncii secvenţei de proces.

31
Determinarea datelor de timp

Fig. 32: Formular de înregistrare timpi Z1 – verso

32
Determinarea datelor de timp

23) Factori de influenţă, valori măsurate sau apreciate


Pentru a realiza măsurarea timpului a unei secvenţe de proces cu precizie este foarte
importantă stabilirea factorilor de influenţă şi a mărimii acestora, şi trebuie descriise clasele
(Fig. 33).

Factor de influenţă Valori măsurate sau apreciate


Lungime: asamblare -V 30 cm
Viteza de tăiere V 18 m/min.
Avans S 0,2 mm/rotaţie
Distanţă 5m
Încărcarea cu lopeţi 8 kg/încărcătură
Dimensiune masă 200 x 1000 x 1mm
Direcţie de mişcare vertical în sus
Grad de murdărire sever
Dimensiune componente medie

Fig. 33: Factori de influenţă şi valorile lor măsurate sau apreciate

24)Gradul de randament şi timpii


Fiecare secvenţă de proces are 4 rânduri pentru înscrierea următoarelor date (vezi Fig.34)

Cy 1 2 3
Rândul 1: Fără denumire
Rândul 2: Randamentul L
Rândul 3: Timpul individual efectiv ti
Rândul 4: Timpul de progres (avans) F

Fig. 34Inscrierile fiecărui interval de desfăşurare în formularul de înregistrare a timpului

Primul rînd poate fi utilizat pentru înscrierea cantităţii de referinţă (în cazul modificării
cantităţilor de la un ciclu la altul), pentru valorificarea statistică a timpilor individuali, pentru
înscrierea timpului individual necesar (de exemplu timpul individual normal) sau alte
observaţii.

Gradul de randament L al timpului individual efectiv ti este indicat în procente, dacă este
vorba de intervale influenţabile de desfăşurare.

Timpul individual efectiv ti se calculează fie din timpul de progres F sau, iar în cazul
memorării timpului individual, se citeşte direct de pe cronometru

25) – 28)
Aceste spaţii sunt rezervate evaluării timpilor individuali ti şi a gradului de randament L (vezi
fig. 35):

33
Determinarea datelor de timp

L
ΣL /n L t = ti 100
100
Σ ti / n ti

Fig. 35: Formular de evaluare a înregistrării bde timpi pe secvenţe de proces


25) Randamentul mediu
L
La sfărşitul studiului se determină randamentul mediu L pentru secvenţa de proces relevantă.
L Sumă a randamentelor evaluate
n Număr de randamente evaluate
L =  L / n Randamentul mediu

26) Valoarea medie a timpilor individuali ti


În acord cu timpii actuali individuali ti ai fiecărei secvenţe de proces se calculează valoarea
timpului individual mediu:
 ti suma timpilor individuali a secvenţei de proces
n numărul timpilor individuali
ti =  ti / n media timpilor individuali

27) Timpul nominal t


După calcularea lui ti and L se determină timpul real t a secvenţelor de proces şi se
completează în spaţiul alocat
t = L · ti / 100

Timpul normal
Dacă randamentul L se determină pe baza REFA, atunci t este denumit şi timp normat.
Dacă se presupune că secvenţele de proces nu sunt influenţate de acesta, atunci:
t = ti

28) Tipul timpului


Dacă se consideră necesar se poate înscrie şi abrevierea tipului de proces (de ex.MH) sau
tipul de timp corespunzător (de ex .tMH).

34
Determinarea datelor de timp

2.2.5.3 Fişa suplimentară Z1E (Fig. 36 şi fig. 37):

Dacă fişa Z1 nu este suficientă pentru studiul timpului pentru un loc de muncă singular fără
secvenţe de proces repetitive, se completează fişa Z1E. Prima şi ultima pagină este identică
cu Z1 cu deosebirea că headerul include nr. pagina şi nr total de pagini.

2.2.5.4. Pagina verso a fişei pentru studiul timpului Z2 (Fig. 39):

Această fişă este utilizată la producţia de serie unde înregistrările sunt repetate cu
regularitate. Pentru a asigura claritatea explicaţiilor se continuă numerotarea utilizată pentru
Z1. Pagina de spate derivă din Z1 cu diferenţa poziţionării orizontale pentru a permite 15
seturi de măsurători, nu numai 3, pentru secvenţele de proces.

Coloana 21 pentru numărul de persoane este ştearsă pentru că Z2 este utilizată pentru lucrul
la un singur post. Cele 3 rânduri de sub “secvenţe de proces” sunt pentru evaluări statisrice.

29) Numărul ciclului


La partea de sus a spaţiilor pentru nivelul de performanţă şi timpi sunt plasate numerele Cy 1
– 15 ce corespund numărului de cicli observaţi

30) Cantitatea mz
mz se completează în acest spaţiu. Se introduce cantitatea produsă până la primul ciclu
precum şi cea produsă până la ultimul ciclu.

31) – 35) Secvenţe de proces adiţionale


În cazul în care în timpul unui studiu apar secvenţe neprevăzute (întreruperi, discuţii etc.)
aceste se înscriu la partea de jos a fişei. Aceasta se aplică şi pentru cazul în care secvenţele
de proces planificate sunt în mod drastic extinse sau reduse ca urmare a unor factori de
mediu sau de alt tip.
Aceste secvenţe adiţionale se denumesc după cum urmează:

31)
Număr secvenţei de proces planificate şi a ciclului de lucru în care secvenţa adiţională s-a
produs.

32)
Timpul de progress la care a început secvenţa adiţională (dacă aceasta apare la sfârşitul
unei secvenţe planificate, timpul poate fi adoptat de acolo)

33)
timpul la sfârşitul secvenţei adiţionale.

34)
durata secvenţei adiţionale.

35)
descrierea conţinutului secvenţei adiţionale.

35
Determinarea datelor de timp

S e c v e n ta d e p ro c e s s i p u n c te d e m a s u ra re
c ve
e
S ta d
n ro ce
p
e si p
ct d
n
u a su
m
e eN
ra
.mc.C
t it.va
n
a c rid
rF
lo flu
n
e
s./p e
a
m ta
n
rci C
iclu

Fig. 36: Fisa studiu timpi Z1E - faţa

36
Determinarea datelor de timp

Fig. 37: Fisa studiu timpi Z1E – verso

37
Determinarea datelor de timp

R E F A - F is a d e s t u d iu d e tim p D o c n r.
Z2 p e n t r u p ro c e s e re c u re n t e Pag. d in p a g in i

S a r c in a d e lu c r u
C a n tita te m
O r d e r n r. d in o r d e r S e c tie d e p a r ta m e n t c o s tu r i
O ra
D a ta S t a r t CO ar an :t i t a t e S fa rs it C a n tita te D u ra ta
T im p in
C o m p u n e r e a t im p u lu i p e u n it a t e H M /m in / h O r ig in e

T i m p d e b a z a tg
T i m p d e r e f a c e r e te r d a c a ze r = %
T im p d is t r ib u it t v d a c a z v = %
G e rm a n y

A lt e s u p r a s a r c in i
T im p p e u n it a t e t e 1
te 1 / te 1 0 0 / te 1 0 0 0 in m in / h
T im p p r e g a t ir e t r in m in / h
M e to d a d e m u n c a
R E F A - I n te r n a tio n a l A m , H o p fe n g a r te n 6 4 2 9 5 D a r m s ta d t

S c h ita M a te r ia l D im e n s iu n e , f o r m a
D e n u m ir e M a te r ia l S t a r e in it ia la n r. n r. g re u ta te
O b ie c tu l m u n c ii
( in p u t)

m E x p e r i e n t a in
N um e N r. m a r c a f V a rs ta s a r c in i s i m i la r e a c e a s t a s a r c in a
E x e c u ta n t

M a s in a An
D e n u m ir e , tip N r. n r. p ro d u c tie D a t e te h n ic e , s t a r e t e h n ic a
C o p y r ig h t

p r o d u c t ie
M ijl o c d e

C o n d itii d e m e d iu S a la r iz a r e

O b s e r v a tii

C a l it a te a r e z u lt a t u lu i
E la b o r a t d e V e r if ic a t d e D a ta V a la b il d e la p a n a la
Fig. 38: Fisa studiu timp Z 2 - fata

38
Determinarea datelor de timp

ti
ti ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti

Fig. 39: Time study sheet Z2 – verso

39
Determinarea datelor de timp

Fişa suplimentară Z2E (Fig. 40 şi Fig. 41)

Prima pagină a fişei suplimentare Z2E este identică cu cea de a doua pagină a fişei Z2. Pe
verso fişa Z2E diferă de faţă prin aceea că secvenţele de proces şi punctele de măsurare
sunt indicate doar printr-un cuvânt cheie. Cantităţile de referinţă şi factorii de influenţă nu
sunt descrişi. În acest mod există spaţiu pentru înregistrarea a 25 cicli.

Fişa Z2E este utilizată în următoarele scopuri:


 Faţă: continuare a fişei Z2 ( pagina spate) pentru procese cu mai mult de 10 secvenţe
de proces
 Verso: continuare a lui Z2( pagina spate) pentru mai mult de 15 cicli.

2.2.5.6. Fişa pentru studiul timpului Z3 (Fig. 42 şi Fig. 43)

Studiile de timp pentru 2 sau 3 muncitori sau mijloace de busines pot fi foarte bine
reprezentate prin mijloace grafice. Fişa Z3 conţine 3 benzi de timp pe faţă şi pe verso.
Fiecare bandă de timp este destinată pentru înregistrarea unui operator sau a unui mijloc de
producţie. Numerele au următoarea semnificaţie:

1) Nume, mijloc operaţional


Se înscrie numele persoanei sau a mijlocului operaţional studiat. Mai multe informaţii despre
muncitor sau mijlocul operaţionl se înscriu mai detaliat pe faţa foii suplimentare Z1.

2) Benzile de timp
Benzile de timp permit înregistrarea a 30 minute, împărţite în minute şi sutimi de minut.
Înainte de începerea unui studiu de timp modul de divizare a timpului trebuie modificat pentru
a se potrivi cu cel al cronometrului utilizat. Pe faţă se pot înregistra între 0 şi 30 min, pe verso
30-60 min etc.

Introducerea timpilor de progres citiţi,este marcată cu linii orizontale de diferite culori pe


benzile de timp. Descrierea secvenţelor de proces include unităţi de referinţă, factori de
influenţă şi valorile lor măsurate sau apreciate; aceştia se plasează pe benzile de timp
corespunzătoare. Se trece şi randamentul estimat. Este mai indicată înscrierea acestor date
imediat pe verso fişei Z1 sau Z1E, cu numere consecutive în partea dreaptă a benzii
respective. Fişele Z1 şi Z1E pot fi utilizate ulterior pentru evaluare. Se presupune că durata
majorităţii secvenţelor de proces nu e mai scurtă de 0,5-1minut.

3) Observaţii
În partea de jos a formularului este rezervat spaţiu pentru observaţii. Se pot scrie observaţii
nelegate direct de descrierea secvenţelor de proces sau cele ce depăşesc spaţiul alocat.
Acestea trebuiesc subliniate pentru a face conexiunea cu secvenţele de proces particulare.

40
Determinarea datelor de timp

Fig. 40: Fişa studiu timpi Z2E - fata

41
Determinarea datelor de timp

_ _ _

tim p u lu i
C ic l u 1 L /n
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 L_ t = - - -L- - t

T ip u l
N r. m z 100
t /n t

L
t
F

L
t
F

L
t
F

L
t
F

L
t
F

L
t
F

L
t
F

L
t
F

L
t
F

L
t
F
S u m a t im p ilo r p e c ic lu t z
t
I n jt e r v a l d i s p e r s ie / c i cz l u l u i R
d e la la

Fig. 41: Fisa înregistrare timpi Z2E – verso

42
C o p y rig h t R E F A - In t e r n a t io n a l A m , H o p fe n g a r t e n 6 4 2 9 5 D a r m s ta d t G e rm a n y

3
1

Fig. 42: Fisa studiu timpi Z3 - fata


Determinarea datelor de timp
C o p y r ig h t R E F A - I n t e r n a t io n a l A m , H o p f e n g a r t e n 6 4 2 9 5 D a r m s t a d t G e rm a n y

Fig. 43: Fisa studiu timpi Z3 - fata

44
Determinarea datelor de timp
Determinarea datelor de timp

3 Aplicaţii practice

Exerciţiul 1
Explicaţi tipul aparatelor de măsurare a timpului din Fig.44 şi daţi exemple unde poate fi
folosit în compania d-voastră.

Aparate de măsurare a timpului

Cronometre Aparate electronice de măsurare


a timpului

Măsurarea timpilor individuali Măsurarea timpilor de progress


Măsurarea timpilor în avans şi Măsurarea timpilor individuali

Fig. 44: Sistematizarea aparatelor de măsurare a timpilor

Exerciţiul 2

Explicaţi 4 tipuri diferite de secvenţe de proces prin utilizarea exemplelor practice din
compania d-voastră. Completaţi exemplele în fişele de studiul timpului.

Exerciţiul 3

Explicaţi fişele de studiul timpului Z1 şi Z2 utilizând exemple din compania d-voastră.

45
Determinarea datelor de timp

4 Rezumat

Studiul timpului presupune determinarea timpilor nominali, în relaţie cu omul, prin


măsurarea timpilor efectivi şi evaluarea lor. Studiul timpului cuprinde descrierea sistemului de
lucru, procedurii şi metodei de muncă, condiţiilor de lucru, cantităţile produse şi factorii de
influenţă, randamentul şi timpii reali pentru secvenţele de proces individuale. Evaluarea se
soldează cu timpi definiţi pentru secvenţele de proces stabilite.

În trecut, normatorii utilizau cronometre mecanice pentru desfăşurarea studiilor de timp şi


datele erau completate în fişe manual. În prezent se utilizează în mod frecvent instrumente
electronice.

Pregătirea şi desfăşurarea unui studiu de timp trebuie realizată conform cu Programul


standard de studiul timpului REFA.

Rezultatele sunt înscrise în fişa de studiu de timp. Timpii secvenţelor de proces pot fi înscrişi
ca:
 Timpi individuali
 Timpi de progres.
Punctul de măsurare a timpului este întotdeauna evenimentultul final al unei secvenţe de
proces. Cea mai frecvent aplicată metodă de măsurare este ochi-mână.

 Cunoştinţe despre proces


 Să nu influenţeze procesul
Cerinţe pentru  Fără discuţii
normator  Să respecte contractul şi legile
companiei
 Informare muncitor
 Studiul de timp este un
document
 Să respecte regulile de
securitate

Tehnica
studiului Puncte de măsurare  Evenimentul final al secvenţei de
timpului proces

 Măsurarea timpului de progres


Proceduri de măsurare
 Măsurarea timpilor individuali

Instrumente de  Înregistrare de către observator


măsurare a timpului  Auto înregistrare de către
operator
 Auto-înregistrare de către
mijlocul de producţie

Fig. 45: Tehnica studiului timpului – privire generală

46
Determinarea datelor de timp

Diferitele tipuri de fişe de studiul timpului sunt disponibile pentru înregistrarea diferitelor
secvenţe de proces din cadrul sarcinii de muncă.

 ciclice
Secvenţe de  liniare
proces  simultane
 combinate

Bazele Tehnica
studiului studiului
timpului timpului

 Z1 Procese nerepetitive,
Fişa lucru în grup sau lucru la mai multe
studiului posturi
timpului  Z2 procese repetitive

Fig. 46: Bazele studiului timpului – privire generală

Timpii stabiliţi prin studiul timpului pot fi utilizaţi pentru planificare, conducere, urmărire şi
salarizare: calculul timpi

47
Determinarea datelor de timp

Intrebari de control

1) Explicaţi termeniul - studiul timpilor-, utilizând exemple practice

2) N umiţi 6 paşi de pregatire a inregistrarii proceselor cu secvenţe ciclice

3) Explicaţi termenul -punct de masurara- utilizând exemple practice.

4) Care este diferenţa intre timpii de progress si timpii individuali?

5) Numiti 3 avantaje measurarii timpilor de progres.

6) Explicaţi masurarea ochi –mână,utilizând exemple.practice.

7) Explain cum utilizaţi cronometrul cu 2 miini.

8) Care sunt cerinţele masurarii timpilor cu instrumente electronice?

9) Explicaţi 4 tipuri diferite de succesiune a secventelor de proces, in studiul timpilor..

10) In care cazuri folosim in studiul timpilor formulare REFA Z1 sau Z3 ?

48
Determinarea datelor de timp

R E F A - F is a d e s t u d iu d e tim p D o c n r.
Z1 p e n t r u p ro c e s e n e r e c u r e n t e Pag. d in pag.

S a r c in a d e lu c r u
C a n tita te m
O r d e r n r. d in o r d e r S e c tie d e p a r ta m e n t c o s tu r i
O ra : O ra
D a ta S ta rt C a n tita te S fa rs it C a n tita te D u ra ta
T im p i n
C o m p u n e r e a tim p u lu i p e u n it a t e H M / m in / h O r i g in e

T i m p d e b a z a tg
T i m p d e r e f a c e r e te r d a c a ze r = %
T im p d is t r ib u it t v d a c a z v = %
G e rm a n y

A lt e s u p r a s a r c i n i
T im p p e u n it a t e t e 1
/ /
te 1 te 1 0 0 te 1 0 0 0 in m in / h
T im p p r e g a t ir e t r in m in / h
M e to d a d e m u n c a
R E F A - In te r n a tio n a l A m , H o p fe n g a rte n 6 4 2 9 5 D a rm s ta d t

S c h ita M a t e r ia l D i m e n s iu n e , f o r m a
D e n u m ir e M a te r ia l S ta r e in it ia la n r. n r. g r e u ta te
O b ie c tu l m u n c ii
( in p u t)

m E x p e r i e n ta in
N um e N r. m a rc a f V a r s ta s a r c in i s im ila r e a c e a s t a s a r c in a
E x e c u ta n t

M a s in a An
D e n u m ir e , tip N r. n r. p r o d u c tie D a t e te h n ic e , s t a r e t e h n ic a
C o p y r ig h t

p r o d u c t ie
M ijlo c d e

C o n d itii d e m e d iu S a la r iz a r e

O b s e r v a tii

C a lita te a r e z u lt a t u lu i
E la b o r a t d e V e r ific a t d e D a ta V a la b il d e la p a n a la
Determinarea datelor de timp
Determinarea datelor de timp

S e c v e n ta d e p ro c e s s i p u n c te d e m a s u ra re
c v
e
S ta d
n
e roc
p
ei
s
e t d
c
n
u
p aN
m
er.ms
eC
ra
utc
n
a. it. v
t im
c
rF
lo
a./p
s
a
flu re
n
e
rd tn C
ia
c lu
ic

51
Determinarea datelor de timp

52
Determinarea datelor de timp

R E F A - F is a d e s t u d iu d e tim p D o c n r.
Z2 p e n t r u p ro c e s e re c u re n t e Pag. d in p a g in i

S a r c in a d e lu c r u
C a n tita te m
O r d e r n r. d in o r d e r S e c tie d e p a r ta m e n t c o s tu r i
O ra : O ra
D a ta S ta rt C a n tita te S fa rs it C a n tita te D u ra ta
T im p i n
C o m p u n e r e a tim p u lu i p e u n it a t e H M / m in / h O r i g in e

T i m p d e b a z a tg
T i m p d e r e f a c e r e te r d a c a ze r = %
T im p d is t r ib u it t v d a c a z v = %
G e rm a n y

A lt e s u p r a s a r c i n i
T im p p e u n it a t e t e 1
/ /
te 1 te 1 0 0 te 1 0 0 0 in m in / h
T im p p r e g a t ir e t r in m in / h
M e to d a d e m u n c a
R E F A - In te r n a tio n a l A m , H o p fe n g a rte n 6 4 2 9 5 D a rm s ta d t

S c h ita M a t e r ia l D i m e n s iu n e , f o r m a
D e n u m ir e M a te r ia l S ta r e in it ia la n r. n r. g r e u ta te
O b ie c tu l m u n c ii
( in p u t)

m E x p e r i e n ta in
N um e N r. m a rc a f V a r s ta s a r c in i s im ila r e a c e a s t a s a r c in a
E x e c u ta n t

M a s in a An
D e n u m ir e , tip N r. n r. p r o d u c tie D a t e te h n ic e , s t a r e t e h n ic a
C o p y r ig h t

p r o d u c t ie
M ijlo c d e

C o n d itii d e m e d iu S a la r iz a r e

O b s e r v a tii

C a lita te a r e z u lt a t u lu i
E la b o r a t d e V e r ific a t d e D a ta V a la b il d e la p a n a la

53
Determinarea datelor de timp

ti
ti ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti

I
Determinarea datelor de timp

II
Determinarea datelor de timp

_ _ _

tim p u lu i
C ic lu 1 L /n
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 L_ t = - - -L- - t

T ip u l
N r. m z 100
t /n t

L
t
F

L
t
F

L
t
F

L
t
F

L
t
F

L
t
F

L
t
F

L
t
F

L
t
F

L
t
F
S u m a t im p ilo r p e c ic lu t z
t
i n t e r v a l u l d e d i p e r s ize a c i c l u l u i R
d e l a la

III
C o p y r ig h t R E F A - I n t e r n a t io n a l A m , H o p f e n g a r t e n 6 4 2 9 5 D a r m s t a d t G e rm a n y

I
Determinarea datelor de timp
Determinarea datelor de timp

II
Determinarea datelor de timp

S-ar putea să vă placă și