Observatorul militar

www.mapn.ro

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

www.presamil.ro

 ANUL XXVII NR. 2 (1.440) 17 – 23 IANUARIE 2018  24 PAGINI  1,20 LEI 

MAPN.RO EDITOR:
FONDAT LA 23 IULIE 1859
OBSERVATORULMILITAR MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

MILITARII BRĂDENI,
CĂLIȚI PE VÂRFURI DE MUNTE
12-13

INSTRUCŢIE EVENIMENT Foto: locotenent Ionuţ Mocanu

La an nou, Legământ
dorinţe vechi... de credință față de țară
A proximativ 1.300 de soldaţi profesionişti din toate categoriile de for-
ţe ale armatei au depus sâmbătă, 13 ianuarie, jurământul militar. 
7
LOGISTICĂ CULTURĂ

Un colectiv 168 de ani

cu ambiții mari cu Eminescu
C entrul 83 Mentenanţă Est este o unitate de sprijin logistic
care asigură mentenanţa tehnicii de luptă şi refacerea stării
tehnice a echipamentelor din înzestrarea structurilor subordo-
În armată, nu s-a deschis doar anul de instrucţie, ci
şi anul cultural. Evenimentul a avut loc la Palatul
Cercului Militar Naţional, vineri, 12 ianuarie, alături
nate Diviziei 2 Infanterie Getica.  de... Eminescu. 
8 10 4
16-17 IANUARIE – CONFERIN}A COMITETULUI MILITAR NATO PAGINILE 2-3
2 Observatorul militar Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018

GARNIZOANA ROMÂNIA EVENIMENT

uExercițiu. La Centrul Național de Instruire Întrunită
Getica din Cincu, județul Brașov, a început vineri, 12 ianua-
rie, exercițiul de tip MRE (Mission Rehearsal Exercise) Vulturii Transfer de autoritate
D
Carpaților - 18.01. Exercițiul, care se desfășoară între 12 și 20 elegaţia Statului Major
ianuarie, are ca scop evaluarea stadiului pregătirii militarilor al Apărării, condusă
pentru participarea, începând cu luna februarie, la misiunea de generalul Nicolae
Resolute Support din Afganistan. Ciucă, participă în zilele de
16 și 17 ianuarie la Conferinţa
Comitetului Militar NATO, în
formatul șefilor apărării, ce
se desfășoară la Bruxelles,
Belgia.
În cadrul conferinţei
sunt discutate teme milita-

Foto: Iulian Cadulencu

re de actualitate, precum:
provocările mediului de
securitate de pe flancul
sudic al NATO și contribuţia
Alianţei la stabilizarea aces-
tuia, căile de urmat privind
Prezent la deschiderea exercițiului, comandantul Diviziei misiunea Resolute Support
2 Infanterie Getica, general de brigadă Gheorghiță Vlad, le-a din Afganistan, rolul NATO
transmis militarilor Batalionului 30 Protecția Forței Vulturii referitor la acordarea de
Carpaților că are deplină încredere în capacitatea lor de a Căpitan Mihai Stăncioiu Contingentul polonez, format din 225 asistenţă în domeniul re-
îndeplini misiunea încredințată în bune condiții, bazându-se de militari și 47 de mijloace tehnice, este formei sectorului de secu-

V
pe spiritul de corp și camaraderie dovedit și în misiunile an- ineri, 12 ianuarie, la sediul Batalionului afiliat Batalionului 26 Infanterie Neagoe ritate în Irak și de instruire
terioare. La finalul alocuțiunii, a adus mulțumiri și Centrului 26 Infanterie Neagoe Basarab, a Basarab din cadrul Brigăzii Multinaţionale a forţelor de securitate
Național de Instruire Întrunită Getica, pentru capabilitățile avut loc ceremonia prilejuită de Sud-Est, iar durata unei rotații în România irakiene, în anul 2018. De
moderne de instruire ce le pune la dispoziție. La activitate transferul de autoritate al contingentelor pentru fiecare contingent este de aproxi- asemenea, vor fi dezbă-
au fost prezenți și colonelul Cristian Teglaș, comandantul militare din Polonia, rotația I și rotația a II-a. mativ șase luni. tute propunerile privind
Brigăzii 2 Vânătorii de Munte Sarmizegetusa, precum și co- Contingentul polonez este parte compo- La eveniment au participat ofi- adaptarea structurii de
lonelul Cătălin Ticulescu, comandantul Centrului Național nentă a iniţiativei comune, având misiunea cialităţi din cadrul Ministerului comandă NATO, formularea
de Instruire Întrunită. (Locotenent Crinu Șincaru) de a contribui la asigurarea prezenţei conso- Apărării Naţionale, reprezentanţi ai de recomandări militare și
uTradiția învățământului militar liceal de ma- lidate în Sud-Estul Alianţei, în conformitate Comandamentului Operaţional al armonizarea acestora cu
rină ar putea fi reînnodată la Constanța. Ministerul cu măsurile adoptate în cadrul Summitului Forţelor Armate poloneze și ai adminis- cele politice ale Consiliului
Apărării Naționale a demarat un proces de analiză pentru NATO de la Varșovia din 2016. traţiei publice locale. n Nord-Atlantic.
reînființarea colegiului militar cu profil de marină, instituție
care a funcționat până în anul 1998 în municipiul Constanța.

Jurnalist premiat de șeful SMAp

Reluarea tradițiilor învățământului militar liceal de marină
va oferi tinerilor posibilitatea de a se instrui și la Constanța
la standardele de înaltă performanță implementate în co-
legiile militare.
La sfârșitul anului trecut, conducerea Statului Major al

Forțelor Navale a inițiat un dialog cu Primăria Municipiu-
lui Constanța și Inspectoratul Școlar Județean Constanța
(ISJ) pentru a fi identificate posibilele locuri în care ar
putea să funcționeze viitorul colegiu militar, fiind luate
în calcul facilitățile de cazare, de hrănire și infrastructura
de învățământ. În acest sens, SMFN a transmis Primăriei
Constanța și ISJ Constanța scrisori de intenție prin care s-a
solicitat analizarea și sprijinul în identificarea unui spațiu
corespunzător funcționării viitorului colegiu militar. În
urma răspunsului pozitiv din partea celor două instituții, la
J
oi, 11 ianuarie, la sediul MApN, șeful Statului Major al
Apărării, general Nicolae Ciucă, l-a premiat pe jurnalistul
Răzvan Popescu, de la Radio ZU, cu Emblema de Merit
Partener pentru Apărare clasa a II-a pentru contribuția adusă la
promovarea imaginii Armatei României.
Într-o postare făcută pe pagina personală de Facebook,
Răzvan Popescu menţiona: Premiul pe care l-am primit mă ono-
rează și mă obligă, în același timp. Mă obligă să fac mai mult pen-
tru ca românii să-și cunoască mai bine militarii și să-i respecte la
adevărata lor valoare. Vorbim despre ei doar de 1 decembrie, când

Foto: Valentin Ciobîrcă

sfârșitul săptămânii trecute, o comisie mixtă a MApN, ISJ și
Primăriei Constanța a efectuat o vizită la Colegiul Tehnic de
Marină Alexandru Ioan Cuza din Constanța. Vizita a avut doar
caracter de documentare cu privire la spațiile și infrastruc-
tura didactică a instituției de învățământ, nefiind luată nicio
decizie, iar procesul de analiză în vederea identificării unor
spații adecvate reînființării colegiului militar va continua.
Spațiile fostului liceu militar de marină au fost trans-
formate în cei 20 de ani de la desființare, în fostul sediu al
liceului funcționând acum mai multe structuri ale Marinei
Militare – Direcția Hidrografică, Centrul de instruire, simu-
lare și evaluare al Forțelor Navale, Comandamentul Flotei
(temporar) și Baza Logistică Navală. Din acest motiv, este
imposibilă folosirea fostei infrastructuri pentru funcționarea
colegiului militar în sediul menționat.
uÎntâlnire cu Mihai Eminescu. Luni, 15 ianuarie,
la împlinirea a 168 de ani de la nașterea marelui poet
naţional Mihai Eminescu și cu prilejul aniversării Zilei
Culturii Naţionale, Academia Forţelor Terestre Nicolae
se întâmplă câte un necaz în Afganistan sau când la știri auzim de
pensiile “nesimțite” din armată. Știm prea puțin despre liceele mili-
tare (unde în fiecare an promovabilitatea la Bac e de 100%), despre
academiile militare (unde în continuare se face performanță) sau
despre cei din teatrele de operații (din Afganistan sau Irak) care nu
sunt cu nimic mai prejos decât colegii lor americani, francezi sau
britanici (deși sunt plătiți de zece ori mai prost decât ei). Da, avem o sunt în viața de zi cu zi cei mai buni prieteni, frați, surori sau părinți.
armată și e a noastră! Poate nu avem cele mai performante dotări, Mulțumesc pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o astăzi! Vă
dar de un lucru sunt sigur! Avem ceva ce nimeni nu ne poate lua: mărturisesc că și datorită militarilor români pot să spun, oriunde
oamenii din Armata României! Oamenii care nouă, civililor, ne merg în lume, că SUNT MÂNDRU CĂ SUNT ROMÂN. n
DIXI !
Cooperarea militară (în Europa n.r.) este importantă! Dar doar dacă este combinată cu o serie de elemente din alte domenii, cum ar fi politic,
economic, judiciar și social, poate avea un efect vizibil și de durată.
General Petr Pavel,
șeful Comitetului Militar al NATO

FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII

uKandahar, Afganistan. Săptămâna trecută,

Foto: Cosmin Roman

în cadrul unei ceremonii desfășurate la facilita-

tea medicală ROL III din Baza Militară Kandahar,
au fost decorați militari cu atribuții medicale din
cadrul coaliției care au făcut dovada profesiona-
lismului pe timpul executării misiunilor. Printre
Bălcescu a organizat, la statuia poetului amplasată în aceștia s-a aflat și plutonierul Marcela Corina
Parcul Sub Arini, manifestarea intitulată Întâlnire cu Mihai Mihai, din cadrul Elementului Național de
Eminescu. În cadrul evenimentului, desfășurat în colabo- Sprijin, care a fost recompensată cu Navy and
rare cu autorităţile publice locale, Teatrul Naţional Radu Marine Corps Achievement Medal pentru modul
Stanca, Universitatea Lucian Blaga și Inspectoratul Școlar exemplar în care și-a desfășurat activitatea în
al Judeţului Sibiu, au fost susținute momente poetice și calitate de persoană de legătură între structuri-
muzicale. (Elena Andrei) le românești și unitatea medicală ROL III. n
 Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018 Observatorul militar 3
GARNIZOANA ROMÂNIA

Conferinţa NATO la Bruxelles uComandant nou la Batalionul 811 Infanterie

Dej. Joi, 11 ianuarie, la sediul Batalionului 811
Infanterie Dej, a avut loc ceremonia de predare-primire
a comenzii unității. În prezența comandantului Brigăzii
81 Mecanizată General Grigore Bălan, colonel Mircea
Gologan, locțiitorul comandantului Batalionului 811
Infanterie Dej, locotenent-colonel Dan Pop, a predat
Drapelul de luptă și comanda unității locotenent-co-
lonelului Adrian Burlacu. Colonelul Mircea Gologan a
apreciat cu această ocazie că noul comandant are o
vastă experiență profesională, dobândită și pe timpul
misiunilor executate în teatrele de operații, și și-a expri-
mat speranța că locotenent-colonelul Adrian Burlacu
va duce cu onoare mai departe tradiţia și destinul
Batalionului 811 Infanterie Dej, structură militară înfi-
inţată în 1995, urându-i succes în funcție. (Locotenent
Andreea-Maria Mureșan)
uOmagiu adus domnitorului Ștefan cel Mare.
Brigada 15 Mecanizată a organizat miercuri, 10 ianua-
rie, o ceremonie militară și religioasă la statuia ecvestră
a lui Ştefan cel Mare de la Băcăoani, comuna Muntenii
de Jos, judeţul Vaslui. Monumentul este dedicat victori-
ei repurtate de vestitul domnitor moldovean împotriva
turcilor în bătălia de la Podu Înalt, la 10 ianuarie 1475.
Acţiunea a avut loc și cu ocazia sărbătoririi a 141 de
ani de existenţă a marii unităţi ieșene, una dintre cele
mai vechi din armata română. Brigada 15 Mecanizată
poartă denumirea onorifică Podu Înalt, atribuită prin

Comitetul militar se re-
unește de două ori pe an la
sediul NATO de la Bruxelles, la
nivelul șefilor apărării, pentru
a discuta despre operaţiunile
și misiunile NATO și pentru a
oferi Consiliului Nord-Atlantic
consiliere militară bazată pe
consens asupra modului în
Foto: nato.int
Decret prezidenţial la 9 mai 1996, odată cu primirea
Drapelului de luptă.
La ceremonia de la Băcăoani au participat co-
mandantul marii unităţi, general de brigadă Dragoș-
Dumitru Iacob, militari în activitate, în rezervă și în
care Alianţa poate răspunde
cel mai bine la provocările
globale de securitate. n

Semnarea contractului Piranha V

C
eremonia de semnare a acordului s-a reuşit  implicarea industriei naţionale tru transport trupe, dotată cu sisteme

Foto: Lucian Irimia

cadru și contractului subsecvent
pentru achiziția a 227 de transpor-
toare blindate pentru trupe 8x8 Piranha
V și a suportului logistic inițial a avut loc
vineri, 12 ianuarie, la sediul Ministerului
Apărării Naţionale. Astfel, se materiali-
zează Acordul de cooperare semnat de
Ministerul Economiei și C.N. Romarm
S.A. cu producătorul General Dynamics.
Cu acest prilej, ministrul apărării
naționale, Mihai Fifor, a apreciat că as-
tăzi a fost făcut un pas important pentru
Forţele Terestre române şi pentru imple-
mentarea programului asumat de către
Guvern a înzestrării Armatei României și
de apărare, care trebuie stimulată prin
crearea de locuri de muncă şi performanţa
industriei de profil.
Începând cu anul 2018, se va re-
aliza gradual producția și integrarea
transportorului blindat în țara noas-
tră. MApN va fi dotat cu facilitatea de
mentenanță care să asigure necesitățile
de întreținere pe întreaga durată de
viață a echipamentelor și vor fi puse la
dispoziție simulatoare pentru instruirea
în condiții optime a echipajelor ce vor
deservi aceste echipamente.
Transportorul blindat Piranha V
este cea mai avansată platformă pen-
moderne de protecție balistică și pute-
re de foc, la cel mai înalt nivel existent
în NATO.
Transportorul blindat pentru trupe
8x8 constituie un mijloc de transport
al grupei de infanterie, precum și al
structurilor de sprijin, absolut necesar
pentru îndeplinirea misiunilor specifice
de către Forţele Terestre române. Acest
vehicul asigură o mobilitate sporită și o
protecţie corespunzătoare personalului
îmbarcat pe timpul executării misiuni-
lor specifice, în orice zonă de relief, in-
diferent de timp, anotimp sau condiţii
meteorologice. n
retragere, reprezentanţi ai administraţiei publice din
judeţele Vaslui, Bacău, Botoșani, Iași, Neamţ, Suceava
și Vrancea, elevi și cadre didactice, precum și invitaţi
din Republica Moldova. A avut loc un moment artistic
susţinut de actori ai Teatrului pentru Copii și Tineret
Vasilache din Botoșani. S-au depus coroane și jerbe
de flori. Garda de onoare a fost constituită din militari
aparţinând Batalionului 151 Infanterie și a fost însoţită
de muzica militară a garnizoanei Iași.
Este o datorie de onoare pe care încercăm să o punem
în valoare an de an şi să aducem un prinos de recunoş-
tinţă înaintaşilor ce s-au sacrificat pentru ca noi, astăzi,
să trăim într-o ţară. Această bătălie a fost una dintre cele

Ceremonie la AFT Elena Andrei

mai importante din istoria militară a poporului român
şi reprezintă un reper de vitejie şi demnitate. Brigada 15
Mecanizată are onoarea de a purta numele de Podu
Înalt. Ne aflăm aici pentru a celebra această victorie şi

S
enatul Universitar al Academiei Forţelor Terestre de a transmite un mesaj de patriotism noii generaţii, a
Nicolae Bălcescu a conferit, vineri, 12 ianuarie, în cadrul declarat comandantul Brigăzii 15 Mecanizată, general
unei ceremonii, cel mai înalt titlu onorific al universi- de brigadă Dragoș-Dumitru Iacob. (Plutonier-adjutant
tăţii, cel de Doctor Honoris Causa, profesorului universitar Lucian Irimia)
dr. Sorin-Mihai Cîmpeanu, rectorul Universităţii de Ştiinţe uMedalii pentru floretiștii steliști. Săptămâna
Agronomice și Medicină Veterinară din București. trecută, la sala de scrimă din Complexul Sportiv
Alături de diploma care atestă acest titlu, comandantul (rec- Ghencea, au avut loc Campionatele Naționale de flo-
Foto: Cosmin Roman

torul) AFT, general de brigadă prof. univ. dr.ing. Ghiță Bârsan, i-a retă pentru juniori. În proba individuală feminină a tri-
oferit prof. univ. dr. Sorin-Mihai Câmpeanu și însemnele acade- umfat stelista Anca Săveanu, care s-a impus în finală în
miei sibiene, o medalie aniversară dedicată împlinirii a 170 de ani fața colegei sale de club Rebeca Cândescu, cu scorul de
de învățământ militar în România și eșarfa instituției. Ceremonia 15-9. Pe locul al treilea s-a situat o altă stelistă, Andreea
s-a încheiat cu intonarea imnului academic Gaudeamus. n Gheorghe. La masculin, Silviu Roșu a fost declarat
campion național după o finală câștigată în fața prin-
cipalului favorit de pe tablou, timișoreanul Benjamin
Bodo. Medalie de bronz a adus clubului militar flore-

A început instrucția pe mare tistul Alexandru Pîrva. O zi mai târziu, echipele de flo-
retă juniori ale CSA Steaua București au cucerit titlu-
rile naționale. Formația masculină, alcătuită din Silviu

P
rimele exerciții pe mare ale
Forțelor Navale române, în coope-
rare cu partenerii din Alianță, s-a
desfășurat în perioada 11-13 ianuarie.
Fregata Regele Ferdinand, cu un elicop-
ter Puma Naval la bord, s-a aflat în largul
Mării Negre, alături de distrugătorul
american USS Carney și un submarin ce
aparține Forțelor Navale ale Turciei, pen-
tru câteva exerciții menite să dezvolte
interoperabilitatea maritimă între arma-
tele statelor membre NATO. Exercițiile
principale, la care au luat parte marinarii
militari români, americani și turci au
fost axate pe dezvoltarea aptitudinilor
necesare luptei în mediul submarin. De
asemenea, au fost prevăzute și exerciții
de luptă cu focul și cu găurile de apă,
de abandon al navei sau de remediere a
unor avarii ce pot interveni la tehnică. În
timpul manevrelor de intrare și de ieșire
din port, au fost exersate procedurile de
contracarare a unor eventuale atacuri
teroriste cu ambarcațiuni rapide.
Sfârșitul lunii în curs și începutul
celei viitoare vor aduce, în Marea
Neagră, Grupările NATO permanente
din Mediterana, iar Forțele Navale
române vor contribui cu nave în ca-
drul acestora. n
Roșu, Alexandru Pîrva, Cristian Cândescu și Alexandru
Sîrb s-a impus în finală, cu scorul de 45-42, în fața ce-
lor de la CSU Poli Timișoara.  La echipe feminin, Steaua
și-a păstrat supremația națională, învingând în finală,
cu 45-26, CSU Poli Timișoara. Cvartetul stelist a fost al-
cătuit din Anca Săveanu, Rebeca Cândescu, Andreea
Gheorghe și Daria Panait. La finalul competiției, CSA
Steaua a contabilizat șapte medalii, dintre care pa-
tru de aur, una de argint și două de bronz. (Colonel
Gheorghe Vișan)
 4 Observatorul militar
EVENIMENT
Legământ
de credință
față de țară
Aproximativ 1.300 de soldaţi profe-
sionişti din toate categoriile de forţe
ale armatei au depus sâmbătă, 13
ianuarie, jurământul militar.
D
epunerea jurământului
este un moment unic din
viaţa militarilor, legământul
solemn de a merge până la sacrifi-
ciul suprem pentru ţară. Peste 700
de soldaţi profesionişti din Forţele
Terestre, seria de instruire noiem-
brie 2017, au depus jurământul
militar, sâmbătă, în garnizoane-
le Buzău, Caracal, Câmpulung
Muscel, Făgăraş, Predeal, Piteşti,
Râmnicu Vâlcea şi Sibiu. Lor li
s-au adăugat soldaţii din Forţele
Navale, Aeriene, Comandamentul
Logistic Întrunit şi Comandamen-
tul Comunicaţiilor şi Informaticii.
La activităţi au fost prezenţi repre-
zentanţi ai Ministerului Apărării
Naţionale, ai autorităţilor publice
locale, cadre militare în rezervă şi
în retragere, precum şi familiile şi
prietenii proaspeţilor militari.
În garnizoana Făgăraş, 165 de
soldaţi profesionişti de la Centrul
de Instruire pentru Infanterie şi
Vânători de Munte Constantin
Brâncoveanu au jurat, în faţa dra-
pelului, credinţă patriei.
Ceremonia a avut loc pe platoul
Casei de Cultură a municipiului
Făgăraş. Au luat cuvântul genera-
lul-maior Teodor Incicaş, locţiitor
pentru resurse al şefului Statului
Major al Apărării, colonel (r) Titus
Oană, preşedintele Asociaţiei
Veteranilor de Război, subfiliala
Făgăraş, şi soldatul Florin Lăcătuş,
reprezentant al militarilor care au
depus jurământul.
Foto: Eugen Mihai
La Caracal, seria noiembrie
2017 a Batalionului 1 Instrucţie
Olt are în componenţă 113 soldaţi
profesionişti, dintre care 15 fete,
şi sunt a 23-a serie, numită Forţă şi
Tenacitate. Ei au depus jurământul
sâmbătă, în faţa Primăriei Muni-
Foto: Cristian Vlăsceanu
cipiului Caracal, iar la eveniment
au fost prezenţi reprezentanţi ai
MApN, ai autorităţilor locale, cadre
militare în activitate şi rezervă,
apropiaţi ai militarilor, cât şi alți
numeroşi localnici.
72 de soldaţi profesionişti
de la Centrul de Instruire pentru
Geniu, EOD şi Apărare CBRN Panait
Donici, din Râmnicu Vâlcea, li
s-au alăturat, în jurământ, celorlalţi
militari. Activitatea s-a desfăşurat
CHITILA
în scuarul Mircea cel Bătrân din
centrul municipiului Râmnicu
Vâlcea. Sub privirile a sute de
spectatori – rude, dar şi râmniceni
curioşi să asiste la un astfel de eve-
niment – manifestarea s-a încheiat
cu o defilare pe bulevardul Calea
lui Traian. La Şcoala de Aplicaţie
pentru Unităţi de Sprijin de Luptă
General Eremia Grigorescu, din
Sibiu, jurământul militar a fost ros-
tit de 121 de soldaţi profesionişti.
La această activitate a participat
şeful Direcţiei planificare strategică
din Statul Major al Apărării, general
de brigadă Iulian Berdilă. Acelaşi
jurământ a fost rostit, într-un glas,
şi la Şcoala de Aplicaţie pentru
Unităţi de Luptă Mihai Viteazul,
din Piteşti, în dimineaţa zilei de 13
ianuarie. 73 de soldaţi profesionişti,
specializaţi în arma auto, au jurat
credinţă patriei. În timpul activităţii,
a luat cuvântul comandantul şcolii,
colonel Marian Bae, care a explicat
tinerilor militari scopul şi semnifica-
ţia acestora în Armata României.
Pe lângă rostirea jurământu-
lui, intonarea imnului naţional
şi defilarea trupelor, în unele
BOBOC
garnizoane, activitatea de sâmbătă
a mai avut un eveniment – cerere
în căsătorie. La Baza de Instruire
pentru Apărare CBRN Muscel, din
Câmuplung, după examenul
maturităţii, soldatul Gabriel Geicu
şi-a luat inima în dinţi şi, în faţa celor
prezenţi, a cerut-o în căsătorie pe
Mirela Daniela. A fost un moment
emoţionant pentru amândoi, mai
ales că viitoarea doamnă Geicu nu
se aştepta ca iubitul ei să facă acest
gest. Acelaşi lucru s-a întâmplat
şi la Şcoala de Aplicaţie a Forţe-
lor Navale Viceamiral Constantin
Bălescu, din Mangalia, acolo unde
110 bărbaţi şi şapte femei au rostit,
într-un glas, jurământul de credinţă
MANGALIA
faţă de patrie. Apoi, unul dintre
soldaţii profesionişti care au depus
jurământul, a profitat de cadrul
festiv şi şi-a cerut iubita în căsătorie.
Cu ocazia depunerii jurământului, la
Şcoala de Aplicaţie s-a organizat şi
Ziua porţilor deschise.
O ceremonie de depunere a
jurământului militar a avut loc,
La realizarea acestui material au participat
locotenent Laura Creţu, plutonier Alina Crişan, Edi Nicola şi Gabriel Chiriloiu.
Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018
CARACAL
Foto: Petrică Mihalache
sâmbătă, şi la Şcoala de Aplicaţie
pentru Logistică General Con-
stantin Zaharia, din Chitila. La
activitate au fost prezenţi şeful
(împuternicit) Direcţiei logistice
din Statul Major al Apărării, general
de brigadă Constantin Negrea, şi
şeful Secţiei instrucţie şi doctrină
din CLÎ, colonel Lucian Vieru. Seria
de 87 de soldaţi care au depus
jurământul a fost reprezentată de
soldatul Constantin Bratu, care a
luat cuvântul şi a transmis celor
prezenţi emoţiile şi gândurile care
îi încearcă, pe el şi colegii lui, la
acest început de drum.
Cei mai mulţi soldaţi care au
depus sâmbătă jurământul s-au
adunat în curtea Centrului de In-
struire pentru Comunicaţii şi Infor-
matică Decebal, din Sibiu. 182 de
militari au rostit, în cor, legământul
sacru. La activitate a fost prezent şi
comandantul CCI, general-maior
Valentin Becheru.
Nici Forţele Aeriene nu au fost
scutite de emoţie sâmbăta trecută.
Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele
Aeriene Aurel Vlaicu, de la Boboc,
a organizat ceremonia depunerii
jurământului militar pentru cei 86
de participanţi la Cursul de formare
soldaţi profesionişti. La festivitate au
fost prezenţi, alături de rudele
şi prietenii tinerilor militari,
locţiitorul pentru resurse al şefului
SMFA, general de flotilă aeriană
Lian Someşan, şi cadre militare
din Şcoala de Aplicaţie pentru
Forţele Aeriene.
La finalul activităţii, în fieca-
re garnizoană a răsunat acelaşi
îndemn, cu care încheiem
şi noi: Ostaşi, de azi înainte,
prin voia voastră şi ocrotirea lui
Dumnezeu, v-aţi legat, pe viaţă, de
ţară. Aşa să vă ajute Dumnezeu! n
Foto: Laura Creţu
Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018 Observatorul militar 5
LINIA ÎNTÂI
Colonelul Ștefan Stan, șeful echipei de legătură a Statului Major al
Apărării și reprezentant național în teatrul de operații din Afganistan:

Trebuie continuate eforturile comunității

internaționale pentru sprijinul Afganistanului
Începând din anul 2011, Armata
României are dislocată în teatrul de
operații din Afganistan o echipă de
legătură a Statului Major al Apărării.
Aceasta a fost condusă de ofițeri care,
ulterior, au ocupat funcții de înaltă răs-
pundere, cum ar fi generalii de brigadă
Gheorghe Badea, fost șef al Direcției
operații, Mircea Mândrescu, fost co-
mandant al Centrului aliat de analiză și
lecții învățate, de la Lisabona, și șef al operaţii și face propuneri privind securitate afgane, în special forțele În fiecare zi intrați în contact
de operații speciale și cele aeriene, cu militarii coaliției.
Direcției Planificare Strategică, Marian poziția națională. De asemenea,
identifică cerințele operaționale și au înregistrat unele progrese privind Care este percepția lor asupra
de sprijin pentru structurile noi care capacitatea operațională, în special militarilor români?
Botea, comandantul Brigăzii 1 Meca- urmează a fi dislocate și formulează
propuneri pentru îmbunătățirea
datorită înzestrării cu echipamente
de luptă și unei mai bune instruiri.
Desigur, una pozitivă. Este
apreciat, în principal, profesiona-
nizată, și colonelul Mircea Gologan, activității structurilor românești care
acționează în Afganistan. Totodată,
Sunt însă mari probleme privind
cooperarea între structuri, asigura-
lismul de care militarii români dau
dovadă în activitățile de stat major
comandantul Brigăzii 81 Mecanizată. În coordonează activitatea militarilor
români care încadrează funcții de
din comandamente, ca instructori și
consilieri pentru forțele de securi-
personal de stat major în comanda- tate afgane, precum și ca personal
prezent, șeful echipei de legătură a mentele operației, rotirea efective-
lor, activitățile cu specific național,
implicat în activitățile de protecție
a forței. Deopotrivă sunt apreciate
Statului Major al Apărării și reprezen- precum și cele pentru pregătirea și
desfășurarea vizitelor în teatru de
și alte calități ale militarilor români,
cum ar fi colegialitatea, genero-
tant național în teatrul de operații din oficialitățile române. Șeful echipei
de legătură reprezintă Armata
zitatea, ingeniozitatea, spiritul de
echipă. Pot afirma, fără teama de a

Afganistan este colonelul Ștefan Stan. României la activitățile desfășurate

Locotenent-colonel Toni Ene
Domnule colonel, aveți o
experiență vastă ca ofițer al
Armatei României.
Da, sunt ofițer de infanterie,
promoția 1989, a Revoluției. În
prima parte a carierei, am activat
în Dobrogea, în unități din cadrul
Diviziei 9 Mecanizată, transformată
în Corpul 9 Infanterie Marină, ocu-
pând funcții de comandă și de stat
major în unități de cercetare, sprijin
logistic, infanterie și mecanizate.
În ultimii 15 ani, am ocupat funcții
în domeniul operații la diferite
eșaloane din țară și în comanda-
mente internaționale. În prezent,
sunt încadrat la Direcția operații din
Statul Major al Apărării.
Ce reprezintă pentru dumnea-
voastră această nouă misiune?
Reprezintă o premieră și o
provocare. O premieră pentru că,
deși am participat până acum la
misiuni internaționale în teatrele
de operații din Balcani și Irak, la
misiunea UE din Georgia și la misi-
unea Unified Protector, de embargo
asupra Libiei, este pentru prima
dată cand ajung în Afganistan. Sur-
prinzător, mai ales că, în diferitele
funcții pe care le-am ocupat, înce-
pând cu anul 2005, am avut printre
responsabilități și operațiile NATO
și ale coaliției din acest teatru de
operații. Este o provocare deoarece
vorbim despre o funcție cu o mare
responsabilitate, care necesită atât
o excelentă pregătire profesio-
nală, cât și unele abilități care țin
de diplomație, o bună capacitate
de comunicare, de negociere, de
adaptare la situații noi.
Care este rolul echipei de legă-
tură în cadrul misiunii Resolute
Support?
Așa cum reiese și din denumire,
echipa de legătură are rolul de a
asigura legătura între Statul Major al
Apărării și autoritățile militare aliate
din Afganistan. Este implicată, în
principal, în activitățile de planifica-
re, sprijinind procesul decizional al
structurilor între care face legătura.
Contribuie, asigurând punctul de
vedere național, la luarea deciziilor
de către comandanții aliați în pro-
blematicile care influenţează activi-
tatea structurilor românești disloca-
te în Afganistan, aduce la cunoștinţa
autorităților militare române pro-
blemele de interes aflate pe agenda
comandanților aliați din teatrul de
în Afganistan de forțele coaliției, în
calitate de reprezentant național
(Senior National Representative).
Referitor la situația din
Afganistan, puteți face o
evaluare pentru următoarea
perioadă? Cum credeți că va
influența aceasta misiunile
executate de forțele românești
aflate aici?
Este foarte greu de făcut o
evaluare cu un grad de predictibili-
tate foarte ridicat, întrucât mediul în
care ne desfășurăm activitatea este
complex și, implicit, destul de im-
predictibil. În afara factorilor militari,
în cadrul analizei trebuie avuți în
vedere o mulțime de alți factori de
natură politică, diplomatică, socială,
economică, care au o influență mare
asupra situației din Afganistan și
pentru care nu există pârghii de
control eficiente. Tot ceea ce pot
să fac este să îmi exprim speranța
că prin măsurile adoptate la nivelul
Alianței privind mărirea contribuției
cu instructori și capabilități de sprijin
a forțelor de securitate afgane și
prin intensificarea acțiunilor de
consiliere, instruire și asistență să se
poată contracara acțiunile forțelor
insurgente și prelua controlul de
autoritățile legitime afgane asupra
majorității zonelor populate. În
ultimii ani, forțele de
rea sprijinului logistic, încadrarea
cu personal și menținerea acestuia
în sistemele de securitate. Dacă
aducem în ecuație și divergențele
între formațiunile politice, gene-
rate de faptul că următorii doi ani
sunt electorali, situația economică
precară a majorității populației, lipsa
de investiții, corupția generalizată,
neînțelegerile de natură etnică și tri-
bală, extremismul religios, interesele
ostile ale țărilor vecine și ale altor
actori geopolitici din zonă, avem un
tablou care nu ne dă o perspectivă
prea optimistă. În concluzie, con-
sider că situația generală se poate
îmbunătăți, însă trebuie continuate
eforturile comunității internaționale
pentru sprijinul Afganistanului,
precum și acțiunile autorităților
afgane de consolidare a controlului
pe întreg teritoriul țării. De aseme-
nea, pentru o stabilizare de durată
a situației, trebuie intensificat pro-
cesul de reconciliere între guvernul
afgan și formațiunile insurgente.
greși, că în aceste luni de misiune
s-au legat prietenii adevărate între
militarii români și cei ai coaliției. Aș
putea da unele exemple privind
modul în care activitatea militarilor
români este apreciată de colegii lor.
Astfel, fostul comandant al TAAC-S,
generalul de brigadă Charles Aris,
afirma ori de câte ori avea ocazia
că se simțea la fel de sigur, indife-
rent dacă protecția sa era asigurată
de militarii români sau de cei ame-
ricani. Un căpitan american, care
a fost protejat de guardian angels
români în timpul unui atac execu-
tat de militari afgani, la o activi-
tate de consiliere, mi-a mulțumit
extrem de călduros și a afirmat că,
pentru el, militarii români au fost
într-adevăr îngeri păzitori și că i-au
dat încă o viață. Trebuia să fi văzut
expresia din ochii lui pentru a avea
o reprezentare a ceea ce înseamnă
recunoștința. Majoritatea celorlalți
parteneri de coaliție mulțumesc
militarilor români pentru faptul că
noi am rămas aici să ne continuăm
misiunea și atunci când a fost greu,
iar ceilalți au plecat.
Un mesaj pentru cei de acasă?
Doresc să urez militarilor
români, familiilor acestora și
tuturor românilor multă sănătate,
bucurii și gânduri bune! Fie ca
acest an să ne aducă tuturor mai
multă mulțumire sufletească! n
6 Observatorul militar
INSTRUCŢIE
Provocările primei funcţii de comandă
Plutonier Alina Crişan
alina.crisan@presamil.ro
B
rigada 1 Rachete Sol-Aer
General Nicolae Dăscălescu
are o tradiţie de mai bine
de 100 de ani. Deşi cu o vechime
considerabilă, noul a fost ceea ce
m-a atras acolo. Concepţia este
modernă, accentul este pus pe oa-
meni, investiţiile sunt în tineret şi
tot ei sunt scoşi în faţă, cu fiecare
ocazie, de comandantul acestei
structuri. M-aş referi, în special, la
atitudinea şi performanţele per-
sonalului din subordine. Oamenii
noştri au dovedit o determinare
deosebită în îndeplinirea misiunilor,
arată zi de zi că sunt pregătiţi, fac
faţă cu brio la toate provocările,
spune comandantul brigăzii, co-
lonel Claudiu Hermeniuc. Apreciez
în mod deosebit tinerii care se
integrează foarte bine în structu-
rile brigăzii şi îşi perfecţionează
continuu deprinderile. Am vrut,
aşadar, să cunosc câţiva dintre ti-
nerii rachetişti, iar discuţiile au fost
extrem de interesante. Am aflat
despre locul sacru al rachetiştilor şi
artileriştilor antiaerieni, poligonul
de tragere Capu Midia, şi despre
comuniunea care se dezvoltă între
om şi tehnică la această armă.
Pentru început, l-am cunoscut
pe locotenentul Elena Cristina
Pomană, şef tură CDF (centrul de
distribuţie a focului) la Bateria
Hawk, din Batalionul 4 RSA. A ales
sistemul militar în urmă cu 11 ani,
din curiozitate. A reuşit să termine
cu prima medie şcoala generală
şi a ales liceul militar de la Breaza.
După absolvire, a optat pentru
Academia Forțelor Aeriene. Era
interesant tot ce ţinea de arma asta
- aviaţie, aerodinamică, balistică,
spune Elena. Prima repartiţie a
fost la Batalionul 4 RSA, coman-
dant pluton 2 lansare. A ieşit a
doua din promoţie, aşa că a avut
posibilitatea să aleagă postul la
repartiție. Mi s-a spus că Batalionul
4 RSA are cei mai buni specialişti.
Într-adevăr, avea, însă nu erau şi
foarte buni educatori şi, cumva, tre-
buia să fii autodidact.
Locotenentul consideră că
este destul de dificil să lucrezi cu
omul. Din şcoală, au ieşit ofiţeri
de comandă şi toată teoria a de-
venit practică. La Mihai Bravu am
avut în subordine în jur de 30 de
oameni. A fost destul de dificil să-i
Locotenent Elena Cristina Pomană
comand. Uşor, uşor, înveţi, începi
să îţi asumi funcţia de ofiţer de co-
mandă şi să manageriezi mai bine
resursa umană.
De atunci, a participat la fie-
care misiune de la Capu Midia,
inclusiv la exerciţiile Istria 2016
şi 2017. A bifat până acum cinci
misiuni în locul sacru al rachetişti-
lor şi, făcând un bilanţ, spune că
această meserie este o provocare
continuă. Chiar o enervează de fi-
ecare dată când citeşte sau aude
de vreun ofiţer care spune că e
uşor să fii militar. Domnişoarelor
de la birou mereu li se va părea că
este foarte uşor. Ei bine, nu este
aşa, dai peste tot felul de oameni
care văd lucrurile doar în felul lor.
Este o armă strategică, în conti-
nuă dezvoltare şi o să cunoască
îmbunătăţiri, spune ofiţerul. În
momentul de faţă, nu au fost
făcute atât de multe investiţii şi in-
frastructura este deficitară. Dar are
un viitor foarte bun.
Şi căpitanul Mihaela Idoraşi,
comandantul Companiei 151
Tehnică, este de la vârsta de 14
ani în armată. A urmat cursurile
liceului militar din Breaza, apoi
AFA. Nu am ales cariera de pilot
pentru că nu am reuşit să trec
probele medicale, însă nici nu cred
că aş fi fost potrivită pentru asta.
Nu am doza aceea de nebunie, ne
spune. Prima funcţie a Mihaelei a
fost de comandant de pluton la
Batalionul 5 RSA, după care a ur-
mat, prin cumul, funcţia de ofiţer
cu dirijarea. Aceasta cred că este
cea mai grea funcţie a unui ofiţer
într-un batalion de rachete. Este
nevoie de foarte multă pregătire,
sunt multe cunoştinţe de acumulat
şi trebuie să ai şi anumite abilităţi
practice – viteză, atenţie distribu-
tivă, un întreg complex. A lansat
rachete la doi ani după ce a ajuns
pe teritoriu şi a stabilit deja două
premiere în armată. Întâi, a făcut
parte din prima serie de fete care
au lansat rachete Volhov. A fost
o experienţă foarte plăcută, be-
nefică, deoarece îţi dă senzaţia că
munca ta este apreciată şi ştii că
nu te zbaţi degeaba. Merită fiecare
efort, este o senzaţie de nedescris,
povesteşte căpitanul.
Apoi, acum doi ani, la echipa
rampei de lansare au fost în-
cadrate, de la comandantul de
baterie până la cei trei servanţi,
numai femei. Am îndeplinit prin
cumul funcţia de comandant de
baterie lansare şi, ulterior, s-a înca-
drat şi cu şef instalaţie lansare, tot
o femeie, iar cei trei servanţi erau
Căpitan Mihaela Idoraşi
deja în subunitate, explică Mihaela.
În anul care abia s-a încheiat,
Mihaela a avut o misiune în Capul
Midia, unde a fost comandant
la bateria de lansare, şi un curs
de leadership, făcut cu partene-
rul american. A fost interesant.
Interacţionau foarte mult cu noi.
Cursul a fost bazat pe discuţii libere.
Mi s-a părut destul de diferit faţă de
modul nostru de abordare.
Ceva mai târziu intrat în sis-
temul militar este locotenentul
Adrian Costinaş, al cărui prim
pas în haine militare l-a făcut la
Braşov, la AFA. Mi-a fost greu la
Locotenent Adrian Costinaş
început, cu trezitul, stricteţea, am
avut colegi care chiar plângeau de
dorul celor de acasă. Eu râdeam
de ei, dar în sinea mea ştiam exact
prin ce trec, împărtăşeşte ofiţe-
rul, astăzi încadrat la Batalionul
1 RSA. Arma nu a fost o alegere
conştientă, adică nu ştia ce presu-
pune fiecare specializare, aşa s-a
nimerit. Imediat după admitere,
ţin minte că o studentă din anul al
II-lea, pilot, m-a întrebat unde am
intrat. I-am spus, mândru, că la ar-
tilerie, primul dintre băieţi, şi mi-a
tăiat elanul... apoi am văzut cum
decurg lucrurile, că piloţii primeau
mâncare mai bună (mâncau la o
normă mai mare pentru că zbu-
rau). Dar a încercat să se adap-
teze şi spune că a reuşit. Prima
funcţie a fost în Batalionul 7 RSA,
ofiţer tactic, nici măcar coman-
dant de pluton, adaugă, râzând,
am prins o funcţie fără indemniza-
ţie de comandă, pe care am stat un
an şi ceva.
La el, la baterie, media de vâr-
stă este de 26 de ani. Un colectiv
foarte tânăr. Acesta este un lucru
bun, pentru că suntem toţi dornici
Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018
Despre
încercările
prezentului
și speranțele
viitorului ne-au
vorbit câțiva
tineri ofiţeri
din structu-
rile Brigăzii 1
Rachete Sol-Aer.
Locotenent Mihai Alin Corneliu
de muncă şi, totodată, rău, pentru
că nu avem multă experienţă.
Locotenentul Mihai Alin
Corneliu este comandantul
bateriei Hawk din Batalionul 3
RSA. În mare parte, activitatea de
comandant de baterie este orga-
nizaţională. Odată cu evoluţia în
carieră, te implici din ce în ce mai
puţin în instruirea oamenilor şi te
ocupi mai mult de partea mana-
gerială. Pe lângă această funcţie,
face parte şi din bateria aflată în
curs de operaţionalizare, la nivel
NATO. Aici este comandant de
pluton. Este o baterie de tip joint,
formată din oameni din toate ba-
talioanele.
Ca în orice colectiv care
doreşte performanță, ambiţiile
sunt mari, oamenii sunt dornici
să dovedească nivelul profesional
la care au ajuns, însă fără orgolii.
Suntem destul de uniţi, nu ne as-
cundem unii de alţii. Cel puţin din
perspectiva mea, de comandant,
oamenii sunt deschişi, nu se feresc.
Dacă au problemă, raportează, şi
noi încercăm să îi ajutăm cât pu-
tem, spune locotenentul Mihai.
Ambiţia locotenentului este
să deservească o baterie Patriot,
dacă se poate, chiar să ajungă
comandant al unei astfel de ba-
terii. Iar pentru asta este dispus
să plece în SUA pentru un curs
specific de specializare. Ca el, toți
tinerii din Brigada 1 Rachete Sol-
Aer sunt dornici de cunoaştere,
fiindcă sunt conştienți că numai
aşa pot răspunde la provocările
viitorului. n
Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018
INSTRUCŢIE
La an nou,
dorinţe
vechi...
Sublocotenent Cornelia Bădin
cornelia.badin@presamil.ro
Foto: Gogu Petruţ
S
ărbătorile vin şi trec pe ne-
simţite. Nici bine nu ieşim
din birou înainte de Crăciun,
că ne şi trezim în ultima zi de va-
canţă. Cu tot regretul clipelor par-
că prea puține petrecute alături
de cei dragi, tragem aer în piept şi
ne avântăm spre împlinirea unor
noi sau vechi dorințe.
Pe de altă parte, în cazărmile
din ţară, începutul noului an de
instrucţie parcă însufleţeşte mi-
litarii. Se prezintă rezultatele din
2017 şi aşteptările din acest an. Se
încercuiesc, pe un calendar ima-
ginar, datele exerciţiilor militare,
atât cele multinaţionale, cât şi
cele la nivelul unităților. Unii mili-
tari plănuiesc chiar să facă urmă-
torul pas în carieră, să păşească
pe următoarea treaptă a ierarhiei.
Şi cum îmi plac începuturile,
listele şi planurile, am revenit la
Batalionul 81 LAROM Maior
Gheorghe Şonţu din Focşani ca să
iau, încă din prima zi, pulsul mili-
tarilor, să vorbim despre carieră şi
aşteptările pe care aceştia le au de
la un 2018 care se anunţă a fi plin
de activităţi.
Plutonierul-major Mădălin
Goidea este comandant de insta-
laţie LAROM de şapte ani. Şi, când
funcţia este denumită prin cuvân-
tul comandant, este clar că vine la
pachet cu multe responsabilităţi.
Un comandant de piesă trebuie
să aibă grijă ca tehnica pe care o
are în primire să funcţioneze, să fie
operativă pe tot parcursul perioadei
de instrucţie şi nu numai. De ase-
menea, se implică în instruirea atât
personală, cât şi a subordonaţilor.
Plutonier-major Mădălin Goidea
Experienţa se câştigă, totuşi,
în câmp. În anul 2017 am partici-
pat la trageri de luptă în poligonul
Smârdan, unde am avut prilejul să
lucrăm cu militari din Republica
Moldova, spune subofițerul. Iar în
trecut am participat la aplicaţiile pe
care le avem, de obicei, în diferite
poligoane, Smârdan sau Cincu, dar
în cadrul brigăzii.
Am întrebat despre aşteptările
şi dorinţele pentru anul acesta:
Cred că fiecare militar trebuie să se
gândească la pregătirea personală
Observatorul militar
La scurt timp după sosirea anului 2018, a bătut gongul și
pentru începutul unui nou an de instrucție. Ca întotdeauna,
fiecare militar și-a stabilit obiective pe care va urmări cu
obstinație să le realizeze.
din ce în ce mai profundă, pentru
a-şi dezvolta calităţile de militar
profesionist, fiecare acolo unde îşi
are locul, pe funcţia pe care este
încadrat.
Caporalul Dorin Dragomir este
şofer instalaţie de lansare la Bate-
ria 1 LAROM. Spune că a ales cari-
era militară pentru că armata este
o instituţie respectabilă. A luat
această decizie în anul 2005 şi, de
atunci, a participat la cel puţin o
aplicaţie în fiecare an. Recunoaşte
că funcţia sa nu este deloc uşoară,
aşa cum poate părea, deoarece
are în grijă nu doar tehnica, ci şi
Caporal Dorin Dragomir
vieţile întregului echipaj.
Următorul pas în carieră, mai
exact trecerea în corpul subofiţeri-
lor, nu se află, momentan, printre
planurile sale. Sunt singurul copil
în familie şi nu pot pleca prin ţară.
Mă pot întoarce, dar necesită timp,
spune militarul. Momentan, do-
rinţa sa este să lucreze cu tehnică
nouă.
Cu caporalul Victor Ardeleanu,
discuţia a fost mai amplă. Am fost
doi ani servant la tunuri, după care
am ajuns calculator la grupa de
conducere a focului de la batalion.
Activitatea mea are loc în sală, la
calculator sau la ACFA (Aparat de
Conducere a Focului), iar în timpul
aplicaţiilor nu părăsesc sub nicio
formă grupa de conducere a focu-
lui. Deşi, acum, militarul lucrează
împreună cu cei care asigură, din
umbră, succesul tragerii, a primit
Caporal Victor Ardeleanu
şi el botezul focului: Prima apli-
caţie la care am participat a fost în
anul 2009, eram servant 3 la tunu-
rile obuziere. Acum, la calculatoare,
nu sunt atât de vizibil, stăm în gru-
pul de comandă, primim ordinele şi
le executăm. Trebuie să avem legă-
tură, să funcţioneze staţia, să avem
benzină în generator. ACFA-ul tre-
buie să fie în permanenţă la noi. Nu
ne vede toată lumea, însă noi con-
ducem focul, iar fără conducerea
focului nu se pot duce la bun sfârşit
tragerea. Evident, avem nevoie de
meteorologi, de cei de la Batalionul
84 Asigurare Date. Tragerea vine cu
o responsabilitate pe care trebuie să
ne-o asumăm.
Când vine vorba despre ur-
mătorul pas în carieră, situaţia
este mai complicată decât pare:
Am luat în calcul trecerea în corpul
subofiţerilor cu cinci ani în urmă,
până să intru la facultate. Am in-
trat la facultate, însă am fost trimis
la Piteşti pentru recalcularea pensi-
7
ilor şi am pierdut anul, a trebuit să
mă înscriu din nou. Am terminat,
într-un final, facultatea. În anul în
care m-am gândit din nou la tre-
cerea în corpul subofiţerilor, m-am
căsătorit. Ar fi însemnat să îmi
iau cu mine soţia, familia, aşa că
a picat din nou această variantă.
Acum am un copil, sub nicio for-
mă nu mai iau în calcul varianta
aceasta, pentru că nu am nicio cer-
titudine că mă întorc aici. Soţia nu
lucrează, copilul este în întreţine-
rea mea, am rată la bancă pentru
apartament. Mai mult decât atât,
dacă ar fi să mă întorc aici ca sub-
ofiţer, cred că aş veni pe un salariu
mai mic. Să fac acest pas ar însem-
na să îmi asum o responsabilitate
şi, în spatele meu, cineva trebuie să
mă susţină. Părinţii şi socrii au şi ei
problemele lor.
Evident, nu este singurul care
se confruntă cu această proble-
mă: Suntem foarte slab motivaţi.
Este normal să mă gândesc, în
primul rând, la copilul meu şi, apoi,
ce fac cu banca, pentru că este o
situaţie presantă. Marele risc este
acesta al plecării şi al întoarcerii.
Garnizoana România este foarte
mare şi nu îţi permiţi să pleci, să
plăteşti două chirii.
La început de an, moralul este
ridicat. Energia se află la cote mari,
activitățile numeroase. În ceea ce
priveşte instruirea şi exerciţiile, lu-
crurile se îndreaptă într-o direcţie
din ce în ce mai bună. Asta nu în-
seamnă, însă, că toate problemele
şi-au găsit rezolvarea. Militarii încă
mai trebuie să lucreze cu tehnică
veche şi să dea dovadă de flexi-
bilitate, ba chiar de imaginaţie,
când vine vorba de rezolvarea…
neprevăzutului.
Sperăm cu toţii ca anul 2018
să vină cu rezolvări la problemele
aduse de îndărătnicul 2017, de la
salarizare până la tehnică şi alte
probleme de ordin logistic. La an
nou, dorinţe vechi... n
8 Observatorul militar
LOGISTICĂ
Un colectiv
cu ambiții
mari
Centrul 83 Mentenanţă Est este o uni-
tate de sprijin logistic care asigură
mentenanţa tehnicii de luptă şi refa-
cerea stării tehnice a echipamentelor
din înzestrarea structurilor subordo-
nate Diviziei 2 Infanterie Getica.
Plutonier-adjutant Lucian Irimia
lucian.irimia@presamil.ro
Î
n structura organizatorică a
centrului de la Roman se găsesc
şi secţii de mentenanţă disloca-
te la Constanţa, Focşani, Braşov şi
Craiova. Unitatea a finalizat anul
Locotenent-colonel ing. Gabriel Kicsi
Avem încredere că ceea
ce ne-am propus vom
realiza. Vom aduce, aşa
cum îmi place să spun,
un plus de valoare,
chiar dacă nu avem,
deocamdată, un nivel
al încadrării cu personal
care să ne mulţumeas-
că. Prin proiectele pe
care le avem în derulare
sperăm să creştem pro-
ductivitatea muncii,
asigurând în acelaşi
timp dezvoltarea bran-
dului centrului ca un
furnizor de mentenanţă
de calitate.
2017 cu realizări notabile. Pentru
anul 2018 îşi propune să atingă
noi obiective. La acest moment,
prin fluxul funcţional pot trece
tancuri, tractoare de evacuare pe
şenile, blindate pe roţi şi podul
mobil de asalt.
L-am însoţit pe comandantul
Centrului 83 Mentenanţă, loco-
tenent-colonel ing. Gabriel Kicsi,
prin unitate. Am vizitat spaţiile de
producţie. Adică halele unde se
asigură mentenanţa echipamen-
telor şi tehnicii, precum şi staţia
ITP. Acestea au renăscut în ultimii
ani în foste spaţii părăsite. S-a
muncit mult pentru a se ajunge la
stadiul actual de executare a unor
activități specifice. S-a investit
inclusiv suflet. Oamenii unităţii au
reuşit, în ciuda numărului mic, să
realizeze lucruri importante. Nu
le-a fost deloc uşor! Am văzut cum
se lucra la un tanc TR-85, la cami-
oane, autoturisme, armament. Era
un furnicar de oameni harnici.
Aceste vehicule sunt reparate
de o echipă formată din maiştri
militari, subofiţeri şi soldaţi care au
câştigat expetiză aici, în centru, şi
care nu au avut întotdeauna docu-
mentaţia tehnică. Ei au reuşit, cu
sprijinul colegilor ingineri, să repare
şi să aducă echipamentul în stare
de funcţionare. Contribuția ingine-
rilor tineri pe care-i avem în centru
este substanţială, atât prin faptul
că au o bază teoretică solidă, cât şi
prin micile proiecte de cercetare pe
care încearcă să le pună în practică,
a declarat locotenent-colonelul
ing. Gabriel Kicsi.
Prin secţia de reparaţii radio şi
calculatoare se realizează sisteme
de detecţie perimetrală pentru
poligoanele de garnizoană din
zona de responsabilitate a Divi-
ziei 2 Infanterie. Tot prin această
secţie, în acest an, se vor instala
staţiile radio Harris pe tehnica
de luptă a Brigăzii 282 Infanterie
Mecanizată.
Militarii centrului au dezvol-
tat un proiect pentru un camion
transcontainer şi un container de
mentenanţă pe care vor să-l fina-
lizeze în prima parte a acestui an,
alături de documentaţia pentru
omologare. Îşi doresc ca acest
proiect să fie acceptat şi imple-
mentat în cadrul Forţelor Terestre.
Un alt proiect este standul pentru
verificarea organelor de maşini,
care îi va ajuta în rezolvarea mai
rapidă a defecţiunilor de la trans-
misiile blindatelor intrate în fluxul
de producţie.
În anul 2018 şi-au propus să
deschidă un alt flux de producţie
pentru tehnica blindată, urmând
să asimileze în reparaţie tancul
T-55, turela şi armamentul, moto-
rul tancului TR-85. De asemenea,
se va continua dotarea cu apara-
tură de diagnosticare şi verificare
pentru echipamentele asimilate
în reparaţie.
Centrul 83 Mentenanţă este
pregătit pentru a executa men-
tenanţa şi la echipamentele nou
intrate în înzestrarea trupelor
pentru care am primit aparatură
de verificare şi diagnosticare mo-
dernă. Trebuie să amintesc şi de
elementele noi intrate în inventarul
centrului şi mă refer la un cap trac-
tor cu semitrailer şi un vehicul de
evacuare tehnică produse de firma
Iveco, a spus locotenent-colone-
lul ing. Kicsi.
Maistru militar clasa a II-a Ciprian Zaharia
Sublocotenent ing. Iulia Florina Deacu
Sublocotenentul ing. Iulia
Florina Deacu este absolventă a
Academiei Tehnice Militare, sec-
ţia Sisteme de Comandă şi Con-
trol Autovehicule, în anul 2015.
La ora actuală este şi masterandă
la o facultate la Iaşi. În unitate
lucrează la planificarea producţi-
ei. A ajuns într-un colectiv care a
primit-o cu căldură şi de la care
are foarte multe de învăţat.
La început a fost mai greu. În
academie am făcut multă teorie şi
mai puţină practică. Orele, oame-
nii, comenzile, bonurile, cu toate
că sunt noţiuni care nu par a avea
legătură între ele, sunt fundamen-
tul planificării producţiei. Trebuie
să verific totul cu minuţiozitate,
Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018
câteodată de câte trei, patru ori
până sunt sigură că totul este în
regulă, în echilibru cum ne place să
spunem, a afirmat sublocotenen-
tul ing. Iulia Florina Deacu.
Maistrul militar clasa a II-a Ci-
prian Zaharia a fost subofiţer de
tancuri. A lucrat la batalionul de
la Bacău, unde a acumulat multă
experienţă. A venit aici încă de la
înfiinţarea unităţii. Apoi a făcut
cursuri de profil şi a devenit
maistru militar. Prin mâinele sale
au trecut deja nouă tancuri.
Echipa din care fac parte lu-
crează la revizia unui tanc TR-85.
În cadrul acestei operaţii putem
schimba aproximativ 30% din
piesele echipamentului şi tot ce
este din cauciuc. Reparaţia poate
dura pâna la trei luni, în funcţie de
agregat, de timp şi de personalul
pe care îl avem la dispoziţie. Tre-
buie să dezechipăm tancul până
la carcasă, pentru a putea lucra
la agregatul energetic, la trans-
misie, la turelă şi la armamentul
de pe aceasta. Totul se verifică, se
vopseşte, se înlocuiesc lichidele
speciale şi se reglează aparatura
electronico-optică, a explicat
Ciprian ceea ce face.
Sunt siguri că au făcut totul
cum trebuie atunci când, în poli-
gonul Gârleni, unitatea benefici-
ară verifică tancul şi execută tra-
geri, bineînţeles alături de echipa
lor tehnică.
Caporalul Marius Stanciu a
ajuns în unitate în anul 2010.
Erau doar doi maiştri militari şi
doi caporali, iar clădirile în care
lucrează astăzi arătau de parcă ar
fi fost părăsite. L-am găsit lucrând
împreună cu un coleg la o turelă
de tanc. Îşi doreşte să fie sănătos
şi iasă la pensie tot din această
unitate.
Uşor, uşor am reuşit să schim-
băm acoperişul, am refăcut izolaţi-
ile şi instalaţiile termice de la toate
clădirile. Avem acum condiţii nor-
male de muncă pentru anul 2017.
Lucrez alături de colegii mei, de la
care am furat meserie, aşa cum se
spune pe aici, prin centru, a decla-
rat caporalul Marius Stanciu. n
Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018
ALMA MATER
Publicaţii de suflet
ale cantemiriștilor
Graţiela Mihăescu
C
adrele didactice şi militare din
Colegiul Naţional Militar Dimitrie
Cantemir sunt preocupate perma-
nent de perfecţionarea profesională pen-
tru o calitate tot mai ridicată a activităţilor
lor. Călăuze în labirintul profesiei, dascălii
investesc timp şi manifestă disponibilitate
pentru cercetarea ştiinţifică şi experienţa
didactică în toate aspectele profesionale.
Anul 2017 a fost unul bogat în eve-
nimente, rezultate şi realizări deosebite,
printre care se numără şi lucrările scrise:
Cantemir la 105 ani, Uniţi sub sfânt tricolor,
Revista Cantemiristul, English Through Art
– Developing English competences through
ARt – oriented activities in an ICT – based en-
vironment, Bacalaureat/ Limba şi literatura
română, Anotimpurile poeziei. Acestea sunt
un adevărat câştig pentru instituţie, pentru
cei dintâi beneficiari, elevii cantemirişti.
Cu respectul cuvenit acestui presti-
gios lăcaş de cultură şi educaţie, autorii,
colonel dr. Doina Mureşan, comandantul
instituţiei, şi profesor dr. Aurel-Constan-
tin Soare, director adjunct, au dorit prin
apariţia cărţii Cantemir la 105 ani să scoată
în prim-plan resurse nepreţuite, luminate
printr-un criteriu de performanţă profesio-
nală. Un album monografic care reconsti-
tuie prin documente şi fotografii existenţa
a peste un secol de existenţă a acestei
şcoli de elită, ce a reuşit să conducă spre
desăvârşire visurile măreţe ale absol-
venţilor, care au dat stabilitatea acestei
instituţii.
Sub mottoul Suntem cu toţii obsedaţi
de rădăcinile noastre, aceeaşi autori au
consacrat în paginile cărţii intitulată
sugestiv Uniţi sub sfânt tricolor toate
promoţiile acestei şcoli de la Mănăstirea
Dealu şi până în prezent, începând cu anul
1915 şi sfârşind cu absolvenţii anului 2017.
Peste 14.000 de absolvenţi, cu tot atâtea
destine, cu visurile şi împlinirile lor, cu
drumurile lor în slujba neamului şi cariere
de excepţie au dat valoare Cantemirului.
Observatorul militar
Cu prilejul împlinirii a 105 ani de exis-
tenţă, Revista Cantemiristul, al cărui colectiv
de redacţie a fost coordonat de profesorul
Elena-Cristina Soare, a adus în paginile ei
mesaje şi gânduri aniversare, reportaje ine-
dite, care să păstreze vii tradiţiile noastre.
Despre volumul English Through Art –
Developing English competences through ARt
– oriented activities in an ICT – based envi-
ronment, apărut sub egida coordonatorilor
Daniela Hortensia Bogdan, Corina Barbu şi
Francisco Perez Gracia, unul dintre pro-
dusele intelectuale rezultate în urma
desfăşurării proiectului european
Erasmus + Developing English
through Art – oriented
activities (2015-2017),
ne-a vorbit profeso-
rul Corina Barbu, care
predă limba engleză în
Colegiul Naţional Militar
Dimitrie Cantemir: Volumul
prezintă lecţiile elaborate
de profesorii din toate cele
nouă şcoli partenere, fiecare
dintre cele 96 de prezentări fiind
însoţită de un cod QR. Dacă acest
cod este scanat cu aplicaţia QR Code Reader,
disponibilă pentru orice telefon inteligent, uti-
lizatorul este direcţionat către site-ul proiectu-
lui, unde va găsi, pe lângă planul de lecţie, fişe
de lucru, dar şi un film de prezentare a acestor
lecţii din timpul derulării proiectului.
Pe lângă prezentările lecţiilor, volumul
cuprinde şi programa şcolară, cu competen-
ţele generale şi specifice, ce a stat la baza
elaborării lecţiilor. Abordarea gene-
rală este transdisciplinară,
activităţile de învăţare
sugerate integrând
elemente de TIC şi
domenii artistice
pentru învăţa-
rea limbii
engleze.
Pentru a veni în
ajutorul elevilor care susţin
examenul maturităţii şi plecând de la
ideea că cel mai sigur drum către succes
este implicarea efectivă în învăţare, cadrele
didactice Bianca Stanciu, Mihaela Lambru,
Irina Grecu şi Marius Popa au scos un ghid
de pregătire pentru examenul scris de baca-
laureat la disciplina Limba şi literatura româ-
nă. Acesta a fost realizat în conformitate cu
programa şcolară în vigoare şi conţine două
părţi: prima, cu 36 de modele de subiecte
(teste gândite pentru a fi lucrate câte unul
pentru fiecare dintre săptămânile de şcoală
ale anului 2017-2018) şi a doua parte care
conţine rezolvările testelor.
9
Cartea conţine, pe lângă teste, atât repere
de abordare în rezolvare şi bareme pentru
subiectele propuse, cât şi o fişă de autoevaluare.
Rubrica Opinii critice reproduce scurte fragmen-
te din critica literară, pentru familiarizarea cu
activitatea de documentare şi pentru deprinde-
rea integrării citatului de autoritate în formula-
rea şi argumentarea propriei opinii asupra unui
text literar de comentat, a explicat prof. Bianca
Stanciu.
O antologie
din creaţiile
cante- miriştilor de ieri şi
de azi, mem- bri ai Cenaclului
Marin Sorescu, intitulată sugestiv
Anotimpurile poeziei, ediţie coordonată de prof.
Steliana Mihaela Lambru în colaborare cu prof.
Bianca Stanciu şi prof. Irina Grecu (Floştoiu)
şi cu sprijinul domnului Constantin 7
Giurgincă, are două secţiuni: Anotimpurile de
ieri, ce conţin, ca într-un mozaic, poezii publi-
cate de colaboratori ai cenaclului, în numerele
trecute ale revistei colegiului Cantemiristul, şi
Anotimpurile de azi, care înglobează şi din ceea
ce deja a fost publicat în Cioburi de vise şi din
poeziile cenacliştilor de azi.
Prin aceste lucrări deosebite, colectivul
colegiului dovedeşte ancorare în realitate,
respect pentru înaintaşi şi, deopotrivă,
pentru instituţia de învăţământ militar. n
10
CULTURĂ
168 de ani cu Eminescu
În armată, nu s-a deschis doar anul de instruc-
ţie, ci şi anul cultural. Evenimentul a avut loc la
Palatul Cercului Militar Naţional, vineri, 12 ianu-
arie, alături de... Eminescu.
Maior Cornelia-Gabriela Mihăilă
cornelia.mihaila@presamil.ro
Foto: sergent-major Adrian Olteanu
L
a 168 de ani de la naşterea sa, Eminescu
continuă să-şi dorească acelaşi cadou:
să răspundem îmbrăţişării lui cu o strân-
gere la piept. Pentru a-l strânge în braţe pe
Mihai Eminescu – amical sau înamoraţi ori
pur şi simplu iubitori de limbă română şi de
România, inspirând şi transpirând emoţii –
ne-au fost călăuze câţiva oameni de cultură,
prieteni contemporani ai poetului.
Invitatul special a fost criticul, istoricul
literar şi scriitorul Alex. Ştefănescu, căpitan
Actriţa Rodica Mandache, despre Eminescu.
Observatorul militar
în rezervă al armatei române, după cum
aveam să aflăm. A căutat compania poetu-
lui ceva mai insistent decât noi şi s-a simţit
nevoit, apoi, să publice volumul Eminescu,
poem cu poem.
De ce am scris despre Eminescu? Sunt multe
scrieri despre Eminescu, dar cele mai multe sunt
din perspectiva unor sensibilităţi de altădată.
Au existat mari critici şi istorici literari, ca George
Călinescu, Tudor Vianu şi atâţia alţii, dar merită
să scriem şi din perspectiva noastră. Cum ni se
înfăţişează Eminescu nouă! Iar eminescologii
de astăzi, care din aceasta şi-au făcut o meserie,
scriu cărţi ce nu folosesc nimănui. Ei simulează
limbajul ştiinţific ca să intimideze şi îi îndepăr-
tează pe cititori de poezia lui Eminescu. Este ca
şi cum ai lua o creangă de măr înflorit şi ai da-o
prin maşina de tocat carne. Acesta este rezul-
tatul. Această filozofare nefericită a poeziei lui
Eminescu a pătruns şi în manualele şcolare. Şi
sunt elevi care mi-au spus că abia aşteaptă să
termine liceul ca să arunce manualul de Limba
şi literatura română şi să nu mai audă în viaţa
lor de Eminescu...
Oricât l-am cerceta prin diferite prisme
ale profesorilor de limbă şi literatură română,
Eminescu ni se dezvăluie, ca oricare altul,
abia atunci când facem cunoştinţă direct cu
el. Abia atunci, în versul său, îi cunoaştem
freamătul adâncii simţiri. Abia atunci avem li-
bertatea de a ne însuşi sau nu părerile din ju-
rul său. Abia atunci intuim că geniul i se aşeza
odihnindu-se pe buză şi el, poetul, găsea ali-
nare în scris. Şi scria oricât, oriunde, aproape
pe orice. Apoi, revenea asupra scrierilor sale
nopţi la rând, cu înfrigurarea celei mai aspre
autocritici. Iubea cu delicateţe şi cu ardere şi
posibil că ne îndemna să fim la fel. Îi privea
cu durere pe contemporani şi le mustra nă-
ravurile spre luare aminte, fapt ce l-a ridicat
la statutul de bun jurnalist, dar mult prea
incomod. Dincolo de orice, însă, Eminescu ne
şopteşte că era un clocot de iubire.
Ne-am reamintit împreună, în Sala
de Marmură a Palatului Cercului Militar
Naţional, la Conferinţa Eminescu şi Noi, că
versul eminescian îţi curăţă cugetul şi îl
înalţă. Actriţa Rodica Mandache ne-a reci-
tat şi ne-a grăit despre Eminescu în două
momente de răgaz ale discuţiei. Am înţeles,
odată în plus, muzicalitatea poetului, pe
care cunoscutul flautist Ion Ştefănescu
ne-a subliniat-o inegalabil. Dialogul a fost
Sesiune de autografe acordate de criticul literar Alex. Ştefănescu.
condus de istoricul general (r) prof. dr. Mihail
Ionescu şi a debutat după introducerea de
numai câteva minute a unui filmuleţ realizat
de colegul nostru, maiorul Dan Mireanu,
rezultatul unei călătorii de trei zile pe urmele
poetului, în emoţiile poeziilor sale, cântate
de Maria Răducanu. Probabil că lui Mihai
Eminescu i-ar fi plăcut, pentru că el însuşi a
alăturat cuvinte ce ne aduc imagini din lumi
magice, în care strălucesc bulgări de lumină
şi unde iubitele bălaie, ce plutesc ca visul de
uşor, cu doar o întoarcere a feţei spre umărul
stâng te fac să priveşti pierdut în ochii ferici-
rii şi să lăcrămezi...
Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018
Eminescu nu avea talent, ci avea geniu. Şi
un bun gust desăvârşit!, reuşeşte să-l descrie în
puţine cuvinte criticul literar Alex. Ştefănescu.
Ceva mai târziu, în aceeaşi discuţie, generalul
Mihail Ionescu completa: Eminescu reprezintă
chintesenţa sufletului românesc. Şi, dacă este
aşa, şi aşa se vede că este, suntem datori să
ne reîntoarcem în adâncul şi la unicitatea
sufletului nostru naţional, ori de câte ori se
impune.
Conferinţa Eminescu şi Noi a deschis, de
fapt, proiectele culturale din anul 2018, deo-
potrivă dedicate Centenarului Marelui Război
Mondial şi Centenarului Marii Uniri, după cum
a declarat directorul Cercului Militar Naţional,
colonelul Cristian Dorca. Între cei care au răs-
puns invitaţiei la eveniment, majoritatea au
fost reprezentanţii instituţiilor de cultură din
armată. Care, înainte de începerea conferinţei,
au putut lua parte la vernisajul expoziţiei de
pictură şi numismatică, realizată de Clubul
Numismatic.
Astfel, în pragul Zilei Culturii Naţionale,
sărbătorită în fiecare an la 15 ianuarie – ziua
naşterii marelui poet –, în atmosferă caldă de
emoţii, alături de Eminescu, 2018 îşi arată un
început mult mai frumos. n
Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018 Observatorul militar 11
VĂ INTERESEAZĂ!

Precizări referitoare
Primele audiențe din acest an au
avut loc marți, 9 ianuarie, la sediul
MApN. Ministrul apărării naționale
a fost reprezentat de Nicolae Nasta,

la pensia de serviciu
secretar de stat şi şef al Departamen-
tului pentru relaţia cu Parlamentul şi
calitatea vieții personalului.

P
roblemele care țin de domeniul social nu
sunt doar sensibile, ci, de cele mai multe ori,
sunt şi dificil de soluționat. Legea lasă, une-
ori, variante de rezolvare a unor situații. Nu ne ajută
cu nimic dacă nu vrem să recunoaştem acest lucru.
A spune însă că toate actele normative din ultimii
În conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015, ani au dispoziții clare, ar însemna că nu trăim în
această realitate plină de zone gri, incertitudine şi
un fost militar angajat pe bază de contract, între inconsecvență legislativă. E greu de înțeles de ce
când există cel puțin două posibilități, una care ar

anii 1990 şi 2003, cu o vechime în sistemul militar fi în avantajul şi alta care ar fi în dezavantajul unui
om, se alege varianta a doua. Nu aşa îşi demon-
strează cineva, undeva, într-o structură anume,
de 13 ani şi 23 de zile, poate beneficia de pensie puterea pe care o are la un moment dat. Sunt unele
situații în care ar trebui poate judecat şi cu inima.
militară? Această întrebare ne-a fost adresată Mai ales dacă, aşa cum am spus, legea prevede o
asemenea alternativă. Acolo unde dispozițiile sunt
de Florean Farcaş din Tg. Mureş. Pentru că mai clare şi nu lasă loc de interpretări, cu toată părerea
de rău, nu se poate face nimic. De exemplu, în
cazul baremului medical, în baza căruia comisiile
multe persoane care au fost încadrate în MApN de expertiză medico-militară decid dacă un militar
este inapt sau apt limitat.
ca militari angajaţi pe bază de contract/soldaţi şi Relațiile interumane şi comunicarea rămân, în
continuare, aspecte ce pot produce perturbări în
gradaţi voluntari/soldaţi şi gradaţi profesionişti domeniul gestionării resurselor umane. Nu-i uşor

sunt interesate de acest subiect, după ce ne-am

consultat cu specialiştii în domeniu, precizăm dis-
poziţiile legale care se aplică în astfel de situaţii.
Pagină realizată de
Irina-Mihaela Nedelcu
irina.nedelcu@presamil.ro
alte condiții. Reducerea vârstei standard
de pensionare nu poate fi mai mare de 13
ani. Prin reducere, vârsta standard de pen-
sionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.  
şi 18 din Legea nr. 223/2015, care prevăd
condițiile ce trebuie îndeplinite pentru
a beneficia de pensie de serviciu, se
precizează că drepturile respective se
Audienţe
să lămureşti pe cineva care ocupă un post că nu
se află la locul potrivit. Mai ales dacă cel în cauză
are o părere extraordinară despre el însuşi şi, ghi-
dându-se după vorbele din nuvela lui Negruzzi –
Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu – nu se dă clintit.
Ce este de făcut în asemenea situație? Cel mai bine

L
egea nr. 223/2015 prevede că în
sistemul pensiilor militare de stat se
aplică în cazul cadrelor militare în ar fi să plece de bună voie, dar, dacă nu vrea, cum
De pensie de serviciu anticipată să-l convingi? Nu poți să desființezi postul sau poți,
parțială pot beneficia militarii în ac- activitate.
dar s-ar putea să generezi mai multe probleme.

acordă pensie de serviciu, pensie de
invaliditate şi pensie de urmaş.
Pensia de serviciu poate fi pentru
limită de vârstă, anticipată şi anticipată
parțială.
La pensie de serviciu pentru limită
de vârstă au dreptul militarii în activita-
te care îndeplinesc cumulativ anumite
condiții, precum: l au împlinit vârsta
standard de pensionare pentru limită de
vârstă; l au o vechime efectivă de cel
puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani
reprezintă vechimea în serviciu.
tivitate care au o vechime efectivă de
minimum 20 de ani, din care cel puțin
10 ani vechime în serviciu, şi care se află
în una din următoarele situații: u sunt
trecuți în rezervă ca urmare a reorganiză-
rii unor unități şi a reducerii unor funcții
din statele de organizare, precum şi
pentru alte motive sau nevoi ale MApN;
u sunt trecuți în rezervă sau direct în
retragere ca urmare a clasării ca inapt
sau apt limitat pentru serviciul militar de
comisiile de expertiză medico-militară.
M
ilitarii care la data trecerii în re-
zervă nu îndeplinesc condițiile de
acordare a unei pensii de serviciu,
dar au o vechime în serviciu de cel puțin
10 ani, beneficiază de pensie de serviciu
la împlinirea vârstei standard de pensio-
nare pentru limită de vârstă, prevăzută în
anexa legii.
Având în vedere cele prezentate,
cititorul care s-a adresat redacției noastre,
Una, că respectivul nu pleacă, acceptând o funcție
inferioară pregătirii sale. Alta, că radiezi din statul
de organizare o funcție importantă şi împovărezi
pe altcineva cu atribuțiile respective, pe care tre-
buie să le îndeplinească prin cumul. Sunt situații
ce nu se pot gestiona uşor, mai ales că, oricât de
corect ar fi şeful, tot există o doză de subiectivism
în aprecierea muncii unui subordonat.
Prevederile OUG nr. 82/2006, cu modificările
şi completările ulterioare, au fost luate în discuție,
din nou, cu prilejul audiențelor. De acestea bene-
ficiază personalul armatei participant la acţiuni
militare, dar şi urmaşii celui decedat. Ordonanța

L
Vârsta  standard de pensionare, de
60 de ani, se atinge conform eşalonării
prevăzute în anexa legii.   lege, pensia de serviciu anticipată şi
Pensie de serviciu anticipată se
anticipată parțială devin pensii de serviciu
poate acorda militarilor în activitate care
pentru limită de vârstă.
îndeplinesc cumulativ condițiile: n vechi-
me efectivă de cel puțin 25 de ani, din care
menționate mai sus, în articolele 16, 17
cel puțin 15 ani vechime în serviciu; n au
împlinit vârsta standard de pensionare
pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani;
n se află în una din următoarele situații:
n sunt trecuți în rezervă ca urmare a reor-
ganizării unor unități şi a reducerii unor
funcții din statele de organizare, precum
şi pentru alte motive sau nevoi ale MApN;
n sunt trecuți în rezervă sau direct în re-
tragere ca urmare a clasării ca inapt sau
apt limitat pentru serviciul militar de către
comisiile de expertiză medico-militară.
Diminuarea vârstei standard de pen-
sionare cu 5 ani nu poate fi cumulată cu
altă reducere reglementată de lege sau de
alte acte normative, precum aceea care
se acordă în funcţie de numărul de ani
lucrați în condiții deosebite, speciale sau
născut la 31 ianuarie 1968, poate benefi-
a împlinirea vârstei standard de
cia de pensie militară de serviciu la împli-
pensionare, prevăzută de anexa din nirea vârstei standard prevăzută în anexa
legii, la 59 de ani, în ianuarie 2027.
Pensia se va stabili doar pentru perioada
de vechime în serviciu, adică, pentru anii
După cum se poate observa din cele
lucrați în MApN. n
Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este
perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din următoarele situaţii: a
avut calitatea de cadru militar în activitate; l a avut calitatea de militar angajat pe
bază de contract/soldat și gradat voluntar/soldat și gradat profesionist; a îndeplinit
serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei
instituții militare de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate
națională pentru formarea cadrelor militare, cu excepția învățământului liceal; l a fost
concentrată sau mobilizată ca rezervist; l a fost în captivitate; l a îndeplinit activități
pastoral-misionare, duhovnicești și religioase, în calitate de preot ori ca preot militar
în instituțiile din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională.
Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde și
sporul acordat pentru activitatea desfășurată în condițiile de muncă prevăzute de HG
nr. 1.294/2001. Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat nu se
poate valorifica și în sistemul public de pensii.
prevede şi faptul că familia personalului armatei
care, în urma participării la acţiuni militare, este
încadrat în gradul I, II sau III de invaliditate, be-
neficiază, la cerere, de anumite drepturi, precum
transferarea sau înscrierea copiilor, fără examen,
la/în instituţiile de învăţământ militar preuniver-
sitar sau universitar, acordarea de către MApN a
burselor de studii pentru copii, pe durata studiilor
în instituţiile civile de învăţământ, numirea soţului/
soţiei şi/sau copiilor în funcţii militare, încadrarea
sau numirea soţului/soţiei şi/sau copiilor în funcţii
civile din MApN sau în instituţii publice civile.
Referitor la urmaşii personalului armatei de-
cedat ca urmare a participării la acţiuni militare,
ordonanța prevede că în această categorie sunt
incluşi copiii până la împlinirea vârstei de 18 ani
sau, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învă-
ţământ organizată potrivit legii, până la terminarea
acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum
şi soţia/soţul supravieţuitoare/supravieţuitor, dacă
aceasta/acesta nu s-a recăsătorit. Pentru soțul
supravieţuitor şi copii este prevăzută posibilitatea
încadrării în rândul personalului armatei sau în
instituţii publice civile, nu şi pentru alți membri
de familie. n
12 Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018
FOTOREPORTAJ
Militarii brădeni, căliți pe vârf
vâr
Locotenent-colonel Viorel Amzărescu
viorel.amzarescu@presamil.ro
Foto: locotenent Ionuţ Mocanu
M
ilitarii Batalionului 26 Cercetare Supraveghe-
re Montană Avram Iancu au început anul de
instrucție în forță, în munții Apuseni. Tabăra
de instrucție de la Arieșeni se bucură de condiții opti-
me desfășurării instrucției alpine pe timp de iarnă și
de cele specifice cercetării și supravegherii montane
oferite de zona Vârtop.
Ne gospodărim singuri, preciza căpitanul Că-
lin Todeci, comandantul companiei de cercetare
supraveghere, aflată la pregătire. Avem bucătarii de
la structura de sprijin a batalionului care ne asigură
hrănirea. Suntem aici prima parte a companiei, pentru
aproximativ două săptămâni, până la 19 ianuarie.
Din 29 ianuarie, tot pentru două săptămâni, va veni la
pregătire și cealaltă parte a companiei.
Trecerea la specificul de cercetare și suprave-
ghere montană, de la vânători de munte, nu a venit
cu prea multe necunoscute. Păstrează multe dintre
elementele definitorii ale vânătorilor de munte
Observator
(instrucția schiului, deplasarea și marșul pe schi, spre
exemplu). Accentul se pune, acum, pe cercetare,
observare, ascultare, orientare. Astfel, pregătirea
acestor militari presupune desfășurarea instrucției
specifice (schi, cercetare, topografie militară), atât
pe timp de zi, cât și de noapte, în condiții destul de
aspre, cauzate de temperatura scăzută, de vânt și de
ninsori. Se execută antrenamente SAR (căutare și sal-
vare), pentru situația când pot fi chemați în sprijinul
militarilor sau chiar al civililor pierduți sau răniți în
teren muntos. Chiar și în intervalul când ninge abun-
dent, iar vizibilitatea scade la 20 de metri, topografia
îi pune la încercare pe militarii companiei, orientarea
în misiune fiind fundamentală, ținând cont că de câ-
teva luni au venit noi camarazi care primesc în teren
transferul de informație și de experiență.
De remarcat că activitățile din tabără contribuie
atât la perfecționarea deprinderilor specifice de a
acționa în condiții de iarnă, în teren muntos împădu-
rit, cât și la întărirea coeziunii subunităților. Având în
vedere specificul armei, militarii brădeni vor exersa
procedee de cercetare pe timp de zi și de noapte în
condiții de iarnă. n
rul militar Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018 13

furi de munte
14 Observatorul militar Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018

LUMEA DE AZI
Industria globală de armament
Vânzările de armament și servicii militare, efec-
Imnul NATO tuate de cei mai mari producători și furnizori
P entru prima dată în istoria sa, Alianța Nord-
Atlantică a adoptat, la începutul lunii ianuarie,
un imn oficial. Imnul a fost compus în 1989, cu oca-
globali, s-au ridicat la un total de 374 de miliarde
zia celei de a 40-a aniversări a Alianței, de căpitanul de dolari în 2016, conform ultimului raport dat
André Reichling, dirijor al Muzicii Reprezentative a
Armatei din Luxemburg. De atunci, a fost intonat la
multe evenimente ale NATO, inclusiv la reuniunea
publicității de Institutul Internațional de Cercetări
liderilor Alianței din mai 2017.
Primele propuneri de imn al NATO datează din
pentru Pace, cu sediul la Stockholm (Stockholm
anii 1950. În 1958, britanicul Thomas Hildebrand
Preston a compus un marș ceremonial pentru întâmpinarea oaspeților la sediul NATO de atunci,
International Peace Research Institute – SIPRI).
din Paris. În 1959, un cântec NATO compus de căpitanul Hans Lorenz, din Forțele Aeriene ger-
mane, a fost interpretat de o orchestră și un cor la evenimentele organizate la cea de a 10-a
aniversare a Alianței. Apoi, în 1960, generalul britanic Sir Edward Chilton a propus un imn NATO,
care era un aranjament muzical al liderului de escadrilă J. L. Wallace, obținut prin combinarea
T otalul tranzacțiilor realizate de compani-
ile producătoare și furnizoare de servicii
din Top 100 SIPRI este cu 1,9% mai mare față
de armament ale companiilor britanice. Și
companiile rusești listate în Top 100 SIPRI au
înregistrat o creștere agregată a vânzărilor, cu
celor 15 imnuri naționale ale statelor membre ale NATO din acel moment. de anul 2015 și reprezintă o creștere cu 38% peste 3% față de 2015, și reprezintă aproxima-
Compoziția căpitanului Reichling s-a dovedit însă a fi cea mai de succes, devenind, de fac- față de 2002 (anul în care SIPRI a început să tiv 7% din totalul vânzărilor companiilor din
to, imnul NATO pentru ultimii aproape 30 de ani. Acest imn al NATO, aprobat de Consiliul elaboreze acest gen de rapoarte). 2016 a fost top 100. Problemele economice ale Rusiei din
Nord-Atlantic, nu are versuri și este interpretat de o orchestră cu 20 de instrumente. n primul an de creștere a vânzărilor compani- 2016 au dus la scăderea ritmului de creștere
ilor din top 100, după cinci ani consecutivi
de scădere. Companiile americane din acest
Strategia de apărare americană top au înregistrat o creștere medie de 4% față
de 2015. Această creștere a fost generată de

S ecretarul american al Apărării, James Mattis, a anunțat, recent, că Pentagonul va da operațiile militare americane internaționale și
publicității o nouă Strategie de Apărare Națională. Mattis le-a spus jurnaliștilor acreditați de achizițiile de sisteme de armament scumpe
la Pentagon că o mare parte din acest document va rămâne clasificată, dar a promis că partea de alte state. Compania Lockheed Martin, cel
nesecretă va fi dată publicității. mai mare producător de armament din lume,
Strategia de Apărare Națională este cel de al doilea document strategic elaborat de a înregistrat, în 2016, o creștere a vânzărilor cu
administrația Trump. Aceasta vine după ce, la finele anului peste 10%, ceea ce a avut un impact semnifica-
trecut, președintele american a prezentat Strategia de tiv asupra creșterii agregate a vânzărilor totale
Securitate Națională. În decembrie, secretarul adjunct ale companiilor americane. De altfel, acestea
al apărării, Patrick Shanahan, declara că noua Strategie dețin peste 57% din vânzările primelor 100 de
de Apărare Națională va avea un impact semnificativ firme la nivel mondial.
asupra activității Pentagonului în anii următori, având în În 2016, vânzările de armament ale compani-
vedere că va sta la baza deciziilor de asigurare a resurselor ilor din vestul Europei rămân stabile, înregistrând
necesare pentru Departamentul Apărării. o creștere de 0,2% față de 2015. Cele mai mari
După elaborarea Strategiei de Apărare Națională, companii europene au avut evoluții divergente
Pentagonul urmează să emită încă două documen- ale vânzărilor. Dacă cele din Franța și Italia au avut
te strategice, Ballistic Missile Defense Review și Nuclear scăderi, cele din Marea Britanie și Germania sunt
Posture Review. Acestea vor fi prezentate luna viitoare. n pe creștere. Companiile germane au înregistrat
o creștere de peste 6%.
Decizia Marii Britanii de a părăsi UE nu pare
a vânzărilor de armament, unele companii
înregistrând creșteri, iar altele scăderi.
SIPRI a analizat, în categoria producă-
tori de armament emergenți, companii din
Brazilia, India, Coreea de Sud și Turcia. Cea
mai mare creștere a vânzărilor din această
categorie a fost înregistrată de companiile din
Coreea de Sud. O altă categorie analizată este
reprezentată de producători din Australia,
Israel, Japonia, Polonia, Singapore și Ucraina.
Vânzările totale ale acestor companii au scăzut
cu peste 1%, în special din cauza declinului

Armata britanică, a fi avut un impact negativ asupra vânzărilor înregistrat de companiile japoneze. n

afectată de probleme medicale

Pagină realizată de Silvia Mircea

A proximativ unul din cinci militari britanici nu își poate îndeplini misiunile de luptă, din
motive care țin de diverse boli sau răniri. Din cei 18.000 de soldați aflați în astfel de situații,
numai 10.000 ar putea lua parte doar la anumite operații de luptă. În acest fel, din efectivele
Războiul fără GPS
militare pe care armata britanică se bazează, de circa 80.000 de militari, numai aproximativ
60.000 sunt apți pentru luptă. M așinăria militară americană se bazează din ce în ce mai mult pe tehno-
logia spațială, utilizând muniții ghidate prin GPS, drone echipate cu
armament care folosesc datele furnizate de sateliți, imagini satelitare despre
Această diferență pune o presiune suplimentară pe forțele armatei britanice în îndepli-
nirea misiunilor primite. În acest context însă, mișcările inamicului.
un purtător de cuvânt al Ministerului britanic Ce se poate întâmpla însă dacă inamicul bruiază semnalul sateliților? Pentagonul
al Apărării a declarat că armata are suficiente este conștient de o asemenea posibilitate și se pregătește în consecință. Comandanții
efective pentru a-și îndeplini misiunile, având militari opinează că structura de forțe americane este construită pornind de la faptul
în vedere că 95% din posturi sunt încadrate, iar că există GPS și comunicații prin satelit. În aceste condiții, eficiența letală a forțelor
anul trecut au fost recrutați aproape 8.000 de armate este la parametri maximi. Dacă însă scoți toată tehnologia din ecuație, lu-
oameni. Toată această controversă vine în con- Este mult crurile se schimbă radical. Aproximativ 70% dintre sistemele majore de armament
textul în care guvernul plănuiește o reducere a mai ieftin ale Forțelor Terestre americane depind de semnalele transmise de sateliți, lucru care
cheltuielilor militare în viitor. n este cunoscut și de adversarii potențiali.
pentru un Ca și SUA, China și Rusia au dezvoltat sateliți militari capabili să reziste la coliziuni
inamic să cu alți sateliți, putând fi manevrați pentru a observa alte obiecte de pe orbita lor.
Asistență de securitate stopată afecteze
trans-
Este însă mult mai ieftin pentru un inamic să afecteze transmisiile sateliților, decât
să își construiască propriile platforme spațiale.
Deja Forțele Terestre americane au revenit la modulele de instruire a militarilor
A utoritățile din Statele Unite au anunțat, recent, că au suspendat asistența de securitate către
Pakistan, din cauza faptului că acesta nu a acționat în mod decisiv împotriva militanților
talibani din Afganistan. Declarația Departamentului de Stat a semnalat nemulțumirea față de
misiile
sateliților,
pentru a citi hărțile de hârtie, iar Forțele Navale antrenează marinarii să navighe-
ze după aștri cu ajutorul sextantului, instrument folosit prima dată în secolul al
decât să XVIII-lea. Sunt revigorate vechile tehnologii analogice prin replicarea semnalelor
cooperarea cu Pakistanul în lupta împotriva rețelelor teroriste. Nu este deocamdată clar ce similare celor satelitare, din centre cu baza la sol.
sume și echipamente fac obiectul acestei suspendări. Purtătorul de cuvânt al Departamentului își con-
DARPA (Defense Advanced Research Projects Technologies), agenția care se ocupă
de Stat, Heather Nauert (foto), a declarat că detaliile restricțiilor sunt încă în lucru și că ar viza truiască cu inovația în domeniul militar, a declarat că dorește să creeze o nouă generație
finanțări suplimentare celor acordate până acum de SUA către Pakistan. propriile de instrumente de navigație de precizie care să funcționeze fără GPS. Un astfel de
Decizia afectează plățile efectuate sub denumirea Coalition Support Funds, prin care SUA sistem, care utilizează pseudoliți sau dispozitive amplasate pe pământ ce transmit
rambursează fonduri Pakistanului pentru operațiile sale platforme
semnale similare celor GPS, este deja folosit în sectorul comercial.
antiteroriste. Donald Trump a declarat, recent, că SUA au spațiale.
O altă tehnologie, care este utilizată în aeronautică, propune un sistem de
plătit peste 33 de miliarde de dolari Pakistanului în ultimii navigație inerțial și presupune lansarea mai multor senzori și giroscoape pentru a
15 ani și nu a primit nimic în schimb. Totodată, Trump a calcula poziția unui avion sau a unei rachete. Precizia acestor instrumente însă poate
subliniat ideea că Pakistanul oferă adăpost teroriștilor cu scădea în timp, urmând a fi recalibrate, de regulă, prin semnalul GPS. Cercetătorii
care soldații americani luptă în Afganistan. Încă din august lucrează intens și la rezolvarea acestei probleme.
anul trecut, de la prezentarea strategiei asiatice a SUA, Pentagonul are în vedere construirea unei noi generații de sateliți mai preciși
Trump a solicitat Pakistanului să acționeze pentru elimi- și mai bine protejați împotriva bruiajului. Generalul John Thompson, comandantul
narea adăposturilor teroriștilor de pe teritoriul său. n Centrului Spațial și de Sisteme de Rachete din Los Angeles, spune că spațiul a de-
venit foarte aglomerat, iar armata este conștientă că zilele în care avea superioritate
Pagina „Lumea de azi” utilizează informaţii preluate de la agenţii de presă şi din publicaţii de specialitate care apar în întreaga lume.
spațială sunt de domeniul trecutului. n
Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018
PASIUNI
Să auzi
cum trece timpul
Trecerea timpului o simțim, fiecare, în mod diferit.
Colonelul (ret) Ion Trandafir, datorită hobby-ului său din
ultimii ani, nu doar o simte, ci o și aude...
Irina-Mihaela Nedelcu
irina.nedelcu@presamil.ro
C
ând intri în sufrageria colone-
lului (ret) Trandafir, privirile
îți sunt atrase de vitrinele în
care stau frumos aranjate sute de
ceasuri. Nu auzi tic-tac, dar gazda
mă asigură că oricare din ceasurile
expuse merge la secundă. Doar
în dormitor, unde are și masa de
lucru, se aude un ticăit ușor, de la
cele câteva ceasuri aflate încă în
probe. Interlocutorul meu îmi spune
că, înainte de trecerea în rezervă,
și-a descoperit, pe rând, mai multe
hobby-uri. A început cu televizoa-
rele. Alb-negru, pe vremea aceea.
Îi plăcea să le repare, să le redea o
imagine clară, chiar dacă, în acei ani,
erau prea puține emisiuni atractive.
A renunțat, după apariția televizoa-
relor color, dar a rămas cu obiceiul
de a merge prin târgul de la Vitan
și de a se plimba printre standuri
să vadă ce mai vând oamenii. Așa a
ajuns să colecționeze brichete, do-
puri și alte obiecte. Pasiunea pentru
ceasuri și-a descoperit-o mai târziu,
după 1991, când a trecut în rezervă.
După Revoluție, s-a mutat din
apartamentul de două camere pe
care îl avea undeva în centrul capi-
talei. Pentru a se familiariza cu noul
cartier, se plimba mult și se oprea,
câteodată, în fața unui atelier în care
un ceasornicar stătea aplecat ore în
șir asupra mecanismelor. Îi admira
siguranța cu care mânuia micile
ustensile în interiorul ceasurilor de
mărimi diferite. Era atras de acel loc,
iar ceasornicarul, văzându-l aproape
zilnic, l-a invitat înăuntru. Acolo, în
cămăruța aceea strâmtă, în care
nu aveau loc două scaune, privind
minute în șir cum se poate repara
un ceas, și-a găsit noua pasiune. S-a
împrietenit cu meșterul, despre care
a aflat mai târziu că a fost și el ofițer,
și a trecut la treabă. A cumpărat
câteva ceasuri stricate și a încercat
să le repare. N-a mers de prima dată.
Ceasornicarul i-a adus vreo 20 de
ceasuri care nu mai erau la modă.
La început, puneam pe masă, în fața
mea, un ceas bun, căruia îi luam ca-
pacul. Demontam altele și încercam
să asamblez unul din piesele bune, își
amintește colonelul (ret) Tranda-
fir. Acum, consideră că a asambla
un ceas nu este o mare filozofie.
Câteodată nici nu-i vine să creadă că
poate face acest lucru, mai ales că,
spune, în viața sa nu a fost prea atras
de partea tehnică. Cele mai vechi
exponate pe care le deține nu au
mai mult de 50-60 de ani și crede că
abia peste alți 15-20 vor fi, probabil,
căutate de colecționari. Acum stau
frumos aliniate în vitrine sau cutii
de carton și, o dată sau de două
ori pe an, le verifică. Nu poate să le
pună pe toate odată în funcțiune,
pentru că i-ar trebui săptămâni să le
întoarcă. După părerea sa de cunos-
cător, mai bune sunt cele rusești și
chinezești vechi, pentru că au piese
de metal. În ultimii ani, acestea au
fost înlocuite cu unele de plastic, ce
nu sunt fiabile. Un ceas reparat își
ocupă locul într-una din vitrinele din
sufragerie doar după ce este supus
unei perioade de probă și merge
la fix, fără să rămână în urmă sau să
o ia înainte cu o secundă. În acest
timp, stă cuminte pe masa de lucru,
iar colonelul (ret) Trandafir îi ascultă,
în noapte, ticăitul ușor. Este melodia
fără de care, recunoaște, nu ar putea
dormi. Mai ales că, de șapte ani, de
când soția a părăsit această lume,
este singur. Totuși, nu chiar singur.
Una din cele două fiice locuiește în
apropiere și îl vizitează mai des. Cu
cealaltă, care s-a stabilit la Ploiești, se
vede mai rar, dar vorbește la telefon.
Observatorul militar
Apoi, mai are trei nepoți și trei
strănepoți, așa că nu se plânge, deși
spune că este grea singuratatea, dar
obișnuința este a doua natură, cum
se zice. Mi-au trebuit vreo doi-trei ani,
după ce a murit soția, să mă adaptez
la noua situație. E greu la bătrânețe.
Pierzi din putere și nu poți face multe
lucruri care altădată nu necesitau
vreun efort. Dacă mi-aș fi dat seama
de asta la tinerețe (spune pe un ton
glumeț), nu aș fi fost de acord să
îmbătrânesc.
C
olonelul (ret) Ion
Trandafir este unul din
seniorii Asociației Cadrelor
de Chimie Militară în Rezervă și în
Retragere Costin D. Nenițescu (ACCh-
MRR). S-a născut la 6 februarie 1930,
la Videle. Dorința de a deveni cadru
militar nu i-a fost insuflată de tatăl
său, plutonier-major la acea vreme,
ci de o împrejurare pe care și-o
amintește și acum cu drag: Era anul
1939, când începuseră concentrările
pentru război. Soțul învățătoarei a
fost luat la armată și, după o lună, a
venit în permisie. Când l-am văzut cât
de bine arată în uniformă, mi-am spus
că și eu voi ajunge militar. La puțin
timp după ce și-a fixat acest țel, în
1940, a rămas orfan de tată. Aveam
10 ani, un frate, care și el a fost ofițer,
și o soră. Din păcate, nu mai este
niciunul în viață. Erau vremuri grele,
dar alături de alți doi colegi, din 40
înscriși inițial, a reușit să termine
șapte clase la Videle. Din acei ani, își
amintește cum îi privea admirativ
pe copiii din familii mai înstărite care
veneau la școală îmbrăcați în haine
frumoase și cu încălțări adaptate
anotimpului, în timp ce el ajungea,
în zilele ploioase, cu noroi în șoșoni.
La poveşti, despre oameni şi vremuri trecute, cu un camarad de armă,
preşedintele ACChMRR, general de brigadă (ret) ing. Cristian Gheorghiu.
Ca să poată merge la liceu, mama
sa a fost nevoită să vândă un cal
pentru a-i cumpăra cele necesare la
internat. A urmat un liceu civil,
Bolintineanu, în București, apoi a
mers la recrutare pentru școala
militară. Un ofițer din comisie l-a
întrebat cum stă cu notele. Aveam
medii bune, numai la chimie nota
era mai mică, 6, dar ofițerul mi-a zis
că nu-i o problemă, că o să învăț și
chimia. Așa am ajuns la specialita-
tea chimie militară. Am fost prima
promoție cu școală militară la această
armă. Și ofițerul a avut dreptate, chiar
mi-a plăcut chimia. Fiind un elev bun,
a îndeplinit, încă din școală, funcții
ce îi confereau anumite avantaje.
Are amintiri frumoase din școală.
Nu a uitat, de exemplu, cum colegii
îl tachinau că a devenit mofturos,
că nu vrea să mănânce mămăligă.
Le răspundea că nu este un moft, ci
că nu mănâncă pentru că de frica
ei plecase de acasă. Această teamă
de vremuri grele l-a ajutat, determi-
nându-l să devină unul din cei mai
buni. La absolvire, a fost repartizat
la o unitate de geniu, din Alba Iulia.
După șase luni, m-au găsit deștept
și m-au adus la Comandamentul
Geniului, spune cu obișnuitu-i ton
glumeț. Deși era doar locotenent,
era încadrat pe o funcție mare, dar
când rușii au făcut reorganizarea
armatei, a fost mutat la Florești,
Cluj. A lucrat acolo nouă ani, apoi,
când regimentul s-a desființat, a fost
mutat la Turda. A venit în București
în 1961, pentru a urma cursurile
Academiei Militare, făcând parte din
ultima serie de trei ani a instituţiei.
Deși nu a fost o perioadă prea ferici-
tă, i-a murit mama când era anul II, își
amintește și acum de prima aplicație
în teren, care s-a desfășurat, din
întâmplare, la Videle: Eram obosit,
stătusem târziu, în noapte, de vorbă
cu un coleg. Am ajuns la locul stabilit,
însoțiți de conducătorul aplicației și de
reprezentantul conducerii academiei,
generalul Florescu, și am fost trimiși
să facem recunoașterea în teren. Eu
și colegul am găsit un loc bun, ne-am
așezat masca pe post de pernă și am
adormit, nu înainte de a-i spune altui
coleg să ne cheme când se dă aduna-
rea. Generalul, care ne văzuse, m-a
desemnat pe mine să explic elemen-
15
tele de orientare. Cunoscând locurile,
i-am făcut o prezentare amănunțită,
uitând să țin harta în față, mai mult,
explicând și pe terenul cui se afla un
anumit punct de reper. Și-a dat seama
generalul că ceva nu este în regulă,
m-a întrebat de unde sunt, iar eu i-am
arătat casa părintească ce se zărea
din locul unde eram cantonați. Nu
m-a pedepsit, ci m-a învoit să merg
să o văd pe mama. M-au recuperat la
întoarcere, a doua zi, când erau moșii
de vară, astfel că au primit, din partea
mamei, câte o ulcică de pământ cu
flori și cireșe prinse de coadă, așa cum
era obiceiul.
După academie, colonelul
(ret) Trandafir a fost repartizat la
Timișoara. Patru ani, cât a stat aco-
lo, nu s-a simțit acasă, așa că a făcut
raport și s-a mutat la Poiești, unde a
lucrat din 1969 până în iunie 1977,
când a fost mutat la București, la
Comandamentul Apărării Teritori-
ale, unde a îndeplinit funcția de șef
al protecției chimice, până în 1991,
și, la aproape 62 de ani, a trecut
în rezervă. Din toți anii ca ofițer și
din garnizoanele prin care a lucrat,
colonelul (ret) Trandafir s-a simțit
acasă la Florești, poate și pentru că
avea anii potriviți, era tânăr, avea
gradul de căpitan și o motocicletă
foarte bună. Întotdeauna s-a înțeles
bine cu colegii și subordonații. E
drept, a lucrat în colective mici, iar
atunci când oamenii depind unul
de altul relațiile interumane sunt
mai strânse. Ca șef, nu și-a criticat
niciodată subordonații în fața co-
legilor, crede că aceasta este o ati-
tudine nepotrivită unui lider, nu a
fost omul care să le taie aripile celor
tineri, din contră, i-a încurajat și i-a
îndrumat ce căi să urmeze pentru
a evolua în carieră. Nu are regrete
pe plan profesional, iar pe plan
personal are doar unul: Regret că
fetele mele nu au îmbrăcat rochia de
mireasă, deși ele nu mi-au reproșat
niciodată acest lucru. Nici eu nu am
deschis discuția. Eu m-am cununat
religios acasă, cu pături în geam.
De-a lungul carierei, am avut funcții
mari și un asemenea eveniment ar fi
fost un motiv pentru a fi îndepărtat și
obligat să o iau de la capăt. Am avut
colegi care au pățit asta, pentru că
așa erau vremurile.
Își caracterizează viața ca fiind
plină și frumoasă. Deși a fost un ti-
mid, a avut o carieră de succes pen-
tru că a muncit și s-a perfecționat
continuu. A avut și noroc de o soție
descurcăreață și foarte energică.
Are multe amintiri dragi în care se
refugiază în întunericul nopții și
în ticăitul ceasurilor ce măsoară
trecerea timpului. n
16 Observatorul militar Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018

VETERANI

Povești de război
Locotenent-colonel Alin Sandu
Acelaşi război, două perspective –
una de pe front, din mijlocul focului,
iar a doua din spital, în mijlocul victi-
melor – oferite de doi veterani din Al
Doilea Război Mondial.
În urma celui de Al Doilea Război
Mondial, România a înregistrat peste
900.000 de morţi, dispăruţi, prizoni-
eri, răniţi şi invalizi. În prezent, mai sunt
în viaţă aproximativ 9.000 de veterani
de război, 280 de văduve de război şi
66.000 de văduve de veterani. Pentru
aceştia, în urmă cu doi ani, Direcţia ca-
litatea vieţii personalului a iniţiat pro-
iectul Acasă la veterani, un program de
vizite la domiciliu, în mod deosebit la
cei care nu mai au familie, de regulă în
zilele aniversare (peste 90 de ani).

Î Sora Maria
n cadrul acestui program, joi,
11 ianuarie, colonelul medic
Mariana Jinga, director medical
adjunct al Spitalului Universitar de
Urgență Militar Central Dr. Carol
Davila, împreună cu reprezentanți
ai Direcției calitatea vieții persona-
lului, a vizitat-o pe Maria Nicolae,
veteran de război.
Cu cât avem mai puţin, cu atât
dăm mai mult. Pare absurd, dar
aceasta este logica dragostei. Acest
citat celebru a ghidat-o toată viaţa
pe venerabila veterană de război,
ajunsă la vârsta de 91 ani. În acei
ani, frontul era peste tot. Oriunde
te-ai fi uitat era război. Avea 17
ani când, în 1943, a avut de-a
face, pentru prima dată, cu ororile
războiului. Maria Nicolae lucra
ca asistentă la Spitalul Brâncove-
nesc, în zona interioară 305. Își
amintește cu durere că trebuia să
am grijă de răniții veniți de pe front,
să-i pansez, să-i spăl, să-i pregătesc
pentru operații, să-i îmbrac.
S-a dedicat îngrijirii bolnavi-
lor, celor muribunzi, să găsească
un cuvânt blajin care să le aline
durerea și suferința. Fapt pentru
care aceștia o strigau Sora Maria
sau Mama răniților. Își amintește
cu nostalgie și plăcere că în cur-
tea spitalului se găsea Biserica
Domnița Bălașa și, în acele vre-
muri tulburi, bolnavii, cei răniți
grav, chiar și cei care suferiseră
mutilări, o rugau să-i ducă să se
roage, să asculte vocea blajină a
preotului.
În 1944, Spitalul Brâncovenesc
a fost bombardat. Fiind o fată
voinică, a trebuit să evacueze
răniții la Buftea, cărându-i chiar și
în spate. Nu am părăsit spitalul, am
rămas, la rugămințile asistentei-șef,
să acord ajutor în continuare celor
răniți. 23 august 1944 a prins-o în
spital și, fiind tânără și frumoasă
(cum singură se descrie zâmbind),
a trebuit să se ascundă mai bine
de 36 ore într-un subsol, din cauza
rușilor. Coana Veta, bucătăreasa,
a fost cea care a avut grijă de ea,
ajutând-o cu mâncare și apă.
După război, a urmat cursurile
Şcolii de asistente, anul I la Caritas,
iar anul al II-lea la I. C. Frimu. După
absolvire, s-a întors tot la Spitalul
Brâncovenesc, activând aici ca
asistentă medicală până în 1983,
când, după o carieră prestigioasă
de 37 de ani, s-a pensionat.
În 1948 s-a căsătorit cu un
coleg de serviciu ce lucra la tâm-
plăria spitalului. A fost dragoste la
prima vedere. Am fost o femeie pu-
ternică, curajoasă, care, de-a lun-
gul războiului, a văzut multe și nu
mi-a fost teamă de nimic, adaugă
asistenta, cu lacrimi în ochi. Mulți
sunt cei care îi sunt recunoscători
pentru binele făcut, a salvat vieți
cât a putut. Astăzi, se deplasează
greu, cu ajutorul unui cadru, iar
aproape îi este fiul său. n

Radiotelegrafistul
plutoane, primind muniție și o pușcă
mitralieră, și trimiși în marș pentru a
apăra Şcoala de Război. Paza școlii
era asigurată de nemți. În ziua ce a
urmat, o delegație militară română
a intrat în școală, purtând discuții
cu nemții pentru ca aceasta să fie
Am scos lopățica mică de infante-
rie și am săpat un locaș pentru a
supraviețui.
Demobilizarea (deconcentra-
rea) l-a prins la Salonta. S-a întors la
Oradea, apoi pe jos până la Medgi-
dia. Pe timpul retragerii, a benefici-

L
a 10 ianuarie, tot în cadrul pro-
gramului Acasă la veterani, ge-
neralul-maior Valentin Becheru,
comandant al Comandamentului
Comunicațiilor și Informaticii, struc-
tură subordonată Statului Major al
Apărării, împreună cu reprezentanți
ai Direcției calitatea vieții persona-
lului, l-a vizitat pe locotenentul (ret)
Constantin Bădău, veteran al celui de
Al Doilea Război Mondial. Domnul
Bădău, pe timpul războiului, a fost
radiotelegrafist, acest lucru făcând ca
întâlnirea celui care conduce astăzi
comunicațiile în Armata României
cu venerabilul nostru veteran, care în
timpul războiului asigura cu rapidita-
te transmiterea ordinelor de luptă, să
fie nu numai caldă și prietenească, ci
și... tehnică.
Astăzi, veteranul nostru are ono-
rabila vârstă de 94 ani. S-a născut la
21 septembrie 1923, fiind încorporat
la mijlocul verii anului 1944, la Re-
gimentul 7 Artilerie Buzău. După o
lună de instrucție centralizată, a fost
trimis pe linia frontului Iași-Pașcani.
Plecând pe front, nu s-a gândit nicio
clipă la recompense ori decorații.
La puțin timp, a fost trimis,
împreună cu încă cinci recruți, la
Şcoala de transmisiuni, dislocată în
apropierea Bucureștiului, pentru a
deveni radiotelegrafist. Școala pre-
gătea radiotelegrafiști pentru front.
Până la 23 august, m-am pregătit
pentru a deveni specialist al aparatu-
lui portativ G-portativ, un dispozitiv
de transmitere al informațiilor Morse,
ajungând să prind și să transmit 60
de caractere pe minut.
Își amintește cu plăcere că primul
instructor i-a fost un locotenent ca-
pelan, acesta devenind un adevărat
părinte pentru el. Când, la 23 august
1944, a sunat alarma, undeva pe înse-
rat, a plecat în pădure, unde, înlemnit
de spaimă și cu inima cât un purice,
am stat împreună cu câțiva nemți, cu
gândul că, de acum încolo, va trebui
să lupt împotriva acestora. Chiar în
acea noapte, în timp ce capitala era
bombardată, au fost organizați pe
preluată de armata română. La puțin
timp, nemții s-au predat cu un steag
alb arborat în vârful unei puști și au
fost predați la o unitate militară de la
Ciorogârla.
Apoi, la începutul lunii septem-
brie, veteranul a fost trimis într-un
camion sovietic la Buzău, pentru a
executa paza prizonierilor nemți
capturați și duși la închisoarea civilă
din oraș. Erau morți de foame. Primeau
o singură masă pe zi compusă din
varză fiartă și mămăligă. A fost impre-
sionat de drama suferită de aceștia și
le dădea din norma sa de hrană.
În luna februarie 1945, a fost tri-
mis în Cehoslovacia, ajungând până
în Banská Bistrica. În țările pe unde
am trecut, eram încartiruiți la cetățeni
acasă. Ne-au primit foarte bine, asi-
gurându-ne condiții decente. În urma
repartizării, am ajuns la Bateria 2
Artilerie samarizată, condusă de căpi-
tanul Mustață, îndeplinind funcția de
curier. Fiind recrut, necăsătorit și fără
copii, eram trimis în cele mai dificile și
periculoase misiuni.
Una dintre misiunile sale era
să ducă date la bateria de tragere
cu coordonatele obiectivelor ce
urmau să fie bombardate. Căpi-
tanul Mustață m-a învățat cum să
supraviețuiesc și să mă feresc să fiu
capturat, în caz contrar trebuind să
înghit bilețelul cu informații. Într-o
dimineață, în timp ce ducea un
bilețel cu noile coordonate, a fost
reperat de o mitralieră inamică.
Gloanțele răpăiau pe lângă mine.
at, din partea rușilor, de un permis
de liberă trecere, fapt ce l-a scutit
de multe necazuri. Cu plăcere, își
amintește doar de curieratul de la
Medgidia, unde asigura transpor-
tul documentelor între regiment
și divizionul dislocat în Constanța.
Transportam documente cu ordine
de trecere în rezervă, încuiate și sigi-
late într-o geantă cu lacăt. În acea
perioadă, au fost trecuți foarte mulți
ofițeri în rezervă.
La 1 octombrie 1946, și el a
fost trecut în rezervă, dar armata a
reprezentat o mare școală de unde
a avut ce învăța. Locotenentul (ret)
Bădău a fost decorat cu Medalia
Bărbăție și Credință, cu spade, clasa
a III-a. La două luni după trecerea în
rezervă, veteranul nostru a fost an-
gajat la RATB. În 1954, pentru un an,
a fost trimis în Coreea de Nord, par-
ticipând, în calitate de șef al Crucii
Roșii, la construcția unui spital. Am
plecat din țară cu șase barăci și apro-
ximativ 400 de paturi și, împreună cu
39 de conaționali, am contribuit la
refacerea unui spital. A fost o perioa-
dă dificilă, având în vedere diferențele
de cultură, limbă, hrană, adaptare la
temperaturile ridicate.
În 1948, s-a căsătorit și a avut
doi copii. Unul dintre ei a decedat
la o vârstă fragedă. Se mândrește
cu cei trei nepoți ce-i înseninează
zilele, făcându-l să uite faptul că,
acum un an, și-a pierdut soția.
Locuiește singur, însă băiatul și
nepoții au grijă de el. n
Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018
AZIMUT
Hoții, vardiștii și psihologia
Locotenent-colonel Doina Trandafir,
şef laborator psihologic, INMAS
A
ți jucat vreodată Hoții si
vardiștii? Bănuiesc că astăzi
nu mai este la modă, însă
pe vremea când nu mă gândeam
încă la ce profesie aveam să aleg,
era în mare vogă. Jocul începea prin
constituirea a două echipe (echipa
hoților și cea a vardiștilor); vardiștii
se așezau cu fața la perete, hoții se
ascundeau, iar vardiștii trebuia să-i
găsească (sunt asemănări cu de-a
v-ați ascunselea, dar jocul de care
discutăm are câteva reguli specifice
pe care nu le descriu aici). Impor-
tant, pentru articolul de față, este că
hoții încearcă să se ascundă foarte
bine, în timp ce vardiștii își folosesc
întreaga creativitate (exprimată în
strategia de căutare) pentru a-i dibui
pe hoți. Jocul se termină când toți
hoții au fost prinși.
Habar nu aveam că, ceva mai
târziu, la primul meu interviu de
angajare ca psiholog, mi se va cere
același lucru: să prind hoțul. Ba,
ceva mai dificil, să îmi dau seama
dinainte cine va fi hoț. Mai clar
spus, aplicam pentru un post de
psiholog într-o firmă de vânzări
și trebuia să particip la recrutarea
unor supervizori. Angajatorul m-a
întrebat, la interviul de angajare,
un singur lucru: Ai putea să îmi
spui cine va fura? Am stat și m-am
gândit mult (mi s-a părut atunci
că au trecut ore până la răspunsul
meu), am trecut în revistă toate in-
strumentele de evaluare pe care le
învățasem în școală – și învățasem,
slavă Domnului, câte ceva! Știam,
de exemplu, cum să aplic și să in-
terpretez unul din cele mai cunos-
cute chestionare de personalitate,
știam bine și un chestionar clinic,
învățasem un pic și despre testele
proiective, avusesem și un curs de
psihologie judiciară, plus alte și
alte cunoștințe, care, la momentul
interviului, mi s-au derulat prin
minte așa cum se spune că ți se de-
rulează viața în momentul morții
iminente. Căci despre o moarte,
dar simbolică, era vorba și atunci,
în mintea mea: dacă nu eram în
stare să răspund unei întrebări atât
de simple, ce oare învățasem în tot
acest timp? Cinci ani de facultate și
un an de studii aprofundate se du-
seseră pe apa Sâmbetei la primul
contact cu un angajator care, mi
se părea mie, nu avea niciun fel de
pretenție exagerată: voia să-l ajut
să prindă hoțul înainte ca acesta să
fie hoț, voia așadar sa fac predicții
privind integritatea angajaților, că
doar învățasem în școală despre
predicție!
Evident că am răspuns atunci
că nu am cum, nu pot, nu știu...
și m-am întors acasă foarte tristă.
Apoi am început să lucrez (fără să
fiu nevoită să depistez hoții în fașă)
și pe parcursul anilor am înțeles că
psihologia este o știință frumoasă
căreia i se cere deseori mai mult
decât poate să facă și care este
trasă la răspundere ori de câte ori
eșuează în a îndeplini cele mai
năstrușnice așteptări.
Este simplu să scrii despre ce
poate face psihologia și este dificil
să scrii despre ceea ce nu poate
face. Oricât ar suna de rău, psiho-
logia atât în organizații, cât și în
cabinete și clinici are un rol limitat,
însă asta nu înseamnă că este inu-
tilă. Este vorba mai înainte de toate
de limitele actuale ale cunoașterii
în domeniu. Niciun instrument
psihologic, fie el cât de nou și de
eficient, nu va putea detecta totul.
Pentru că, dincolo de ceea ce se
observă (comportamentul), întot-
deauna rămâne ceva ascuns din
partea invizibilă. Așteptările legate
de munca psihologului sunt dese-
ori legate de acest invizibil atât de
greu de descifrat că unele tendințe
de accesare a acestor conținuturi
psihice, încercând să sondeze cât
mai adânc, trec de granițele a ceea
ce numim știință și se apropie pe-
riculos de pseudo-știință. Abia aici
ar fi frauda psihologului: în a spune
ceva cert despre ceva invizibil
sondat cu tehnici neadecvate.
Subiectul cunoașterii în psiho-
logie este extrem de vast, dar aș
vrea să mă opresc asupra câtorva
idei de bază despre cum să ne
construim așteptări reale față de
munca psihologului.
Evaluarea psihologică nu
este doar testare
Un psiholog care face testare
este acela care aplică un număr
de teste și, pe baza rezultatelor
obținute și a indicațiilor din manua-
lul testului, ia o decizie în ce privește
persoana testată (decizie de selecție
sau legată de avizul periodic, decizie
diagnostică, decizie asupra tipului
de consiliere sau psihoterapie
potrivit etc.). Testul psihologic este
unul din instrumentele de lucru ale
psihologului, dar nu singurul. Psiho-
logia nici nu se reduce la testare, dar
nici nu poate exclude testul psiho-
logic din arsenalul său metodologic.
Testul psihologic este un instrument
obiectiv și standardizat construit
să măsoare anumite caracteristici
(mentale sau comportamentale) ale
unui individ. În anumite domenii ale
psihologiei, testul este esențial (de
exemplu, în evaluarea aptitudinală
pentru profesii cu grad mare de
solicitare psihică).
Rezultatele testului psihologic
sunt, pentru psiholog, așa cum sunt
analizele de laborator pentru medic.
El ne spune ceva despre persoana
în cauză, dar pentru o cunoaștere
cât mai completă este necesar să
apelăm si la alte metode (interviu,
observație, analiza produselor
activității, chiar evaluări medicale
uneori etc.). Atunci când psiholo-
gul integrează informații din toate
sursele disponibile, el face evaluare
psihologică și nu doar testare. Eva-
luarea ne apropie de obiectivul ge-
neral al muncii noastre (cunoașterea
psihologică a persoanei) și ne ajută
să obținem informații valide.
Predicții în psihologie
Evaluarea psihologică de
selecție are în centru conceptul
de predictibilitate, fără de care
orice evaluare este inutilă. La un
Observatorul militar
examen de selecție, pe baza rezul-
tatelor evaluării, putem spune, de
pildă, care din candidați are cele
mai bune șanse de performanță
profesională în meseria pentru
care candidează.
Dar a face predicții în psi-
hologie este un demers dificil.
Predicția înseamnă că, pe baza
unor trăsături numite predictori
(cel mai adesea este discutat
coeficientul de inteligență) putem
prevedea probabilitatea de
apariție a unor comportamente
(folosind în acest scop modele
matematice complexe). Fără
un coeficient de predictibilitate
acceptat, nu avem voie să luăm
decizii gen apt/inapt.
Psihologia organizațională
nu este (doar)
psihologie clinică
Psihologia organizațională este
un domeniu al psihologiei interesat
de studiul oamenilor în contextul
muncii. De aici reiese că este centra-
tă nu atât pe patologie/disfunțional
(sau pe tulburările mentale), cât pe
cumportamentul normal, sănătos
al adultului, în contextul muncii.
Întrebările psihologului sunt de
felul următor: Cum pot direcționa
pe cineva să își găsească o mese-
rie sau loc de muncă pe măsura
dorințelor și aptitudinilor sale? Cum
pot fi motivați angajații? Cum se pot
construi echipe productive? Cum ar
trebui recompensați angajații? ș.a.
Din această scurtă enumerare reiese
dificultatea cu care se confruntă
psihologul: dubla raportare a sa – pe
de o parte, are în vedere cerințele
organizației (nivel instituțional),
pe de alta, adaptarea permanentă
a oamenilor la solicitările profe-
sionale (nivel individual). Cel mai
cuprinzător termen pentru scopul
psihologului în organizații, la nivel
individual, este conceptul de adap-
tare profesională, adică potrivirea
persoanei cu munca sa, sau, mai
frumos spus, cu vocația. Acest lucru
are psihologul permanent în minte,
de la momentul inițial al selecției
profesionale și pe tot parcusul
evaluărilor periodice, atunci când
acestea sunt realizate.
Aceasta nu înseamnă că, în
organizații, psihologul nu poate
utiliza instrumentarul psihologiei
clinice. Dar, de cele mai multe ori,
evaluarea psihologică este însoțită și
de o evaluare medicală – iar atunci
când constată anumite tulburări,
psihologul poate colabora, cel mai
adesea, cu un psihiatru sau cu un
neurolog. Psihologia clinică este
un domeniu aplicativ al psiholo-
giei organizaționale, cu raportare
mai ales la activitatea profesională
specifică (stres de luptă, oboseală
operațională, stres post-traumatic
etc.).
Dintr-un alt unghi de vedere,
psihologul care desfășoară activități
în interiorul unei organizații și care
eliberează avize cu ocazia evaluării
periodice este într-o situație destul
de ingrată atunci când vine vorba
de evaluări de tip clinic. Pe de o
parte, în acest tip de intervenție,
este nevoie de o deschidere cât
mai mare a persoanei în cauză către
actul de evaluare psihologică, dar
pe de altă parte persoana respectivă
știe că ceea ce se discută în cabinet
poate influența decizia psihologului
respectiv în ce privește avizul de
muncă. Nimeni, dacă are discer-
nământ și vrea să-și păstreze locul
de muncă, nu e suficient de ilogic
astfel încât să-și saboteze propria
siguranță profesională.
În concluzie, revenind la jocul
amintit la început și la întrebarea
din interviul meu, ar fi trebui să
răspund așa: da, psihologul poate
identifica pe cei cu grad mare de
risc în a dezvolta comportamente
indezirabile, dacă face o evaluare
atât de complexă, încât să fie sigur
ca nu îi scapă ceva (adică stabilește
predictorii pentru comportamentul
de furt și are instrumentele utile
pentru evaluarea acestora). Dar
predicția în psihologie (și nu doar
în psihologie) nu este o certitudine
– dacă spunem că cineva are șanse
de 60% să fure dacă este pus paznic
la o cămară cu alimente, aceasta
nu înseamnă că omul acela chiar
17
va fura ceva sau că va fura chiar
în orice situație. Predicții atât de
mari sunt însă rare în psihologie și
ce va putea face psihologul este
să-i selecteze pe cei care au cele
mai mici șanse să fure pe viitor (tot
pe baza predictorilor stabiliți). O
lista exhaustivă de predictori este
însă imposibil de obținut, ca și o
cunoaștere completă a persoanei.
În orice evaluare psihologică vor
rămâne aspecte neinvestigate, care
țin de structurile profunde ce nu pot
fi accesate oricum și nici de către ori-
ce psiholog (formările profesionale
ale psihologului sunt etape lungi de
învățare). Utilitatea psihologului în
evaluările de selecție sau periodice
este în strânsă legătură cu nivelul
cunoașterii la care s-a ajuns în psi-
hologie – psihologului nu i se poate
cere mai mult.
Există însă un aspect mai
luminos în toată munca aceasta
de investigație psihologică. Acesta
este legat de ideea că cel mai bun
predictor pentru comportamentul
viitor este comportamentul din
trecut. Cine fură azi un ou, mâine va
fura un bou este exprimarea acestei
idei prin înțelepciunea populară.
Iar de cele mai multe ori, com-
portamentele disfuncționale din
organizații nu țin doar de domeniul
psihologiei sau al psihiatriei, ci sunt
încălcări profunde ale eticii muncii și
sancționabile ca atare, prin măsuri la
nivel de organizație.
Așteptările față de psihologie
a celor care nu sunt psihologi
coincid cu dorințele psihologi-
lor (cunoașterea cât mai bună
a oamenilor în toate contextele
în care ei se găsesc) – dar calea
cunoașterii este lungă și înaintăm
anevoios pe ea, așa cum se întâm-
plă și în alte domenii. Ne grăbim
uneori să așteptăm imposibilul de
la specialiștii în sănătate mintală. O
pacientă, fără să spună prea multe
în timpul consultației, întreabă
la un moment dat: Cum, doamna
doctor, dar nu vă dați seama ce e cu
mine? Psihologul nu este (încă?)
un RMN uman, ci doar specialistul
ce realizeaza o analiză ceva mai
complexă de laborator. n
18 Observatorul militar Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018

CULTURĂ
LA PRIMA LECTURĂ
CARTEA DE ALTĂDATĂ

Luptătorii
Sublocotenent Cornelia Bădin
Locotenent-colonel cornelia.badin@presamil.ro
C.V. CĂPLESCU,

se întorc acasă (II) L

T erminându-se primirea, am purces îna-
inte cu Escadronul, de-a lungul orașului,
până la prefectură unde se pregătise mai
dinnainte o masă pentru soldaţi și pentru
ofiţeri; acolo descălecând ne-am așezat la
masă. Mâncau bieţii călărași cu poftă și cu
foame căci li se urâse cu borșul de la cazan
și pâinea neagră, și în faţa mâncărilor de
dinaintea lor și a vinului ce li se turna din
belșug, uitau cu bucurie toate neajunsurile
ce le întâmpinase în timpul Campaniei.
Discursurile curgeau ca și vinul în pa-
hare, multe cuvântări frumoase s-au ţinut
și din partea Prefectului și din partea celor-
lalţi invitaţi – nici unul nu m-a mișcat ca cel
rostit de sergentul-poet Gaspar, care într-o
vădită mișcare sufletească, și cu ochii ume-
zi de lacrămi, a spus în câteva cuvinte în-
grijirile părintești ce dasem Escadronului în
tot timpul de grea cumpănă al Războiului.
Amintiri din războiu
(1877 -1878),
Bucureşti, 1908
Pag. 69-70
Adânc mișcat în sufletul meu nu am putut să
răspund nimic, dar luând pe sergent în braţe
l-am sărutat, și cu glasul tăiat de lacrimi, am zis:
„Prin sergentul Gaspar vă îmbrăţișez pe voi toţi,
dragii mei tovarăși de timpuri grele”. Chiar în
ziua aceia, mi se pare 8, 9 August 1878 am dat
drumul Călărașilor la casele lor. O bucurie ne-
spusă era zugrăvită pe feţele lor, căci se duceau
bieţii oameni să-și vadă soţiile și copiii de cari
se despărţise de aproape un an și jumătate, și
pe cari nu mai știau în ce stare era să-i revadă,
căci serviciul poștal se făcuse cu greu în timpul
războiului, saci cu scrisori adresate soldaţilor
din Bulgaria cu sutele se perduse din pricina
învălmășelii transporturilor – mai cu seamă în
timpul ernei, fără a mai vorbi de repezile ple-
cări ale regimentelor, dintr-un loc în altul. n
umea, așa cum o știm acum, complexă și variată, este o consecinţă a relaţiilor
interstatale și a activităţilor actorilor statali și nestatali pe arena internaţiona-
lă. Din cele mai vechi timpuri, relaţiile internaţionale ocupă un rol important
în viaţa oricărui stat, iar complexitatea interacţiunilor dintre țări, la nivel global, in-
dică faptul că este necesar un studiu și o supraveghere asupra acestor fenomene.
Coordonată de Dan Dungaciu, profesor universitar și director al Institutului
de Ştiinţe Politice și Relaţii Internaţionale Ion I.C. Brătianu al Academiei Române,
Enciclopedia Relaţiilor Internaţionale adună doctrine, strategii, concepte sau eveni-
mente globale majore într-un adevărat inventar.
Cele două volume, a câte 693, respectiv 696 de pagini, cuprind 480 de intrări
ordonate alfabetic. Acestea explică termeni din domeniul relaţiilor internaţiona-
le, teorii, paradigme, actori și instituţii, doctrine și strategii de securitate, orga-
nizaţii regionale sau globale, atât de securitate sau politice, cât și economice și
culturale, conferinţe internaţionale, precum și concepte și evenimente specifice
Europei de Est.
Inventarul relaţiilor
internaţionale

Dan Dungaciu (coordonator),

Cercul Militar Naţional

Expoziție ocazionată de
Ziua Culturii Naționale
În perioada 12-20 ianu-
arie, la Galeria Rondă, este
deschisă expoziția de numis-
matică, grafică și sculptură
Eminescu și Noi, organizată
de Clubul Numismatic Mihai
Eminescu din Cercul Militar
Național și de Studioul de
Arte Plastice al Armatei,
cu piese reprezentând
personalități ale culturii
naționale.
Ziua Principatelor Unite
– 24 ianuarie
Spectacol. Luni, 22 ia-
nuarie, ora 18.00, la Sala de
Spectacole Eusebiu Ștefănescu,
Cercul Militar Național și
Compania Teatrală Zona vă
invită la spectacolul de teatru
Brâncoveanu și Ivireanul –
Iubire de biserică și de neam.
Regia: Ivona Boitan. Actorii:
Constantin Codrescu, Ana
Calciu, Damian Victor Oancea,
Magda Catone, Mihai Coadă,
Ovidiu Cuncea, Tiberiu Păun,
Bogdan Iacob, Dana Rusu,
Alexandru Ionescu.
Recital. Marți, 23 ianu-
arie, ora 18.00, la Sala de
Spectacole Eusebiu Ștefănescu,
va avea loc recitalul de flaut,
pian și percuție, susținut de
Trio Contraste, format din
artiștii Ion Bogdan Ştefănescu,
Sorin Petrescu și Doru Roman.
În program, lucrări de Petre
Elinescu, Alice Gomez,
George Enescu, Johnny
Răducanu, Phil Coluter,
Tiberiu Brediceanu și piese
tradiționale.
Accesul la spectacol și
la recital se face pe bază
de rezervare la telefon
021/313.86.80, int. 136, 156,
sau mesaj la adresa de e-mail:
cultura@cmn.ro.
Informaţii: www.cmn.ro,
www.facebook.com/cmn.ro n
Enciclopedia Relaţiilor
Internaţionale,
Editura Rao, 2017,
Două volume (A-M, N-Z),
480 de intrări.
Lucrarea este prima enciclopedie de acest profil, concepută de cercetători
români ca parte a unui proiect al Academiei Române și este rezultatul muncii a 26
de autori, atât din cadrul Departamentului de Relaţii Internaţionale, cât și colabo-
ratori externi. Secretariatul volumului este asigurat de Sanda Cincă și Ruxandra
Iordache.
Enciclopedia Relaţiilor Internaţionale se adresează cititorilor interesaţi de studii
de securitate sau de evoluţia relaţiilor internaţionale, studenţi, cercetători, analiști,
ziariști sau oameni politici.
Deși se află la prima ediţie, Enciclopedia Relaţiilor Internaţionale va avea reedi-
tări ulterioare, care să o perfecţioneze și să îl aducă pe cititor cât mai aproape de
conceptele și evoluţiile din practica și teoria Relaţiilor Internaţionale.
Procesul de internaţionalizare este susţinut inclusiv prin lucrări de acest gen.
Mai mult decât atât, este necesară o urmărire atentă și o actualizare constantă,
dată fiind rapiditatea cu care lumea se schimbă.
Toate instrumentele de acest tip – enciclopedii, dicţionare, traduceri ale ope-
relor fundamentale – au un rol extrem de important în modernizarea culturii, for-
mând un adevărat patrimoniu administrativ. n

Aurelia Năstase
aurelianastase@yahoo.fr
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA.
NICHITA STĂNESCU

F
orma impersonală intranzitivă a verbului „a pu-
tea”, „se poate”, neasociată cu alte cuvinte, este
folosită numai pentru formularea unui mesaj de
confirmare, similar cu cel transmis de adverbul „da”,
uneori chiar împreună cu acesta: „Tineri disponibilizați
[...] își pierd casele gajate la bănci [...] Se poate și mai
rău? Da, se poate! Dar până unde?” (romaniacurata.ro).
Altminteri, „se poate” are sens doar în asocie-
re cu alt verb: „se poate cere și documentul de ve-
rificare metrologică a aparatului” (adevarul.ro); „se
putea merge astfel de la Turnul Roșu, pe la popasul
din Râmnic, unde stătea episcopul care fusese silit a
părăsi Severinul” (Nicolae Iorga, „Istoria românilor în
putea”. Acestora li se asociază subiectele care, logic, sunt
ale verbului „a fi” sau ale verbului în diateza pasivă. Se
scrie „vrem să știm că idealurile noastre sunt reale și că,
dacă avem puţin noroc, vom putea fi fericiţi” (ziaruleve-
nimentul.ro), cu înțelesul „se va putea să fim fericiți”.
Cine poate
prima ideea că „nu se va putea să fim sacrificați”, se scrie:
„nu vom putea fi sacrificați fără ca sacrificiul acesta să
nu primejduiască [...] integritatea Europei” (Dumitru Gh.
Popescu, „Teologie și cultură”, Editura Institutului Biblic
și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București,
1993, scribd.com).
Se anunță că „se va putea ca vizitatorii să fie actori”
cu formularea: „În Noaptea Institutelor [...] vizitatorii vor
putea fi actori” (mediafax.ro).
Se consideră probabil că sunt mai impresionante for-
mele personale ale verbului „a putea”: „nu vom putea fi
amendați [...] pentru împiedicarea liberei circulații a măr-
furilor” (radu-tudor.ro); „nu vei putea fi ameninţat dacă

chipuri și icoane”, Humanitas, books.google.ro); „dacă
s-ar fi făcut abstracţie de aerul absent [...], s-ar fi putut
crede [...] că este atent la discuţie” (Mihail Grămescu,
„Aporisticon, Glosar de civilizații imaginare”, Eagle
Publishing House, București, 2012, books.google.ro).
Asociată cu verbul „a fi”, forma verbală „se poate”
este urmată de un predicat nominal cu „a fi” la mo-
dul conjuctiv: „Ca actor nu se poate să fii indiferent”
(altiasi.ro); „se poate să fii nefericit și nemulțumit de
starea ta actuală” (gammainstitute.ro). Sau de un verb
la diateza pasivă: „Nu se poate să fim mințiți [...] de [...]
oameni a căror singură competență este de a da din
gură aiurea” (hotnews.ro).
Frecvent, în locul unor asemenea formulări, se re-
curge la sintagme nelogice, în compunerea cărora, în
asociere cu „a fi”, apar forme personale ale verbului „a
și ce se poate
Pentru a se transmite ideea că „nu se va putea să fim
șantajați”, se folosește, în aceeași frază, propoziția imper-
sonală „ar fi bine” asociată cu un predicat nominal, dar,
în altă propoziție, se preferă o formă personală a verbu-
lui „a putea”: „Bine ar fi să nu fim dependenți de niciun
sistem, căci așa nu vom putea fi santajați în niciun fel”
(crestinortodox.ro). În mod asemănător, pentru a se ex-
te aliezi cu acei oameni diferiţi cu interese diferite” (hot-
news.ro); „veți putea fi identificat mult mai ușor” (buge-
tul.ro); „veţi putea fi executaţi silit!” (news-mehedinti.ro).
Formulările impersonale, logice sunt considerate, după
cum se pare, mai reci: „nu se va putea să fim amendați”,
„nu se va putea să fim amenințați”, „se va putea să fiți
identificat”, „se va putea să fiți executat silit”.
Ignorarea logicii are uneori efectul comic al unui
quiproquo, când persoanele mușcate de un șarpe,
obiecte ale mușcăturii, apar ca subiecte: „dacă hrăniţi
un șarpe, veţi putea fi mușcaţi de el” (oltenitainfo.ro).
Sau când cei convocați, obiecte ale convocării, apar
ca subiecte: „veţi putea fi convocaţi pentru misiuni  ”
(mediafax.ro). Clare sunt formulările „se va putea / s-ar
putea să fiți mușcați”, „se va putea / s-ar putea să fiți
convocați”. n
Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018
ARMA CONDEIULUI
Puterea
jurământului
militar
Colonel (r)
Ion Ciontea
G
ion.ciontea@presamil.ro
rație ultime-
lor cuceriri și
aplicații ale
tehnologiei media,
dar și măiestriei unor
cameramani și IT-iști,
În total, 1285 operatori îndrăgostiți
de meseria lor, am
de militari, putut asista, sâmbătă,
între care, 13 ianuarie, aproape
ne place să simultan, la mai multe
spunem cu ceremonii de depunere
admirație, a jurământului militar.
se numără De acasă, din fața cal-
aproape o culatorului, cu ecranul
împărțit în patru.
sută de fete, Ceremonii de pe întreg
au depus cuprinsul țării, acolo
jurământul de unde cei mai tineri
credință față ostași au rostit, într-un
de țară. glas, jurământul militar
- legământul suprem
faţă de Patrie. Mai întâi
la Centrul de Instruire
pentru Comunicații și
Informatică Decebal,
din Sibiu, apoi, cobo-
rând pe Olt, la Rîmnicu
Vîlcea, la soldații pro-
fesioniști din cadrul
Centrului de Instruire
pentru Geniu, EOD și
Apărare CBRN Panait
Donici. Mai departe,
urmând același curs al
bătrânului râu ce s-a
despărțit, odinioară, de
fratele lui geamăn la
intrarea în munți, am
ajuns și la Batalionul 1
Instrucție Olt, pentru
a poposi, mai apoi,
la porțile Capitalei, la
Școala de Aplicaţie
pentru Logistică
Satisfacția și bucuria reușitei vin uneori mai târziu,
după o luptă asiduă cu propriile neputințe, cu propriile
neîmpliniri.
General Constantin
Zaharia, din subordi-
nea Comandamentului
logistic întrunit. În
total, 1285 de mi-
litari, între care, ne
place să spunem cu
admirație, se numără
aproape o sută de fete,
au depus jurămân-
tul de credință față
de țară, în prezența
comandanților și in-
structorilor, dar și a
părinților, fraților și
rudelor. Am urmărit cu
drag fiecare ceremo-
nie, de la introducerea
drapelului în formație,
la primirea onorului
de către comandant,
rostirea solemnă a
Observatorul militar
jurământului și ofici-
erea serviciului religi-
os, până la defilarea
unităților și întâlnirea
tinerilor militari cu cei
Jurământul militar nu se uită niciodată și se respectă
până când viața celui care și-a servit cu credință țara,
sub drapel, se revarsă în istoria acestui neam.
apropiați. Un eveni-
ment cu o puternică
încărcătură emoțională
pentru fiecare tânăr,
fată sau băiat, care
s-a înrolat, cu forța
tinereții și priceperii
lui pe calea meseriei
armelor. Un drum lung,
sinuos și anevoios, pe
care nu se avântă orici-
ne, ci numai acei care
au chemare și care lup-
tă pentru o continuă
autodepășire, într-o
profesie eminamente
de vocație, bazată pe
un ocean de voință.
Pentru că, a fi mili-
tar este un mod de a
fi, o școală dură a vieții
în care se împletesc
spiritul riguros, tem-
peramentul dinamic,
sacrificiul de sine și
camaraderia. Satisfacția
și bucuria reușitei
vin uneori mai târziu,
după o luptă asiduă cu
propriile neputințe, cu
propriile neîmpliniri.
Și dacă toate astea vor
fi depășite, atunci vei
descoperi spiritul de
corp și vei împărtăși
împreună cu ceilalţi ca-
marazi de arme binefa-
cerile valorilor comune,
am aminti aici mândria,
loialitatea, încredere
în sine, în colegi și în
grup. Vei înțelege ce în-
seamnă profesionalism,
onestitate în dialogul și
comportamentul față
de celălalt, vei vedea
ce rol au demnitatea,
onoarea și disciplina în
cadrul grupului, dar și
al societății, vei prețui
cu ardoare adevărul, bi-
nele, frumosul, justiția
și dreptatea.
Din cuvântul celor
care au prezentat
arma în onor, în fața
formației, spre a-și
mărturisi gândurile
lor la acest început
de drum în cariera
militară, mi-au rămas
întipărite în minte niște
angajamente solemne,
pe care nu le auzi în tot
timpul și la tot pasul:
Voi sluji, de astăzi, sub
Drapelul național, voi
executa orice misiune
încredințată, voi lupta
pentru apărarea țării
chiar cu prețul vieții,
voi îndeplini ordinele
comandanților și
instructorilor mei!
Cuvinte pline de
conținut și de
înțelesuri profunde,
izvorâte din credința
că nimic pe lume nu
e mai sfânt și mai
înălțător decât să-ți
faci datoria față
de patrie, luptând
cu arma în mână.
Imaginile vorbesc de
la sine, fanfara picură
și ea în ritmul sacadat
al mișcărilor de front.
Bucurie se citește pe
chipurile părinților
și rudelor, împlinire
pe fețele celor care
de astăzi au pecetluit
legământul lor cu
țara. Nu mai știu care
e puterea jurămintelor
rostite la cununie, în
fața sfântului altar,
de vreme ce scările
tribunalelor sunt
pline de cupluri ce-și
roagă despărțirea,
după numai câteva
luni de conviețuire,
precum nu știu de ce
puterea legămintelor
rostite la primire unor
demnități durează
doar un anotimp. Dar
știu, cu siguranță, că
jurământul militar nu
se uită niciodată și se
respectă până când
viața celui care și-a
servit cu credință țara,
sub drapel, se revarsă în
istoria acestui neam. n
19
DREPTUL LA ZÂMBET
Desen realizat de
locotenent-colonel (r)
Cristi Vecerdea – CRIV
Misiune de onoare
Cu trecerea timpului, profesional vorbind,
m-am obișnuit ca oamenii să nu mă mai sur-
prindă. Cu lingușeala lor, cu fapte lor glorioase
de arme sau chiar cu atitudini de forță atunci
când vor să-și atingă vreun interes sublim.
Colonel Gheorghe Vişan
gheorghe.visan@presamil.ro
C
u trecerea anilor, puține lucruri par să mă mai surprindă. Nu că m-ar fi vrăjit
vreodată sfera ideală, nu, ci fiindcă am început, din păcate, să mă obișnuiesc
cu fecundul nostru cotidian dâmbovițean. Nu mă mai miră nerușinarea indi-
vizilor care gândesc numai prin prisma banilor sau a funcțiilor, a celor care sunt în
stare să calce pe grumazul apropiaților, doar, doar vor ajunge ei primii la... fructul
râvnit, a umanoizilor care se hrănesc din necazul celor umili și neajutorați. Parcă
sunt prins, zilnic, într-o imaginară ruletă rusească, al cărei deznodământ nu poate
fi decât unul amar. Dacă scap dimineața să nu fiu împușcat cu vreun caz de nevoiaș
mort cu zile prin spitale, n-am nicio șansă, după-amiaza sau seara, să rămân teafăr
în fața următoarelor gloanțe. Fie un tun de câteva milioane de euro dat statului
și, implicit, nouă, contribuabililor, de un parvenit al societății capitaliste, fie un
violator, pedofil sau băiețaș de bani gata care a mai nenorocit o familie, efectul
gloanțelor e același: dezgust. Repulsie, greață, silă. Sau neaoș spus, scârbă.
Când încerc să mă decuplez de la asaltul informatic modern, să scap, să eva-
dez, strada mă pândește și încearcă să-mi asasineze simțurile. Cu imagini, oameni
și fapte care de care mai cutremurătoare. La care, intrigat, dar inhibat, mea culpa,
nu pot să intervin, să am o atitudine tranșantă. Se întâmplă ceva ca atunci când
un amic mai vechi, sperând că ai putea să-l ajuți într-o problemă, te contactează și
își scoate, după ani buni, toate bunele intenții și cuvinte de la naftalină. De parcă
ieri te-ar fi bătut pe umeri de la revedere. Știi că toată alegația lui miroase urât, a
putred, dar te abții să i-o spui, să i-o retezi hotărât, să pui punct înainte ca el să-și
joace rolul până la capăt și să arunce în tine cu alte numeroase virgule.
Cu trecerea timpului, profesional vorbind, m-am obișnuit ca oamenii să nu
mă mai surprindă. Cu lingușeala lor, cu fapte lor glorioase de arme sau chiar cu
atitudini de forță atunci când vor să-și atingă vreun interes sublim. Căci vorba ace-
ea, unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere, iar încercarea moarte n-are. Posibil că por-
nind de la acest ultim principiu, un personaj obscur s-a agățat, într-o dimineață,
de invenția lui Bell și a sunat la redacție. Am realizat repede că, deși nu avea prea
multe în comun cu armata, mirosise dumnealui că presa militară poate să-i fie de
folos și, tam-nisam, peste noapte, s-a gândit să ne comande o misiune de onoare.
Probabil, interlocutorul matinal spera și la ceva temenele din partea mea pentru
cinstea de a mă informa despre activitatea în care chiar el era un pion principal,
însă cert este că n-a avut parte de ele. Domnule, diseară pleacă trenul care va ajunge
dis-de-dimineață în orașul nostru, așa că aveți timp să vă rezolvați problemele și să
trimiteți pe cineva la activitate! Las că știu eu mai bine cum e în armată! Vedeți că vine
și ministrul dumneavoastră, a spus amenințător, în încheiere, interlocutorul meu,
și mi-a trântit, pentru a mă convinge mai bine, în nas telefonul. Ce să-i mai explici
omului că sunt planificări, că oamenii sunt răspândiți deja în misiuni, în documen-
tări, că nu putem percuta așa, la comanda unui oarecare. Desigur, deznodămân-
tul acestei întâmplări cred că-l bănuiți. În dimineața următoare, trenul invocat de
personajul meu a plecat către destinație fără vreun jurnalist militar. Cât despre
ministru, așa cum era de așteptat, fusese doar un pretext, ca și cu alte ocazii, în a
hiperboliza importanța unei activități la care invitațiile, fie ele și neoficiale, au lipsit
cu desăvârșire. Poate data viitoare. n
20 Observatorul militar Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018

IMPACT
ANUNŢ UMANITAR
Informare privind anunțurile
Vă rugăm să aveți în vedere că pagina 20, Impact, a
Observatorului militar, are un spațiu limitat. În ultima
perioadă au sosit la redacție numeroase anunțuri,
pentru rubricile consacrate, cu un conținut foar-
te mare, ceea ce a împiedicat publicarea altora.
Ca urmare, vă rugăm să limitați numărul rândurilor și,
implicit, al informației la strictul necesar, în special în
cazul anunțurilor referitoare la funcțiile (posturile) scoase
la concurs. Vă mulțumim pentru înțelegere!
T ânărul despre care vă vorbesc este fiul meu şi a fost
diagnosticat cu o cumplită boală a sângelui, pe care,
timp de aproape trei luni şi jumătate, am reuşit să o ţinem
întrucâtva sub control, până în momentul în care a apărut
o complicaţie care se pare că nu se poate rezolva în ţara
noastră, ci este nevoie de investigaţii şi tratament de spe-
cialitate (transplant medular), în străinătate. Din păcate, nu
deţinem fondurile necesare (peste 200.000 euro) şi nu avem
la dispoziţie nici timpul necesar pentru a strânge aceşti bani.
De aceea, vă implor să ascultaţi strigătul de ajutor al unor
părinţi disperaţi al căror unic fiu se luptă cu boala pe un pat
de spital şi donaţi cât puteţi şi cât vă lasă inima în conturile
deschise în acest scop şi Bunul Dumnezeu să vă răsplătească
fapta de omenie şi să vă întoarcă înzecit ajutorul acordat! Să
încercăm împreună să împiedicăm cortina să se lase înainte
de sfârşitul spectacolului! Să lăsăm spectacolul să continue,
aripile frânte să se vindece, iar tânărul actor să-şi reia zborul
către cucerirea lumii.
Împreună putem reuşi şi învinge! Împreună putem să
transformăm imposibilul în posibil! Vă mulţumesc şi vă rog să
transmiteți apelul către cunoscuți! Conturile sunt deschise la
Banca Transilvania, Agenţia Ploieşti Vest, pe numele Georgescu
Marius Cristian. Cont în euro: RO61BTRLEURCRT0413769201;
Cont în ron: RO14BTRLRONCRT0413769201. n

Născut odată Vizită la veteran

cu România Mare
De curând, foştii comandanţi ai Batalionului 469 Sprijin
Logistic Putna din Focşani, coloneii (r) Radu Voicu şi Ghe-
orghe Cristian, însoţiţi de colonelul (r) Mircea Tănase, l-au
vizitat pe veteranul de război colonel (ret) Ion Durnescu,

V ânătorii de munte dau onorul, de câte ori este cazul, veteranilor

participanți la cel de Al Doilea Război Mondial. Aşa s-a întâmplat şi marți,
9 ianuarie, la aniversarea zilei de naştere a sublocotenentului (ret) Ioan Ghe-
orghe Marin, din municipiul Săcele, județul Braşov, care a împlinit 100 de ani,
fiind născut în anul 1918, al Marii Uniri.
Comandantul Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa, colonel Cris-
tian Teglaş, a fost alături de acest distins veteran pentru a transmite mesajul
nepotului său, caporal Raoul Raicof, aflat în misiune în Polonia, şi pentru a-şi
arăta respectul şi admirația, față de cei şase ani luptați pe front.
La mulți ani! din partea vânătorilor de munte, domnule sublocotenent
în retragere Ioan Gheorghe Marin! n
SEMNAL
 Revista Frontiera, din noiem-
brie/decembrie 2017, editată de
Inspectoratul General al Poliției de
Frontieră, cuprinde materiale ample,
bogat documentate, ce pot capta
uşor interesul cititorului. În cadrul
interviului cu inspectorul general al
Poliției de Frontieră, chestor general
de poliție Ioan Buda, este făcută o
evaluare a activității acestei structuri
în anul ce a trecut, precum şi prezen-
tarea altor proiecte de anvergură
pentru viitorul apropiat.
Paginile revistei cuprind informații despre cea de-a XVIII-a
Întâlnire Anuală a şefilor Polițiilor de Frontieră/Gărzilor de Coastă
din statele riverane Mării Negre, ocazie cu care Poliția de Frontieră
Română a preluat, pentru următorul an, preşedinția Forumului
de Cooperare la Marea Neagră. Aflăm, dintr-un articol, că Aero-
portul Internațional George Enescu din Bacău are, din noiembrie,
un nou terminal, o construcție avangardistă şi impunătoare, şi
facem cunoştință cu cei ce îşi desfăşoară activitatea în noul sediu.
Nu în ultimul rând, găsim povestea impresionantă a
unui polițist de frontieră român, cu o pasiune mai puțin
obişnuită, alergarea de anduranță şi aventura participării
cu ocazia sărbătoririi zilei onomastice - 7 ianuarie, ziua
Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Plăcut surprins de vizită,
veteranul de război le-a împărtăşit camarazilor săi din vasta
sa experienţă de viaţă şi isprăvile de pe frontul de Est, din
iarna anului 1941 - 1942. Colonelul (ret) Ion Durnescu a fost
invitatul militarilor Batalionului 469 Sprjin Logistic Putna
la toate activităţile importante din viaţa structurii şi în faţa
dumnealui ne înclinăm întotdeauna cu respect! La mulţi
ani binecuvântaţi, domnule colonel (ret) Ion Durnescu! n
lui la ultra-maratonul Oman Desert Marathon, găzduită de
Sultanatul Oman. O invitație la lectură pentru cei care vor
să cunoască fenomenul migrației ilegale, de la misiunile
de supraveghere şi control ale frontierei, până la cele de
combatere a infracționalității transfrontaliere şi dispunerea
măsurilor pentru asigurarea unui nivel înalt de supraveghere
şi control la granițe. (S.M.)
 A apărut o serie nouă a revistei Marea Noastră, publicaţia
oficială a Ligii Navale Române. Cadeţi, catarge și speranţe este
titlul acesteia, iar paginile sale cuprind informaţii despre uni-
formele Marinei Române, marşurile
navei şcoală Mircea, dar şi subiecte
istorice: vaporul Ardeal şi călătoria
fără întoarcere a lui George Enescu
în America sau 1917 – comunism
şi anticomunism la bordul navelor
marinei comerciale române. Extrem
de interesante sunt şi amplele mate-
riale despre destinul absurd al navei
Trident 1, o anchetă jurnalistică destul
de usturătoare, şi povestea celui mai
mare terminal de cereale din Marea
Neagră – Chimpex. n

Puterea exemplului urme,iarsportulpracticatm-aajutatîntr-oasemenea

carieră.Amurmatmoduleledepregătireșiamvenitla
brigadă,iaracumfacpartedincompaniacareasigură

O rice ar fi, nu trebuie să renunți să-ți urmezi

visul!, spune soldatul Marius Ionuț Iamandi,
din Brigada 30 Gardă Mihai Viteazul. Pentru un
tânăr de 22 de ani acestea pot părea simple vor-
be mari, însă nu şi pentru soldatul nostru, care,
de la vârsta de nouă ani, a îmbrăţişat sportul de
performanță, kíckboxing, iar din 2012, pe lângă
alte sporturi, practică skandenbergul.
Disciplinat, riguros şi dornic să evolueze, să-şi
demonstreze în primul rând lui că poate să fie mai
bun, Marius Ionuț Iamandi vorbeşte despre puterea
exemplului, cea care l-a determinat să poarte azi ha-
ina militară: Am ales să devin militar pentru a-l urma
pe bunicul meu. El a participat în teatrele de operații
și mereu îmi povestea despre ceea ce a văzut și a trăit
atunci, ca militar, dar și ca om. Am hotărât să-i calc pe
paza permanentă la Mormântul Ostașului Necu-
noscut – simbolul eroismului soldaților români căzuți
pe câmpul de luptă. Responsabilitatea este mare
pentru ceea ce simbolizează Eroul Necunoscut, dar
și pentru că ești în permanență în atenția publicului.
Însă sunt și momente speciale, atunci când copilași
foarte mici se apropie de noi, ne studiază cu atenție
și încearcă să ne imite, luând și ei poziția drepți. n

FUNCŢII SCOASE
LA CONCURS
 UM 02016 Babadag scoate
la concurs, în conformitate cu
prevederile Ordinului MS nr.
869/2015, cu modificările şi
completările ulterioare, pre-
cum şi a prevederilor M 70 din
2016 Ordin pentru aprobarea
condițiilor şi a metodologiei pri-
vind chemarea/rechemarea în
activitate, în corpul ofițerilor, în
vederea ocupării posturilor de
medic, medic dentist farmacist,
biolog, biochimist şi chimist, în
unitățile şi structurile sanitare
din rețeaua Ministerului Apărării
Naționale - ordin publicat în
Monitorul oficial al României,
partea I, Nr 421/3.VI.2016, urmă-
torul post: • un post de șef cabinet
medical, specialitatea stoma-
tologie, în cadrul cabinetului de
medicină dentară al Batalionului
307 Infanterie marină - funcție
de ofițer.
Menționăm că persoana
care va câştiga concursul pentru
postul vacant va fi chemată în
activitate cu grad de ofițer şi
va dobândi calitatea de cadru
militar în activitate, cu dreptu-
rile şi obligațiile care decurg
din aceasta, în conformitate cu
prevederile Legii 80/1994 şi a
Ordinului ministrului apărării
naționale M 30/2012.
Detalii privind conținutul
dosarului de înscriere, tematica
şi bibliografia de concurs se
pot obține de la persoana de
contact nominalizată.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unităţii, în termen de 15
zile calendaristice de la apariţia
acestui anunţ în publicația Viața
Medicală.
Preselecția constă în trei
probe: examinare psihologică,
examinare medicală şi exami-
nare la pregătire fizică, şi va avea
loc în termen de 5-30 zile după
afişarea rezultatelor, cu persoa-
nele care au fost admise să se
înscrie la concurs. Rezultatele
de la cele trei probe nu pot fi
contestate.
Concursul se va organiza în
perioada cuprinsă între 31 şi 90
de zile de la publicarea în Viaţa
medicală în conformitate cu
prevederile Ordinul MS nr. 869
/ 2015. Relaţii suplimentare se
pot obţine la Compartimentul
personal, la maiorul Claudiu
Vişan, tel. 0240/56.16.88 şi 0746
226 043.
ANIVERSĂRI
 Colectivul Direcţiei domenii
şi infrastructuri, precum şi foştii
colegi, transmit colonelului (r)
Mihail Bartoş, fost comandant al
Sectorului Militar de Construcţii
nr. 1 Bucureşti, la împlinirea
vârstei de 87 ani, sărbătoriţi la 17
ianuarie, cele mai sincere urări
de sănătate şi viaţă lungă încu-
nunată de satisfacţii şi împliniri.
La mulți ani!
DECESE
 Cu profund regret, personalul
din Școala de Aplicație pentru
Logistică General Constantin
Zaharia îşi exprimă compasi-
unea şi este alături de familia
colonelului (r) Ionel Mîndru, în
aceste clipe de mare tristețe,
pricinuite de trecerea la cele
veşnice a mamei sale. Sincere
condoleanțe familiei îndoliate!
Dumnezeu să o odihnească
în pace!
 Consiliul Director al Asociaţiei
Diplomaţilor Militari în Rezervă
şi în Retragere Al. I. Cuza anun-
ţă, cu regret, trecerea la cele
veşnice, la 11 ianuarie, a colo-
nelului (ret) VALAȘUTEANU
ADRIAN VICTOR, membru al
asociaţiei noastre. Suntem ală-
turi de familia îndoliată, căreia
îi transmitem întreaga noastră
compasiune pentru greaua
pierdere suferită. Dumnezeu
să-l odihnească în pace!
Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018 Observatorul militar
CALEIDOSCOP
Orizontal: 1) E foarte greu pentru
Îţi scriu carte din armată
mine în armată (două cuv.). 2) Zilnic este
ceva de făcut în mediul militar. 3) Poftim la
cantină! – Sunt zilnic înșelate de vânătorii
Colonel (r) Nicolae Laurenţiu Popa de munte – Început de epopee! 4) Este o
înţelegere care pe noi ne lasă în pace – În-
cadrate mereu în program. 5) Spus la greu!
– Operă pe scurt – Simbolul judeţean al
trupelor terestre. 6) Nu ne pedepsește
pentru micile noastre greșeli. 7) Este greu
de îndurat iarna – Unul care ia viaţa în seri-
os. 8) Se afirmă la oglindă – Merge cu ster-
pele. 9) El ne vorbește foarte frumos... – ...și
este primul în sondaje. 10) Ne avertizează
despre pericole – Bătute la război.
21
Vertical: 1) Urmărită cu mult foc
TRUSTUL DE PRES~
AL MINISTERULUI
prin poligon – Ţeava în viziune... ana-
AP~R~RII
tomică. 2) Este înlăturată numai prin
ordine și disciplină – Singurul din tunel! NA}IONALE
3) Ajuns în cele din urmă! – Greșeli recu-
noscute într-un final. 4) Făurește o casă
părinţilor – Sentiment care intervine la
îndepărtare. 5) O mână... întinsă – Curte
în cartier! 6) Braţul din atelă – Indicator
de mod. 7) Ne sunt de folos la cusut –
Situaţia în care ne aflăm. 8) Cu gâtul gol! DIRECTOR
– Ei sunt aproape epuizaţi. 9) Păcurarul Comandor Alexandru Leaua
de la munte – Dă semne de bătrâneţe.
10) Ne ajută să ne orientăm în teren –
Cu bine! n
REDACTOR-{EF
Colonel Florin {perlea

CRIPTOGRAFIE Colonel (r) Teodor Amzoi tel. 021/322.66.34,

e-mail: florin.sperlea@presamil.ro

Potop (Triverb 9,4,4)  REDACTOR-{EF ADJUNCT

Colonel Gheorghe Vi[an,
tel. 021/322.82.87, int. 109.
 REDACTOR-{EF ADJUNCT
PERIODICE
Maior
Constantin Pi[tea,
Dezlegare la criptografia Adăpost (14,6,2,6,4,6) din Observatorul militar nr. 1/2018 tel. 021/322.82.87, int. 111.
 SECRETAR DE REDAC}IE

Întrebuinţarea începe la primul atac atomic. Locotenent-colonel Viorel Amz`rescu,

tel. 021/322.82.87 int. 110.
{EF STUDIO MULTIMEDIA
Dezlegare la careul Ştiri din armată din Observatorul militar nr. 1/2018 Maior Dan Constantin Mireanu

INFORMATIE, CEATA, TRAP, OSTASI, UZI, N, UR, TOP, S, ARMATA, ACT, RE, TARE, LO, ŞTIAŢI CĂ...  REDACTORI
CC, PISTOL, STIRI, TIPA, TORS, DECOR, ARC, CITATE.
Ilarion Barbu Maior Cornelia Mih`il`,
maior Bogdan Oproiu,
COGITO ...În 1913 a fost inaugurată clădirea Teatrului Maior Gheorghe locotenent Marius Mocanu
Pastia din Focșani? locotenent Andreea Motoc,
...Marea Moartă este de 9,6 ori mai sărată decât oceanul pla- plutonier-adjutant Lucian Irimia,

Fără îndoială, sărăcia e un izvor de rele fizice şi morale, dar e tot atât de ade- netar? plutonier Alina Cri[an,
sergent Cristian Lenga,
vărat că relele morale sunt la rândul lor cauze ale decadenţei economice. ...Spaniola este a doua cea mai vorbită limbă din lume?
sergent Marius Lupu
Mihai Eminescu ...Obezitatea este boala cu care se confruntă 1,5 milioane de Irina-Mihaela Nedelcu,
români? Silvia Mircea, Elena David
...John Wallis (1616-1703), matematician englez, a dezvoltat
calculul infinitezimal și a introdus simbolul „∞” pentru infinit? FOTOREPORTAJ
...În 1976, france- Plutonier-adjutant
zul Jacques Mayol Eugen Mihai, Petric` Mihalache
(foto) a devenit
primul om care a TEHNOREDACTARE

atins adâncimea COMPUTERIZAT~

Maria-Ioana Gal,
de 100 de metri
plutonier-major C`t`lin Ovreiu
fără echipament
pentru respirat? CORECTUR~
...Ellen Johnson Oprina Melcioiu
Sirleaf a devenit,
în 2005, prima DIFUZARE
femeie ajunsă Plutonier-adjutant Rodica Dinc`,

la conducerea unei țări africane, fiind aleasă președinte al Costel B`lan, Anelia Pricop,
Foto: Gabriel Bejinariu

tel. 021/322.82.87
Liberiei?
...Primul tramvai din SUA a fost pus în funcțiune, în 1832, la ADRESA REDAC}IEI:
New York? Bucure[ti, Bulevardul Unirii,
...Primul gimnaziu din Galați, actualul Colegiu Național Vasile nr. 57, bloc E4, sector 3,
Alecsandri, a fost inaugurat în 1867? O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382
...În 2005, în Franța, la Amiens, s-a efectuat primul transplant Tel./fax 021/322.83.88

parțial de față umană? n

ABONAMENTE
tel. 021.322.82.87
Cont:RO56TREZ
ÎN LUMINA ASTRELOR Berbec (21 martie-20 aprilie): O discuţie aprinsă cu un
coleg vă poate da de gândit că nu tot ce faceţi este corect.
Balanţă (23 septembrie-22 octombrie): Orice vi 70320360150XXXXX
Taxele po[tale – achitate conform
s-ar spune de colegii de serviciu, nu vreţi în rup- aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.

Vreţi să fiţi la zi cu noile schimbări legislative și pentru acest tul capului să cedaţi atunci când faceţi o fixaţie pen- Tiparul executat la
lucru vă apucaţi serios de citit. Vă deranjează în mod deosebit tru o decizie. Mergeţi foarte des prin locuri aglomera- GRUPUL DE PRES~ ROM@N

persoanele care vă bulversează munca. te și tocmai acest aspect vă seacă de energie și bună
www.presamil.ro
Taur (21 aprilie-20 mai): Vă gândiţi tot mai mult cum să dispoziţie.
w
procedaţi pentru a completa golurile lăsate de lipsa unei Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Faptul tpa@presamil.ro
persoane dragi. Atunci când sunteţi îngrijorat că nu vă ajung că sunteţi individualist îi deranjează pe cei din jur și w
banii, vine din senin un ajutor neașteptat, astfel că începeţi să chiar pe membrii familiei, care se simt daţi deoparte atunci www.facebook.com/
credeţi că mai există și minuni. când se iau decizii importante. Cineva din anturajul dum- OBSERVATORULMILITAR
Gemeni (21 mai-21 iunie): Boala sau problemele dificile ale neavoastră vă poate înlătura dintr-un proiect. w
observatorul.
unei rude vă fac să vă comportaţi haotic și chiar răutăcios Săgetător (22 noiembrie-20 decembrie): Tot ceea
militar@presamil.ro
cu anumite persoane din anturajul dumneavoastră. Îi îndepărtaţi ce întreprindeţi este plin de bun gust și atrage oameni
chiar și pe acei oameni care v-au ajutat și v-au sprijinit moral. care vor să vă sprijine iniţiativele. O veste bună a unui mem- Responsabil de num`r:
Rac (22 iunie-22 iulie): Căutările dumneavoastră de bru al familiei vă dă o stare de exuberanţă și încrederea că Maior Constantin Pi[tea
schimbare a locului de muncă sunt aproape de final. Un ceea ce faceţi este corect.
sprijin material poate veni de unde vă așteptaţi mai puţin, ast- Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Firea mol- ISSN1223-3641. |nchiderea
0614 edi]iei – mar]i,
fel că nu intraţi în panică. În discuţiile cu persoana iubită, aveţi comă și greoaie pe care o aveţi îi face pe cei cu care ora 12.00
C. 70/2018
tendinţa de a forţa nota. interacţionaţi să nu pună bază pe dumneavoastră. Mai mult
Leu (23 iulie-22 august): Banii sunt o motivaţie reală decât atât, reușiţi să îi scoateţi din sărite pe colegii de servi- © Ministerul Apărării Naţionale
pentru dumneavoastră și nu pierdeţi din vedere niciun ciu atunci când vă încăpăţânaţi să persistaţi în greșeli. „Reproducerea de scurte extrase este
permisă în condiţiile prevăzute de art. 33
moment în care e vorba de o sumă mai mult sau mai puţin Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): Vă reîncărcaţi din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de
mare. Trebuie să luaţi în calcul, atunci când vă implicaţi în anu- bateriile și reorganizaţi întreaga activitate de până autor şi drepturile conexe.”

Plutonier-major
Elena-Irina Spilcă
irina.spilca@presamil.ro
mite activităţi, toate responsabilităţile pe care le aveţi.
Fecioară (23 august-22 septembrie): La serviciu se în-
tâmplă tot felul de lucruri, care vă iau pe nepregătite, iar
asta pentru că în ultimele luni aţi fost mult mai relaxat. Socotiţi
toţi factorii de interes care vă pot face să acceptaţi o invitaţie de
a participa la un eveniment din partea unui prieten.
acum. Vă așteaptă vești bune pe plan profesional și o serie
de schimbări benefice pe plan financiar.
Peşti (19 februarie-20 martie): Multitudinea de sar-
cini care se anunţă vă obosesc și vă strică programul.
Colaborările cu persoane influente vă pot ajuta să realizaţi
un eveniment la care lucraţi de ceva timp. n
22 Observatorul militar Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018

FINANCIAR

Locuințele s-au scumpit cu aproape 11% în 2017

După o majorare de 10,4% în 2016, preţul mediu
solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare la
nivel naţional a crescut cu 10,9%, la 1.164 de euro/
mp util, anul trecut, potrivit indicelui imobiliare.ro

Î
n pofida faptului că erau cele
mai scumpe din țară, locuințele
din Cluj-Napoca au cunoscut cea
mai mare majorare de preț în 2017,
de 16,8%. Astfel, preţul mediu soli-
citat pentru apartamentele scoase
la vânzare a ajuns la 1.457 de euro/
mp, cu specificația că pe segmen-
tul rezidențial nou creșterea a
fost de 18,2%, la 1.399 de euro/
mp, iar pe cel vechi de 17,8%, la
1.507 euro/mp. Aici, cea mai mare
apreciere au consemnat-o garsoni-
erele, valoarea lor urcând cu 19,9%,
la 1.627 de euro/mp, în timp ce
apartamentele cu trei camere au
câștigat în valoare 15,3%, până la
1.423 de euro/mp.
În București, conform indicelui
imobiliare.ro, prețul mediu al aparta-
mentelor a urcat cu 10,3% (118 euro),
de la 1.141 la 1.259 de euro/mp, în
cazul celor noi, care au atins valoarea
de 1.306 euro/mp, fiind vorba de un
avans de 11,4% (134 de euro), iar
pentru cele vechi de o creștere de
8,9% (97 de euro), până la 1.187 de
euro/mp. În topul scumpirilor s-au
aflat apartamentele noi cu patru și
mai multe camere, al căror preț a
explodat cu 20,6%, până la 1.427 de
euro/mp, urmate de apartamentele
vechi cu trei camere (+14,0%), acestea
ajungând la 1.157 de euro/mp. Gar-
sonierele noi s-au scumpit cu 9,2% în
ultimul an, la 1.202 euro/mp, iar cele
vechi cu 7,8%, la 1.308 euro/mp. Cel
mai puțin au avansat apartamentele
vechi cu două camere (+6,8%), care
au ajuns să coste 1.226 de euro/
mp, și apartamentele vechi cu patru
camere (+7,6%), al căror preț solicitat
de vânzători a atins un nivel mediu de
1.024 de euro/mp.
În orașul de la poalele Tâmpei,
prețul mediu solicitat pentru un
apartament a crescut cu circa 12%
în ultimul an (de la 900 la 1.007 euro/
mp util), reușind, astfel, să depășească
pragul de 1.000 de euro. Locuințele
din blocurile vechi s-au scumpit în
această perioadă cu 11,0% (de la 911
la 1.011 euro/mp util), dar cele noi au
consemnat un salt și mai mare, de
14,3% (de la 870 la 994 de euro/mp
util). În Brașov, cererea cea mai mare
a fost de garsoniere, care au ajuns la
1.061 de euro/mp, după o majorare
de 14,2% în 2017, la polul opus situân-
du-se apartamentele cu 4+ camere,
prețul lor urcând cu numai 4,2%, la
877de euro/mp.
Un ritm susținut de creștere au
avut, în anul ce tocmai s-a încheiat, și tamente din oraș. Pe locul secund se consemnăm aprecieri de 11,3% la
imobilele din Timișoara, prețul mediu află apartamentele cu două camere, garsoniere, până la 1,127 euro/mp,
câștigând aici 12,2% (125 de euro/ care au urcat la 1.181 euro/mp, în de 12,9% și 12,8% la apartamentele
mp), până la 1.152 de euro/mp. Seg- urma unei scumpiri anuale de 13,7%, cu două și, respectiv, trei camere, va-
mentul rezidenţial nou a consemnat urmate de cele cu trei camere, prețul loarea lor ajungând, la finalul anului
un plus de 8,3% (1.144 de euro/mp), acestora avansând cu 10,6%, până la precedent, la 1.099 de euro/mp și
în timp ce locuinţele vechi au avansat 1.099 euro/mp. 1.075 de euro/mp.
cu 13,6% (1.156 euro/mp). Surprinde La malul mării, la Constanța, În capitala Moldovei, la Iași, in-
în orașul de pe Bega scumpirea cu locuințele s-au scumpit cu 12,5% dicele imobiliare.ro a înregistrat o
17,1% a garsonierelor, pentru care (122 de euro/mp), la 1.095 de euro/ creștere anuală de 13,7% a prețului
proprietarii au ajuns să ceară 1.290 mp, creșterea fiind apropiată la toate mediu solicitat pentru apartamentele
euro/mp, fiind cele mai scumpe apar- categoriile de apartamente. Astfel, noi și vechi, de la 854 la 971 de euro/
mp util. Locuințele vechi s-au apreciat
aici cu 7,18% (de la 878 la 941 de
Indicele imobiliare.ro reprezintă o medie a preţului solicitat, exprimat în euro
euro/mp), însă cele noi au făcut un
pe metru pătrat util pentru apartamentele de vânzare situate în blocuri de salt de 19,88% (de la 825 la 989 de
apartamente, cu destinaţie rezidenţială, pe baza anunţurilor publicate pe euro/mp). n
www.imobiliare.ro de agenţiile imobiliare şi proprietari.
Pagină realizată de colonel Gheorghe Vişan

O săptămână liniștită Radar economic Naţională Aeroporturi

București, care admi-
nistrează Aeroportul

pe piață valutară
u Tinerii dezavantajați se vor putea Internaţional Henri
angaja, timp de doi ani, în instituțiile Coandă și Aeroportul
publice locale. Potrivit unui proiect de lege Internaţional Aurel Vla-
aprobat, săptămâna trecută, de Guvern, icu, a anunțat că, anul
instituțiile publice locale vor fi implicate trecut, a înregistrat un
În perioada 5-12 ianuarie, leul a înregistrat în procesul de integrare pe piața muncii a
tinerilor dezavantajați, pentru a-i sprijini să
număr record de pasageri, de 12,84
milioane, cu 16,8% mai mult decât în 2016.
cele mai mici fluctuații în raport cu principalele capete experiențe, competențe și abilități
care vor putea fi valorificate ulterior în me-
Totodată, pe cele două aeroporturi au fost
130.000 de aterizări și decolări, în urcare cu 7,7
diul privat. Sunt vizați tinerii cu vârsta între 16
valute din ultimul an. și 26 ani care nu au o vechime în muncă mai
%  față de 2016.
u Inflația, în creștere. Prețurile de consum
stfel, con-
A semnăm
că moneda
mare de 12 luni, care fie se află în sistemul de
protecţie a copilului sau provin din acesta, fie
au urcat luna trecută, comparativ cu decembrie
2016, cu 3,32%, pe fondul scumpirii mărfurilor
au cel puțin un copil în întreţinere. Astfel, un
națională a alimentare cu 4,07%, al mărfurilor nealimentare,
procent de 5% din totalul posturilor specifice
scăzut cu același personalului contractual din instituțiile pu- cu 4,11%, și al serviciilor, cu 0,22%, informează
infim procent, blice va fi atribuit, în mod exclusiv, tinerilor Institutul Național de Statistică. În ultimul an, din
de 0,02%, în dezavantajați, pentru o perioadă de 24 de categoria alimentelor, cel mai mult s-au scumpit
fața euro și a luni, cu condiția ca acestea să fie vacante. La ouăle, cu 43,19%, la polul opus situându-se
lirei sterline, finalul celor 24 de luni, contractul individual cartofii, al căror preț a scăzut cu 9,0%.
valuta britanică de muncă încetează de drept, iar postul va u Alimente mai sigure pentru consum.
fiind cotată de putea fi ocupat de o altă persoană aflată Regulamentul privind noile alimente, adoptat
Banca Națională într-o situație similară. în 2015, este aplicabil începând cu 1 ianuarie
a României, vi- 2018, informează Reprezentanța Comisiei Eu-
u Gazele naturale s-au scumpit cu
neri, 12 ianuarie, ropene în România. Acesta aduce îmbunătățiri
aproape 6%. Începând de miercuri, 10 ianu-
la 5,2103 lei. În
arie, ca urmare a creșterii costului de achiziţie și modificări semnificative procedurii de au-
aceeași zi, cursul
stabilit de BNR a gazelor naturale pe care furnizorii îl plătesc
pentru francul producătorilor de gaze naturale, Autoritatea
elvețian a fost Națională de Reglementare în domeniul
de 3.9408 lei, cu Energiei (ANRE) a decis, în conformitate cu
0,03% mai mult metodologia în vigoare, majorarea preţului
decât în urmă cu final al gazelor naturale pentru populaţie, în
o săptămână, iar medie, cu circa 5,6%. Acest procent de creștere
dolarul american variază de la un furnizor la altul. De reținut că,
valora 3,8247 lei, de la 1 aprilie 2017, preţul cu care furnizorii
în
n scădere săptă- cumpără gazul de la producătorii interni nu
mânală cu 0,61%. mai este stabilit de autorităţi, fiind rezultatul torizare a noilor produse alimentare și include
Pe de altă parte, evoluţiei cererii și ofertei din piaţă. Impactul o definiție extinsă pentru noile alimente, care
prețul gramului unitar în prețurile practicate de furnizorii clienților să țină seama de progresele tehnologice și de
de aur a continu- casnici reglementați este de 0,68 bani/Kwh, ceea inovare din sectorul alimentar. Înainte de a fi
at să crească și a ce reprezintă o creștere a valorii facturii lunare autorizate, trebuie dovedit științific că aceste
ajuns la 163,8140 estimate la nivelul unui an de 4,8 lei pentru un noi alimente sunt sigure pentru consum din
lei, cu aproape consum mediu de 700 Kwh/luna/loc de consum, punct de vedere al sănătății publice. Procesul
0,5% mai mult se arată într-un comunicat ANRE. de autorizare stabilește condițiile de utilizare a
decât în ziua de 5 u Număr record de pasageri pe ae- acestora, luarea lor în considerare ca alimente
ianuarie. n roporturile Capitalei în 2017. Compania și cerințele de etichetare. n
Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018 Observatorul militar 23
SPORT

Înfrângere
în ultima secundă
pentru poloiști

E
chipa masculină de polo Formația noastră a evoluat Reușitele echipei militare
Steaua Stirom a susținut foarte bine și a ratat la potou un au purtat semnătura următo- Clasamentul grupei de Liga Campionilor:
meciul din etapa a VI-a a egal pe care, poate, l-ar fi meritat. rilor poloiști: Filipovic, Mihnea
Ligii Campionilor LEN, pe teren Steaua Stirom a fost învinsă de Gheorghe, Ivan Buljubasic, Adria
propriu, în compania germanilor echipa oaspete cu scorul de 6-5 Delgado și Murisic, ultimul cu o 1. Pro Recco 6 5 0 1 77:31 15
2. Szolnoki 6 5 0 1 81:39 15
de la Spandau Berlin. (0-1, 3-1, 1-2, 2-1). Golul decisiv, execuție spectaculoasă, cu spatele 3. Spandau 6 5 0 1 59:47 15
pentru Spandau Berlin, a fost la poartă. 4. Eger 6 3 1 2 54:32 10
marcat cu o aruncare în ultima În poarta noastră, Diakonow a fă- 5. Jadran HN 6 3 1 2 48:49 10
secundă, de internaționalul ro- cut adevărate minuni, paradele sale 6. Sabadell 6 1 0 5 45:75 3
mân Tiberiu Negrean. Gesturile fiind completate și de o șansă fan- 7. Steaua București 6 1 0 5 32:62 3
8. Alphen 6 0 0 6 33:94 0
arbitrilor, ușor confuze, au con- tastică, în condițiile în care germanii
dus, inițial, la ideea că golul nu a au nimerit de 10 ori barele noastre.
fost validat și meciul s-a încheiat Steaua a câștigat raportul angaja- cat două din cinci. În pofida acestei nuarie fiind programată, la Bazinul
la egalitate, 5-5. După câteva mi- mentelor de start, 3-1, însă problema înfrângeri, se remarcă o creștere din Ghencea, Cupa României.
nute de explicații și parlamentări, fructificării superiorităților rămâne. constantă în jocul poloiștilor noștri, Această competiție va fi preceda-
dilema s-a elucidat, scorul final Poloiștii noștri au marcat doar de de la etapă la etapă. tă, în 18 și 19 ianuarie, de restanța
înscris în raportul de joc fiind 6-5 două ori în cele șapte situații de om Pentru Steaua Stirom va urma din Superligă împotriva celor de la
în favoarea formației germane. în plus, în timp ce oaspeții au valorifi- o nouă provocare, între 19 și 21 ia- Poli Cluj. n

Pagină realizată de Cristian Frisk

Voleibaliștii au început anul cu dreptul

E
chipa masculină de volei Steaua și-a consolidat 0,5 pe meci), cel mai mic din
Steaua București a câștigat poziția de lider, ajungând, după Divizia A1.
meciul din etapa a 14-a a acest succes, la suma de 38 de În aceeași etapă, într-un meci
Diviziei A1 masculin, în deplasare puncte. În plus, numărul se- derby, Tricolorul LMV Ploiești a
cu CS Știința Explorări Baia Mare, turilor câștigate a ajuns la 40, dispus de Arcada Galați cu scorul
scor 3-0 (25-17, 25-17, 26-24). cel mai mare din Divizia A1, în de 3-2, împărțirea punctelor aju-
Formația noastră nu a avut nici timp ce numărul seturilor pier- tând, indirect, formația militară să
un fel de dificultate în a-și apropia dute a rămas la doar 7 (medie se detașeze în ierarhie.
victoria în minimum de manșe,
după un meci dominat tehnic și
tactic, da capo al fine. Durata to- Clasamentul Diviziei A1:
tală a partidei a fost de doar 75 de
minute. 1. Steaua București 14 13 1 40:7 38
Eemli Kouki și Németh 2. Ploiești 14 12 2 38:13 35
Szabolcs s-au evidențiat la capi- 3. Arcada Galaţi 14 11 3 37:15 34
tolul statistic, fiecare cu câte 10 4. Zalău 14 11 3 35:13 31
5. CSM Bucuresti 14 9 5 30:19 27
puncte marcate. Nemanja Cubrillo 6. Craiova 14 7 7 23:22 21 Totodată, antrenorul principal Voleibaliștii se pregătesc acum de
și Ciprian Matei au înscris și ei câte 7. Unirea Dej 14 6 8 24:30 18
8. Dinamo București 14 5 9 23:29 17 al steliștilor, Bogdan Tănase, a fost meciul foarte important, cu Benfica
8 puncte. Serviciul a fost din nou
9. Știința Baia Mare 14 4 10 20:35 13 plasat în ierarhia de specialitate, Lisabona. Partida va avea loc la 18 ia-
ca din tun, Cubrillo și ridicătorul
10. U. Cluj 14 3 11 16:34 11 întocmită de Federația Română de nuarie, ora 18.00, la Sala Mihai Viteazul
Kostic trecându-și în cont câte 3 11. CNE Baia Mare 14 3 11 9:38 7 Volei, pe locul al treilea între tehni- din București, în turul optimilor de
ași fiecare. 12. Timișoara 14 0 14 2:42 0 cienii anului 2017. finală ale Cupei Challenge. n

Roxana Bîrcă și Cristina Simion,

câștigătoare ale crosului de la Edinburgh
A
tletele steliste Roxana
Bîrcă și Cristina Simion au
fost selecționate în echipa
Europei care a participat, la înce-
put de an, la tradiționalul cros din
Parcul Holyrood, din orașul scoțian
Edinburgh.
La feminin s-a concurat pe
distanța de 6 kilometri, echipa
bătrânului continent, cu cele două
steliste în componență, clasându-se
pe prima poziție. Europa a devansat,
în ierarhia cumulată, formațiile Marii
Britanii și Statelor Unite ale Americii.
În clasamentul individu-
al, Roxana Bîrcă s-a clasat pe
un onorant loc 7, cu timpul
de 21:31 minute, în timp ce
Cristina Simion a terminat cursa
pe locul 14, cu timpul de 21:53
minute. n
24
INTERVIU
Daniel Cain, istoric:
Avem de-a face cu mărturia
unui om simplu,
conştient de vremurile
prin care trece
La Editura Humanitas, a apărut anul trecut
„Viaţa şi aventurile unui cioban român în Bulgaria în
vremuri de război, 1908-1918” de Nicolae S. Şucu.
Este vorba despre manuscrisul unui cioban ajuns
soldat în uniformă bulgară, un manuscris descope-
rit de istoricul Daniel Cain, care a scris şi un amplu
studiu introductiv la această carte, una dintre cele
care ne amintesc că s-au scurs 100 de ani de la
Primul Război Mondial şi de la Marea Unire.
Domnule Cain, aţi găsit manuscrisul lui
Nicolae S. Şucu la Academia Română.
Cum s-a petrecut această descoperire
senzaţională?
Eram pur şi simplu într-un stagiu de docu-
mentare, încercam să obţin informaţii pentru
un viitor proiect şi, frunzărind lista titlurilor
manuscriselor păstrate la secţia Manuscrise
a Academiei Române, mi-a atras atenţia
titlul acestui manuscris, spaţiul geografic şi
încadrarea cronologică, respectiv Bulgaria –
eu având o sensibilitate pentru acest spaţiu,
şi perioada, 1908-1918, care acoperă atât
perioada războaielor balcanice, cât şi pe cea a
Marelui Război. Am crezut, iniţial, că aş putea
avea de-a face cu mărturiile unui intelectual
care, sub o formă sau alta, a ajuns la un mo-
ment dat în Bulgaria. Numele nu-mi spunea
absolut nimic, recunosc. Când am început
să parcurg manuscrisul, prima reacţie a fost
una de deziluzie, pentru că am înţeles că era
vorba despre un cioban din zona Câmpu-
lung Muscel şi nu înţelegeam legătura dintre
activitatea sa şi Bulgaria. Înaintând în text, am
devenit din ce în ce mai intrigat...
Aţi fost, probabil, uimit şi de frumuseţea
caligrafică a textului.
Da, e un exemplu de ceea ce însemna
cartea într-o altă perioadă – mă refer la meti-
culozitatea învăţătorului de la sat. Aşadar, am
devenit din ce în ce mai intrigat şi mi-am dat
seama că eram în faţa unui manuscris care
trebuie publicat. Am vorbit imediat cu colegii
de la Editura Humanitas care au reacţionat
extrem de pozitiv la propunerea mea şi a
urmat o perioadă de documentare, destul de
intensă, pentru că, trebuie să spun, autorul lasă
extrem de puţine mărturii despre existenţa sa.
Am plecat în această documentare doar de la
un nume, Nicolae S. Şucu, şi o localitate,
Măţău, astăzi Mioarele, de lângă Câmpulung
Muscel. Ceea ce s-a întâmplat ulterior a fost o
înlănţuire de evenimente fericite…
Am aflat că personajul respectiv chiar a existat,
nu este o fabulaţie, urmaşii săi trăiesc în
localitate şi am aflat şi despre existenţa unei
lucrări despre istoricul comunei, redactate de
una dintre rudele lui Nicolae S. Şucu, profesorul
şi arhivistul Ioan Şucu, de unde am reuşit să
aflu numele localităţii din Bulgaria, în care s-a
Observatorul militar
stabilit Nicolae S. Şucu. A urmat documentarea
„la faţa locului”.
Ce anume v-a impresionat şi v-a
convins să propuneţi spre publicare
manuscrisul?
Este unul foarte ofertant, în primul rând
pentru că avem de-a face cu mărturia unui om
simplu, conştient de vremurile prin care trece
şi simte nevoia de a lăsa ceva posterităţii. Doi,
vorbeşte despre nişte realităţi din perioada
respectivă despre care s-a discutat destul de
puţin la noi: fenomenul dezertărilor din armata
română, care nu este tipic doar armatei româ-
ne de atunci, dar şi violenţa asupra populaţiei
civile în timpul conflictelor care au cuprins
acest spaţiu. Apoi, avem o perspectivă extrem
de interesantă a unuia de-al nostru, care luptă
împotriva noastră. Principalul element de legă-
tură între personaj şi istoria noastră este că el
participă în calitate de soldat bulgar la luptele
de la Turtucaia. El face parte chiar din unitatea
de şoc care a dat atacul şi a provocat spargerea
de la Turtucaia.
Sunteţi unul dintre cei care au făcut
astfel încât caietul lui Nicolae S. Şucu să
nu se piardă, după cum îşi exprimase şi
el speranţa.
Meritul păstrării acestui manuscris îi re-
vine în primul rând autorului, care l-a trimis,
nu ştiu pe ce cale, lui Nicolae Iorga. A rămas
în arhiva Institutului de Istorie Nicoale Iorga
până în 1953, când arhiva a fost preluată
de biblioteca Academiei Române, unde
manuscrisul respectiv a fost păstrat mai bine
de şase decenii. Este ciudat că până acum nu
a existat nici măcar o trimitere bibliografică la
existenţa acestui manuscris, care este din pă-
cate unic în felul său. De ce spun asta? Pentru
că, în primul rând, la vremea respectivă, mai
bine de două treimi din populaţia României
era analfabetă. Deci din start numărul celor
care ar fi putut să lase astfel de mărturii este
extrem de restrâns. Apoi, puţini dintre cei
care au cunoscut ororile războiului au avut
puterea şi au simţit nevoia de a lăsa mărturii
scrise. Multe dintre cele care se referă la peri-
oada respectivă sunt redactate la bătrâneţe,
când deja multe dintre lucrurile evocate au
fost pierdute din memorie ori distorsionate.
Nr. 2 / 17 – 23 ianuarie 2018
Văzând acurateţea unor informaţii prezentate
de Nicolae S. Şucu, cred că el a avut poate
perit că el a trăit bine încă vreo cinci decenii, a
fost o persoană respectată în satul său, deci e
nu chiar un jurnal, dar nişte însemnări, da.
Informaţiile pe care le evocă au o acurateţe de-
clar că omul acolo şi-a găsit rostul…
osebită. Mai şi încurcă lucrurile, dar acurateţea A trăit în Bulgaria până la sfârşit.
este principala calitate a manuscrisului. Pentru Da, până în 1967, în satul Vratarite.
un istoric, el are o importanţă deosebită,  
pentru că se referă la o perioadă şi la un spaţiu Aţi documentat şi modul în care ţinea
despre care avem extrem de puţine mărturii. legătura cu familia din România după
Mă refer nu doar la Cadrilater, ci şi la Dobrogea
în perioada ocupaţiei Puterilor Centrale, 1916-
război?
Cei care l-au cunoscut şi mai trăiesc în
1918. Din păcate, o mare parte din fondurile
de arhivă româneşti din perioada respectivă au
Bucureşti mi-au povestit că l-au şi vizitat. Ultima
vizită cred că a fost în 1963-64. Ulterior, unul
fost pierdute. dintre nepoţii săi a mai ţinut legătura cu familia
din România, respectivul fiind şofer la o firmă
Studiul dumneavoastră introductiv se
numeşte „În căutarea unui fiu rătă-
de turism, însă din păcate persoana aceasta
s-a stins în urmă cu câţiva ani şi acesta a fost
cit”. Mi-a plăcut că, deşi se întinde pe
aproximativ 50 de pagini şi are multe
marele meu nenoroc, faptul că nu am reuşit să
găsesc mai multe mărturii directe despre el. În
date istorice, nu te plictiseşte, ba chiar orice caz, memoria sa este a unui personaj citit,
te invită în lumea şi timpul lui Nicolae S. hazliu, căruia îi plăcea să povestească multe
Şucu. Cât a durat documentarea, contex- dintre aventurile prin care a trecut. E un episod
tualizarea tuturor celor povestite de al trecerii Dunării pe gheaţă, pe care l-a inserat
Nicolae S. Şucu? în manuscris, dar îi făcea plăcere să-l povesteas-
Au fost mai multe etape. O parte dintre că şi familiei. Pe de altă parte, interesant este
informaţii le strânsesem întâmplător, în con- că nimeni din familia lui nu a avut idee despre
textul altor cercetări, de-a lungul timpului, dar existenţa acestui manuscris. Este evident că,
pentru cartea aceasta cred că documentarea a sub o formă sau alta, Şucu a reuşit să-l trimită
durat un an şi jumătate, în fondurile de arhivă în România, după care şi-a luat gândul de la el.
din Bucureşti şi în special în fondurile arhivelor N-a lăsat vorbă nimănui despre manuscris.
militare bulgare, care se păstrează la Veliko  
Tărnovo. Provocarea mea a fost să confirm ve- Poate nu voia să se laude cu experien-
ridicitatea informaţiilor lui. El putea foarte bine ţa lui.
să facă referire la nişte evenimente despre care Trebuie să înţelegem şi tipologia omului. Era
aflase de la alţii ori despre care citise în presă. o fire aventuroasă, disimulativă, un personaj
Nicolae S. Șucu (29 mai 1886-26 aprilie 1967) se naște într-o familie de
țărani din satul Mățău, de lângă Câmpulung Muscel. Este unul dintre cei 13
copii ai lui Spirea Șucu și ai Stancăi Bălălău. Mânat de spiritul de aventură
încă de la o vârstă fragedă, își abandonează familia și școala, pentru a se
face cioban. După ce străbate Muntenia și Dobrogea, lucrând ca sezonier,
ajunge în Bulgaria, unde se va stabili în cele din urmă. În actele oficiale
din Bulgaria apare sub numele de Nikolai Kostadinov Spirov, născut la 29
mai 1893. În timpul unei vizite la părinți este înrolat în armata română,
de unde dezertează. Luptă, în uniformă bulgară, atât în ambele războaie
balcanice, cât și în Primul Război Mondial. În 1910 se căsătorește cu Ka-
tina Koleva Kostadinova (1891–1962); împreună au cinci copii. Mezinul,
Konstantin, subofițer de artilerie, cade pe front, în martie 1945, în luptele
cu germanii de pe râul Drava (la granița dintre Ungaria și Croația). Cei doi
băieți rămași în viață au locuit în satul părinților lor, numele lor apărând pe
lista fondatorilor cooperativei agricole de producție din Vratarite (județul
Dobrici). (©Humanitas)
Am reuşit, consider că în proporţie de măcar care ştia tot timpul să cadă în picioare, avea gri-
75 la sută, să confirm veridicitatea multora jă de asta, şi este evident că manuscrisul acesta,
dintre evenimentele pe care le-a relatat Şucu, până la urmă, face parte dintr-o strategie de
bazându-mă pe jurnalele de operaţiuni ale supravieţuire: dacă vin românii, am această do-
unităţilor militare în care el a fost înrolat într-o vadă că am făcut ceva, dacă rămân sub bulgari,
formă sau alta, pentru că în toată această pe- ei nu ştiu ce am făcut. Dacă manuscrisul ar fi
rioadă el este plimbat dintr-o unitate militară ajuns la autorităţile bulgare, el şi-a luat măsuri
în alta. pentru a nu putea fi depistat: nu a lăsat trimiteri
nici la numele său, nici la cel al soţiei ori al locali-
Rămâi cu întrebări după ce termini tăţii. Trimiterea este extrem de generalizată, iar
cartea. De pildă, nu ştii ce s-a mai petre- singura explicaţie plauzibilă este că a încercat
cut cu Nicolae S. Şucu timp de câteva să evite asumarea vreunui risc. n
decenii...
Da, după ultimele pagini, ai impresia că Interviu realizat de maior
autorului i s-a întâmplat ceva. Ei, eu am desco- Constantin Piştea