sy.

ISTORIA
REVOLUTIVNII ROANE
DE LA 1824
DE

RICESCU,
F. P
Directore la Arhivele Statulut

Adel grata istorie national X dace Ana

sub prafulti eroniceloril coutimporane."
Augustin Merry.
(Lettre I-ere sur l'Histoire de France).

1
I
1874
IN EDITURA TYPOGRAPHIEI RONNE G. CHITIU SI I. THEODORIAN
in
CRAIOVA.
.-v,eNa

;%'="
ISTORIA REVOLUTIJII ROYAI\ E
DE LA 1824.
 ISTORIA

REVOLTER RiYik.]
DE LA 1821

DE

FP RICESCUI
Directore la Arhivele Statalni.

406

Adev4rata istorie nationalit Elam ttneti

sub prafulti eroniceloni contimporane.
Augustin Thierry.
(Lettre I-ere our 1'Histoiro de Franco).

- - ',-----e--

1874
IN EDITURA TYPOGRAPHIEI ROMANE G. CHITIU SI I. THEODORIAN
in

CRAIOVA,
6.COPULti ISTORIX JESTS A ri URMAgLOR DE iNATA.TURX.

MIRON COSTIN, (Vol. I, pag. 3204.

--dgfkev/
,
 DEDICATIUNE
,ENERABILULUI DOMNU

PETRE POENARU,
Dccanul tinvgt6mentulta pnblicil,

SECRETARU ALLU LUI TUDORUVLADIMIRESCU;

..)lifembru allu A.ca,derniei romeine,

etc, etc, etc.

 N-
-_-
0 --ill-
J. POPESCIS BAJENATIT
AUTOR....62,2)akt"e-P:_04-1/4.4#,
V OLG7Ze-..iere:cf-ifier
1\112. rYZ3.

VENERABILE DOMNU,

Credit Alt implini tta datoria sacra dedicanda Domniei-vostre

Istoria revolut,iunii romcine de la 1821.
Motivele ce me indemna a ve dedica d-v. de pFeferinta acesta
opera, smite dictate de unit sfintimenta de intreita recunoscinta:
recunoscinta ca students si ca cetatiana, recunoscinta ca Romano,
recunoscinta ca autoril alhil acestel opere.
I. Ca student% ye sunttl recunoscatorii:
Pentra ca, pe canda d-v. erati directors allu scOlelorn, 'ml-atT
inlesnitti intrarea intre bursieril Statulul; ast -felil ca am pututti
termina studiele din collegiula Santului Sawa, mijlocele ne mai
permitende parintelui men, dupe, terminarea cellora sese classe de
umanioe, a me mai tine in pensionatli spre a termina si cello treT
classe complementare din acella colegin.
Pentru ca, la anula 1843, finula en Inca student% $i dedicand
Domnitorului Bibescu, cu ocasiunea solemnitatif impartirii premii-
lorn din acellii arm% prima mea productiune literal* (intitulata
Nenorocirile /Zing omit), d-v. atl fostsi insarcinatil de Domnitora
a essamina acea opera, $i afiand'o demna a vedea lumina, a o
tipitri in typographia Collegiulul cu spesele Eforiei scOlelortl. 1)
D-vostre, citinda mai multe pagine din acea opera, mi-ati ob-
servata, ca unit bine voitora, ca pentru assemenea subiectil se core
1). Vecif Curierula romanii, redactatil de Heliade. No. 51, din annula 1843,
unde se relate4 faptulU acesta, si se reproduce respunsulil Bilfescului la acea
dedicatie. Reproducemg acellii respunsil, ca caracteristicii si instructiv.
Primesca d-le, dedicatia ce'ml fad; si 'MI place sis credii a ceea ce er-
primI inteensa suntil nisce principii si sentimente adancti intipatite, pe care
le veY pone in lucrare in viaga sociall, in care staff sis intri. Ia sema, dom-
nule, calf void core socotela de celle cuventate; si ochil Guvernulul vorii fi
deschisT asupra fapteloril d-tale si a tuturoril tovaritsilorif cte classe, ce v'aff
crescutu Cu aceste principe.
 X

de la unit autoril esperienta unel viete intregf, cum si cunoscinte

si Wei care 'ml lipsiati la acea etate ; prin urmare,. m'ati scitpatti
de ridicolulil la care eram se fiti espnsU publicandit area ,opetii. 1)
Vit smith recunosatorti, ca cetatianil
Pentru citi la 1844, termiltindit studiele din Coleg. S. Sawa, dupil
recomandatia d-v. am fo`stii- infolatti; iii annulti 1845, intre ingi-
nail^ Statulki; uer, dupe cite -va luni de luei.are la soseoa 'dintre
PloescI si Buzeil 2) am fostti silittt a me retrage, din causa de-
bad' melle constitutiuni; de si d-v., in epistola de la. 22 Ianuarie
1847, m6 indeznitatI a persista in cariera aceea, bitinOsA si nea-
tistrnara'. Nu v'am ascultata, si adf ne. citestt !
Pentru cif, la 1847, m'ati recomandatu d-lui ITerescu, Ministru pt
atunci la finance, printr'uit epistolit cu data din 22 Maio, .dupti
care am pIstratti copie. 3)
D. Herescu, pe Tanga, postulfi de secretarti alit seu intimfi, imT
offeri si postulk de copistit Vistierie, multumita recomandatiunit
d-vostre.
Dacb; in curse. de unit anti am vegetatti in postul acesta 'de
copistit, causa n'a fostti nici indiferenta ministruluI, nisi negfi-
gen. ta subscrisului ; ci nnmai fatalitatea. 4)
1). .La 1852, revaclenda acea opera, am aruncat'o in foal din preuna. cu ua
drama in cinci acte, intitulata 1lfiltai Vitezulg, perlucrata si aceea tail in pen-
sionatulii de la Santulii Sawa. Aceeasi sorts ar fi trebuitil Se alba, sialte ope-
re, de care all ma dieser' ca le-am publicatil.
2). Sub directiunea batranulni inginerii Poppovicl; avendu tie colegii pe d-lii
George Mavrodoln, arnica' intimil de collegib.
3). In acea epistelii,d. Poenaria dreead.lea Herescu ea conformu invita-
rei ce d. Herescu 'i-a facutii d'a 'T recomanda unu june care se cunoscii bine
limba francesa, me recomanda pe mine, ruga'ndiCla ca se' ma pule la inarcare,
si se fie indulgenta."
4). D-la Hetescu s'a incercatil in cate-va rendurI a ma recomanda Domnito-
mita pentru inaintare ; dar Voda Bibeicu stergea, sisternaticii din lista de
reconiandatinne.
Inteua di, spirituelula ministru me introba :
Ce a! a imparti to cu Maria Sa Voila ?
Eli, Escelenta? Suntil prea mica a ma masura'cii M. Sa. Ar fi lupta in-
tre furnica gi Elefanta.
Al scristi ce-va contra M. Salle ?
Pote ca M. Sa Domna se va fi formalisatil pentru Oda Ce am publicata
iu Curientlii Ronuin4 din anulii trecutfi (No. 34 din 1846) cu ocasia (Ulla o-
ndmastice a Domnff StirbeI. Acea Oda 'rni a inspirat-o pensionatula de fete
orpbane, patronatil de acesta Domna stimabila.
Si ce are a face um cu alta?
In acea oda este ua stropha in care figurNa aceste done vesnri;
Fortuna Orlia, l'altiI a data favOrea sa;
Camino, nemuirii e numai partea ta."
 XI

Ilevolutiunea de 1a 1818, care in viirtegiulti sett ridicasse in s/a,vil,

multi omen)" obscuil, si eltiar nulitZiti, me giisi si me lasa tot to-.
pistil la ministerulti de finance: pentru cii, am . creduta ca rolulti
mcii, in timpulti .acella, era rolulu Randuneld care anunt5, rouri-
toilorti tlnlpiilui frumosif. Tres buff am cantata libertatea si drep-
tatea 1).
Dar dupi, cilntare lino lamentare !
La 13 Septembre 48, adidi dupa ciiderea revolutiunil, m'am re-
trasa in loculit natal% untie am inceputti a me ocupa cu studiul
literatures s'alti istoriei.
Peste untti anti, croluiti iu disgratia Muscalilorti, iarass pentru uti,
poesie ; dar de astii-datii poesia nu era, uli Oda, ci anatema Ro-
mania, aruncatii, in faca protectoratului amitgitorti, care marti-
risa pe revolutionarii cei mici de la 1848 ; fuiti darn esilatil la
Snagovn 2).
D-vostre, venerabile domnil, ati intervenitti atunci, din preuna cu
albs, langa printulti StirbeT spre alini indulci sorta in acellti ion
fatalu, uncle alts prisonieri politici dobilndiserA gernienulti unorfi
malatii funeste, ce 'I coborard curandti in rnormentfi 3).
Ciitre finele anulul 1851, d-vostre iaritsi v'ati whin aminte de
mine ; si printr'unti amicif anti d-v. 4), m'ati invitatti a veni la

- Intelegii acum totulil. Totit pase'rea piere pe limba sa.

Poetulb, in inspiratia la, sacrificE totula pentru adeverii.
Poeta eel fitrE esperientE; tar eel eu esperientE, iambi pe Domnitori, dupe
rum a facial' I. E.... inteuE &tut-lost): poesie in care CantE Epitaltamulii
M. Selle cu 'Mama Maria.
Si'mT arata. unit No. (No. 46. din 184:1) din Foea pentru minte; inindi xi
literatura.
Cu tote acestea "1-3 fostil rusine acesta poetil sr, subscrie en numele in-
tregh area 0(1E, observant d4iti Herescu.
Toff cunoscii pe poetnla acella, care a primitil ua gatitica(ie de sate -va
cute de galbea ; pe cattail 0-ta, pentru acelle versuri impruflinte, vei rema-
nea copistil cat. va sta Veda. Bibescu pe tronil.
EseelentE, fie-care cu normal sa.
De caw. Moroi prin noroi,
Mai bine sadea Moroi."
1). Ve(rf in Pruncutii Romanic" poesiele publicate de mine in timpulil Revo-
lutinni de la 48.
2): Vedi opera mea: Procesulai, $i Esilztli men la S'nagovii.
3). Precum, de esernpin, Costicit Filipp'escu sub Alessandro Ghica; Si Tilton
Marinescn sub Vodii. Stiritef.
4). Onor. domnil Glivorgbe IOnid, fostii profesoril de 'intim, Ellenit in rollr-
ginlii Sfintalni Sawa.
 XII

Bucuresd spre a m6 presinta la Domnitorti, care, diceati d-v., este

dispusti a imbrfitisa junimea inteligintO si patriotica 1).
Am refusata ondrea ce mi se fdcea prin d-vostre, pentru dou6
cuvinte : pentru ca luasemti angajamentti cdtra consciinta meat a
nu servi sub Regulamentultt Organicti. pe care poporulti tit arse-
se in predioa Revolution-if, ca ud protestare contra protectoratului
perildti allt Tzarului; si pentru ca Vodit Stirbeiti, cu tots, parada
ce fricea la 1851 de sentiments liberale, on 'Rif inspira destuld
incredere. Inteadeveru, dupa lovirea de Static din francia de la
2 Decembrie 1851. entliusiasmulti lui ,8tirbei pentru revolutionari
se racise forte mul tit, in catit nu se mai gandi hi densii, de att.' la
1854, audit veni in Ministerulti de interne Onor. clomnu Nicolae
Cretulescu.
Domnulti Cretulescu itni oferi atunci postulti de capti de biurott
in serviciulit luerdrilord publice 2).
La nest'', numire, ati contribuitii si d-v. forte multd 3): insit si
de astit-datit find silitti a refusa, pentru aceleasi motive, rugandii
pe d-nu Cretulescu a chema in acellti postil pe fratele meU, care
avea aplicare la mathematice.
In fine, la 1857, sub cdimdcitinia lui Alesandru Ghica, dorindil
a merge in streinfitate pentru studiulti literature)., sail, in caz d'a
nu so putea acesta, a mi se oferi prin coucurn cathedra de re-
torica 4), d-vostra, *i cu acestit ocasiune, data tofu con-
cursulti sinter).)., en Membru allti Eforiei scolelortt; insa si de asta
data, fatalitatea se oppusse in realisarea legitimei melle dorinte 5).
II. re suntti recunoscb.lorti, ca Romtink
Pentru ca d-vostre ati fostti unulti din primilf profesori Romani"
in scOlele grecesci, undo ati predatti limba romans in paralelti cu
cea greed, desteptandti ast-felk in Romani gustulti. pentru limba
Materna, ;
Pentru ca d-vostr6, ca admiratorti alu lui Lazar, ati mostenitti,
1). Assemenea invitare am priimitti si din partea Scarlatil. Turnavitu
(epistola sea de la 30 Noembre 1851) care tocmai la 1855 fu numitil membru
la. Tribunalulii de Argesiii.
2). Dovaa, ordinulii No. 8118 din prima decadg a ha Noernbrie 1854.
3). DupA incredintarea Onor. dommi George lonide, citatil mai susti, si care
in epistola sa din 9 Noembre 1854, me invita a veni in Bucuresci, fiindil nu-
miff.' in postulii arfitatil, prin sa'ruinca &le Poenaru.
4). Cum probesg. adressa Ministernlui Cultelorit No. 6991 din 10 Noembre
1856 dare Eforia scOlelorit.
5). TrNganclu-se de la Eforie d. Poenaru, n'am pututii fi trimisfi in stranfi-
tate, ilia cathedra de retoricit n'am putut'o capata, coucursul anuntat prin foes
officialil, find amitnat la calendele grece.
 XIII
din preuna cu altii, legatulii sacru ce v'a lasatti fundatorulti. scOle-
born Rationale, legatti ce Pati transmisti Si d-vostra altora;
Pentru ca, facentlit parte din cancelaria lui Tudor Vladimireseu,
d-v. ati participate la miscarea natiouala de la 1821, allti curia
resultatti a fosta liberarea Rorniinilorti de sub jugula Fanariotilor;
Pentru ca, dupa, inturnarea d-v: din streinatate (uncle vats a-
apat cu cunoscinte positive in Academiile din Franca si Austria),
ats continuatti, Ca professore 'de mathematics, marea opera de re-
generare a lui Lazar, puindtt basele unei facultati de seiinte;
Pentru ca; ca directore allu seoleloril nationale din Muntenia,
in cursti de 15 ani aprope, atb contribuitti, prin impulsiunca d-v.,
la infiintarea a 4900 scale rurale, sub domnia patriotica a lui Me-
sandru Ghica: stole ce 'si-att data fructele lortt salutaii in Re-
volutiunea de la 1848 ; iar prin metddele practice, introcluse in
scolele urbane, iarasi prin iuitiativa domniei-vostre, cums si prin
emulatiunea ce ats stiutti pune intre professorii i intro stu4e0i
din collegiulti de la &tutu. Sawa, s'a pututti lot ma acca pepiniera
de Romani, cu idol liberale si en sinitimente patriotiee, cart an
contribuitti la propagarea principiilorit salvatorii alle Revolutiu»ii
din 1848, la sustinerea lord in Adunarea ad-hoc din anulit 1857,
si la triumfulti. lora in anif 1859 si 1864;
Pentru ca d-nia-vOstra, ati losttt unuln din eel trcr inembrii can
all colaboratti la primula dietionara Fanceso,Romann, in anulu
1841, pentru fespCualirea in Romania, a limber francese, baba ci-
f vilisatiunii nostre ;
Pentru ca, ca directore la Ministerulti cultelorti, in domnia luT
Vodri, Bibescu, Lira a inceta se fib si directore anti scOlclurn, d-nia
v6stra ati (lath ua noua itnpulsiune instikictiuni publice, fact)ndti
toot-d'odata a inceta ri abusurile scandalose din aceliti Ministern,
pentru care mai allebti vi se incredintasse acellu po,tn delicatu ;
Pentru ea, in timpula Revolutiunii cle la -Id c.t unqubru al Co-
missiunii pentru entanciparea selavilorti negrii din Romania, ati bine
meritatti de In patrie si de la umanitate ; jam ca Direc torn in Mi-
nisterulti Cultelora, .to tti in titupulti acelles nti,can, v'a T implinitu
sarcina en consciint,a, ea in t(ite futtetinitele ce ati oecupatn ;
Pentrt ea, victima a principiilorti sa,ere din -18. 041 fostu si D-ui;:
\rostra persecutatn de terrori,imulti ce ulna acellci mi.x.tri re-
generatorii ;
Pentru ed, ea Directore alu Cancellariei Donnicbci. tii ca Efort-i
al Scolelorti, in Doninia Itls Voda Stirbci, D-nia Yostra ati conti-
nue:I opera clidainte de 11/::volnitine, adeca,, 14:reit inv4.imentuld
 XIV

publicu, pe rate pemitea despetismulu russescu ce gliverna atunci

Romania.
Astir -fela ca, iu differitele functiuui cc ati occupatti, in cursti .

de 30 anl, ve intorciatT ne contenitti imprejurulttt instructiunii, basa

fericiril until poporti, ca planetta imprejurulii Sorelui ale care fine,
cum s6 exprima poetulti Sion in poeticultt see limbagiu 1);
Pentru ca, ca membru al Coivilitilui de State in Domnia he
oda Cuza, D-iiia Vostriti ati participatti In ellabOrarea 'mod le-
gislatium a Romania, care a pusti in armonie institutiile cu le-
gilt; terreT ;
Pentru ca, ca membru al Comishina pentru emanciparea ave-
rilorii inchitiate, ati contribuittt si D-nia, \rostra', nu putinn la se-
crilitrisarea acellord averi, paralisanduse astir -fell influinta streina
in Romania, si puinduse capan abusurilortt scandalOse ce sii facea
en acelle aver' de catre Callugai, in (letrimentulit nioralitatit pu-
blice sit chiar al nationalitatii romans;
Pentru ea, in tine, ca presodinte al societatil pemtru inv6tatura
poporului romani1, ati protestatit energicti, in anulu trecutu, contra
desfiintariT scolelorit normale, de catre Adunarea Reputatilorti, pro-
testa care a silitu in fine Adunarea a le trece din note in bud-
getultt Statului. 2)
III, N'e suntu in fine recunoscatoru, venerabile domuti, si ca
autoru allti acestei opere:
Pentru c1, D7VOstra, ca secretaru de limba romand in cancellaria
hif. Tudor yla(limirescu, ati fostA pusti in positiune a cunosce totu ce
s'a petrecutti in terra in celle dou6 ]uni de adininistratiune a li-
beratorului martirit de la 1821; ast-felts ca, ajutatu de luminele
D-Yostra, am Bifida completta partea cea. mai importanta din
istoria acelleT miscarT;
Pentru ea D-Vostra InT-ata procuratil. mai Amite notite privitore
lx biogratia, Episcopultri Radon, ruin si autograinlii acesta capit
allu BisericiT, atatil de instruitu i patriotu ;

1) Vedi respunsuld D-lui Sion la discursuln de priimire al D-lei Petro Poe-

narn in sinuln Academiei Humane. Setliuta de la 8 Septembrie 1871.
2) Gracie elocit4ei deputattilui Majorescu care a probatil sit aeelle scolf au
de scorn a forma pepiniera invetAtorilord sittesci, 'spre a se respilmli intre
pitman lumina bincfacettire a luvetdininitului; si sit cc:enema ca acellea din
partea reprosentantilord .Natiunii, nu dovedescil de ciitti lipsd de patrietismil
ni de Mau politicize caci banii ce se eheltuescil pcntru instructiunea §i armarea
poporului, mat en serna, suntu lninT productivi, te dad resultate binefiteRore
atatit pentru consolidarea in tit cant si p .ntru iniarireit nai,ionalita04.
 NA"

Pentru ca D-yostra 10-4 imprumutatu memoriulu tincliiului

D-VOstre, aposatulu Iordache OteteNianu: menwriu interesantu, prin
care se face na proba mai multti despre sfintimintele de amicitie
si de umanitate, Si despre ideile de online si de discipline, alle
capului mi carii de. la 1821;
Pentru ea, in fine, cu concursulil D-Y6stre, in a. canna memo-
rie marea figura a lei Tudor este adancti *gravata. artistulu Aman
s'a pututil illeuragia a crea Ore-cum portretalti lut Tudor.
Dedicandh dar D-Vostre acesta opei a, pentru cuvintele aratate,
v'd rogt respectuosh sa bine-voiti a prinui dedicatiunea, ca unit tri-
buta de intreita recunoseinta depush pe altarulu Virtutit cetate-
nesei, unite eu Patriotismulu uininatu Si neinteresatu.
Al Domniei Vostre,
Venerabile Domnu,
respectuosii §i recunoscatorii,
C. D. Aricescu.
 PREFAQA.

La 19 Ianuarie, anulti curentiti, s'atti implinitti 52 ani de canda

unit evenimentti politicu de nil, mare insemnatate a sguduitu pilno
in temelii edificiulrt societatif romttne, ditiramanda ua stare de In-
crnri fatalit esistentei nostre politice, si care dura mai bine de unit
seculti.
Sub doinuia despotica si conrupatore a Fanariotilorti, Ronlanii
perdussera p6no si consciint,a, lortt nationals; proba de degradarea
moral t a acestui poporti, in secolula XYIII, este ca EfforiI scOle-
lora, in domnia lui Caragea, adica, barbgii cci luai luminati si pa-
trioti, di:16 cum lie assigura D. P. Poenaru in biografia hit La-
zara, craft coming ca limba romancsca nu era apta a esprima i-
deile cc reclama sciinta ; de si gramatica. si poesiile Y'acaresciloiii
dovedeati indestula ca era apta pentru on -cc stu(liu , si ca putea
servi de instrumentti civilisatorti pentru Romania. In adevirii. geniuln
limbei si allit nationalitatit romttne nu era moan; era numaI am-
mortita. D. Sion compara limba de atunci ea flutturnin cr dorme
in crisalida sea; si pe poporu, c r vnit Fenire cc renasce din
eenusa
Comparatio este p'attitti (IC usta daft si poeticiti: limba $i po-
peril n'asceptati de chat nii sufflare de vieata ca se inviede, pre-
cum sorele de prim-vera face sI insuffletese totttla in Natura.
Acea sufflare de vieta o dede limbeI Georgia Lazar, si poporulul,
Tudor Yladimirescu.
II
 X \ III

Acestu Romana, fill de plugaru, fare alta iustructiune de cata

cea capetata in Scriptura sacra, prin care s'ai'l illustrata atatia
calif ai Bissericef Si ai Statulul, Tudor, (liet, dotatti de Nature
c'una mare NMI simtu si cu ua inhna, plina de amorulit de jus-
title 1) si de patrie, prin urmare cu ua ura instinctive contra des-
potismului, fu insemnata de degituili Provedintei ca liberator
alla Roinanilont din ghia7 a Fanariotilorti, lope cum fussesse
odiniOra, Moise liberatoru alla Ebreiloru din ghiara Faraoniloru.
Tudor concentra in inima sea sufferintele seculare alle um):
poporu martini. La vederea jafuriloru Si nelegiuirilor cu. care MITA
si (inch chinuiau acestu poportt, ellu mcdita in secrete liberarea
lay preparamlu-se and intregi pentru realisarea acestui nobila stop;
profita dent de occasiunea fa\ orabila ce't presinta miscarea Eteniel;
si iii numele mai multont millions do Romani, protesta energicu
contra until regime de arbitrariu, de umilinta si de coruptiune; si
prin proclamatiile selle, in care vorbia chiaru Minn sangerando,
a poporuhu, Lila descepta in Romani shntimentula patriotisnmluf;
dede Fanariotismuluf loNirea de gratie, si fu fericita a rescumpara
cu sangele sea drepturile tercet Si alle classelorti desmostenite: cad",
de si dupi' mortea sea, Porta rccunoscu numat pe celle d'anteiu,
edit t dreptuht de a se guverna terra de Down' p tmenteni, sementa
ensa aruncata de Tudor pentru emanciparea classelorti desmoste-
nite its ari mai tardiu, si dede fructele selle bine-facetUre.
Revolutia de la 1821 nu more cu Tudor, (lice Balcescu ; cam de
Si POrta, cu tote propunedle Russief, care protegea pe Fanariott,
is puterea din 'liana lora, si o da Ciocoiloru, in loca d'a o incre-
dinta popotultu iar ciocoh spit; ncunotin,N treat la 1828 in
parted Rusilont, ridicAndu t6ra contra Turcilorii luso, dupe pacea
de la Adriaiiopoli, prin care be recunostea fonnala autonoioia turret,
lilt jund partida nationals se formeasa, luandu-'si de missiune a
continua programa Revolutiunii do la 1821, adieu a ridica Romil-
nismula la pipers pe iuinelo Ciocoismultu, care inlocuisse Fanario-
tisnm; tii acea partida inaugura la 1848 ua olutiune democra-
tiea si socials, complectandu astu -ieliu opera lut Tudor de la 1821. 2)
Pc candu Romani' cunosctl evenimentele petrocute in Dacia
acuity ;,6se cute de anf, evenimentele petrecute in Romania acum
52 de ant, le suntu prod putinu cunoscute ; iar Europa cuntiste
miscarea nostra dela 1821 din cite -va opere alle unoru scriitori

1) Vedi la finele vol. I. (.'rite -1a observatinni enlace, §i Nota No. XCVII
nt 01 II.
2] lalcegett 1Iersulti re% olutiunii in i,toria Itemanilorn. Vedi Romania
cii(Ore pub); its to Pari,. la 1s O, -jeug 9 11,
 XIX

francesi ti gernianf. cani. Anil, de Lauren/;on, de Regnault sl

Ub:cini, mat tots au avutu in vedere scrierile Greciloru; si acestia
art avutti interesti a destiatura adevertilii, mai allesii in ceea ce
priveste pe Tudor ; astir -fellt cii, mai toti ilia descritt cu culori negre,
in Can Europa a fermata ui gresiU, idee despre scopulti a-
cellei miscari si despre caracterulit s'aspiratiunile lul Tudor.
Dtnirt cute -va esemple pentru convingerea lectorilorti :
l'ilimon, istoricti grecti, (lice despre Tudor :
Tudor avea ua, minte marginita si nestatornica, unti moralu ne-
cultivatu, unti spiritti vanitosil, unti sufletti silngerosti, si lipsit de
ore -ce calituta »iiliture; ellit a meritata sUrta, ce prepara lui 0-
limpie si lut Ipsilanti." 1)
Tricupi dice :
Astfelu de sfilrsitii avu Tudor ladimirescu, omit care iubia,
inteadev'dru binele patriei. dar care din causa, complettel selle ne-
invataturi, a cresterii sole barbare §i a rellei deprinderi, privea
ca permisa intrebuit4area vicieniei, a tradarii, a onaorurilorti ne-
lcyiuite si a sperjurului, pun care s'a distinsti ultima sa purtare." 2)
Raffenel dice :
Acestrt Tudor fu unti 011(1001.4, resculandti poporultt pentru a
se face Domnii, din care causa s'a si andutii Turcilord." 3)
Cantu (lice :
Tudor, aventurierti obscurti, a resculattl poporulti, nu spre a'i
da libertatea, ci spre a sill guvernulti alit despa:gubi d'ug, sums,
de bani ; si din causa acesta a facutit causiti comuna cu Ipsilanti." 4)
J. 111. Querard, in analisa operel MI Wilkinson 5) (in care a-
costa dice : ca din causa apasarii despotismului, rrtbdarea Orra-
nilorrt roman) a degeneratu intr'unu felti de apatie si naucire) (lice:
La 1821, Ipsilanti s'a incercatti seqii, din, acesta stare
de apatie; este cunoscutti insa resultatulti acestel intreprinderi" 6)
Rabbe (lice in ALeinoriele lu! Rayband:
Tudor lira banil din casele publice, si jefuia pe boerii fugari;
incip4inarea si prefacittoria, if Linea loci/ de instructie si de ra-
tionamentu:" 7)

1) Op. cit. in acestii scricre, Vol. II pag. 167.

2) Op. cit. idem Vol I. pag. 149.
3) Op. cit. idem idcm pag. 214-213.
4) Histoire UniN erselle Tom. XVIII pag. 476.
3) Tableau Ilistorique, geographique et politique de la, Moldavie et de la
Valachie 1822, par Wilkinson. (prima editie.)
6) Essai dune bihlioteque historique des provinces danubiennes. Paris 1837.
ii Op. cit. Vol. I pug. 192 si 212.
 XX

Gervinus dice:
Tudor, barber, perlid Si embqiosu, doria a se face Domnii
it ajutorula, Turcilora; i fiind-ca Ilrsilattti is era piedied,illsi
consitia a trcce in Bulgaria, mule -1" va intesnt ellu trecerea. 1)
Insust Luurencon (pag. 64) Ilaputa lui Tudor ca uii crima luarea
baniloru din cassele publice ; candu acei bath, fiinclu at poporuhil,
era mat logicu SC1 intrebuintede Tudor pentru libertatea poporulut,
de eau se'f intrebuinyede Bocrit pentru sugrumarea Revolt-10unit,
sint Ipsilauti pentru ostasit lot.
Deru cc c mat tristu, Laurens on. dupe ce it lauds pe Tudor,
compat fin lu-'11i cu Mazzauielo, (pug. 113) si dupa cc approba respun-
sultt patrioticu co Tudor a data in Collentina lut Ipsilauti (pag.
80), apot are aerulu a approba assas,,inatulti sett, diet ndu : a me-
ritatit sorta sca, tau nu trebuia SO fie sp .rjuru si tradatorti, si
se n'asculte de Udriski si de Turd; ci se lupte contra Turciloru,
padindu jurem6ntultt datu lui Ipsilanti (pag. 165).
Respunsulu la acesta iln vomu da la loculti sea si mai allesti
acolo uncle facennt critica faptelorti WI Tudor si Ipsilanti.
Etta dhit opinia ce Europa "st facusse de Tudor innainte de 8 ;
astu -fclu co, opinia publica in Europa, in privin-(a Envolutittnii
n6stre de In 1821, a trebuitu se fie lumittata prin scrierile Itti E-
liade, li:dcescu, si altt cap' at miscarit nastre de In 1818, aflaii
in emigratie ; si dupe essemplulu lore, Ubicini sl Regnault eledera
Sl ei Europei nit idee mai esacta despre miscaea ndstra de In 1821.
Dern deca, streinit potu avea lta scusa ca alt fostu indusT in
errors de Greet, ce scusa potu avea ore acei nomtini (qui, in
senulu chianti alltt Adunar(i nationals, muniatt datele 1521 si 18 18
epocc ncleginitc, sustinendii ca n'aveatt dreptate Romanil a se
scula atunci cu armele ea s6 sera drepturile lore?
Aceste cuvinte culpabile le a pronuntatti in \dunarea ad -hoc
din Muntenia D. Ion Otetelesianu, in sedinta de la 4 Noembre
1837 (2) starniudu pentru scoterea acelloru dime date din litemmo-
random destinatu pentru puterile garaute. 3)
Deca I). Otetelesianu, dupe 36 de an., si a addusstt aminte de
tutu membru din familliP, sea de la Craiova, care, in Revolutiunea
1) Op. cit. in acestii scriere, pag. 180 si 180.
2) Monitorul Di\ anului al -hoc, No. 13
3) D. D. Nicu Labolari, N. Paclenu si C. Robescu au aderat Diunnelor la
stergerea cellor done date din Memorand, care date an fostu sustinute cu e-
locintX .i patriotism de D. Scarlat Turnmit, D. Ion Briltianu si D. George
Mardieru: iar marea thajoitate a Aduni-trii a votatu pentru trecerea in Nem-
morand a acelloiu date inermorabile,
 XXI

de la 1821, a fostti amenintatti cu mortea de dila calif de BulgarT

din cetta lui Hagi-Prodan, he care Tudorit 'I a si omoritti in data 1)
cum vom vedea la loculti sell, trebuia ore, pentru unit faptu
isolatil, sa stigmatisese in ()dill' streinilorit dou6 epoce marl de
regenerare din istoria patriei sale? i dad in Revolutiunea dela
1821 .s'ati intamplattti desordine, provocate mai cu seamy de Za-
vergii, si pentru a carora reprimare Tudortt VI a periclitatit viata,
Ore in Revolutiunea dela 48, intamplata sub ochii nostril, clatitu-
s'a unu firti de 1)0111 din capulti cuiva?
Nu ca D. Ion Otteteleseanu vorbia Chesarie, Episcopulti Bu-
zi,,ului, la 1825, cu ocasiunea instataril selle in scaunul episcopalti !
O ! anti 1821 ! dicea acellil luminatu Si patriotti cape anti Bi-
sericei ; tu, cu aratarea ta, de si ai pricinuitn Romanilorg amiti-
raciuni, darn tot de odata si desteptarea ; qillele telle, ca niste
sori luminatori all fostti pentru Romani; dreptil aceea, on ce suf-
fletti romitnescil e datorit sail hartizeasca celle mai dulci minute
tine vietei selle. Nem:mitt romanescii are sfanta datorie sail ri-
dice unit monumentit spre vecinica tinere de minte, pentru ca
esti intea,dev'eiti anulit bunatatiT DornnuluI. 2)
In faga insultelorti adusse *de streini, si chiar de Romani, mis-
Cara rationale de la 1821, ill persona capuhri acellei miscaxi, si
in faga aratarilore neesacte ale mai multor marturi ce urma a fi
veridici, martorl earl all participatti la miscarea de la 1821, si earl
ancho traescti. 3), am credutti de datorie a da la lumina, cid oil
1) Vedi Membriulu lei Iordache Otetelesianu, in vol. II, Not No. XXXV.
2] Acestu discursic allu patriotulul Episcopu, aflatu intre lartiele selle, (cu
occasia faceril inventoriulul averii. Episcopului Filoteig,) si care era scris de
propria sa maug, rai s'a procuratu de Onor. Domnu Costache Don, advocatu
publicu din districtulu Buzeu.
3) Ast-fel, D. Herescu, care s'afla in Tirgoviste, ca Mavrofor, dice di, la addu-
cerea lei Tudor de la Golesti In Tirgoviste, pgng a nu intra acesta In Tirgo-
viste, '1 a esitu Caravia inainte in marginea orasului, cu cati-va osteni d'aT
in!, si l'a ciopirtitu chiar in carrata in care 'lit adusseserii. (Dupe- notele
D. Herescu, procurate prin intermediulu fostulul Arhimandritu Iosif Nauiescu,
adI Episcopu de Argesu.)
Ast-felu, D. Ionitg Columbenu din Vladimir, ce a fostu nedeslipitu de Tudor,
si cu care se rudea [servindull cu credincg din momentulu sosiril lei
Tudor la Slatina In capul oltirii selle Ong la arestarea lei la Golesci] lei
permite a sustine cg a insocitu pe Tudor pgiig la Tirgoviste, ducendu pe acesta,
nu pe la Cgmpu-Lungti, ci pe la Mbngstirea Vierosul, de unde, esindu pe la,
Boteni, a mersu peste Muscelle pe drumnlu postief Ong la Tirgoviste ; ca l'a
insocitu chiar in arestulu din Mitropolie, unde Tudor trel dile s'a hrgnitu nu-
mai cu dulcetg gi cu cafea; si cg in fine Caravia singuru a tgiatu pe Tudor,
dioa, pc la ngmiedi, in faca MitropolieT, in vederea mai multoru martori, (p-
H
 XXII

ma! 'nainte, istoria evenhnentelord petrecute in Romania in 1821,

basate pe acte autentice, pe memorii si pe martori de incre-
dere ; ast-felliu ca Romanii, cetindli istoria acelei miscari, sit depuie
tributuld lord de recunoscinta pe mormantult acestui martiru al
libertatii nostre de la 1821; iar streinil, afiandd in fine adeveruld,
se venereqe si el memoria acestui martird, dupe cum venereda p'a
martirilorii altord popOre, care au sciutd se inert pentru ut idee
sacra.
Numal prin tipard se potti conserva pentru tot-d'auna assemenea
fapte, cari alt-feld s'ar perde cu totuld; caci, precum (lice un capti
al Bisericii nostre:
Cartile, ca nisce passer! cu arripe sburatore, alergt," pant la
marginile pamentului; si luminandd lumea, fact"' cunoscuti dupe
morte pe aceia ce nu 'I scia nimeni in view ". 1)
Pentru ajungerea scopului ce 'mi am propusd, a trebuitd se ci-
tescd tad ce s'a scrisii de Romani si de streinl in privinta mis-
nostre dela 1821; si sa consultd si marturi occulari ai acellul
evenimentd.
Intre istoricil Grecl, Filimon si .Ilie Fotino ad fostd mai bine
informati despre miscarea nostra dela 1821. Celle d'anteid, ca mar-
turd occulard; cella d'allu doilea, procurandu'si multe acte rela-
tive la acea miscare.
Istoria lei Filimon, scrisa la 1859, si basata pe acte justificative,
este cea mai completta din Gate s'ati scrisd in limbs greaciti; dar
nice end nu e destuld de impartiald in ceea ce priveste pe Tudor,
precum am aratatd, refusandd acestuia chiar calitatile selle mai-
tare, cari adi nu mai potti fi supuse indoelei. Ceea ce m'a surprins
maT multt't este ca Filimon nu reproduce rdci unulti din actele cu
care incrimineasa pe Tudor ca sperjurd 2); de aceea Filimon, care
eolith'. Tudor Columbenuldi: Spune, Iouita, rudeloru melle saversirea mea!"
Ast-felu, D-nu Mala, care ca Mavrofor a condusu pe Tudor, in aceeasi car-
rutg de postie, de la Pitesti pang la Tirgoviste, sustine ca, nu 'I'a dusu d'a
dreptulu prin Campu-Ltulgu; ci, dupe ce a trecut a doua postie [prima postie
p'atuncl, intre Pitesti si Campu-Luugu, era la Hartiesti, s'a doua la Furnico'sil]
de ad a luat'o peste Muscelle, si a venitu cu Tudor piing in marginea Tirgo-
visteI, de uncle s'a intorsu iarasi la Pitesti.
Lectorulu se va incredinta catu de eronate suntu aceste assertiuni, si catu
de gresitg ar fi ua istorie candu s'ar basa numai pe martori, fie chiar ocular!.
1] Episcopul Kesarie al Romnicului [1773-1780] in prefaca Mineului din
Noembrie, retipgritu la 1778.
2] Precum, de esemplu, jurgmantulu facutu de Tudor in biserica santului

lief;-
Sava, fagg cu Cgpitan Iordache, candu a fost initiate d'acesta in secretul Ete-
corespondinta la Tudor en TurciI; inscrisulu data de Tudor la
 XXIII

a pututu se possede acele acte, n'a avutU curagiti, se' vede, ale
transmite PosteritAii. .

Ilie Fotino, nepotultr istoriculuT Dionisache Fotino, marturiseste

in prefaca operel selle, ca unchiulu sou Dionisache, care era ames-
ticatti in Eterie, s'a aflatti in Bucuresci in timpulti miscarii dela
1821; si ca facusSe multe insemnarT, si adunasse multir materialti
pentru continuarea istorieT selle ; dar murindtt la Octombrie matt
anti, nepotul-sou Ilie, cu materialulti adunatti de unchiu-sett, si cu
ceea ce mai adunasse si &instal, a compusti istoria sa, tipliritil in
Lipsca la 1846. 1)
Ellu mai adauga in prefaca sa : ,,am consultatit si pe Episcopul
Ilarion (pag. 93), care 'mT a datti multe deslusiri; si m'am ho-
tUritti a publica opera acesta pentru ca, pentru celle rostite o-
mului, se judecI de cei in vigii; iar pentru celle scrise se judeca
de urrnasi, cari facti amenunte cercetarT pentru descoperirea ade-
ve'rului; dar abusurile si nelegiuirile cellor Mari, carii au impins
pe siirmanii lecuitori In disperare, in cau se teary cu armele
usiurare in nevoile lorti, acestea m'ati fticutti a nesocoti totulti ;
si a da opera mea la lumina, Inca traindti, si fara a trece cu ye-
derea cello mai mica lucru. 2)
Dintre Francesi, Rabbe si Laurencon au descristi pe spurt istoria
acellei miscari, cellit d'anteiti la 1824, cello d'aldoilea la 1822.
Rabbe (ved1 prefaca Memorielorti lui-Raybeaud, Vol. I,) dice: am
ascultatti marturT occularT". (Negresitti Greci, din taVara lui Ipsi-
lanti, cari air esageratu lucrurile, laudandti pe Eteristi cu cari sim-
patisati, si inegrindii pe Tudor ca sperjurti.)
In OW cadulti, Rabbe merita creditmentir, on uncle narAiunea
lui este in armonie cu a lui Laurencon..
Laurencon, din preuna cu Dirzeanu, merita totti credamentulti,
at'atir pentru ca air fostti ei singuri marturi occulari, si pusi in
posiVe a afla totul, unul ea amicti al agentilor ConsulatuluT fran-
cesit, altulU ca cap-it de massy la Vistierie; apoT relatarile for suntit

Golesci lui Beizade Iorgu Ipsilanti, cg va lnpta cu Eteristii si nu va mai omeri

Paudurii nejudecaci; in fine, conceptulu petitieT Boerilor cgtre eengresul dela
Laibah contra Greciloru, despre care ne assigurg D. Simeon Romanov si D.
Poenaru.
I] D. Doctor Fotino, fiiul lui Ilie Fotino, dice cg s'a tipgritu in Brgilla, si
de tema guvernului a pusu in frontispiciulu operei ca s'a tipgritu in Lipsca.
2) Istoria lui Ilie Fotino este tradusg de D. Sache Poroineanu din Targo-
viste, de mai multi ani, si de D. Pavel Gheorghescu, translatoru de limbs
greacg in Arhiva Statuld. Trailucerea acestuia este supericia
 XXIV

de accordti cu actele- esistinte, sat reproduse de altii, cum si cu

mtirturii.
Laurencon declarg,; la bag. 4 din opera sa cti am fostii marturfl
occularn anti inai tuturorti faptelorti ce clescriii ; si despre acelle
cari nu 1e -am pntutt vedea cu ochii. mei, ui'ad assiguratti persOne
demne de credintti" ; iar la pag. 112, adaugg : nici ura nici spi-
ritulit de. resbunare flail condusti pena mea, capti acellork d ou6
ostiri ne-fiindu'mi de -loci cunoscuti.
Opera lui Laurencon este cea mai esactti si mai inpaqialti. 1)
Dintre operile scriitorilorti German, opera lui Gervinus, de si
nu e comPlectti ca a lui Laurencon, in ceea ce privesce miscarea
Itomanti, este totii atatti de impartial' in ceea .ce privesce pe. Et-
teristi si mai alles pe Ipsilanti.
Dintre memoriele scrisge in limba romans, memoriulg lui Dir-
zenu este cellti mai Complettti si mai' esactii. Ionitti Dirzenu, care
la 1821 Linea de cassa lui Alessandru Filipescu, poreclitti Vulpe,
(Vistierg sub administra0a lui Tudor) .se .afla attunci sefti de mass
la Visterie, insgrcinatii anume cu correspondinta: cellorti 5 judete
de peste 01W 2) ; ast-felii Dirzenu a fostk push in positiune a
cundsce bine celle petrecute in timpulii miscarii de la 1821, si a
procura prin-urmare coppii dup6 tote actele cars treceg prin
ochii sgi, Cum si dupe acellea ce le posseda Vulpe, ca membru al
Divanulni si ca Vistieit in acea epoch".
Ftirti. memoriul Dirzenului, mtirturisim ca opera nOstrg, ar fi fostii
incomplettg ; ctiCi acellu memoriii confine mulle acte publice, re-
produsse de not intre piessele justificative, pe cari nu le -amt
pututk afla in .Archiva Statului, de untie s'au sustrasti de uti rating,
profanti 3); afar' de unit mitt numgat de acte citate la notele pa-
gineloril. si in Notele Vol. II.
1) Opera lui Laurencon (Nouvelles observations sur la Valachie etc. suivies
d'un precis historique sur les evenements qui se Bout passes dans ces provinces,
en 1821) de si este suscrisit numai cu initialele F... G... L.., dar Querard.(essai
d'une biblioteque historique des provinces danubienues, pag. 31), affirml tit
opera citatit e de Laurencon. Acesta a statil multd timp in Craiova, dui% cum
assigurX eel ce Pali cunoscutti, precum D. P. Poenaru, D. Gr. Bengescu, si altii.
Tot Querafd assigura, la pag. 31, cri, opera citatit de not iu aceastit Istorie
[Lettres sur la Valachie, ecrites de 1815-1821, par P.. R.] este de Recordon,
architecte du Canton de Vaud.
2] Dui-A incredintarea D-lui GhitI Enescu, din Pitesci, losta deputatil, care
affirmit ciG D-sea, din preunl en un Dumitru Trtuasescu, [fiulti until boiangiti]
erail logofecl seii scriitori sub Dirzenu, in anulti 1821.
$] Dovadit, condica Divanula CraioveY, dintre anii 1816-1825 [No. 88 alit
Arhivel] din care suntil -Mate 17 fille, coprinsQ intre fillele 338 si 355, si cari,
 NXV

Menioriuld lui Chiriact. Popescu (capuld garde de paza si de

uccidere din Ostea luI Tudor) de si destuld de esacttt, este din ne-
norocire necomplettd : cad incepe dela plecarea lui Tudor dela
Cotroceni, si vine pang dupoi infrangerea Eteristilord la Dragg,seanf,
trecaudd forte repede asupra are,stirif lui Tudor la GolestI, si ne-
vorbindd nimied despre mortea lui Tudor la Targoviste.
Memoriuld luT Chiriacti Popescu completeasa memoriuld lei
Cioranu 1), publicattt la 1859 sub forma de Istorie ; insa Cioranu
copiasa, inteund moth" servild, pe The Fotino in cea mai mare
parte ; ca si Coloneluld Voinescu pe Laurencon, dupa cum se pOte
incredinta on -tine, adrtoglindu si unuld si altuld Coca ce scieu
prin eT insusi sett prin altii.
Fiindd-ca vorbiriund de istoria luT Cioranu, ne credemtl datori
a arata, in interesuld adeveruld, ea, prin indemnuld si coucursul
med, Cioranu s'a decissd a prelucra s'a publica opera sa. 2)
Nemultamitti numai cu cele descrise in differite opere si memoriT
despre Revolutiunea de la 1821, am credutd de datorie, pentru
complectarea materialului, si descoperirea adevOruluf, a visita chiar
leganuld luT Tudor Vladimirescu, adieu loculti unde s'a naseutt
(satuld Vladimirtd), localitatea unde a figuratd ca Vatafd de plaid,
(communa Closani) , locurile care furl theatrulti primelord selle
miscari insurectionale , TinWenii si Cotofenil unde fora taberile
Pandurilord si alle Arnautilord, mdnasteriele Tismana, Strehaia,
dupg tOtg probabilitatea, coprindeau corespondinta officialg dintre Tudor eu Gu-
vernal, cum si online si proclamatiT; ceea ce ne incredinteas1 despre acesta,
este a fillele ce precedii si unneasg fillelor taiate coprindil acte chiar din tim-
paid miscgrii, din care acte am reprodus cate-va in extenso in Volumulil al II-lea.
1] Dupg assigurarea Pandurilorli cellor mai demni de credintg, prectim,
Dragulici din Cernovoseani, si Rada MOM din Cerneti, si dup$ incredintarea
D-lei Nicolae Popescu din Musetesti, gra'maticulti EpiscopuluT Ilarion, Cioranu
s'a inrolatil in &tea lui Tudor cu cute -va Lille inainte de plecarea acestuia
dela, Cotroceni; iar D. Malls [fostil senators] care a instil intre Mavrofori, af-
firma ca pe Cioranul l'a vgdutii 1i Targoviste intre Mavrofori, de unde apoT a
trecutti la Tudor. Astfeliii, cele petrecute dela 19 Ianuarie pang la 15 Magi,
Cioranu le descrie dupg Fotino, copiindu pe acesta chiar in errorile Belle: de
esemplu, m6rtea cellor doT capT de Bulgari uccisi de Tudor la Otetelisi, gi
Fotino 5i Cioranu o transportg la Slatina, precum si Filimon, care a coppiatil
pe Fotino §i pe altY scriitori greci, [pag. 101, Vol. II.) Dupg assigurarea mar-
loriloru ce traescu, s'a luT Laurencon, la Slatina nu s'a facutu nici us ese-
cutie de felulu acesta, despre care ar fi vorbitu si Solomon in biografia sa, cad
a statu cu Tudor in Slatina cate-va Mille. In fine, on -ce indoela dispare Inain-
tea narratiuniT lui Iordache Otetelesanu din Memoriulg sgu, publicatu in es-
tenso in Volumul II. sub Notta No. XXXV.
2] La 1859, facendu cunoscinta cu Cioranu la rgposatulu socru-meu, Cgpitan
 XXVI

Motrulti si Horezulti, pe care Tudor hl prefacusse in cetati de 'a-

parare ; apoi locurile pe unde trecusse ellti cu poporul armat ca se
vie in Bucuresci; loculti unde fu tradatti de aT seT, si arestath de
Capitanu Iordache; locurile pe unde '14 dussera prisonierti de la
Pitesci la Tergoviste ; in fine, Mitropolia din acestti orash, care fu
arestulti seu de cate-va Mlle innaintea mortis ; si loculti unde fu
executatt si unde se crede ca repausa ossele selle. 1)
Am fostti fericitti a calca acelle locurI pe care le calcasse picio-
rulti lul Tudor ; a vede acelle locuri unde resarisse, strelucisse si
appussesse steaoa acestui martirti allu libertatii nostre ! In tote a-
ceste localitati, am addunatti sciinte de la batrani septagenari,
cari ati cunnoscuth pe Tudor in persOna, seu cari ati fostti intimii
lul, sett can ati fosth fericiti a coopera cu densulti la marele actu
allu emanciparii poporului din ghiara Fanariotilorti. De si am ci-
tatti numal deelaratiele acellorti martori cari mi s'att parutti mai
sinceri, si can se bucura de ua buna opinie intre conlocuitorii Ion,
cu tote astea chiar acelle declaratii le dati sub tots reserva, si sub

Dimitrie Ciocardia, si afland de la densul a a facutu parte din ostea liff Tudor,
l'am indemnatu cu staruinte a eerie totu ce scia in privinta miscarii de la 1821,
spre a se putea prepara materialu pentru descrierea acellui mare evenimentu
politic. Cioranul a refusat la inceput, pretestand a nu scie carte, si a se sfiesce
a se espune la critica celloru luminati ; attunci 'Tam promisu a corecta en Me-
moriulu sea; ast-felu, incuragiatu, Cioranu a scrisu istoria sea, pe care in doue
rinduri am avutu placerea a o corecta, dupe cum potu proba acesta Matti cu
un billetu al sea din 8 Aprilie 1859, cum si cu testamentulu seu olografu, din
29 August, acelasi anu, pe care le pote vedea ors -tine la sub-scrisulu.
Fiindu-ce Cioranu era fare. mijloce, am rugatu pe D-nu C. A. Rosetti ca se
tiparesce acea opera in Typographia sa, despegubinduse de cheltuiala tiparuliff
din essemplarele din prima editiune. D-lu Rosetti a consimtitu cu placere, si a
tiparit'o in anulu 1859.
Spre recunoscinca, Cioranu, in testamentulu sea, me Lassa esecutore al W-
arne): sells vointe, lassandu-mi, ca suvenire, in codicilele acellui testamentu,
orologiulu seu, mica sea bibliotheca, restulu essemplareloru din prima editiuue
spre a indeplini legaturile, si in fine dreptulu acellei opere, din preuna cu ma-
nuscriptulu, care din nenorocire s'a ra,lecitu cu ocasia stremuterif typographiei
D-liff Rosetti. La mortea Cioranulul, ne aflandu-me in Bucuresa, mostenitorul
seu 'el a insusitu totu ce a pututu gassi la tata,'-seu, cu drept mooned.
N'am voitu a face usu d'acellu testamentu, din causa ultimului codicilu, de
la 12 Septembre 1859, care motiveda refusulu seu d'a Lassa esecutoru allu ul-
lima selle vointe pe ceI ce erau in dreptu, dupe legea Naturei si dupe legile
sociale.
Credo ca suffletulu Cioranului va tine contu de acestu actu de delicatete
din parte'ml, renuntand de bun voie la an dreptu ce mi se 'Area nedreptu.
1] In prime-vera annultif espiratu, dupe multe greutati 9i cheltuell, am dat
in fine de putulu din graclina lul Giartoglu, apprope de Biserica sf. Nifon din
 XXVII

beneficiii de inventariii, peng ce a1Ci martori seg acte autentice

volt veni se" approbe seu s6 desapprobe argtgrile lore.
Cart despre acte, precum proclamap, memoriuri, etc., abia am
ggssitti sate -va coppiT de proclamatii, pline de error!, provenite
din copiare ; unu singurg memorit, la cassa mostenitorilorti Pro-
topopescului din Severin ; si cite -va billete autographe alle lul
Tudor, despre care am mentionatu in introducerea acestei opere,
si la Notte. Multe din actele privit6re la miscarea de la 21 all
tostg addunate de alp inainte, intre cari si Bolliac, dupe in-
credintarea mai multorri betrhni.
Cu 4ece sell cinci-spre-clece an! mai 'nainte, dem asi fi fgcutti
acestg escursiune, asT fi pututu intalni in GorjU si Mehedinti multi
b'etrani, amid si tovardsi aT lui Tudor, cari astg-cli suntu terrine;
si asti fi pututti afla multe acte si insemngri, cari s'au repusti seu
s'at rnacitg din differite imprujurgri. 1)
MN, grabesai a declara ca acesta" operg, de si p6rta titlulti de
Istorie, nu se 'Ate considera de &tit ca unit inceputh. de Istorie,
fiindg incompletg in multe din pgrtile eT. Mai swath, si trebue sa
esiste, multe acte si memorii necunoscute ink, cari, date publici-
tap, volu rev'ersa ua luming mare assupra evenimentelorti politice
de la 1821.
Astfel, D-111 Cogglnicenu possedg unu memorit anti fiuluT Dom -
nitoruluT Sup din Moldova, din acea epocg.
D-1d Vasilie Caloianu, professore din Craiova, ne assicurg ca
D-lu G. Chita, editorulg acestei opere, art fi possedatg actulti
boerilorti patrioti din acea epocg, prin care incuraja pe Tudor a
incepe miscarea peste Oltd.
Tirgoviste, unde se crede cg repausg remgsitele lul Tudor. Din causa mare!
cantitgcf de apg peste care am data, la adancime de duo! stgnjini si mai bine,
am fostu nevoitu a suspenda lucrarea, amanIndu acestg operatiune peng 'ma
voiu pate procura ug pompg americang, cu care se pOte scOte apa cu iutelg,
ca se potu continua sgparea.
1) Ug perdere simtitOre [de va fi adevgratu ceea ce se affirms de cat! -va barani
din plaiulu Closiani] snntu hartiile incredintate de Tudor favoritulul s6u Garbea,
spre a le ascunde in pestera de la Closani; Un' relative la view sea privatg
si publicg, si mai allessu la miscarea de la 1821. Ggrbea bggasse acelle hard):
intr'unu butoiu pe care 'lu infundasse bine, si 'lu ascunsesse intr'unu colt in-
tunecosu din pestera de la Closani. Pe la 1825, nisce hoti goniti de Poterg
se ascunsserg in acea pestera; si anal peste butoiu, ilu sparserg, credendu
cg suntu ban! inteensulu. Acelle hgrtii parte s'au stricatu, rissipite in acea
pesterg, parte se dice a s'ar fi incredintatn Ghelmegeanulul, unulu din CIpi-
tanii 1111 Tudor, pe care l'a uccissu Turcil in 1836. M'am adressatu la moste-
nitoriT lui Ghelmegenu, can 'ml au respunsu cg nu sciu nimicu despre acell
Yalta*.
 XXVIII

D-1U Dimitrie Sturza Miclausanultt posseda ua scrisore autogf apha,

a lul Tudor, catre batrinult. boera Nicolae Golescu, dupe incredin--
tarea D-lui Cogalniceanu, in prefaca editiuniT a II-a a Cronicelor
Romtinia ; iar acea epistola a tremitti in possesia D -luT Sturzea
de la D-Itt Boliac, care a instreinat'o, dinpreuna cu alte manus-
cripte si monette vechl, in schimbn pentru bani si alte antichitatT.
Mostenitorula CApitanuluT Bratoianu din Thrga-Jiului, unul din
Capitanii lul Tudor, assicura ca parintele sea a incredintatti D-luT
Grigorie Bussuioceanu din Severin un memoriti relative la miscarea
de la 1821.
Se dice audio ca D-lti Bussuioceanu are fi possedandtt si alte
acte importante, relative la acea miscare.
acemu apelA la toti CAI posseda acte relative la acea epoch,
care acte nu figureqa in collectiunea nOstra, se" se grabesca a le pu-
blica, pentru complettarea Istbriei Bevolutistnii, de la 1821.
Rugauh assemenea pe batranii septagenarl, cari ati fostu in
contactft directti cu Tudor, sett cari au pututa afla Cate ce-va de
la eel ce Pan cunoscutti in persOna, sett cari au participatti in fine
la miscarea de la 1821, se bine-voesca a ne communica tote ce cu-
nasal in privinta acesta ; ensa fora esageracie. Ast-felti, compa-
randu acelle sciinte cu notele si actele publicate de noT, se va
putea face inteua cli lumina, mare asSupra acellel miscari regene-
ratorii, care interessecla pe -toti Romani'.
Ne maT renihne ua datorie de implinitti : a esprima multumirile
nostre acellorti Domni can ati bine-voita a ne ajuta in acesta grea
sarcina., uniT en Notele ce ne au procuratit, altii cu acte si opere
ce ne a4 imprumutatti, opere forte cu greu de gassitti asta-cri.
Si mai anteitt, esprimainA t(ita gratitudinea 'Astra D-luT G. Chitu,
amich de collegia, si Deputatt. allU. Craiovei in Addunarea generala.
D-sa a bine-voitii a se in.sarcina cu tiparirea acestei opere. Fara
concursulti D-selle patriotict, acesta opera ar fi zacuttl si asta-41
in portofoliula autorulul, si pOte n'ar fi vequtu lumina nib' ua data;
cacT acum 15 lunT, candt D-lti Chitu 'ml a facutti propunerea a
o tipari in tipografla sa, acesta opera; era in stare de haosti: ma-
terialu in destulti, derti nicl coordonatti macar. Bogatii si LibrariT
la cari me adressassenati pentru tiparirea acestei opere, attrefusat,
uniT sub differite preteste ridicule, altii punendd conditiuni nead-.
missibile.
Toth. D -lul Chita IT suntemu datorl, din preuna cu concursulti
Venerabilulul barbatii. D-lti Petrache Poenaru, portretultt lul Tudor,
eseeutatil de penelulti artistulul Aman. NicT un portretti alit lul
 XXIX.

Tudor nu esista 1) afarti, de pOrtretulti seu ca ctitora la Biserica

din. comuna Prejna, din Mehedinti., despre care am vorbita in in-
troducerea acestei opere ; si pe care amiculti meti, *D. Gr. Mien-
lescu de la Severin, l'a copiata prin fotografie in vr'o 36 de es-
semplare ; dar acellti portretti, essecutata de zugrava de Bisserica
din acella timpti este uti caricaturii, in catti nu putea servi .ar-
tistului ca modern. . .

Romani): in genere, si Catena in parte, urraeda a multami D-lui

Chitu, D-lui Poenaru si D-lui Amain (tus trei Olteni) pentru por-
tretul lui Tudor, chiar data n'ar fi tocmai asemenea, cu originalul.
. Multaminra assemenea Hergot de la Tarnita, care ne a
procuratt biletultt autografti al lui. Tudor, reprOdusu in fac-simile,
si D-lui Zoican pentru celle reproduse in Nota No. XCVII, VoLII.
D-lui Grigorie Miculescu din Severin, arnica de colegiti si deputatu
in Camera, i multumim pentru celle. dout bilete autografe ale ha
Tudor de la 1808 si 1819; pentru. fac-simile al autografulul Epis-
copula! Ilarion, litografiatti cu spesele stile ; si pentru sciintele im-
portante ce ne a comunicatti, .si inlesnirile ce ne a fatutt cu oc-
casiunea escursiunii mistre peste OM, in anul trecut.
Multamimt. D -luT Odobescu pentru importantele opere a lui Ray-
baud si Gervinus, ce a bine-voitti a ne imprumuta ; si D-lui Gr:
N. Mano pentru opera lui Prekes-Osten.
D-nu Francudi 2) a bine-voita a ne imprumuta istoria lul. Fili-
mon. D-la Aristia (fostulti met. professore de limba francesa in
collegiuld S-tu Sava) ne a offerita istoria lui Ilie Fotino si a lui
Tricupis; ca suvenire. D-lui Gg. Ioanid (fostulti professore de limba
ellena in collegiulu S-tu Sava) .ne a comunicatti insemnaturile pri-
vitere la scolele grecesci si la professerii Romani din 'naintea lul
Lazar, si a bine voita a traduce uncle pati din istoria lul Fili-
mon. In fine, D. Bolleac ne a imprumutatti opera lui Laurencon,
si mai multe proclamatii originale d'alle 10 Tudor, cum si petitiunile
boierilorti catre Turcia si Rusia.
Ne credem datori a esprima asemenea multamirea mistra D-lui
Gheorghescu, translatoril de limba ellena, la Archiva Statului, si
D-lui Pesiacov, translatorti de limba slava, la acelasti servicit : cel-
lui d'anteit, pentru traducerea in mare parte din istoria lui Fo-
tino si a lul Filimon ; si celui d'al doilea, pentru traducerea a ca-
tor-va capitole din istoria lui Pallauzzov.
1) Celle duoe editate de D. Maior Papazoglu sunt fictive, cluO, incredintarea
D-lui P. Poenaru, s'acellor ce au cunoscutu d'apprope pe Tudor.
2) Professore de litteratura gred la Universitatea din Bucuresa.
 XXX

In fine, multamimq tuturorti aceloril Romani cari 'in! au datti

concursulti lord, prin note si memorii, pentru a putea umplea la-
cunele felurite in acestil istorie.
Terminandil, m'6 credil datorti a reclania indulgenta lectorului,
recunoscendti singuril ca sarcina ce 'inI am impusu a fosta 'Ate
mai presusA de puterile melle. Dad autorulti p6te avea vr'untl
merittl, este, acella ailti ostenelei ce 's1 a dafa d'a aduna materia-
lulu necessara pentru acestti inceputti de istorie a Revolutiunii de
la 1821; alta pennti, competinte va trata lute° qi aces tii subiectti,
cu talentulti i sciiuta ce se certi pentru assemeuea lucrare im-
portantA.
C. D. Aricescu.
1873, Ianuariti 21.
IST03IA. REVOLUTIUMI ROYIA". E

DE LA 1821.
 INTRODUCERE.

Descriind istoria revolutiuniT romane dela 1821, urmesa

a areta causele ce all produs acea miscare; prin urmare
ne vedem snit' a descrie pe scurt domnia fatala a Fana-
riotilor, care a silit poporul se se ridice la apelul lul Tu-
dor Vladimirescu.
Eata ce ne propunem in introducerea acestel opere.
Tot-d'odata credem de datorie, inainte d'a incepe des-
crierea miscarit, a face biografia capilor aceleT miscari,
adica a luT Tudor s'a luT Ipsilanti, cum §'a calor ce ju-
cara un rol insemnat in ambele tabere. Miscarea Roma-
nilor, fiind stra'ns legata cu a Grecilor, nu putem vorbi
de una fara a nu vorbi de cealalta, una dand nascere celeT
lalte, una .completandu-se prin cealalta.

T.

Domnia Fanariottlorti 1)
UniT cu alts GrecT de trampa for de prin Rumelia si
alte part' ale TurcieT, Fanariotii se respandesc cu gra-
mada in. Romania sub Radu celti mare §i urmasiT luT; se
inavutesc eurand prin comerciii, mai alles prin camata,
ca JidaniT in mediul-evti, si devin uniT arendasi, altil cä-
lugarT, altif dasca.11; ca dascatT maT allesu, si ca confessor',
el corump moravurile patriarcale alle Romanilor, dupa
cum stramosiT for infiltrassera veninul coruptiuniT, totii
prin asemenea, mijldce, in inima Romer, cum ne asgigara
istoriciT latini; desmostenesc pe copil de averile parin-
i) Essai sur les Fanariotes, par Zallony. I vol: pag: 248.
 2

tilor ca se le dea Grecilor, adapostiti prin monastirile din

Orient de frica iataganulul turcescu, si le promit paradi-
sul in schimb pentru averile for usurpate ; altil se natu-
ralisesa prin Insotire cu fete de parnentenT; ast-fel, ajutatT
de averile dobandite prin camata, viclenie si hrapire, ei
si copii for se urea, chiar din secolul XVI, la celle maT
inalte trepte alle ierarchiel sociale. Spirite intrigante si
ambitiOse, tinta for a fost din capul locului tronul Moldo-
RomanieT, pe ruinele boerimel pamentene. 1)
Tratatul incheiat de MihaT Viteazu la 1595 cu Sigis-
mund, Printul Transilvaniel, si care confine un articol spe-
cial pentru Greci, (ca nici un Grec se nu maT fie priimit.
in functiile StatuluT) probesa indestul ca GreciT incepus
sera deja a intriga pe facia contra institutiilor nationale.
Sub Domnil Greci carT ocupara tronul MOldo-Roma-
nier in secolul XVII, Fanario ;iT continuara sistemul for de
jefuire si coruptiune. Istoria ne spune ca, in cursul aces -
tul secol, au fost maT multe revolte de terrani si de boerT
contra acestor lipitorl alle Fanarulul.
Linge meina ce n' o po(i murca, este un proverb fana-
riotict ce caracterisa acest soul de intriganti servilt fi /acme,
atat de bine descrisi de Zallony.
Prin aplicarea acestel axiome, sub succesoril luT MihaT
Bravul, GreciT fanariotT ajung iarasT stapinT pe tote func-
tiunile StatuluT.
La 1613, et navalescti in Romania in mare numer, ad-
dusT de Radu Mihnea; incuragiatT d'acest Domn, com-
mit marl' depradari si nelegiurl carT provoca comploturT
si revolte. Atunci se uccissera patriotiT Stolnicul Bercan,
Caminaru MihaT si aItT opt junT boerl, a carora m6rte
o resbuna Paharnicul Lupul Mehedintenu si capitan Bus-
dugan, viind cu gl6te aduse de peste Carpatl, cu cari
restorna dupa. tron pe IliasT Voda, macelarind pe tot!
Grecil din Tergoviste.
1) Question economique des Prinoipautes danubiennes, par Bitleeseu. Paris -
1850pag: 17.
 -3
Aceste vespere siciliane s'at facut de Romani la an-
nul 1618, sub Radu XI.
Dar Gavriil Movila resbuna pe Greci, tragend in tepa
duos boeri patrio i. 1)
La 1631 Iu lie 23, Leon Voda da hrissovul prin care
allung.. din Romania pe to ;i Grecii, cu urgze §i cu betc-
teme, sequestr&ndu -le aver& ;Wile de la Romani prin sill
si viclenie. 2)
Tot atund Moldovenii asvarle peste hotar pe Greci
din preuna cu Domnul lor.
La 1641 Noembre, Mateia Bassarab emancipesa monas-
tirile pamentene din ghiara calugarilor Greci, tnchinate
tot la Greci, cu hrissove y5lastografe, la monastirile de jos.
La 1652, tot sub Mateiu Bassarab, Grecii sunt allun-
gati si macelariti pe stradele Tergovistei din preuna cu
protectorul for (Tucara.); Mateiu este maltratat in palatul
domnesc de Seimeni, din causa acelui Ministru.
La 1655, C. Bassarab (Carnul) reinoesce hrissovul lui
Mateiu de la 1641.
La 1669 Leon repeta hrissovul sea din annul 1631.
Sub Serban Cantacuzin si Brancovenu, Grecii stat pi-
titi; der prepara in umbra prin dragomanii Portii epoca
domniei fanariotice. 3)
Dupe un secol de ua lupta surda (I500-1600), si
dupe un alt secol de ud lupta deschisa (1600-1714) fa-
nariotismul triumfa in fine in lupta cu boerismul. .Un
alt secol (1716 -182 I) completesa degradarea, miseria,
sclavia Romanilor.
Pentru a'81 assigura domnirea si jafurile, primiT domni
fanarioti desfiintecla militiile, scut ul terrer, sub pretest d'a
usiura pe terrani; desfiintecla ostirea permanenta, fala
terra, inlocuind'o cu mercenarT, pe earl putea conta;
darima cetatile d'apa." rare precum si vadurile Dunarei,

') Rominii si Fanariotii, de BIlcescu. Mag: istor:, tomu I. pag: 115-120.

9) Brcescu, loc. cit.
3) Billcescu loc. cit.
 -4
paladiul nationalitItiT romane, ') ; desfiintecla sc6le si
tipografil, scutul limbeT ; saracesc pe boerii patriotT, stilpiT
terreT, ca sa'T .p6ta maT usior face instrumentele lor de
sPoliare ; pe boeriT fricosi sparie cu exilul si stren-
gul ; pe cel curagiosi IT sugruma in umbra.; pe boeriT ce
maT rara,n iT fac ridicoll si meprisabill in ochiT poporu-
luT, prin costumul for asiatic, prin viata for de trantori,
prin sistemul for de de injossire si rapire.
Cuventul Roman si Boer, ce rechiama timpi de bra-
vura. militara, de independinta si de glorie nationals, de-
vine sinonim cu mojic si ci ocoia, cuvinte degradatdre; insa
si Fanariotul e poreclit de Roman ca Sir/via §i Corba, cuvin-
tece rechiama passarea hoiturilor, si pe mortul ce se sc6la
din grap.1., sub formal fantastica, ca sa suga in somn san-
gele cellor viT, din chiar familia din care face parte.
Ca sl'S' faca. lectorul ua idee de sufferintele parintilor
si mosilor nostril- sub guvernul acestor lipitorl, at Fana-
rului, e destul a citi Arzul (doleanca) boerilor de peste
Milcov catre Porta, cand Sultanul 'T-a iiivitaf la Con-
stantinopole ca sä. allega din eT p'acela care avea sa fie
Domn, in urma miscarii de la 1821. 2)
Ast-fel terranul Roman, care, cu sangele sell de mar-
fir, conservasse de la Traian pence la Fanarioti territorul,
limba, nationalitatea, costumele si religia, ,un secol intreg
el devine 6ia care da si Ciocoiuha si Strigoiuluir, §i laptele,
si lana, si carnea , si seul. Banil strinsi din sud6rea
terranulul se duc in darurl pe la Pasi si pe la Viziri ; si
pe cand Grecul se resfata in matassarii si samururl, in
unturT si pilafurT, satenul Roman d6rme pe paimentul gol,
avend ua piatra pentru rNimat capul, si cerul drept in-
veils ; singura luT mobile e ua scorta rupt6, ; iar mama -
liga, singura luT hrana.
1) De ei Turcii, Inca de la 1544, coprinsesseri cetatile Braila, Turnu ei Giur-
giu, ei de §i George Ghica la 1659 dgrimasse celle mai multe cetati, din or-
dinul SultanuluT, tot maT erail inch multe cettiti, cum atesta Balceecu in Pu-
terea arraata, peg: 59.
') Vag note No. I Bpi No. XCIV, in vol. II aid mesa opere.
 .5
Lacomia acellor .1upT flamendi aT Fanarului sili pe ter-
ranT sat. sa intre in codriT, spre- a'§I resbuna de zapcii
§i zabetT, precum ne spun cantecele populare alle atitor
haiduci, ca Codreanu, Bujor Si Mihu peste Milcov, 1) ca
Carjaliu, Jianu 8i Tunsu dincoa de Milcov ; sat aceT ne-
fericitT satenT sa emigrese cu gramada peste CarpatT si
peste Dunare. In cinci annT (1741-1746) din 147 miT
famillil de contribuabilT, ramassera numa! 7o de mil'. La
1787, eatagrafia insuma abia 35 de mil'. Numal in ju-
detul DoljT, 15 mil de terranT emigrassera. d'odata. 2)
Poporul capitaleT, in multe randurT, avend in frunte pe
MitropolitiT Si pe boeriT independinti, dettera grocza in
Grec!, dupe spusa cronicarilor:; insa aceste revolte eraa
indata sugrumate de mercenariT Fanariotilor.
Mavrocordat, vedend starea de miserie a terranulur,
care nu-T mai putea procura foliose mar!; hotarasce a -'f
sap, de robie cu paguba boerilor ce'T faceaa oppositie
surda ; propune dar liberarea terranilor, ce ereati iobagi
inainte de MihaT pe mo0ile boeresci Si calugarescT ; boeriT
amenintatT dejOca planul GreculuT ; i Munteni!, prin ac-
tul de la 5 August I 746, iar Moldovenii prin actul de
la 1749, desfiintecla reforma cea funesta a sclavieT mun-
ce!, essecutata de Serban la 1602.
GreciT, dejucatT, devin furio§T contra boerilor, Si in-
greuiaza ma! .mult jugul dupe grumajul for ; dar Si boeril
se despagubesc prin intocmirea Scutelnicilor Si Poslusni-
cilor, in paguba fisculuT, §i care le implea pungile.
Lacomia Grecilpr provOca noue revolte si maceluri.
Ast-fel, la 1753 Mai, Mitropolitul Neofit, in fruntea po-
poruluT din capitala, cere de la Capugi-Ba5a, ce se afla
in Bucuresci, pedepsa Si allungarea Grecilor din terra.
Porta mazilesce pe MateT Ghica, protectorul Si compli-
cele for ; Mitropolitul inse more inveninat de medicul sea,
care era grec.
Ve4T baladele D. Alexandri.
:7,72) Le General de Bauer.Mernoireshieteriques et geografiquea de la Veda-
obis. Fabacfort.-1778par 271.
 6

La I 775, poporul capitale iar se revolta, §i allunga pe

Domn §i pe Grecil lui.; insa fara vre uä, u§iurare simti-
tOre pentru suferintele selle.
La 1763, tot poporul capitale restorna pe C. Mavro-
dat, puind pe gond capii grecilor, pe cari Porta II esilia
la insula Mitilinu.
In a doua Domnie a lui C. Racovita (1763-1764) po-
porul capitale se revolta din not, §i libereza de la in-
chisore pe boerii patriotT. Despotul se inveninNa, singur.
Sub Stefan Racovita. (1764-1765) se repeta actulu popo-
rulur de la 1763. Domnul da un hrissov prin care departeza
din tote functiile, nu numai pe GrecT, dar §i pc Serbi §i pe
albanezi, adica pe totT streinii ce re, cum dice cronicaru1.1)
Cu tote acestea, intre Domnii Fanarioti au fost cati-
va cad at lasat suvenire placute ; ast-fel sunt Alexandru
Ipsilanti, Grigorie Ghica, Alexandru Moruz, Mihai Sutu,
N. Mavrogheni.
Alexandru Ipsilanti (1774) prin inteleptele stile reforme
in tote ramurile administratiuniT, coprinse in condica ce
porta numele sal ; prin infiintare de scOle carora le asi-
gura venituri ; prin protectia data agriculture §i comer-
ciului ; prin infiincare de spitaluri §i fontane ; prin infiin-
tarea cutieT milelor ; prin infiintarea contributiilor ; prin
organisarea armate ; prin regularea financielor ; prin a-
plicarea firmanului care asigura Ore-cum averea Roma-
nilor ; prin infrenarea comersantilor turcT Va impiegatilor
greci ; Alexandru Ipsilanti a facut pe Romani a uita
pentru cats -va anT suferintele causate de invasiunile aus-
tro-russe, §i de jafurile Grecifor §'ale Turcilor. 2)
In acela§i timp, in Moldova, Gr. Ghica (1774) se silea
a imbunatati §i el sOrta Romanilor, patron'and fabrice de
postav, incuragind ua corporatie de orologieri Nemti,
1) Mag. 1st. Tom. Ti, pag. 115-134. Vedi §i diarul .73timboviOct No. 43, din
anulri. 1859, unde acest chrissov e tipitrit intreg.
2) Vedi Tunusli, pag. 169. Vedi §i puterea armatg de Blicescu, pag. 66. Vedi
§i via%a VIEcArescilor, in Revista RominA, pag. 500 etc.
 -7
ingaduind a se Midi templurt protestante, Si deschiclend
colegiul lul Vasile Lupu ; dar ceea ce'l recomancla mat
mult in °chit Romanilor, este protestul set energic contra
rapirii Bucovinel de catre Austria, protest care 11 costa.
viata ; ast-fel memoria astul Domini a remast scumpa.
Romanilor.
Sub Mihal Sutu (1783) Romanic obtinura de la Porta
noue concessiuni, privit6re la imbunantirea sortet for ;
cad s'a fixat tributul Si alte dart catre Part& si catre
Bet, dart ce retie atuncl erat la discretiunea Grecilor §i
Turcilor ; dar dupd trel annt de administrare intelOpta,
el fu destituit fa."ra,' motiv, fiind banuit ca partisan al
Franciet; apol, prin schimbarea des5. a Beilor, Porta
tragea mart foliose.
Despre Mavrogheni (1787), vom ara.' ta in aka parte cum
'vt -a implinit datoria sa de Domn; aci vom spune numaT ca a
luptat cu'eroism contra adeveratilor inamicl aTRomanismulut,
a Inbunatatit ostirea, a fixat lefile impiegatilor, §'a curmat
abusurile 1).
Alexandru Moruz (1802), Incuragiat de consolul Fran-
ciet, care'l sustinea, a facut gi el 6re-care reforme, infi-
intand ua tipografia, Si ua fabrica de postav, §i reguland
po§tiile.
In fine Moruz s'a silit a esecuta Hati§eriful din 18oz,
care aducea 6re-care u§urare bietilor locuitori aT acestor
nenorocite terri.
Eata-ne sositi la Domnia 1111 Caragea.
Acest Beiu era inclestrat cu multe calitatt superiOre,
§i s'a recomandat prin multe mesuri intelepte Si de folos
ob§tesc; precum, de esemplu , desfiintarea scutelnicilor la
boeril de clasa a doua s'a treia, si clasificarea in Jude aT
Statulut a scutelnicilor ce nu apartineat protipendadet ;
insa. protestul boerilor din Craiova, sustinull de Pa§a Vi-
dinuluT, sili pe Caragea a revoca acele mesuri.
Caragea rev6cd inca Si mesura privit6re la alungarea
') Puterea armatii, de BIleeieu, pag, 69.
 -8
Nemtilor si Ungurilor din Romania, (in basa legiT ce o-
prea pe streini a aved posesiunT pe teritoriul tuicesa.),
in urma protestarilor Boerilor cari se sim ;iau atinsT prin
acesta la interesele lor.
Acesta dovedesce slabiciune de caracter,, lipsa de e-
nergie, de prudenta calculate din partea lul Caragea, care
nu se gandea de cat a gramadi banT pe care se'T chel-
tuiasca inteua cli in strainatate, lard. fried..
Intr'adever, atat Caragea cat si MihaT Sutu, succeso-
rul sett, au stors terra cat au putut.. Veniturile terrer se
marisera mult din causa intarcerif loctiitorilor din emi-
gratiT, in urma pacer de la 1812, pace ce le promitea
liniscea si assigurarea averiT s'a vietii.
In Muntenia emit atuncT 18 miT Jude, si in Moldavia
6500; clece familiT fiind intr'un lude, si cate sesse leT pla-
tind ua famillie, acelle lude dedeu un venit in Muntenia
de 18 mil : Boo mil' lei ; si de 3 mil : in Moldova ; deos-
sebit folassele ce aduceu diplomele si functiile, in fine a-
busurile de tot felul.
In sesse annT (1812-1818), Caragea a assigurat la
bancile din strainatate 18 : leT, deossebit giuvaerurT

si argintariT, deosebit cheltuelile selle de Satrap, deos-

sebit datoriile platite la CamatariT din Constantinopole,
deossebit darurile pe la ConsolT (si in parte la cellu rus-
sesc), pe la favoritiT SultanuluT s'aT Vizirului, pe la Pasii
dupe marginea DunariT, si pe la trimisiT PortiT in terra cu
diferite missiunT.
Dupe essemplul BeiuluT, MinistriT si totT impiegatiT furaii
prin tate mijl6cele. 1)
Abusurile luT Caragea ajung in fine la auclul Sultanu-
luT ; in maT multe randurT, Porta trimisse Capugi-BasT ca
1) Citilm proverbul cunoscut :
Bellu (Vist: II) belesce,
Golea (Viet: I) golesce,
Chiriac (postelnicu) pecetluesce;
Caragea, %cad! xaXa' ! (bine! bine
Vecri si Nota No. II in vol. II.
 9

sa'l mazilesca ; der viclenul fanariot, prin spionil sei de

la Stambul, iar mai aless printeua femee cocheta care
a jucat un rol la Curtea sa, simtia indata de sossirea tri-
missului Portii, silt" fa" cea neveclut.
Pene in fine vulpea fanariota putea sa cada in cur-
se; putea sa aiba. sarta Hangerliului; prin urmare teme-
rea d'a perde viata, cum si temerea d'ua rescala, ca cea
din Iassy (1818) si temerea de eterie, care putea isbucni
dinteua, cli intr'alta, si in care figura ginere-sett Alex.:
Mavrocordat ; in fine apropierea termenului de as enclafie,
despre care avea a da cont Portii : acestea silira. pe Ca-
ragea a parasi trot ul s'a trece in Italia, spre a se bu-
cura acolo in pace de milionele ce 's1 assigurasse la ban-
cile streine. Ellu parasi Bucurescii in clioa de 29 Sept.
1818. 1)
In aceia§T di boeril Veliti adressaii Portii un memorit
prin care .o ruga se scape terra, de Domnia Fanariotilor,
dandu'i drept a se carmui de Domnl allesi din sinul
ei, si obligandu-se a implini tote Conditiile impuse de
Porta Dornnilor Grecl. 2)
Porta refuse, cacT nu'§i intelegea interessele ei,. a tre-
buit s'o silesca poporul peste doi anni printeua revolu-
tiune; a trebuit in fine a se incredinta singura de tra-
darea Fanariotilor. Prin staruirea:Russiei, ea numi Domn
pe Alexandru Sutu, care mai domnisse ()data in Munt
tenia, la 1805. Numirea sa fussesse atunci combatuta. de
Russia; pentru ctiventul ca atunci candidatura lui Sutu
erea sustinutd de Francia prin generalul Sebastiani; 3)
d'asta-data Russia conta pe batrinul Gospodar.
\Wend ca nu li se accorda. cererea, Boerii se gra-
besc a trimite un alt arzti catre P6rta, cu data din 13
Noembrie 1818, multumindul, cu genunchi plecate si la-
1) -Peg estractuliii,a done epistole adressate din Bucuresci de M. Wilkinson la
Londra (Consolul Angliei in Romania) despre fuga lui Caragea §i despre care se
mentionesii in Provinces Danubiennes (l'Univers) de Ubicini, pag, 116
2) Vedi nota No. M...
2) Ubicini, opera citatI, pag: 110.
 10

cram! fierbintr, pentru trimiterea luT Alecu Voda Sutu,

care a assigurat linistea publica in timpul navalirii luT
Pasvant-Oglu ; care a adunat pe fugarl la urma lor ;
care a mijlocit a se impaciui acea revolta a rebeluluT
nPa§g; Si care a facut multe imbunatatirT Si ajut6re sd-
racd raiale a Area slavitulta Devlet."
Memoriul acellorasi BoerT din 19 Septembre, §i adressa
cue maT sus din 13 Noembre 1818, ne recbiama axioma
fanariotica:
Linge mana ce n'o pop' musca.
77

Venim la domnia lui Sutu, cat din urma domn fana-

riot care a stat in scaunulil MuntenieT.
Cea dinteiti grija, a luT Sutu, viind domn, a fost a
cerceta:
I. Cat a luat Caragea maT mult din iraturile (venitu-
rile) terreT, spre a intorce prisosul 'cuT se cuvine (adica
luT Sutu). 2)
II. Cat a remas terra datore RussieT din invasiunea
de la 18o6 ? Spre apse putea vinde Ciorogarla, mosia luT
Caragea , pentru plata proviantuluT ce a ramas ellti
dator Russier; iar restul pentru despagubirea creditori-
lor luT 3)
Alexandru Sutu ca lca in urmele lui Caragea, silin-
du-se adica a stringe bans prin tote mijl6cele, pen-
tru a plati datoriile s'a putea trai in streinatate ca un
Satrap.
In curs de duoT anT (13 Ianuarie 1819-19 lanuarill
1821.) Voda A. Sutu putu economisi vr'o patru mili6ne leT. 4)
Ells presimtia isbucnirea EterieT dinteua Ali intr'alta, si

1) VedI acel Arz in Condica No. 122 a Archivei, pag: 340.

2) Vedi ordinulti lui Sulu eXtre Divanti, cu data din 26 Ianuariil 1819, in
Condica No. 96 a archivei, pag. 7,
3) Ordinul domnesc din 26 Martie 1819 in aceiasT condicK, pag: 27.
4) Un scriitor frances dice c 20 mili6ne; ceea ce nu se p6te admite ; cAcT
dacit Caragea in 6 anni 1/2 a strins 18 mili6ne, Sutu nu putea striinge numaT
in doi anni 20 mili6ne. VedT Histoire de In regeneration de la Grece, par
Pouqueville, pag: 311.
 11

se silea a strong e banT ca si Caragea, pentru a's! assi-

gura batr'anetile; dar '1 -a lipsit si tactul politicu, si int eli-
ginta, si norocul lul Caragea.
Nu se putu bucura d'acelle treT saa patru milione lei,
strinse prin jafuri, cum probesa urmat6rele acte:
a) Ordinul Portii catre Sutu prin care 'T face cu-
noscut abusurile ce se urmesa in terra, si '1 invita a face
se incetecle acelle neorandueli. 1) Sutu Bete mai multe or-
dine pe la Ispravnici se incetese acelle catahrivis (abuzur!),
sub amenintare de' aspre pedepse. 2)
Forma implinita, abusurile continua%
2) Incercarea de a mari lista civila, si a face Ere
care reforme in ramura financiara; pentru care ceru con-
cursul baronuluT Stroganof, ambassadorul Russier lenga
Porta'. Acesta respunse, flea consimte, cu conditie ca
acelle reforme sa nu fie contrarii drepturilor legitime alle
Boerilor si Poporulu!, Curtea Imperials find decissa, a le
77
mantine in tots vigarea lor; lar in privinta lista civile,
se nu se vatame regulamentele financiare de la z 802." 3)
3) - Incercarea d'a deposseda de drepturile for pe
cetatenii din Targoviste, luandule prin frauds, §i cu forta
documentele, spre a le putea rapi mosia.
Targovistenii se revolts, yin gramada in capitals, si (lau
navala la palat, reclamand titlurile for de possessiune ; dar
Voda Sutu murisse. Targovistenii infuriati inhata pe
Postelnicul, ilu ingenuriche in bisserica si '1 ameninta cu
m6rtea, decd nu va jura ca nu stie nimic d'acelle docu-
mente. Postelnicu jura si scapa.
Divanul ca sa linist6sca spritele revoltate alle Boerilor,
cad alte spirite se revoltassera peste Olt , si foculu
Rescalei se intindea, le inapoiacla hartiile atinga.t6re de
Targoviste, si pe care le trimissesse vaduva Sutului (D-ria
Frusina) inteun plic pecetluit% cu alte hartir; celle ne-
') Condica ArchiveY, No. 123, pag: 106, verse.
2) Condica ArchiveY, No. 96 pag: 19, 43 si 131.
8) Scriserea lui Stroganof, in Colson, pag: 41. (De l'etat present des Princi-
pautesParis-1839.)
 12

trebuinci6se sunt arse in Divan cu yoea princesses, faca

cu Targov4teniT; ast-fel moia ramane .iar in possessia
acestora ca maT nainte, §tergandu-se si din condicile Di-
vanului.
Revolutia era in aer, si nimic n'o mai putea opri d'a
nu .isbucni.
Pregatirile Eteriel silira pe Sutu a lua tote messurile
de a paralisa orT ce incercare de revolta sat de revo-
lutiune ; dette ordine kin urmare catre tote autoritatile
a nu maT ingadui pe niminT a purta arme, nicT a vinde
glOnte Si orbs de pu§ca, fara rdvaczul stapanirii. 2)
BaniT se ascunsessera. Inca de la venirea lui Sutu,
dice un strein ( martur ocular), era fOrte putin numerarit
in circulatie ; in cat pretul productelor munceT sca-
dusse inteatat, ca satenii fugian cu gramada prin muntT
§i peste Dunare, sat se faced haiducT spre a scapa de
casnele zapciilor pentru plata imposituluT §'a altor . con-
tributiuni arbitrare. 3.)
Dar cu tote aceste mesurT, revolutiunea isbucni in dioa
cand Sutu murea veninat.
Resumam domnia Fanariotilor reproducend cate-va ren-
dud dintr'un studid inieresant alld D. Gr. G. Tocilescu,
june de talent, care promite mult pentru istorie, Si in
care pare ca s'a incarnatil geniuld istoriculul Balcescu.
Pe trop, nisce BeT trimi§T a jefui terrile romane, §'a im-
." plea, in cati-va arm' hasnaoa imparatesca ; la mijloc,
nBoeriT, snopitT de hangerul ottoman, sail retacitT in pri-
begia ; jos, un popor turtit sub muntele de dajdiT Si
n angaralle, abia mai putend resufla eca fisionomia e-
pocei, possomorita i sangeratica. fisionomie !")
1) Vecti actul DivanuluT din 18 Fevr. 1821, in Condica ArchiveT No. 96 pag: 195.
2) AceeasT condic, pag: 6, 29, 126.
8) Lettres our la Valachie, par F. R (Recordon) pag: 134.
4) Banul Mihalcea in Columna 1n1 Traian, No. 29 pe 1872. VecIT qi ta-
rafurile pentru aseqarea Domnia, comedic. in trei acte, procuratii D-luT
Hajdeil de autorul acesteT istoriT, yi publicatit in Columna lui Traian, No. 7
pa 1872.
 - 13 -
Sufferinta poporului fiind la culme, s'atepta nu mat o-
casiunea ca sa faca splosiune ; ocasiunea fu mortea lut
Sutu; iar omul providential, care avea sa resbune po-
porul d'im secol de sufferinte fara esemplu, s'alln scapa
de calair set, fu Tudor Vladimirescu.
 II.

Blogralla lul Tudor, Ipsilanti, Episcopul Harlon,

Ciipitan Iordache, cilminaru Sava, etc.

TUDOR VLADIMIRESCU.
MosiT lul Tudor Vladimirescu 1) se numiaa :
Mitrofan (ieromonah) si Rocsandra ; iar parintii luT,
Constantin si Ioana 2). Tata-sea era supranumit 4i Ursu.
Tudor n'a fost insurat. El a avut un singur frate si ud
singurd sora.; fratele-seti s'a numit Pavel, cdruia iT clicea
si Papa. Pavel a avut cu socia sa Bdlasa un singur fit,
anume Ioan Vladimirescu, nascut la anul 1821, si care
traesce Inca, domiciliat in comuna Vladimiru, plasa Gi-
lortu, districtul Gorki. Sora luT Tudor, anume Constan-
tina sari Dina a avut ua fate cu numele Sanda, si unt
baiat numit Gheorghe, din cars se trag Vladimirescii ce lo-
cuesc in CaprenT si PegenI. Din acestia se tragu pOte
§i Vladimirescr de prin Dolj si Valcea. 3)
Tudor este nascut in comuna Vladimir, districtul Gorj,

') Vladimirescu s'a numit ast-fel de la comuna Vladimir. ScriitoriT Greci, in

innorama lor, sustin c acestil pronume l'a luat Tudor de la decoratia rusesca
numita Vladimir, cu care l'a onorat guvernul rus pentru bravurile sale in
resbelu turco-ruse de la 1806-1812. Vedi Filimon. Ao-zipiov lovoensov
TrEel viic ek,b7wilig &cevaawdaeog. Atena. 1859. Vol. I, pag. 110.
2) Vedi nota No. IV in vol. II.
8) Dupe asigurarea data de frail ColumbenI, si de Maria Dobromir, care
traesce, verl bunT cu Tudor, si domiciliaff in comma, Vladimir, batranY de la
75-90 mil. Vedi §i certificatu dat d -luT Than Vladimirescu de 5 marturi 166
trani din Vladimir, legalisat de Tribunalul de Gorjfi la 30 Noembre 1868 sub
No. 12,870, pentru constatarea anilor de serviciii, spre a'si lua pe nsiunea.
 15 --
cam pe la anulil 177o dupa unii 1) sag pe la 178o dupa
altiT 2).
Dupa incredintarea consangenilor seT, tata lul Tu-
dor era sat6m1 contribuabilu, din Vladimir 8). Tudor pri-
misse primele notiuni de scriere si citire de la un preot din
Vladimir, anume Parvu Ciuhoi 4) ce era si confessorul fa-
milieT. Tudor ca copil padia vitele parintescl la pasunare,
din preuna cu fratele set Papa; in timpul acesta, ellti se
aseda la, umbra. arborilor, car! orneza pitorescile demi
de Ia Vladimir; si aci sta pe ganduri ore intregT, sag ci-
tea pe Bucdvna, sail stria, in lipsa de hartie si de cer-
nela, pe' foT de fag 5).
In etate de 10 sail 12 anT, ca sa scape de salahorie,
Tudor se duse la Craiova, si intra pe procops6la la un
dascal anume Lupu "), condicar de profesiune, si con-
sangenti cu parintii lui Tudor.
Tudor venea adesea de la Craiova la Vladimir, spre
vedea parintii, cand atunci'visita atat pe primul set
invetaor, preotul Parvu Ciuhol, tata Marie Dobromir,
cum si pe preotul Gg. Bondoc, frate cu mamasa 7).
Inteua di se aflati maT multi invitati la masa condica-
ruluT Lupu; Tudor, aducend supa pe masa., o versa din
distractie in capul unul invitatti. Dascalu Lupu iT trage
o palma ; Tudor ii dice cu sange rece : mar da o palmy si
pe partea cea-lalta (a obradului), ca sa me invelu minte."
Condicarul it trage si a doua palma. Tudor i dice atunci:
RemL sdnetos, dascale!
Si dispare 8).
') DupW, incrednatarea verilor se"1", titan mai susil.
2) Dupii incredintarea D-lui Grigorie Mongescu, fiul lui Vasilie MongX din
Gorjiil.
8) Iar nu madil sail Boer de nem, cum sustine Cioranul in. opera sa Revo-
lutia lui; Tudor Vladimirescu, pagina 10; si Dardianulfi in Memoriulit add,
publicat in Trompeta CarpaOlorit, No. 646 pe anul 1868.
4) Vedi in pomelnicu la Tudor, Ia Nota No IV, al 11 nume.
8) Dupit incredintarea MarieT Dobromir.
6) Vedi in pomelnicul de la nota No. IV, al treilea nume.
') Dupil Incredintarea MarieI Dobromir.
°) Idem.
 16 -
Dupg aceea aflgm pe TUdor in casa betranuluT Ioan
G care se bucura de bung opinie, ca boerit cu
,
frica luT Dumneclet. Tudor se afla atunct in etatea in
care omul p6te face singur ua alegere maT bung.
Infra dar la G ca fecior in casa, pe procop-
sag, dupa datina d'atunci; -Si Inv*: carte la dascalul
la care inveta §i fiul G
La m6rtea sa, betranu Joan G , intre alte con-
silii parintescl ce dette fiulul set Nicolache, i recomanda
se depgste4e pe Tudor din casa, dupe martea luT, fiind
om primejdlos.
Fiul G . simpatisa de Tudor, cu care copi-
larisse ; it mantinu dar pe langa sine, contra vointei pa-
rintescT.
Peste putin N. G se ins6rg., luand de sotie
pe ua fata a banuluT Costache G , anume C

Tudor fu numit de G ingrijitor al mo§iilor sale,

cu §ederea la G comuna in plaiul Clo§ianT, dis-
trictul. Mehedinti. G era din micul numer de
boerT care '§i cautati p'atuncl singuri proprietgtile lor.
Putin dupe mariti§ul eT, sotia G avu dorinca a
face ug calatorie in Russia, de distractie set de necesi-
tate ; Tudor, care se bucura de t6ta. increderea G ,
fu insarcinatt a insoti pe cons6rta stapanu-set in acea
calla."torie.
Dupe intarcerea sa din Russia, Tudor reia sarcina de
ingrijitor al mo§iilor patronului set, insotindul pretu-
tindenT ; cad' G i§i petrecea timpul mat mult pe
la Orra., unde consarta sa nu voia sal insot6sCa.
Tudor, de fel observator Si banuitor, avend p6te §i
prepusurT despre necredinta C , din calgtoria sa
in Russia, incepu a o spiona prin servitOrele selle ; Si afla
de la. una ca, in lipsa boeruluT, coc6na petrecea nop-
tile in bratele CaTmacamului ; iar corespondinta intre a-
mantl se fgcea printeua tigand din cassa, confidentg. a
coconei.
 17

Inteuri. cli G pl6cd la mosie ; iar Tudor, pre-

facendu-se bolnav, ca sd pcitd prinde corespondinta amo-
rasa, remane la Craiova.
Chiar in nOptea aceea Tudor e fericit a prinde bile-
tul cocanei catre Caimacam ; incalicd apoi callu, si pl6ca
la mosia unde se afla G
Confidenta spuse stapane-sei ca Tudor 'i-a luat retva,sitt/
cu sila, si c'a plecat la mosie. Turbatd de ciudd, '.co-
cona da de stire Caimacamului, instiintiadd prin stafeta
pe fratii ei, omnipotenti la Curte pe atunci, si reclamd
si de la unii si de la altii satisfacerea onarei.
Caimacamul da ordine Ispravnicilor de peste Olt ail
trimite pe Tudor, via sati mort. Fratii nevestei G
cer si ei de la Domnitor ped6psa capitala pentru Tudor
Ordine din partea Domnitorulul Care Caimacamul si ca-
tre Kirk-Serdarul de peste Olt a prinde si a trimite la
Bucuresci pe Tudor, via sati mort.
Ajungend acesta la audul lui G , ce 8e afla la

G , ellu cere esplicatie lui Tudor. Drept respuns,

acesta ii da biletul sotiei sale catre Caimacam.

Ce te faci to acum ? ilu intrebd G , ingri-
jat de viata lui Tudor.
Nu te ing-riji de mine, ci de Dumneata, ii respunde
fidelul intendent.
Apoi incalecd calul ; si in aceiasi c,li, ellu se afla in
ostrovul Aclacale, unde era guvernator Rege,p-Pa5,a, care
patrona pe Tudor._ Pasii dupe marginea Dundrii erat-i
p'atuncea atot putinti in districtele de pe langd Dunare,
si cu mare influinta la Domnitori si la Caimacami.
Tudor se destainuesce patronului seri. Pasa it trimite
la Domnitor, insotit de doi Cavazi, si cu ua scrisore catre
ispravnici a nu indrasni O. se atinga nici de un fir de per
din capul seri; si cu alta scris6re catre Domnitor, cerend
gratia favoritului sett, si pretindend chiar a'i da slujba

2
 18

si rang ; la din contra, nu va fi bine nici de Domn nici

cle locuitori. ')
C. Ipsilante se conforma ordinulul Pasei. D'atunci se
vede dat6za cunoscinca lul Tudor cu C. Ipsilanti, cu al
carui fiu avea, peste zo de anal, se inc6pa ua lupta de
marte pentru doborarea regimului fanariotic.
Tudor, care se bucura de tOta increderea patronulul
sea, era trimis adesea de boerul G , cu vite in
Transilvania pentru desfacerea lor.
Intr'un taxid de fella acesta, se Bete lui Tudor ca
tovarasiti pe un ore care Busica, de orig-ina maghiara,
un alt ingrijitor de mosii al G , si forte iu-
bit de acesta. G fixase preciul vitelor, in cat tri-
misii le putea vinde mai scump, nu insa mat eftin.
Sosind Tudor si Busica' in Transilvania, gasira nisce
UngurT call le oferira un preciu mai avantagios de cat
cel fixat de proprietar, priimind si arvuna 30o fiorini in
argint ; peste duoe clue, cumperatorii anuncia pe vinde-
torii vitelor ca sunt siliti a renunta la arvuna, fiind vitele
cumperate prea scump.
Busica si Tudor tree la. Pesta , unde end vitele cu
pre maT favorabil de cat cel oferit cle Ungurii cari per-
duserd arvuna.
La intorcerea for in Romania, Tudor voi sa inc-rce
credinta tovarasului seu, pe care p6te voia a si-'1 a:;ocia
la marea intre,prindere ce proiecta Inca d'atunci.
Tovarase, i dise Tudor, am sail fac ud destainuire;
dar sa'nft juri ca nu veT scOte vorbd.
Busica jura; si Tudor se esplica ast-fel :
Arvuna de 30o fiorini am putea sa o imparifim Intre nof,
caci vitele be am vendut cu mai mare pret de cat celit
botarit de Boer ; norocul nostru a fost ca sa castigama pe
d'asupra 30o fiorini, pe cari i-putem imparti, d'ca veT voi.
1) Dupil nota coniunicatt de D-nu Iril Isvorann, fost primal' in &vain, Si
etruia i s'a comunicat acesta de barinittl Giirditrenn, =lc intim al lul Tudor.
Acesta o atirmit Si vpogatul N. Ipatescu, in nota ce 'Raft procurat inaintea
mortis sOlo.
 19 -
Dupa. Cate-va minute de gandire, Busica, care se temea
pate d'ua cursa." din partea lui Tudor, resi3unde :
Eu nu sunt de parere a face acesta ; cad cei 300
fiorini sint norocul boerului.
Bine ! respunse Tudor. AT dreptate ! Asa este !
Remaie taina intre ; dar tinete de jurament, c'apoi

nu e bine de tine."
pupa ua saptemana sail doue dela sosirea lor in teed,
Busica descopere G propunerea lui Tudor ; G
chiama pe Tudor, ii imputa acea fapta de necredinta, si-I
da si doue palme, ca pedepsa.
Intalnind pe Busica, Tudor Ii arunca uä, cautatura spai-
mantatare, si Ii dice :
M'ai vindut, Judo ! Iii voiti plati, c1.6ca voiti trai !
Nu mult dupo ac6sta, Russia declara resbel Turcid;
Tudor inrol6sa cu spesele sae mai multe sute de volintiri
romani, cu cari lupta vitejesce sub stegurile rusesci.
In prima iarna a cantonamentului ostirii rusesci, Tudor
is Cu sine cati-va Cazaci, si se duce la satul Sesesci, unde
locuia Busica ; si nu bate cu parul, de la cap pene la
picicire, in cat ilu face piftie, lasandu-la mort.
G , care iubia pe Busica, reclama la Generalulti

russti, ce stationa in Craiova, cerand mdrtea lui Tudor.

Cap pentru cap," dicea G
Generalul ordona indata arestarea lui Tudor.
In aresta, 'I vine lui Tudor ua idee ingeniOsa. Cor-
rumpe sentinela ce'l padea, si se duce intr'1.0. nopte, in-
sotit de sentinela, Ia amanta Generalului, ua cocdna din
protipendada.
Tudor cade la piciorele ei, si 'I °feral 2000 de rubiele,
negresit din banir luati de Ia Turd; si o raga sä. cera
de la General liberarea lui, aratandu-T si mijlocul cum ar
putea scape. Mijlocul era acesta :
Generalul sa cera G un dar, care nu-'l va costa
nimic ; G nu va refusa cererea ; atunci generalul
i va dice : daruesceimi capul lui Tudor, care ne e de
 20

nfolos in resbelul cu Turcii." G va fi silit sa se

tie de vorbd ; si Tudor este scapat.
Planul reusi de minune.
Inteua sera, pe cand boerii se aflati la jocul de card,
facia fiind si G.... ....... generalul clisse acestuia :
Arhonta, am ay.' fac ua. rug,aciune.
Sunt la poruncile Escelenciei Vastre !
Am sa.'ti cer un lucru, care nu te costa nimic.
Ce lucru? intrebd boerul curios.
Fagaduesce -'mi anteiti, s'apoi iti spuift ; iti repet
insa ca.' nu te costa nimic.
G se sfiesce d'o camdata ; d6r induplecat de ruga-
ciunile boerilor ce erau facia, respunde in fine, clupa pu-
cina gandire :
Fie'ti daruit, Escelenca, lucru care cell.
Generalul cere atunci iertarea liar Tudor.
G se scold suparat, si dice :
'Ml-a scapat hotul ! Astea suntti minunile lui ! A-
vea dreptate bietul tata-met !
Am fagaduit, Escelenca, si 'ml tin cuventul ; porun-
cesce insd, Escelenca, sa, chieme pe Tudor aid."
Tudor este adus inaintea generalului.
A ! hotule ! i clise G AT scapat de la marte,
caci n'am putut strica hatarul Escelenciei sele ; dar mar-
tea credinciosului met/ Busica trebue resbunata."
Si licend aceste vorbe, i trage doue palme 1).
Cu tote acestea, Tudor, cand a luat carma ;ere, ca cap
al miscarii, nu a resbunat contra patronului seri, dupe
cate stim despre faptele see din timpul acela ; dar ur-

1) Dupe Incredintarea D. Ionitg Madan, proprietar din comuna Tarnita, pla-

iul Closiani, districtul Mehedinti, vecing cu Glogova, proprietatea G
Ast-fel numal: se pdte esplica faptul relatat de D-nu Gr. Tocilescu, si co-
municat de D-nu Davila, dupe naratiunea Gener. 1Vlavru. Acesta afirmg, in
memoriele sole, cg, Bind Tudor amenintat cu mortea de Generalu ruse, ar fi
mijlocit in general iertarea lui Tudor.
Vedi discursul D-lui Tocilescu, in Columna lni Traian, No. 8G pe an-
nul 1871.
 '21

mash' G trat6sd si aclr pe Tudor de Ciocotzi.

In prima domnire in Muntenia a lur Constantin Ipsi-
lante (1802-1806) Tudor a fost insarcinat de acel
domn cu formarea unuT corp de volintirr, cu care Ipsi-
lant, dupe cum vom ardta, voia in aparinta sal apere
Romania de peste Olt de navdlirile rebelulur Pasa. Paz-
vantolu ; in realitate insa voia cu ajutorul acelleT ostiri
nationale se pdta." realisa planul sett pentru liberarea Gre-
cilor de sub jugul otoman. Pentru acest sfarsit Constan-
tin Ipsilant a ajutat pe Sirbr pe sub /nand, cu arme si
cumunitiunr, in revolta Sirbilor contra Portir din anul 1804,
negresit cu speranta ca revolta Sirbilor va determina pe
Portal a ingaidui pe Ipsilant la infiintarea ostireT natio-
nale ; iar ajutorul Sirbilor i va fi de .folos cand Grecil se
vor rescula contra Turcilor.
In a doua domnie d'un an a lur C Ipsilante si
in timpul resbeluluT turco-russ aflam pe Tudor biv-vel
comic .i vataf de plaid la Closanr. 1).
Tudor fu onorat de Ipsilanti si cu rangul de Sluger,
negresit pentru serviciilc sole ca comandir de Panduri 2).
Resbelul Russo-Turc (1807-1812) afia." pe Tudor in stare
d'a lua parte activd in acea lupta, al caria resultat fi-
nal avea sal fie incorporarea BassarabieT cu imperiul Rusu;
de si Romani atunci i T versard sangele, ca si alte dap:,
pentru dobendirea drepturilor for nationale.
Acesta speranta facu pe Tudor si pe Solomon (care si
acesta lupta atunci sub ordinile lur Tudor) 3) a repurta
victorir ilustre in contra Turcilor in capul pandurilor, ,
sub st6gurile rusescT. ViteziT panduri ar lur Tudor con-
tribuisera multu la luarea cu asalt a cetater Rahova, si

1) Cum atestg, ordiuul de numire al lui Tudor, cu data din 1806 Decembre 20
care se aft in posesia D-lui Ioan Vladimirescu, nepot de frate al NI Tudor,
despre care am vorbit in inceput. Vedi si Nota N. XCVI.
') Cum atesa semngtura din biletul sea din 1808.
Veg nota No. V.
3) Veil! biografia le Solomon, tiparitg in Craiova la 1862.
 22

la invingerea Turcilor de la Fetislan si din alte localitati ;

pentru-acesta bravura Tudor fu decorat de generalul rus
Cheraloff cu ordinul Vladimir, si onorat cu rangul de pa-
rucic sari officer. 1)
Ca tot d'auna, in &tea russca din resbelul dela 1807
fura multi Romani caril iubiatt sinceramente pe Rusi,
si luptara cu credinta sub stegurile lor, sub comanda luJ
Tudor si Solomon ; ca'ci prin Rusi, ca ortodocsT, ei spe-
rail a scapa Ora de jafurile Grecilor si de crudimile Tur-
cilor ; dar eratt si Romani cari pe faca simpatisati cu
Rusii, iar pe sub ascuns dedea concursul Turcilor, de
la cari speran p6te maT multe foliose de, cat dela Rusi.
Unul din acestia fu Ghita poroclit Raescu (pOte fiind ca
era om reti.), din familia Gornovicenilor. Tudor, care at
associasse, se vede, in planul sea de emanciparea terrei 2)
dar se indoia de caracterul sett, it spiona prin credinciosii
sei; convins de tradarea sa, hotarasse a'l pedepsi, dupe
cum stia el sä pedepsesca pe assemenea cimeni. Raescu
prinse de veste, si ceru iertare luT Tudor printeua scri-
sore plina de umilinta si de caire. Tudor se milostiVi 1i 1
ierta. 3)
Ua scirta mai. trista avu Nicolicescu, care se arata re-
bel pe facia contra lui Tudor, precum vom arata la
locul sett.
In resbelul de la 1807-1812 Tudor facu cunoscintia
cu capitan Iordache 4) a cdruia amicitie avea a'T fi si fo-
losit6re si fatala, cum vom dovedi in cursul acestei istoril.
Cu acea occasiune Tudor facu cunoscina si cu Stroga-
noff, ambasadorul Russiel la Constantinopole, cu care

1) Veg nota lul Capodistria crate consulul rus Pini, in opera lui Prokesch.-
Osten, Vol. III pag. 58-60.
2) Dupti cum affirmA D. Hergot din Tarn4a.
(8 Ve(ti fac simile al biletulul 1111 Tudor atre Ritescu in frontispitul acestei
istoril. VedJ §i Nota No. XCVI.
4) Ve4i discursul MT Tudor cittre Panduri, in Memorial Id Chiriac Po-
pescu, publicat in Bomeintc/ No. 307 pe anal 1862.
 FAC SIMILE
REPRODUCEREA
allt scripture' lui Tudor Vladimirescu.
allaturatului autografu
,441' Yll/imay40,A(cie:dcad,4eiteeerAehfr kkek/
zg1750, -e)1, 4,al> dcw;)6(mer4ii a/riv nie*LA,
ezPa(1- /Jai
i2-- ceec/rbea/ ce'w-er;lac& le/7i ,94eiaL ez

%111744 ce/a,r) caAel ez/ te/-ae'. a4ciA

CZ,
cal/pich ca,A wee40/,
`e7r61W;cC- ruj
Cu,' ccoe/ LP/ em/aibeita4cdAe2/771.(AJ
dt 4Z4,- 4 (Ci2)V dee:&:.fer4-eL/4
5_7/;25 * A/1")41 tZeA e/ g,102wele
cA&fte&ed&,e" ce/ e/
if1272 te chrzinei> t4.e4d-e>c(iitvedzine.%fa/acbc/Ieei
,4o-co ze)a/z/u/X/Pecie/zr cleLgazi-ime,
e/e4/2-a' dai ,c4/1/
A(2
vz-46 ry_ fei gee, 1a cci zn v4_, c a 7' aci/',60zixah-44)

.coPeve--5 zt/r7:Zoa-, azedtel/ oityzed'aui oi/iyzeo e/ caa

ediAl et, '(1./i
,4:4>
4./ Ai ce, 12erreerA' ocao.A
a2/
441-. Osaz erg dc7/ ca/,<zruice
c 1,4* eav c-(,(/-m

g-c?-61I. A dez cane/ edcz%4

aJe/c/ (./1(
ez&e0- lazinea%,dai
,,da>.1te
ca>"

z/.?v,A4&riziu(/'
. P/4
9-5
ceitte,~9-ruze7,0(a/ pdal
ceitA7/z-e e_/? A-d,(/.de/
Ail' ,L
le° e. e-ecwoA,/,derid-e,dc-i;i2e(zinez(%,e(///ina/ceem/
,a,(2-,e(A znua /zi,cbce (tY
pb (-- cr'

C./rzz=z-42- --44,-

a;e,fr l'ayy tAA,111---,e,

C 9ij Zr-e_
eAAr z-ecrA, e-(A( -
q44, -&ip--(.er4r
iiv3a, e407.4,17 154.74V-Te_eA,-
4,114.," * ,et_te. fri Ask- -{.6
Ayir ar° r?-. vw-
-70 ge..e..4,-eci
4-dz,o

cgla4c4e4/3-7.
"4, ezen-fi*,,t Pe-ntru- esplicarea, ace,stuv billett); sci: se °grid: pay. 22.

a et;1176-gza.
--4442/
a/1/2:e/c4SPAQI-ti4 9/C/-2)

Gc.,e-Vi 5
/'? C-ii
 23

tinu mai in urma corespondintd in diferite afacerY, pri-

vate si publice. 1)
In timpul aceluT resbel de sese anT, Tudor esercita multe
crudimi contra Turcilor ; ast-fel ca numele sea devenise
spaima Turcilor, ajungand acest nume pene la urechile
SultanuluT.
De si prin tratatul: de pace de la 1812, se accorda
iertare tuturor Raelelor cari participasera in acest res-
bel contra Turciel, Sultanul insa trimise. pe un Capugil.
cu ordin catre Voda Caragea d'a trimise pe Tudor le-
gat la Constantinopole. Tudor se afla atunci in Bucu-
resci, in curtea lui Constantin Samurcasr, unul din pa-
tronii sei; acesta, afland in Divan despre acel ordin,
insciinp indata pe subt ascuns pe Tudor a se face ne-
vadut. Tudor fugi cdlare la Targujiulur, trsagand d'a
dreptul la Vasile Mungescu, cu care se cunoscea din
casa G , si caruia if destainui pericolul eel a-

merinta. T Mungescu cbiema pe egumenul schitului Lai-

ce se intamplase a se afla atunci in Jit ; imbraca
nitT,
pe Tudor in vestminte calugaresci, ii dete un paseport
cu nume strein pentru trecerea sa peste frontiers ; si
'11 recomanda apoi egumenului a'l tine ascuns in numitul
schit pene va trece pebricolul. Peste putin, Tudor trecu
in Transilvania, side aci la Viena, unde, negre:,3it cu re-
comandatiile luT Stroganoff, facu cunoscintid cu Capo-
distria, represintantul Russiei in congresul de la Viena.
A doua cli dupe plecarea lui Tudor la schitul Lainiti,
sosi in Targu-Jiulur trimisul SultanuluT, insocit de mai
multi Arnauri domnesci, cari din Bucuresci luaserd urma
luT Tudor.
1Viungescu, intrebat despre Tudor, spuse trimisuluT ca
1) Dovada, notele despre Tudor procurate de reposatul Nicolae Ipatescu; iar
mai cu sena ug epistolg a tine Spirea Milea de peste Milcov, on data din 25
Iulie 1838, scrisg din Bucuresci egtre protopopu Cgpleanu, si in care se afirmg
cw intro hArtiile lui Tudor figuredg mai multe scrisori d'ale lui Stroganoff ti-
tre Tudor, scrise in limba francesg, din anii 1817 si 1818, pentru uiL sumg de
bani poste 160,000 lei.
 24

Tudor s'a va4lut prin orasiu, dar a plecat; si ca trebue

sa fie la proprietatea sa din Cerneti.
Negasindu'l acolo , si spuindu-i-se ca a trecut. in Aus-
tria, Capugiul dede foc case! si vie! Jul Tudor din Cer-
net! ; apoi, intalnind in marginea Dundrii un teran, i tdie
capul duse la !Pasia din Rusciuc, assigurandu'-1 ca a-
cesta este capul lui Tudor. Prin acest espedient, trimisul
turc scdpa capul sea. 1)
Acest fapt modificat ii afirmg, si Darzeanu, clicand :
In vremea trecutei resvratiri, fiind acest Tudor coman-
dirti de Panduri, a sdversit multe ucideri in partea locu-
lui; si dupe sd"varsirea resboiului, a fost hotdrat pierclarii;
si cacerdzsdntiu-se in Ora nernt4scd, a mers la Viena, pe
cand se aflati Imperatii adunati acolo ; cand, prin mijlo-
cirile ce au fost avut, s'a ardtat la Imperatul, ce l'a
cinstit cu cin de maior ; si intorcandu-se apoi in tett., pe
la Ruseva, prin mij16cele ce a avut, printr'unul din boerif
cei ales! ai terei, a ramas nebantuit, petrecand cand prin
Craiova, cand prin Bucuresci, pene ce a luat vdtdsia pla-
iului Closanii, din jud. Mehedinti, de la Vornicul de tera
de sus ; dar neputand ddinui acolo, orandui in plain ve-
chil pentru cautarea trebilor vatasieT ; si se afla petre-
cand ca un mosafir in politia Bucuresci. 2)
La 1814, aflam pe Pavel Vladimirescu, fratele lui Tudor,
vataf la plaiul Closianilor, negresit dupe recomand,atia frate-
seri Tudor, care era patronat de mai multi boieri influent!, si
mai ales de Regep Pasa si de Strogaroff, cum am ardtat. 3)
La 1815 iar aflam pe Tudor vataf de plaid la Closiani. 4)

4) Dupe notele procurate de reposatul Scarlat Rosseti, fAcute dupe nisce no-
tice ale liff Vasile Mongit, cu care era striins legat. Vedi si Memoriul lui
Chiriac Popescu, in Bonzanul No. 299 pe 1862.
2) Memoriul lui DIrzOnu, publicat in foiletonul Trompetei CarpOlor, pe
1868., No. 646.
3) Ordinal de numire al lui Pavel Vladimirescu din 1815 Iuliti 20, in posesia
fiuluI seii, D. Ion Vladimirescu, din. Vladimir.
4) Petitia lui Tudor dare Domnul Caragea, prin care cera inapoi bath! ce
didese pentru vatusia plaiuliff, thud ca se lulocuise cu un Ore care Ion Gre-
cescu; si Vornicul riindueste bumbasir (esecutor) pentru implinirea, bauilor cu-
veniff ha Tudor. Vedi anaforaoa lui Isaac Ralet, biv-vel Vornic, cu data
din 8 Iuliu 1815, in condica No. 84 a Arhive! Statuliff pag. 388.
 25

La 1816, iar illu aflam vetaf la acelki plain. 1)

Tudor era temut si respectat de Voda, Caragea, care
consulta adesea in privinta contributiunilor ce voia sa
decretecle, voind a afla de la densul impresiunea ce ar
produce acele contributiunT asupra locuitorilor de peste
Olt. 2)
Cand nu se afla vataf de plain, Tudor I petrecea
timpul la locuinta sa din CernetT, unde traia retras, vi-
sitand numai pe verul set Ionita Burilianu, si pe amiciT
seT Gardareanu si Miculescu ; numai la acestia lua' el ca-
fea si ma" nca, avend incredere deplina in eT ; cad Tudor
era forte banuitor.
Indata ce intra la acestia, Tudor sedea putin jos ; a-
poT se scula, si incepea sa se plimbe prin camera, tacut
si ganditor.
Cand intra cine-va in camera, Tudor arunca asupra'T
ua cautatura scrutatOre si continua apor primblarea sa
perpetua.
Inteua cli dardareanu it intreba :
Me iarta, prietene, Sa te intreb ceva. De ce ne'i
fi seclend jos cand vii la mine, ci te plimbi mere.) ?
Dupe cate-va minute de gandire, Tudor respunse :
Nu sed jos, prietene ; pentru ca pote vine la D-ta
vre ua putOre de Ciocoia ; si nu void sa me scol inain-
tea luT. 3)
Despre .viata .privata a luT Tudor la CemetT, si despre
viata sa publica ca vetaf de plain la ClosianT, batraniT
cariT Tau cunoscut nareasa multe fapte si respunsuri ca-
racteristice, din cariT vom relata cite -va ; cad: prin ele se
pOte cunOste maT bine caracterul si aspiratiunile luT Tudor.
Cu multi- anT inaintea Revolutiunn, Tudor strangea ar-

') Ordinul domnesc din 1816 Aug. 20, pentru buns pa44 a potecilor plain-
ha contra fdditorilor de role, aflat tot in posesia D. Ion Vladimirescu.
2) Dup'd incredinprea D. Petrache Poenaru.
3) Dupg, incredintarea D. Nip, Isvorauu, din Severin,
 26

me, (pistale, pusci si iatagane, pe care le ascundea in

cula dela: via sa de langa CernetT. 1)
Cu mult inaintea revolutiunei, Tudor recruta ba'rbati ho-
taratT si de inimd, cari avean ajute in patriotica sa
intreprindere ; astfeliu isi asocia de timpuriu pe Ionita
Cretr.:scu 2) care se afla si el p'atunci ingrijitor tot la
mosia Glogova, proprietatea G. 3); isi asocia
asemeTs.a pe Garbea, ajutorul seri la vatasia de plait,
in prediva Revolutiunii, si care'l ajuta nu pucin in mis-
carea dela 1821, cum vom arata la locul sett ; pe Ca-
pitan Orleanu, si pe N. Zoican, intimi aT se' ; pe logo-
fatu Radu Miu, ajutorul sett ca vataf de plait', la 1819;
pe Vasile Ghelmeg6nu, pe care '1 a si facut prefect la
Valcea in timpul miscarii ; pe Vasile Mcinga, unul din con-
fidentii si consiliariT seT, boer cu mare influinta in Gorjiti ;
pe Draghiceanu Sirbu, pe Hergot, pe Nicolicescu, si pe
alai ;astfel ca.," la semnalul dat de Tudor, dupa mcirtea
luT Sutu, acestia incepura a recruta Panduri in Gorjiii
si in Mehedinti, unde aces intimi aveati influinta. 4)
Din ac6sta sa invederecla ca Tudor, anca din a sa
junie, cugeta la mijldcele d'a scapa sera de Grecr si de
CiocoT, prin ajutorul Rusier, asteptand numai ocasiunea
favorabild.
Si fiind-ca asemenea planuti nu pot remanea cu totul
secrete, Tudor fu in multe randuri denuntat la Caragea ca
tulburator, si scapa mime prin istetimea sa. Dumnezeul
Romanilor it conserva negresit pentru scopul cel sant al
eliberarit acestui popor martir.
1) Dupb," incredintarea D. Ion Brezoianu, care a fost. multi an): profesore in
Mehedintf, si in intimitate cu lAtrAnul G'IrdIrenu.
DupX D. Hergot, Tudor ascundea acme si in Odurile din plaiul ClosianY, in
timpul at a stat Altaf de plaiti acolo. Acosta ni se pare mai probabil.
2) PArintele D. Al. Cretiescu, fost Ministru de Culte, si Presedinte de Sec-
thine la Cassatiune.
8) DuptE incredintarealui Niculcea BAlAnescu si Dumitrascu Ploscar din Pes-
trio, plasa Motru de sus, distr. Mehedinff, lAtriliff dela, 70 ani in sus.
4) Dula incredintarea D. Hergot dela Tarnica, si a D. Stoenescu dela Baia
(le anthill,. Vedi si Cioranul, Dirzeanu etc.
 27

Astfelt, la 1818, Voda. Caragea trimise la Cerneti un

Buluc-basa domnesc cu treT Arnauti, ca sa ridice pe Tu-
dor. El chiamd pe Protopopul Ionita, deputatul, confes-
sorul si intimul seU, ca sa'r citesca rugaciunea pentru in-
vingerea inamicilor ; apoi iT incredintd cheia case, dupa
cum facea tot d'auna cand pardsia pentru mai mult timp
cami nul seU.
In qiva plecarii, Tudor isi puse uniforma de Parucic
rust, incinse sabia ce 'I se offerise de Rusi pentru bra-
vurile s,i1e in resbelul Turco-Rusu de la 18(7)6-1812, si
se puse in caluciorul de postie, allaturi Cu. Buluc-basa.
Peste doue septdmani, Tudor se inturna singur la Cer-
nelT, spuind intimilor seT ca at fost niste pari nedrepte
din partea vrdjmasilor seT; mai mult nu voi a se esplica. 1)
Bdtranul Grigorie Mungescu, fiiul lui Vasile Mongd,
assigurd ca tot in timpul lui Caragea, Tudor ar fi fa-
cut parte dinteud conspiratie a unor boierT patrioti (ne-
multumiti); Caragea ordona a pune mama pe Tudor, ca
de la ellu sa afle pe capii conspiratiunii; Tudor prinse
de veste si se ascunse inteud butie, in casa boierului
Filipescu ; astfel flume putu scapa de ochiT spionilor,
pang s'a linistit lucrul ; apoi, dobdndind ravas de drum
. de la Spatarie, prin mijlocirea acelluI boer, cu nume si
cu portu schimbat, trecu peste Olt, adapostindu-se la
Vasile M6nga. 2)
Se vede ca inteud asemenea imprejurare afld'ndu-se,
Tudor hotara a pardsi Ora pentru mai multi anT, facan-
du'si si diata. 3) Nenorocire ca diata e fara data ; tre-
bue ansa se fie facuta. nu mult inaintea Revolutiunii, pen-
tru cuventul ca averea de care dispune Tudor in diata.
nu s'a mai addugat dupd aceea.
Inteua qi, pe cand Tudor se afla la via sa de la Cer-
1) Dept relatia D. G. Hristescu din Severin, Vatan ca de 75 de anT, §i care
a trait in Cerneti. pe and Tudor vietuia acolo.
2) Nu cumva bgtritnii confundit acesta imprejurare cu aceea a CavazuluT turc,
Si cu cea descrisrt de Dirzenu ?
3) Vedi Nota No. VI.
 28

nett, servitorir set isr permisera a maltrata p'un marchitan

Evret, care umbla cu marfa prin sate ; Tudor IT dojeni
aspru, observandu-le ca si Evreul e faptura lur Dumne-
clea, si nu trebue batjocorit ; si le ordona strasnic a nu
mar cuteda alter data sa batjocoresca pe verT-cine ar intra
in curtea sa, ca. vor fi aspru pedepsitT. 1)
Tudor, inainte de Revolutiune, ca si in timpul miscarir,
avea servitors fidelT can '1 gateau singurt bucatele , si
care '1 insoteaU callare on unde se ducea.
Pe cand vietuia la CernetT, Tudor avea pe un Marian
ca servitor fidel, in care avea tan.' increderea, si care'l
insotia callare si armatu in tot locul. 2)
Dar D-ta, ce stir sa'mr spur despre Tudor? intrebaiu
pe un batran bogasieru din Cerneti, in cliva de 1 2 A-
prilie, (1872) cand am viditat Cernetir.
Scia atata, D-le, ca. Tudor 'mT a omorat un Caine,
la care tineam mult.
Ia povesteste'mT acesta imprejurare.
Intr'una din Mille, Tudor trecea callare pe langa
pravalia mea, insotit de Marian, ca sa se duca la boe-
rul Gardareanu ; carnele meu musca calul lur Tudor de
picior ; Tudor opri calul si'mr arunca ua cautatura crunta;
apor isT urma drumul, fall a dice nimic.
A doua di carnele musca iar calul luT Tudor ; atuncT
Tudor se intdrse catre Marian, si 'I dise :
Omora.°1!
Marian scOse pistolul de la cobur, si impusca. carnele.
Pela 1809, parspredece Serb! spioni, ce treceai.) regu-
lat Dunarea noptea, ca sa spionese pe Rusr, s ca sa ho-
tiasca, fura prinsi de Tudor ; ell tale septe insl cu mana
sa. Nimeni nu cuteda a se ruga de densul pentru ierta-
rea lor, cunoscgnd firea lur cea selbatica ; dar un Stefan
Columbeanu, ce era fata la acea tragica scend, si care
era om allu luT Dumitru Bibescu, pe care Tudor it res-
1 DupN. relatia d. C. liristescu, din Severiu.
2) Donmul C. Ilristescu, din Seyerin:
 '29

pecta, 1§T puse viata in pericol ; Si luand pe Tudor in

brate, pe la spate, it inpiedica a continua acea macelarie.
Iarta'T boerule, disse Columbeanu tremurand ; iarta'T, pen-
tru suffletul reposatilor parinti aT D-le."
LuT Tudor IT plesni buza de necad, si'l curse din ea
mult sange. Aceasta it linisti 6re cum ; ordona insa a bate
cumplit pe cei lalti §6pte SOrbT ce remasessera vii. Tocmai
dtipa trel clille, Tudor disse ColumbeanuluT, aruncandu-T
ua cautatura crunta: De nu erai om allu Bibescului, to
faceam treT bucati."
Pe Columbenu it apuca frigurile, nu atat de cuvintele
lui Tudor, cat de cautatura luT cea grozava. 1)
In timpul mi§cariT, acest Stefan Columbeanu trimise la
Tudor pe preotul Gg. din NegrenT, ca sa'T dea un bilet
de drum (tescherea, cum se dicea p'atuncT) spre a fi ne-
suparat de PandurT si de ArnautT ; Tudor 'i dete un bi-
let, in care scria : de famillia Columbenilor nimeni sa nu
se atinga, ca sunt fratii mei; Si cine' va indrasni a le a-
duce vr'ua suparare, cu capul va plati nesupunerea lui." 2)
Despre Dumitrache Bibescu (parintele princiului $tirbei)
se dice ca, inainte de i 8o6, fiind arestat de Turci, parit
ca seraschier al Ruilor de catre Brailoiu §i Hagi-EnuA
Tudor ii propusse scape dela arest ; dar Bibescu
respunse : Mai bine sa piara un om, de cat Craiova sa
fie arsa Si robita de Turci." Ella fu dus de Turd la Silistra.
Constantin Ipsilanti, viind domn In 61.ra a doua bra,
mijloci la Papa iertarea lui, Ipsilanti find cumnat cu Bi-
bescu ; pill facu si ispravnic la Craiova. 3)
Crudimile luT Tudor contra Turcilor Si a unor SirbT ca cel
ucci§1 de dinsul, atrase asupraq mare ura din partea Turcilor,

') DupX relatia lui Dumitrache Columbeanu, vgrit cu Tudor, de care am men-
tionat la inceputul acestei biografii.
9 Totil dupa" incredintarea Columbeanului.
9 D. Ion Ionescu, in opera sa agricultura in Mehedinfi, la pag. 665, assi-
gur d la biserica dela schitul Topolnica se aft la 1821 un pomelnic al fa-
milliei Bibescului, Ispravnic atunci la Mehedinti, scris de mitna lui Tudor.
 - 30 -
carii In mai multe randuri it incungiurara in culla dela
via sa din dealul Cernetilor.
In muntele Curilla, ce doming acelle dealuri, Tudor avu
mai multe loviri seribse cu Turcii ; se ved si a¢T urme
de intariri (meterecluri) in acea localitate.
Intr'una din acelle loviri, Tudor fu inconjurat de Turd
de tote partile , si scdpd ca prin minune. l)
In asemenea grele impregiurari, sat cand era suit a se as-
cunde de persecutia Domnilor, Tudor afla adapost in Monas-
tirea Tismana, unde avea amid devotati pe unii din pa-
rintii dela aceasta M-re, cari'l ascundeau cu mare ingrijire ;
cand insa persecutorii sei IT luau urma, el fugea din Tis-
mana,. si trecea muntele despre resarit, acoperit ca si
aciT cu paduri stuf6se ; si se ascundea la un teran cre-
dincios, anume Pau Kiritescu, din ca'tunul Topestii, dis-
tanta' d'ua jumatate ora dela Tismana.
Tudor se plimba atunci pe ganduri, mancand putin si
iute, si vorbind si mai putin.
Intr'o cli Tudor sosi la credinciosul seu Chiritescu fOrte
tulburat ; si fara macar a da clioa buna, incepu sa, se
plimbe prin batatura, cu mainile la spate, in care tinea
un strut 2) incarcat ; ellu ofta merea, din adancul inimei.
Ce ai, boerule ? i1 intreba Kiritescu.
Dupa un cart d'ora de gandire si oftare, primbiandu-se
necontenit, Tudor '1 respunse in fine :
Trai-voiti Ore sa scap tOrra de leprele streine ?
In desert starui Kiritescu de Tudor a se esplica ; Tu-
dor nu mai scdsse nici un cuvent papa a doua cli, and
se furisa din casa, si se infunda in padure ; Kiritescu a-
tunCT i1 urma de departe, veclu scaldandu-se ; dar o !
minune ! Dela capul pieptului, pe sub mana stanga, pa-
ng la spate, Tudor avea ua pata rosie, de latimea si for-
ma unei sabir: era p6te un semn din nastere !
Kiritescu se destainui sociei salle, care banui ca. ar
1) Dupg ineredintarea D. Stretcu, proprietar din Severin
2) Pu§eg scurtl, in for n1 de carabing.
fi ud lov.iturd de sabie turcescd ; dar bdrbatu-sett o facu
sa intellegd c'asemenea loviturd 'I ar fi fost mortals, si.
ca nu putea fi de cat inn semn ceresc ca. Tudor o sa
ajunga om mare.
Ceea ce s'a si adeverit !" observd oftand fiul 1ui Pau
77

Chiritescu, care'mia narat aceasta particularitate curiosd. 1)

Ca vetaf de plaid, Tudor a ldsat suvenire nesterse in
Closiani si in Cerneti.
P'atuncT resedinta vetasiei plaiuluT Closani era comuna
cu acest nume.
In comuna Closiani Tudor avea casg:, morn, ud" sford
de rnosie §i cons'angeni. 2)
La Closiani, in calitate de vetaf de plaid., Tudor me-
dita, in linistea singuratatii, la emanciparea Romanilor,
pradd a Grecilor s'a Turcilor.
Aci Tudor urmeadd sa se fi consultat cu confider*" ca
Garbea, ca Cretescu, ca Orleanu, asupra mijlOcelor de sal-.
1) Dui incredintarea preotuld de mir de la M-rea Tismana, anume Cons-
tantin Chiritescu, biltrha ca de 62 _de anT; ell a aflat acestea chiar din gura
tatilltif self ; si ca copill de dece ani atuncl, a fost tare impressionat si de fi-
sionomia si de caracterul ld Tudor.
2) Casa lui Tudor era pe local nude este adi primhria, si care fu arsh dupe:
invingerea Revolutiunii.
1VIOra este la chte-va, sate de pas)." departe de cash, spre niiadh-di. Se cimoste
inch, urma ziduld fIcut de Tudor, din dreptul easel' phnh la morii, pe mar:
ginea grirliger ce invarteste mOra, spre a o feri de inundatiile riulur IvIotru, ce
urge In uh sutit de past pe sub piatra Callului, spre feshrit. Laugh morn este
nil salcie dare se dice c'ar fi fost shdith din ordinal Ial Tudor, la facerea morel.
In stanca numith a Callului, se vede scmuul truer usi si al unor ferestre:
aci Tudor cugeta a face MI bisericuth, in piatrh, ca cea de in schitul NtiMitestir,
districtul Muscell.
Se, cundste si local varniter uncle Tudor strinssese varul necessar junta
facerea acester bisericuce.
Miscarea de la 1821 n'a -clat pas lui. Tudor a'si realisa picisa sa dorinth.
In fine, spre Nord, este rth pesterh cu stalactite minunate, nude' a fost ascuns
butoiul en tote hartiile lui 'Tudor, private si publice, despre care am vorbit in
prefach.
In fine, la biserica din Closiani esisth penticostarul uncle se afth pomelnicul
reprodus la Nota, No. IV.
Am aflat la Closiad la, 171 Aprilie, 1872, nh femee balrruirt, ca de 80 de anT,
airtime Stanca a lui Nicolae Tivig, varh a sloua a Id Tudor despre mama, pall
chria bhrbat l'a scutit Tudor de bir, ipe and era vetaf de plaid.
 32

vare a fratilor lui de sub jugul Grecului s'al Ciocoiu-

lui ; d'aci trebue sa fi recrutat Tudor bracie 5i inimi care
aveati ajute in realisarea planului sea salvatoriti.
La Cloiani Si la Baia d'aramd trdesc incd bdtrani
septagenari, carii au cunoscut pe Tudor, cum si sdteni
carii au aflat de la alti batriini ce'l servisserd multe tra-
suri caracteristice despre viata Si conduita sa, ca om pu-
blic §i privat.
Ion Talaman, ce a murit in etate de 85 de ani, si Ion
Iosan, ca de Ito ani, sateni din Clop.ni, s'ati bucurat de
Increderea Jul Tudor. Inteua di Talaman ii disse :
Boerule, sa me ierti, sa te intreb ceva. De ce nu
te insori? Sa te statornicesti aid la noi; sa te avem in
tota viata vetaf de plain ; cad e§ti iubit de top', ca boer
drept §i cu frica lur Dumnedeti; ne-ar scapa de Ciocoii caii
ne-ar prada.
Tudor , dupd multe minute de gendire , respunse
oftand :
E! Talamane ! Eft nu sunt facut nici pentru avere,
nici pentru muiere ; sunt facut pentru alt-ceva.
Alta data., Tudor se Intorcea de la BucureKi, insotit
de Garbea si de Radu Miu, confidentii sei. Nciptea po-
possird in camp, langd ua claie de fan ; priponird caii
allaturi, Si le dettera fenu din acea claie. Peste nopte,
pe cand Tudor cu amicii sei dormiau, se pomeni Garbea
cu cine-va cd'l is de per, §i Incepe a'l tdrnui, prohodin-
du'l: ncd cu a cur voie caii for mananca fenul lui." Era
instO proprietarul claii de fen.
Garbea se luptd, dar sateanul era mai Open ; Garbea
era de desupt, si priimea mere" grelle lovituri. Radu
Miu sari sal scape ; dar Garbea scdsse pistolul de la
brew §i'l descarcd in adversarul seri, care caclu mort. A-
pot, incalicard §i plecara.
Bine am facut, boerule ? intrebd Garbea pe Tudor.
1) Dupg incredintarea P. Ionitii IIgldan, din Tarnitg, cIruia '1 a spus aceasta
Insult Talaman.
 N'ai facut bine, fiind-ca era un frate d'ai nostril.
Dar trantellele melte, boerule ?
Tranteala pentru tranteala. Dar ce s'a facut nu se
desface.
Tudor a lasat in Mehedinti suvenire nesterse ca impie-
gat si ca hotarnic ; numai cand nu putea sd impace pe
impricinati, atunci ii judeca, sat' ii trimetea la Isprav-
nicT. 2)
Tudor facea si pe hotarnicul, cum dovedeste ua in-
semnare de mina lui Tudor, fara data, despre trassurile
mosiei Colibasilor, cu suma de stanjeni, si pe care o pos-
sedam noT, data de D. Gr. Miculescu; cum si hotarnicia
mosnenilor Closani, ce o posseda. D. Gg. Popescu (care
posseda si mcira lui Tudor) din Closani; asemenea si
hotarnicia Bali de amnia, din 182o Maiu 3o, partea lui
Manole Gugiu s'a unor vecini. 3)
Ant Tudor, cum si batranul Miculescu (tata D. Grig.
Miculescu) amandoi se bucurati de cea mai bung opinie
in Mehedinti si Gorjin, ca hotarnici onesti si drepti. A-
desea on erati luati ca arbitrii de partile in litigiu, cari
dideati inscris ca se multumesc pe hotararea D-lor, ca sa
scape de judecata.
Pe langa. acesta, Tudor facea si comerciu, atat cu
marfa din Austria, cum si cu vite ce le ducea spre yen-
dare in Transilvania si in Ungaria. 4)
') D. Hildan.
') Dovadg un bilet autograf al ha Tudor, din 1810 Aprilie 30. [Tare vechilid
sal de pita, cu uringtorea cuprindere:
Logofete Radule (Miu)
Pricing de judecata ce are cel ce'ff aduce r6vasiul pentru mosie, sit to
pentru von, mea a o cerceta sad impgca; iar de nu, pe tote pgr(ile, cu
scurt soroc, seIl sorocestf la Isprgvnic. Si scut al D-le gata, Theodor.
Acest billet it possedgm noT, dat de D. Grig. Miculescu din Severin.
Vedi si Nota No. CXIV.
8) Copie dupe dgnsa possedg D. Manole Milcu, ce'i dice si Stoenescu, din
Baea de aramg, si din care am copiat nit parte spre a se vedea redactia ha
Tudor, ca botarnic; in acestg botArnicie Tudor suscrie cu numele iutreg Tu-
dor Vladimirescu, Singer".
') Dupg incredintarea mai multor Walla
 31

Astfel ne putem esplica averea de care mention4dd

diata lui Tudor, cum §i epistola lui Spiru 1Viilea din 1838.
Turcii '1 attacail adesea vasele cu marld, si le luau cu sila. 1)
Ce s'a facut averea lui Tudor ? Nepotul sett nu pos-
sedd nimic dintr'ensa.
Proprietalile salle din Cerneti le possedd D. Garda' -
reanu, printr'un act de cumpardtare dela 1838 ; elle au
fost vendute pentru datorie Care Stat. 2)
Mora si partea sa de movie din Clo;;eani le possedd
D. Gg. Popescu §i mopenii Clo.5ani, prin usurpare, cre-
dem nor; cea -lalta avere urmesd s'o possedd actualiT
proprietari tot prin asemenea mijloce.
Prescriptia fiind trecutd, nepotii lui Tudor n'o mar pot
reclama.
Pe langd alte calitdti, Tudor era §i tema." tor de Dum-
nedeu ; si fiind ca pe atunci cellu mar mare act de pie-
tate cresting era facere de biserici, Tudor zidi cu spe-
sele salle biserica din comuna Prepa, districtul Mehe-
dinV , dotand'o la 18o8 cu tree deci stdnjeni de movie,
1) ug Domnd din Severin, ca de 50 de anT, (15-na Nasta a lui Gg. Iordache)
possedd patru farfurci din marfa lui Tudor, adusti din Austria intr'urt saicd, pe
care Turcii, in dreptul insulei Adacale, a luat'o cu sila, vensidnd apoi area mar%
in profitul lor, dupd cum ne-a incredintat D. Gr. Miculescu. .
Intre hdrtiile D. Ion Vladimirescu, nepotul la Tudor, figureadd, s'ud episteld
a until Dumitra.che K cu data 1835 Martie 3, prin care se constatit judecata
pentru pagubele incercate de Tudor in timpul lui Regep Pasa.
2) Casa lui Tudor din Cerneti, cam in formd de culd, s'a ddrAmat de pro-
prietarul sett, ca pe acellu loc sa se ridice ud, statue his Tudor. S'a luat
45 galb. din vendarea materialului. Dupd cum afirmd uniT, s'a clardmat cu spe-
rangd Gil, se vor gasi haul ingropati in zidurile eases. CeT 45 galb., sub prima-
rul V. Strdmbeanu, s'aii allocat in budgetul primitriei din Cerneff; iar prin sus -
criers s'au strIns numai 180 galbeni. Statua fu tocmitd 500 galbeni. Sperdm
ca, prin initiativa D. Miculescu, se va realisa frumOsa idee d'a se ridica statua
luI Tudor in Severin, dupd cum se crede.
Intre hartiile ce possedd D. Ion Vladimirescu, din Vladimir, figureadd s'ua
petitie a mama salle, Masa, sotia Vistierului Papa Vladimirescu, cu data din
1824 Iunie 5, cd,tre Dimitrie Raleti, Caimacam al Craiovel. Masa se plduge
ca ut) Medelnicer C. Mdlddrescu ar fi pretins dela ea 2114, lei, ce'T ar fi da-
tordnd bdrbatul es, cdnd ea n'avea de eta ua curelusd de movie si doue ran-
dull de vie cu otastind ; iar aces 2114, lei priveste pe Tudor, find datorie cd-
tre Stat, de and era velaf de plaid. Tudor afirmd insd in diata lus ca nu
este dater la nimeni nimic.
 3;4

cumpargi intr'adins pentru acest sarsit. La acea 1).

biserica se afla si portretul lui Tudor, desemnat pe scan-
durd de zugravul bisericei. P'acel portret este scris :
77
Biv-vel Sluger Theodor, comandir."
La 1818, aflam pe Tudor si pe verii lui Merisesci in
proces cu Clucerul Nicolae G , (patronul set din

junie) pentru ua sford de mosie. Clucerul Stefan Niculescu

fu insarcinat cu cercetarea pricinei la faca locului ; cad
G era atunci ispravnic in Gorjiu, unde se afla
proprietatea in litigiu 2).
Tudor a avut mai multe procese 3); de aceea ellu venea
adesea in Bucuresti pentru acelle procese neterminabile cu
G , si venea insotit de pldiasi; ellu sedea aci luni

intregi pentru infd..cisarea la instantele superiOre 4).

In fine Tudor pierdu procesul cu G chiar la
Divanul Domnesc. Coborana scara supdrat, el ameninta
pe boeri cu degetul, clicend
) Vali Nota No. V.
2) Anaforaoa Departamentului drept4tii, din anul 1718, Maiii 16, in condica
No. 89 a Arhivei, pag. 482.
3). D. Tocilescu, in discursul sal pentru Tudor Vladimirescu, publicat in Co-
lumna traiana dela 21 Iuniii 1871, sustine Ca Tudor ar mai fi avut ua judicata,
tot la Divanul Domnesc, pentru plata .intretinerii Pandttrilor in timgul resbelu-
lui turco-rusail de sese ani, de si acele cheltueli privea pe Vodil.Cantu, in vol.
XVIII. pag. 476, din Istoria sa, sustine a Tudor s'a sculat, nu pentru a libera
t era de Greer, ci pentru a sill Guvernul a'l despggabi d'ult smug de lama ce'l
datora Fiscul.
Cu OM silinta ce'ini am dat, 'ml a fost imposibil a aflain Archiva Statului
vre un act relativ la assemenea procesii.
4). 1.1n sAtenii, ca de 70 de ani, anume Vilciu Arvatul, locuitor in suburbia
Serbilor, din nrgoviste, imi dicea la 10 Iunie 1872: Sub Vodg Sulu, cu putin
inainte de Zaverg, afandu-m6 eu cu oile spre pAsiunare la Mums., p'atunci
mosie a boerului Nicolae Vacil.rescu icocoseatu) a venit Tudor cu 13 catane,
toti calari, si s'a to emit cu mine a paste calf for la BAneasa ; si a lgsat jumaate
din catane pentru pup, tailor, iar jumlitate ii tinea Tudor in Bucuresti ; si l'am
ospItat eti cu. lapte si Ural*, facendu'i sorilmea azimg cola in test. Au seclut
caii la pasiuneThourltuai si mai bine, aveld Tudor judecatI in Bucuresci; si
pierclilnd el judicata, s'a dus se se plAng la Fall Sulu; si a fost dat in band
pe scara domnescg; si s'a betej it, bietu Tudor ! Si l'a adus pe maini catanele
la Bgneasa; iar Tudor s'a jurat atunci ca va veni de hat si Grecilor si Cio-
coilor. lar child a venit Tudor in scaun, 's1 a adus aminte si de mine, si a tri-
mis uh catanI de m'a chemat la Cotroceni, si m'a indemnat se" me fac volintiril
a '1 a ajutat Dumneqeil d'a pus sub piciare pe viajrnasii lui si ai terei."
 $(3

Pe unde pun acli coconele vOstre panglicele, vor pune

inteo Ali Oltenil mei curelele opmcilor ! 1)
Asemenea amenintari Tudor le repeta de cate-ori 'I
venea bine.
La cli anteia de Ianuariu 1819, aflandu-se Tudor la
masa Episcopului Ilarion, a clis : rd'oal trai, voiti face
12 perechi de opinci din pielea a 12 boerl divaniti." 2)
La 19 Septemb. 1819, aflam pe Tudor lardsl vataf de
plaiu la closiani, si facand parte dinteua comisiune in-
sarcinata cu cercetarea stramutarii hotarelor de Care Aus-
triad 3), dupe vechiul for obiceiti 4). Cercetarea era provo-
cata de reclama mostenilor Podeni catre Voda Sutu ;
el se prangeu. ca Nemtii le-au cotropit mosia. In acea co-
misiune figura si Iordache Oteteliseanu, ca inginer-hotarnic,
randuit de Caimacamul Craiovel dupe ordinul Domnito-
rului, in care se clicea a se numi om destoinic; iar cer-
cetarea se se faca in taina, fara a simti Nemtii 5).
Aceasta cercetare se facu prin staruinta lul Tudor; la
proba. mai mult despre simtimentul seri de justitie si de
atasament Care sateni 6).
Ca vataf de plaiu, Tudor avu occasiune a se recomanda
teranilar din plaiul Closiani ca impiegat integru, c4ti-
gand asfeliu afectia si stima lor. De aceea Oltenil, carii
1). Dupg increclintarea monahulul Bogoslovu, dela M-rea Tismana, bgtritn ca
de 80 de anT, care atestg cg l'a audit Cu urechile sale pe Tudor dicand acele
cuvinte ; iar Bogoslovul se afla atunci fecior in casa Mitropolitului Lupu, si s'a
dus se assiste gi ellu la acel proces.
2). Dupg incredintarea venerabilulu! Arhiereil Ionichie Evantias, (fost vicar
al Mitropolid, si adi superior al Monastirff Cgmpu-lung) care se afla presinte
la mast cgnd Tudor a pronuntiat aceste cuvinte memorabile.
8). Despre hotarele terei.p'atunei, TOT Tunusli, pag. 92-98;
4). Vedi Nota No. VII.
8). Vedi Memoriul Otetelisanului, la Nota No. XXXV.
8). Intre hgrtiile aflate la D. Ion Vladimirescu, nepotul luT Tudor, am dat si
peste ug epistolg a lui Pavel Macedonsehi cgtre Pavel Vladimirescu, en data
din 2 Aprilie 1820, relativg la acestg cestiune. Pe coperta acelel epistole e scris
de mgna luI Tudor urmgtorele rgndurI:
Pavele, negresit se"Mi trimiff copiele dug jalba si scrisorea cgtre Vornicul
pentru cglcarea muntilor Podenilor. Eatit gi adeverinta; se mi se trimitg, iscg-
litg, pi cu pecetie, precum v6 legati."
 37

sufferissera indoit, si dela Grecr si dela Turd, alergara

cu gramada la apelul lui Tudor, dandu'i numirea de
Domnii, care in gura poporului era sinonim cu liberator.
Pe d'alta parte, bravurele sale in resbelul russo-turcu
11 facura ounoscut Boerilor si Grecilor, carii credeau, fie-
care din punctul sea de vedere, a se servi de densul ca
d'un instrument in rescola ce Russia prepara de mult
in umbra : Boierii, cu scop d'a sfarama jugul Grecilor;
si Grecii, cu speranta d'a sfarama jugul Turcilor. Tudor,
cum vom vedea la locul sett, profita de aceasta ocasiune
providentiala, atat de dorita si mult ateptata de dan-
sul, spre a realisa visul sea de aur, la care cugeta din
cea mai frageda etate. El dejuca planurile ambitiosilor
si inamicilor, dand miscarii un caracter curat national,
lucrand in fav6rea emanciparii Romanilor de sub tute-
la fatala a Grecilor din Fanar, cari un secul intreg s'att
silit, prin tote mijlOcele, a desnationalisa Romania, pe care
o si numia noua Elada, saa fiica Greciei.
La i 821, erati doue partide in tera: partida nationala si
partida fanariotica, care ambele se reclimati pe Russia.
In capul partidei nationale era Gr. Baleanu si Episcopul
Ilarion, cari initiasera in secretul revolutii pe boierii patri-
oti; intre acestia figura Filipescu (Vulpe), Sc. Gradistenu, N.
Vacarescu (Cocoseatu), Campineanu, Malaita Filipescu, Gr.
Filipescu, Stefan Balaceanu, cum si Mitropolitul Dionisie
Lupu. Toti acestia lucrau pe subt ascuns in fav6rea eman-
ciparii tern de sub jugul Grecilor. Menu, Ilarion si alti ca,ti-
va aratara lui Tudor pe fata scopul lor, incurajindu'l a ri-
dica pandurimea de peste Olt, cand semnalul se va da 1).
i) DupI iusga declaratia la Tudor, cum afirmX Vasile Monet in nota ce'mi
a procurat repos. Scarlat Rosetti.
D. Caloianu, profesore din Craiova, assigurti (ca si alti de peste Olt) a Bo-
len): patriot'!" ar fi incurageat pe Tudor chisx cu inscris pentru ridicarea Pandit-
rilor; si a aces scrisfire a for ar fi possedato D. Kitzu, din Craiova, deputatul.
D. Major Burilenu, (nepotul aceluia despre care se vorbesce in diata lul Tu-
dor) assigurI a pArintele BR a possedat jufamintul inscris fAcut la M-rea Tis-
mana intre Tudor ¢i Boierii patriot); cum ¢i na petitie a lui Tudor atre cabi-
!total Russia, (Cu a aria trimittere era insrtrcinat pgrintele maiorultif Buril-
enu) pentru liberarea unchiului acellui Petre Burilenu, ce era arrestat; dar a-
celle hitrtff, din preuurt cu allele, s'ail repos, din nenorocire.
 38

Cassa lui Ilarion erea deschisd lui Tudor de cite orT

venea pela Bucuresci pentru procesele salle s'alle bie-
tilor sateni, amerintati in proprietatile for de Nemti saix
de vecinii lor,' proprietari infiuinti ; astfel Ilarion deveni
mentorul luT Tudor, cum vom vedea in biografia acelluia.
Caput partidei fanariotice era C. Samurcasiti, un Grec
plin de finete, si cu influintd. Ilarion recomandd pe Tu-
dor acestuT fanariot 1), care era cheia EforiT grecesti din
Ora Romdneascd. Prin Samurcas, Tudor fu pus in con-
tact cu Cdpitan Iordache Olimpianul, capul gardei dom-
nest', compusa, de Arrauti.
Complotul pentru mortea luT Sutu se urdi in casa Bd-
leanului; Voda. *utu, avind stiinta despre revolutid, isco-
dea pe autoriT ei, spre a'T denunta Portii. 2)
Boerii patriot', ce'si dedesserd mana cu boerii eteristi,
(dejucandu-se uniT pe altii) find tot): compromise, jurard
mortea luT Sutu.
La acest juramdnt, fiend faca, si Cdpitan Iordache, a-
cesta fu insdrcinat cu ucciderea lue Vodd Sutu la trece-
rea sa din palat la Divan 3) ; Olimpie insa nu cutecid
a'l assasina, de si avea pistolul incarcat pentru acest
sfarsit. Ella marturisi francamente conjuratilor ca., la ve-
derea luT Sutu, cadu maim dupe pistol ; si in loc sa
descarce pistolul in Sutu, ellti 'I facu masinalmente ono-
rile obicinuite. 4)
1). Eliade, Conservatorul No. 1, pag. 63.
Ilie Fotino, op. cit. pag. 5.
Filimon, op. cit. Vol. I pag. 110.
2). Ilie Fotino, pag. 2 si 3.
5). Palatul domnesc, d.upI arderea la 1812 a palatului din Delhi Spirii, era
in casa luT Banu Ghica, tata D-neT Trubetcoi. Acesta casa, din preung cu cur-
tea, incepea dela casa SlAtineanu Ong in casa luT Tache Ghica, (41 dela casa
D. Marinovici, in facia Silrindarului, Ong la ospelul Hugues) ; ear M dos se
intindea Ong in strada Academi', nude e Biserica SAWA Nicolae. Divanul era
in casa Slgtineauu, si comunica cu Palatul printr'un coridor lung de sclinduri)
gi invelit; ear ferestrele respundeati in curtea domueasa.

La perdeaoa domneasa pggea seful gardiei domnesti (numit p'atuncT Bas

Buluc-Basa); ear seful CavaleriT wore se numia Kirk-Sardar.
4). D. Major Papazoglu.
 39

Nereusind cu acest mijlocu, Eteristif insarcinard pe

Doctorul Depalte, Caimacamul Craiovei, a'i invenina fan-
taneaoa 1), din care i se si causa mai-tea.
Capitan Iordache initial pe Tudor, din partea Grecilor,
in secretul Eteriei; insa numai pe jumatate 2). Tudor
facu juramant in biserica sf. Sava, facia. cu Capitan Far-
machi 3), ca va inlesni cu Pandurii sei trecerea lui Ipsi-
lanti peste Dunare, unde are a fi teatrul resbelului, cum
se decisese la Ismail.
Aceasta convenea lui Tudor ; prin urmare, a putut jura;
de si planul Eteriei era formarea unui stat grecescti,
compus din tote provinciile crestine de sub sceptrul Sul-
tanului. 4)
Tudor dar, credeu Grecii, avea a servi de instrument
passivu Grecilor. Din norocire, bunul sea simt, iubirea
sa de patrie, Si consiliile Episcopulur Ilarion, it facura a
dejuca planurile Grecilor, dupa ce se incredinta ca Rush'
nu yin in ajutorul lui Ipsilanti.
In minutul cand Tudor putu spera in ajutorul Russiel,
salvarea patrix sae deveni pentru ellu ua realitate ; in-
cepu dar a se prepara serios pentru lupta suprema..

1). Laurencon. op. cit. pag. 60-64. - Una' istorici insa sustin ca pe Satu I'ar
fi inveninat doctoral Cristari. Astfel, Ilie Fotino, in opera citatg (lucratg maT
malt dupg notitele istoricului Dionisie Fotino, unchiul sea, wort Ia Mil 1821
cum art in prefacg) dice la pag. 3 si 4 a doctoral Mihail Cristari a otrg-
vit fgntgneaoa lui Sata, care, vgdgndu-se in pericol, a chemat pe Depalte
dela Craiova, ca medic al easel', in care avea incredere; Depalte a declarat cg-
tre amiciT set intimi cg tirdig l'a chemat, fiind-cg nici un ajutor nu'i mai
rputea folosi." Mai multi bgrbatY seriosT, care trgesc, (in etate dela 60-70
de ani) sunt de pgrerea mai Laurencon, care a fost martur ocular al evenimen-
telor dela 1821.
2). Gervinus Insurection et regeneration dela Grece (tradusg din germana
de Miussen si Leon Sqouta) Paris 1863. Vol. I pag. 180 si 181.
3) D. P. Poenaru Vecli si Memorial luT Kiriak Popescu, publicat in Ro
nagnul pe 1862, No. 299.
4). Iibicini Principautes danubiennes (I'Univers) pag. 112.
 -SO --1

Prin confident ii ser, Cretescu, Garbea, Miu si altii, ellu

incepu a recruta in secret luptatoti pentru causa sacra.,
dintre fii muntilor, Plaiasi si Vandtori.
Tudor petrecu in Bucuresci mai intreaga tomna anului
182o, insarcinAnd cu pada caselor stile din Cerneti pe
pdrintele D. Ionita Milcu sat Stoenescu, din Baea de a-
rama, dupd incredintarea acestuia ; cdnd trecu peste Olt
ca sd rescOle poporul, Tudor trimise de stire 1V1ilcului
sa se intOrcd la Baea de aramd, ne mai putand fi sigur
in Cerneti.
In fine, cu putine chile inaintea mortii lui Sutu, Tudor
espedie din Bucuresci pe I. Dragulicr, 1) cu scrisore cd-
tre Garbea, ca sd fie Bata ; Cad peste cate-va dile vine
acolo pentru treaba stiutd.
Scriitorii francesi, de si indusi in ercire de scriitorii
greci, numesc pe Tudor run- fel de Mazzaniello roman,
de si fard instructiune; dar spiritul set natural si ca-
racterul set tenace, inlocuiau cunostintele ce'i lipsiat; 2)
Fara trddarea dela Golesci, acest nuot Mazzaniello,
mai norocit de cat cell napolitan, ar fi domnit in Prin-
2)

rcipate, dupa tote probabilitdtile.)

Ne ramane a desirie fisionomia, caracterul, si portul
lui Tudor.
Tudor era barbat serios si gdnditor ; om crept si e-
nergic ; activ si sever ; uneori crud si chiar resbunator, 4).
Scurt la vorba si bogat la minte, dicea Dumitru Cal
(Bresniceanu) din. Cerneti, un batran ca de 8o de ani,
unul din Cdpitanii de Panduri ai lui Tudor. Nici odata ,

nu'l a vedut nimeni ridand ; numai odata se dice cal a

vedut zimbind, dot confidenti aI set, Garbea si Miu.

1). Care trAeste, locuitor in conalua CernovosanI, si in etate ca (1. sutii ani.
2). Pouqueville Histoire dela regeneration dela Grece, Paris 1824 pag. 315.
2). N ouvelles observations sur la Walachie, par F. 0. L. (Laurencon) Paris.
1822 pag. 11-114.
4). Vedi Cioranul, pag, 80, 81, fii 81'
 41

Statura luT -Tudor era de mijloc ; era om legat, cum

se dice, si d'ua constitutie robuSta ; cul6rea peruluT s'a
mustatelor era galben-castaniu ; iar prul era dat pe spate,
in forma de chica scurta., lasand a i se vedea ceafa rassa.;
fruntea lata Si incretita ; sprancene grdsse si cam lasate
Pe ()chi; ochii capri!, cu ua cautatura crunta, ce insufla
respect si frica ; faca smeada, cam prelunga si cam usca-
Ova ; nasul drept Si potrivit ; gura bine facuta.; mustata
gr6sa si tunsa, lasata pe buze : barbia cam rotunda ; yi
un negti pe umerul stang al obrazului. 1)
Portul luT Tudor, in timpul RevolutieT, era :
In cap, caciula dreapta si inalta, de harsie neagra 2)
si cu fundul de postav alb. 3)
Peste camasa purta pieptar cu sireturi negre.
Pe d'asupra pieptarului, dulama incopciata, de culdre
negru-verde, si lunga pang jos de genuchi.
Pe d'asupra dulameT, cepchen pang la bran (un fel de
scurteica, cu sat fara bland).
Gambele accoperite cu poturT strimtr, cu copci si gaitane.
In piciare, cisme lungi la drum, si in oral cu inimeT.
Ua sabie turceassa atarna dupa gat, cu gaitane grose.
La drum purta pistdle la coborul calluluT.
Iarna purta pe d'asupra vestmintelor ua tatarca. 4)
Astfel it descrie, .i in privinta portuluT, D-nu Petrache
Poenaru, care, ca sub-secretar in cancelaria luT Tudor, in

4). P. P. Poenaru, Grigore Mongescu, fratii GolumbenT din Vladimir, si altii

dill Gorjia Mehedinti, astfel descriii pe Tudor, in privinta fisionomiei.
. In formit de uleiti sati stop, numita gilepeascii sell cazaclie, cum o ve-
dem in portretu-bust al ma Tudor, editat de D-nu Major Papacloglu, de si coin,
mai scurtit.
8). Culorea albfi o purta pe Muni. la cficiulit nutnai Domnil si membril fa-
milliei domnesci; culorea rosieopurtaii Velitii boerl si Halea (boeril in funqii);
iar culorea verde, boeril Madill sell Paiaoa (eel retrasi din functie).
4). Un fel de bundit, lungfi si imblunita, strfinsit la spate, cu guleru scurt si
ridicat, avend putinit bland pe la capul inanicilor si prin prejur; era cusutit cu
gititan de niittase (rosiu negru si albastru), imphititii cu fir; ngnecile, lungi si
strimte; si un giiitau gros atitrna la spate, in forma de unghiii, ave'nd in varf
ani Giulia de mittase.
 42

curs de doue lung cat acesta a guvernat Ora, seclend la

CotrocenT, a putut sal observe d'aprOpe si cu atentiu-
ne, in cat sa i se intipareasca adanc in memorie si fi-
sionomia si portul lul Tudor.
Pentru pada sa, .Tudor luasse urmatorele masuri:
Bucatele i le gatea Preda Pandurul, in care avea de-
plina incredere. ')
Infiintasse uä. garda personals, de veua 5o de Pan-
dud, devotati si bravi, sub comanda unul capitan Serb
de incredere, anume Chiriac Popescu. La unu semn dat,
aces gardianr eseat ca din pament, si esecutati ordinele
salle.
Ea se numia garda ucciderii. Afars de Tudor si cat T-
va intimT, nimenT in ostirea sa nu banuia esistenta eT. 2)
Tudor avu geniul sett cellu bun si geniul sett cellu reit:
geniul bun fu episcopul Ilarion, care 'T insemna linia de
conduits, si care redacts mai tote actele salle publice. 3)
Geniul sett reti fu Udriski, secretarul consulul austriac,
care a jucat in drama dela 1821 rolul de Mephistofeles.
grin capit Bulgarilor din ostirea sa (Macedonski si
Prodan) Ipsilanti spiond mai tarcliti miscarile luT Tudor; prin
eT revolts ellu pe Capitanii de PandurT, cu cari Tudor fu
prea aspru. Prin tradare, ca Cuza Voda la II Februarie
1866, Tudor putu fi luat la GolescT de Capitan Iordache
din mijlocul ostiriT selle, si trimis la Targoviste, unde fu
assasinat in secret, cum vom arata pe larg la locul sett.

1). Dupg notele re'posatului Nicolae Ipgtescu.

2). Cioranul, pag. 42. In ceea ce privesce costumul roqiu anti acelai cg-
pitan, cum dice Cioranul, nu se pOte admite; cacT altfel nu'si ajungea scopulti
peutru care era infiintatg d'a remA,nea incognito.
Kiriak Popescu, in Memoriul sell, nu aratg rolul ce a jucat ellii in ostirea
lui Tudor; ins Cioranul, si N. Popescu [din Musetesti, distr. Argesiu] affirmg
ca Kiriak era seful gardeT de padg si de uccidere.
8). Vaillant dice, in vol. III din Istoria Romania, ca §i consulul Frances Zalic
l'ar fi ajutat pe Tudor cu consiiiele sone.
 FAMILIA IPSILANTI.

Famillia Ipsilanti a inceput a juca un rol politic pe

scena Romaniei pe la finele secolului trecut.
Alexandra Ipsilanti, mosul sefulta insurectiunii grecesci
dela 1821, fussesse in doue-randurr Domn in Romania
(1773-1782, si 1797-1798). 1)
Administratia intel6pta a acestul Domn lassasse suve-
nire placute in Romania. Istoriculu Balcescu dice ca
ellu fu unul din DomniT fanarioti caruia Rorrianii sunt da-
toff recunoscinta pentru imbunatatirile ce a facut, reor-
ganisand la 1775 vechile remasite din armata rom'ana. 2)
Dupa 1798 eat traia retras la Constantinopole, unde era
respectat de top', fiind consultat de Turd in multe ces-
tiuni delicate. In timpulu domniei sale, avussesse de
secretar pe celebrul Rhiga, care era in intelegere cu
Bernadotte, ambassadorul Franciei la Vienna. 3)
Dupa caderea VenetieT, Rhiga se dusse la Triest ca
sä se intellega cu Bonaparte in persona, in privinta li-
berarii Grecier; fiiind prins cu tate hartiile s6lle de po-
litia austriaca, Rhiga fu trimis la Belgrad.
Ipsilanti offeri lui Kehaia Bey 15o mii franci, prin agen-
t). Despre administratia lul Alex. Ipsilanti, vedi istoria lui Tunusli, tra
dussii de d. Sion, pag. 167.
2). Puterea armata, de Balcescu, pag. 66.
8). Leake Recherches sur la Grece, 1814; pag: 84.
 44

tul sett din Constantinopole, pentru rescumperarea Jul

Rhiga ; dar nici aurul, nicr intervenirea in favdrea lur
Rhiga, din partea lur Pasvant-Oglu §i Ali -Papa, nu'l sca"--
pard de la m6rte. Pa§a. din Belgrad it omori cu altr cinci
asociatr ai seT (1798). Murind, Rhiga disse:
Am aruncat samanta; compatriotii mei vor cullege la
tinip fructele libertatir." 1)
Un Domn ca Alexandru Ipsilanti, care avea de secre-
tar pe Rhiga, §i de Ministru pe Ienachita Vacarescu,
urma sa aiba sentimente nobile §i aspiratiunr frum6se.
Fiul sal. Constantin intrecea pe totr orientalir dup'atuncr
prin cultura §i istecimea sa, dupe opinia diplomatilor con
timpurani.
Visul sea de aur, ca §i al tata set, era lterarea Gr.e-
ciei prin ajutorul unei ostiri dintre supu§ii imperiulur turc,
in care Grecir sa figurese ca avan-garde ; ins'a puntul
sea de rediniti era Russia.
La 1797 aflam pe C. Ipsilanti dragoman al Portir; el
incuragia atunci pe Turcia in politica sa ostila contra
Francier.
In urma triple alliante dintre Prussia, Russia §i Anglia,
veni pe tapet cestiunea insulelor ionice (1794) ; C. Ipsi-
lanti fu aprOpe a reu§i se puny pe Grecil din celle §epte
insule sub suprematia immediate a Turcier; dar Russia
intellesse gandul set, §i reu§ind a le pune sub protectia
Russia mijloci la Porta departarea Jur din dragomanat,
esilandu'l 6re-cum pe tronul Moldaviel (1799-1801).
Peste pucin, Romania fu bantuita de revolta Sirbilor
§'a Jur Pasvant-Oglu ; Boerir it cerura la Porta de Domn
(4 Octombre 1802) in urma promissiunir ce ellu le dette
ca va reorganisa o§tirea nationala.
Dupe ce assigura lini§tea in Romania despre n/valirile
rebellulur Pap', printr'un tratat de pace incheiat cu Pas-
vant-Oglu, ellu incepu a se occupa cu organisarea o§tirir ro-

'). thovirolt. Op. cit. vol. I pa.g: 8 7 5i 88.

 - 13 -
manescr, cu care credea ca va realisa intr'ua cli visul sett
de aur; pentru acest sfarsit, interveni la Porta., si pe langa
Prussia si Russia, a consimti la formarea uner militir na-
tionale, sub cuvent d'a indbusi tulburarile din Rumelia
s'a feri Principatele de ariarhia Pasilor rebelli ; invita
tot d'odata in secret pe Russia a occupa celle duoe Prin-
cipate ; el spera ca numar astfel P6rta ar da consimti-
mantul set la formarea ostirir nationale.
Russia insa, intellegand gandul set, se oppusse; si'l
legana cu promissiuni pang s6 pota profita de prima
occasiune spre a se servi de Ipsilanti ca d'un instrument
pentru planurile sale de cutropire,
In revolta Sirbilor, C. Ipsilanti '1 ajuta pe sub manA
cu arme si provisiunr, tot cu scopul d'a decide pe P6rta
a'r accorda voea d'a infiinta ua ostire roman6scd, si cu
speranta in ajutorul Sirbilor, in cast d'ua resculare e-
ventuala a Grecilor contra Turcilor.
Porta, simtind necredinta lur Ipsilanti, hotdri sai om-
m6re. La acesta contribui mult Sebastiani (18o6), repre-
sintantul lur Napoleon langa I. Porta. C. Ipsilanti prinse
de veste si fugi in Russia, asilul tuturor rebellilor con-
tra Porta' ; tatal set insa, bdtranul Alex. Ipsilanti, in e-
tate atuncr ca de 8o de ani, pldti cu viata sa necredinta
fiiulur sea care Sultanul.
C. Ipsilanti reusi in fine a face pe Russia sa declare
resbellu Portir, propuindu'I unirea Principatelor sub domnia
sa, si un corp de ostire rus6sca. in Romania pentru a
tine in frail pe Turd. Budberg modifica planul lur_ Ip-
silanti ; si atuncr acesta se incredinta de perfidia Cabine-
tuluT dela Sant-Petersburg, care lucra numar pentru pro-
priul set. interes ; pleca dar din Russia fOrte suparat si
Para congediu.
Cu declararea resbelulul, boerir din Moldova it alles-
sera. Domnu ; dar Russia se oppusse.
La i 8o6, C. Ipsilanti figura in ostirea rus6sca, ca co-
mandant al unui corp de 20 mil' RusT; si se batu vite-
 -46
jesce contra Turcilor, contribuind mult la rescula Sirbi-
lor ; ellu reusisse a rescula si pe GrecT, cand fard veste
se incheia pacea dela Tilsit (1807), prin care Grecii fury
abandonati lards): in voea sot-tel.
Din minutul acella, Ipsilanti fu pus sub privigherea po-
licieT rusesci ; astfel on -ce intellegere din parte'T cu SirbiT,
Grecii si RomaniT, fu paralisata.
Desgustat cu totul de Russia, C. Ipsilanti se retrasse la
Kiev, unde si muri la 1816, lasand cincT copiT, intre nari
Alesandru, capul miscarii grecescT in Principate la. 1821.
La mortea sa, ellu glisse copiilor sei
Nu uitati cä, Grecii, ca sä. path. deveni liberT, nu tre-
7)

bue O. se raglime de cat pe fortele for propriT.4

La intrevederea luT Napoleon I cu Alesandru I, dupa
pacea dela Tilsit, cellu d'anteiu qicea despre C. Ipsilanti:
,Cunoscii proiectele selle. Ellu ne insala pe amanduoT,
nsi lucreza numaT pentru himerile selle. 1)
Balcescu IT imputa ca. nu s'a tinut de promissiunea data
Boerilor, ce Pau alles Domn numaT in vederea infiintarii
ostiriT nationale. 2) Am veglut ca nu voinca, ci putinta 'T
a lipsit d'asT realisa promissiunea : cabinetul russu s'a
oppus la ac6sta cu denadinsul.
Venim la Alesandru C. Ipsilanti. Acesta este nascut la
1783 in Fanar, dupa uniT 3), iar dupa altiT la 1788 4),
si dupa al ;iT la 1792 5); ellu mostenisse dela tatal sea ideile
sale despre liberarea GrecieT. Priimi ua educatiune ingri-
jita in Academia military din Petersburg ; la 1809 intra
ca officier in garda imperatesca de cavallerie; in resbe-
lul franco-russ inainta la rang de major, pentru ud bra-
vura ce facu in orasiul Polock ; iar la 27 August 1813

1). Gervinus, op. cit. pag. 80-83.

2). Puterea anima, pag. 70.
2). Baritz, Gazeta Transilvaniei, pe 1871, mina 126.
4). Memoire mu to Grece par Raybaud, pag. 189.
5). Gervinus, opera citatii, pag: 84.
 47

in batallia dela Dresda, 1), unde pierdu braciul drept 2),

fu inaltat la rangul de colonel si adjutant allu imperatului
Alexandru ; in fine, la 1817, aj unse general-major si co-
mandante allu unei brigade de Hussari.
Acesta este Alexandru Ipsilanti catre care Csanto se
adressa la 1819 spre a priimi ca sa jace rolul de genera-
lissim al Eteriei; Csanto trimissese la Ipsilanti pe I. Manu
verul set; der Ipsilanti refusa.' la Inceput. Famillia sa recla-
masse dela Porta averile sale, secuestrate in urma mortii
mosului set, revendicand Inca. si ua suma de mai multe
millione cu titlu de compensatiune. Russia sprijinea pre-
tentiile selle ; si Ipsilanti spera ca cel pucin averea pa.-
rintesca i se va restitui, 3)
Priimind ua asemenea sarcina, Ipsilanti facea un act de
neinteresare si de devotament ; dar uita consiliele tan,
set, d'a nu se redima pe Russia, care urma sa 'I ins-
pire neincredere, precum inspirasse si tan.' sett la finele
vietei stile, .

Ipsilanti priimi in fine sarcina, dupa ce se incredinta ca. in

Eterie figurat chiar agenti consulari Russiel, 4); ceea
ce'l assigura si mai mult despre concursul Czarului in a-
cea miscare.
Astfel, la 12. Aprilie 1820, Csanto it denumi, fara sti-
rea- collegillor sei, general inspector al Elena, cu titlu de
'Evee'yertzogi.
I dette tote conturile, hirtiile si corespondinta Eteriei,
trimitend collegilor sei procesul verbal Incheiat cu acesta
occasiune. 5)
Dupa opt chile, Ipsilanti invita la masa pe Capodistria,
1). Alta- flit ca la, Culra; de essemplu, Pouqueville, Histoire dela regenera-
tion dela Greee, pag: 307.
9. Inteua 1i, Czarul, compliMentandu'l pentru acestri bravurA, i c,lisse :
De al' fi stat in Turcia, nu ti s'ar fi intemplat acestg nenorocire.
-- Sire, respunse Ipsilanti, la Tura cineva nu pierde mina, pierde capul; $i
Intr'un mod rusinos. Op. citat, pag: 189.
3). Gervinus. op. cit. vol. I pag: 165.
4). Baritz, op, cit pag: 126.
9. Gervinus. op. cit, vol. I pag: 166-167,
 IS

care'l incuragia in hotarirea sa, incredintendu'l ca, dupes

prima lovire ce va da Turcilor, Russia se va vedea si-
lita a ajuta pe Greci. Ipsilanti voi a vorbi Si Czarului;
dar Capodistria se oppusse, dicend ca sa'i dea lui un
memoria, pentru ca sa'l presinte ellu Czarului ; si res-
punsul ilu va avea peste opt Mille ; dar peste opt Ole
Capodistria i declara ca n'a avut curagia a citi Czarului
acellu memoria; si ca crede ca Russia nu e dispusa a
declara resbel Turciei, cad s'ar pune in conflict cu An-
glia ; Si ilu consilia a nu demissiona din armata russa,
spre a nu slabi effectul moral allu intreprinderii selle. 1)
Ipsilanti, sub pretest d'a cere un congedia illimitat,
se dusse a sonda singur pe Czarul, pe care'l intalni in
gradina imperials dela Czarskoe-Sello.
Ce faci aci ? AT aerul trist ! illil intreba monarhul
in limba francesa.
Ipsilanti, aratandu'i ua fruncia ce Linea in mans, pcite
cu scop, recites aceste versuri:
Pauvre feuille dessechee,
De to tige detachee,
Ou vas-tu?
De cine sunt aceste versuri? intreba Czarul,
D'un frances, Sire ; dar se pot applica la tcgi Grecii
nenorociti, cari retacesc de seculi prin lume, murind de-
parte de caminul lor, pe pa.mentu strein !
Tot esaltat ! Nu visedi de cat patria!
Ei bine ! Veci avea inteua di ua patrie. Nu voia muri
mulcumit daces nu voitt face ceva pentru bie0i mei Greci.
N'astept de cat un semn ceresc ; illu voiu descoperi eil,
sail mi'l vor arata Grecii. Dar mai anteiil cats sä fie
demni de fericirea la care aspira. Trebue sä pot 'dice
Europei: nVedeV? Ei cer libertatea, si "
1). Gervinus, op. cit. pag: 167.
Dovad4. c Capodistria l'a incuragiat in acea intreprindere, este a Philimon,
in opera citatA [vol. I pag. 129.] affirms cX la 1834 Viaro, fratele luT Capodis
tria, a mat pe Philimon a menagea pe fratele sell in istoria sa.
 49

- Ei o cer, Sire. Interpret fidel allu dorintelor lor, cu-

tecl a le depune la pici6rele M. V.
Trebue sa, me gandesc. Ua ghiulea asvarlita pe
Dunare, ar pune tOta Europa in foc.
A ! dace ua privire a M. V. ar cadea peste terra
mea! clisse Ipsilanti lacramand.
Atunci Alexandru miscat, lase sa'i scape aceste cu-
vinte
Ridica-se Grecii in patria lor, (qu'une levee de bou-
cliers se montre en Grece), i Cazacii mei vor alerga in
ajutorul lor. u 1)

Estract dinteurt epistoIX justificativii, a lui Al. Ipsilanti care Czarul Ni-
colae, din 14 Ian. 1828,-cu septe dille inaintea mortii Belle, reprodusrt de Ales.
Sutu in istoria revolutittna grecesci pag. 36-88.
Ipsilanti terming acea epistolit astfel: acesta e adev6rul, pe care nu'l pot
desnatura omul sand sa, afiI facit cu mdrtea."
Vedi si Philimon, op. cit. torn. II. pag. 224.
4
 EPISCOPIIL MARION.

Episcopul Ilarion, bulgaro-grec de origina, 1) s'a nas-

cut la 1777. EducaPa 'Si a facut-o in cassa Mitropoli-
tului Dosithei ( 793--- 8io), care 'lit facu §i arhi-diacon.
La i8o8 fu hirotonit preot §i arhimandrit de care ec-
sarhul Gavril, cand se numi si egumen la Monastirea
Dellu, unde eclu egumen pang la 182o.
La 1820, Ilarion fu alles episcop de Arge 2); si in mi5-
carea dela 1821, jucd rolul de consiliar intim al lui Tudor.
Pe la 16 Mai, acellas an, Ilarion trecu cu' boerii in
Transilvania, unde sec1u rand la 1828.
Ilarion cunoscea bine limba slava, ellena, francesa si
germana ; si ir4ellegea limba latina, turcesca ti i italiana*.
Era singurul orator bissericesc p'acelle timpuri. Unul
din elevii seT a fost reposatul Episcop de Bdzeu, parintele
Dionissie Traianopolu, care a fost arhidiacon alu lui Ila-
rion ; asemenea si arhiereul Evantias a fost diacon al seu.
La 1823, viind in scaunul domniei Grigorie Voda Ghica,
Ilarion fu invitat a se inturna in terra, sere a occupa
1) Tatg-seg era bulgarii din Silistra, care mai Vardiu veni in Bucuresci, $i
se fgcu bgcang; insurandu-se cu ug Grecg din Ianina, ngscu intre alff copil si
pe Ilarion, care pe nume mirenescu se dicea Ilie. Dupg incredintarea D. N.
Poppescu dela Musetesti, dist. Argesil, care l'a servitil dece ani, ca grgmhticii
si feciorg in cash.
2) Ve4T actuld de allegere, eondica No. 99 din Arhiva Statului, pag. 32.
 ,51

scaunul episcopal, ce vaduvia de trei anni ; Ilarion refusa,

temandu-se negresit de cruclimea Turcilor, ca unul ce
luasse parte activa in revolutiune, dupa instalarea luT
Tudor la Cotroceni.
MOrtea lui Sawa era anca .pr6spata, si acea morte jus-
tifica proverbul roman :
Nu to increde Turculul."
Proverb ce datesa dela contactul Romanilor cu Turcil,
si care devenisse ua acsioma, prin calcarea tratatelor de
Turd, prin omorirea lul Brancovenu, a lui Mavrogheni
si a1 T, si prin introducerea regimulul fanariotic.
Ilarion trimisse din esil luT Grigorie Voda Ghica ua e-
pistola in care '1 conssilia a fi la inaltimea missiunil selle,
5i l felicita pentru urcarea s'a pe tronul lul Mihai.
Acea epistola probesa: gradul sea de cultura, si sim-
timintele selle de justitie si de patrie. 1)
La 1828, Ilarion intra in terra d'odata cu RusiT, pro-
tectorii seT. Trecussera opt annT dela mortea luT Sawa,
si Turcil nu se mai gandeati la Ilarion, care sfida acum
necredinta TurculuT la adapostul baionetelor russescl.
Tot la 1828, ella isi relua scaunul, in urma mortis Episco-
pului Grigorie (1823-1828) ; si pastori turma sa 16
annT, murind la 7 Ianuarie 1845, in etate de 67 annT. 2)
Ella fu pentru Tudor, dice Eliade, ceea ce este ual,
rMusa pentru poeti. Dupa felul Muse, ressuna si car-
dele ; dupa principiele amesticale a le luT Ilarion, se des-
nvolta si Tudor, d'ua parte coeterist cu Grecil, de alta
Roman si pandur in totsi. puterea cuventuluT ; si cand
nveni timpul actiunii, invinse natura sa de Roman." 3)
Un Frances erudit ce visita Bucurescif in timpul dom-
nieT luT Alexandru Ghica, fu intrebat de vornicul Michail
Ghica, (Ministru de interne).
8 VedI Nota No. VIII.
2) Episcopulii reposatU de Buzeu '1 a fticutil oratia funebd, dupI care pone-
anti coppie.
Conservatorulti Pe 1856, pag. 63.
 --- 52 ---

Cum ti s'a parut Episcopul Ration ?

U. bi6liotec resturnalei, respunse spirituelul frances,
(une bibliotheque renvers6e).
In bibliotheca lul Ilarion figuraa toti scriitoriT, sacri si
profanT, din diferite epoce si de diferite culorT. Libra-
rul Valbaum era insarcinat a'T trimite tote thrtile ce pri-
mea din streinatate, lard deosedire. I placea mult lectura.
In casd, in Adunarea nationala, in calatorii, dioa si nap-
tea, in tot locul, ilu vedea cineva cu cartea in mand.
Ca cella mar invetat d'intre ArhiereiT dup'atuncr, Ra-
tion era insarcinat adesea cu facere de discursurl pe la
Mille impardt*i, §i mar alles cu oratiuni funebre.
Ilarion indeplinea adesea sarcina MitropolituluT Neofit,
care era tot sufferind, cum si a MitropolituluT Grigorie.
Cu occasiunea primer cline a anulul 1843, urmand a
felicita, dupa obiceit, capul BisericiT pe capul Statului, I-
larion fu insarcinat de Mitropolit cu redactarea si citirea
discursuluT catre Domn din partea CleruluT.
Discursurile de felul acesta urmaa sa fie vedute mar
anteia de Ministril respectivi, spre a se censura, s'a se
putea tot d'odata prepara respunsul DomnitoruluT la a-
celle discursuri ; si fiind-ca Ministril de sub regimul regula-
mentelor nu &at asa trocops0 ca Ministrii de sub regi-
mul constitutional, sarcina for o indeplineaa in genere
subalterniT, sau altii mar competinti de cat densii.
Ministrul Cultelor dela 1843, insdrcind pe D. Petrache
Poenaru, directorul Scdlelor pe atunci, cu controlarea dis-
cursurilor priivit6re la Cler si la instructiunea publica, si
cu redactarea discursulul ce avea sa pronunte Logofatul
bisericesc cu occasiunea anului nuoa.
D. Poenaru, cerend EpiscopuluT Ilarion discursul sea
din partea MitropolituluT, Ilarion ills trimisse insotit de
urmatorul billet, care caracterisa pe acest Arhierea, cu
spirit glumeca si ironic.
 FAC SIMILE
anti s c rip tur ei Episc opului
ILARION ARGESIULU,
amievi si con8iliera zzztunzi cillti liw 71tdor Hadintiresetz

I) X
ti

64i V Gt 44 - 6 ae.i-4442(--16/
I (4) ip-
1--"-
Cr.-7 ft
r--/-175
&VC, - & e,,64. tee.
avi 0,0 Zelj 4--a-e
f4
,t0LA

5 eZ.14
,"t; el4v4/>4V trAt
5 Cz- -179 -ee
1"r-C't9ere4, 419 4..;0
) N_t .4 P61-iC 49'a
1,19 A_,z, 44,41C/

111 Wi". reproclacerea; si eisplicarea ac estai auIDgrafU la pag 52-53.

 -- J1

Domnule Cltecer !
Eu, cu tote viditele de vii i morti intr'aceste Mille, dar
cum am putut, am gatit pentru dioa viit6re sorcova-ve-
sela (povestea batrana a copiilor in dioa de anul nou);
i dupa fagaduiala, v'o alatur ca s'a" o vedeti; gi indrep-
tata arni o inapoiati; ca, dupa placere, s'o cant cu foc,
la vreme Si la loc, fiind sanatate. A)
Al D-VOstra
Bata spre slujbl"
Ilarion. Argegu.
Dekembrie 29, an. 1843.

Un alt discurs al lui Ilarion, pronunciat la Mitropolie

in dioa de 21 Mai, in presinta Domnitorului Alexandru
Ghica, s'a Consolilor, a facut mare sgomot. Ilarion, pe
care natura, cultura, positiunea sa socials, iar mai alles
sprijinul ce afla in cabinetul russ, it facea independinte
Si curagios, Ilarion spunea in biserica, in audul Domni-
torului, c5, toti dregatorii comit abusuri ce compromit tro-
nul, abusuri ce merits a fi pedepsite, in interesul tronu-
lui i allu terrei; Si ellu, ca cap all Bisericii, credea de da-
torie a face cunoscut acelle abusuri capului Statului, ajar
in templul lui Dumnedet, allu caruia flu prea iubit s'a sa-
crificat pentru adever si dreptate 2).
Prea putine din discursurile sale s'ati conservat, fiind-
ca Ilarion nu pastra coppii dupa densele 3).
Vom relata cate-va trasuri caracteristice alle acestuT
arhieret originalu.
Cand mergea la Adunare, obicinuia adesea a dice fe-
ciorului, dandu'T haina sa spre pastrare:
1) Acestil biletil autog,rafil ni s'a comunicatii de D. P. Poenaru, si se ail in
posessiunea nostrit; am respeetatil puntuatiunea si ortografiea autorului.
2) Dnpa incredintarea D-Itf George IOnidil, fostii professore de limbs along
in collegiulti SiIntului Sava.
3) idem D. lonicA Popeseu dela Badulesci. dist. Dambovica, care a servit
 54

Tine-o bine, sa nu 'V o is Logofetul (bisericesc). 1)

and trecea cu trasura pe langa Curtea judecdtorescd,

Ilarion striga cuciului :
1\15.nd, me, iute; c'aici e codru Vlasier 2).

Inteua di in Adunare se discuta chestiunea separatiunii

metoselor de mandstiri, propuindu-se a avea si metOsele
egumeniT lor.
Ilarion, care era d'acesta parere, clicea collegilor sei :
"ATica ilig xai agyr5g tie ecg.g pevozeg-lag 3).
In alta c,li, tot in Adunare intrebuint5;nd boerul fancu
Rosseti cuventul trosteritatea terrei, boerul Pand Costescu
intreba. pe Episcopul Ilarion, ce sedea allaturi cu densul :
Ce spune alla cu trospo,a terrei?
Dice ca s'a imputit terra, si ca trebue se o impros-
patdm, i respunde Ilarion cu seriositate 4).
Cu occasiunea uneT marl serbatori, poporanil din Cur-
tea de Argesa se miraii veclend ca nu se canta. docsolo-
glna 5); un notabil se appropie de scaunul episcopal, do

pe Ilarion dela 1832 pina la mertea sa, ne a assiguratil ca strinsesse discursu-

rile selle, pe care Ilarion le arunca, §i le-a possedatii pina la 1847, egad s'ai
arse d'odatg en locuinca sa.
Possedgm dela Ilarion duo discursuri funebre, tipgrite, unulg pronunciatil
la mortea Brancoveanulul [30 Aprilie 1832] $i altul la mortea Mitropolitulta
Grigorie [Iunie 24,- 1S34]. Possedgm si discursubl pronunciatil tag de Ilarion
cu ocadiunea bine-euventgra steagurilorg ostirii romlnesci, ¢i publicatg in Cu-
Romcinescii din acelg anti, pag. 304 305.
Possedgm Inc dong ruggeiuni manuscrise, ce se atribue tot lui Ilarion, din
care una, cu data din 1834, incepe astfeliii:
,,Manea-vor sgracii ¢i se vorg sgtura; iar Ciocoii voril flamanc.i, batilI Duni-
nedeu I"; ruggciune ce o canto, favoritulti seu PavelS, fratele D. I. Popescu de
la Badulesci, in audulii Boerilorg.
Cea d'a doua ruggciune, cu data din 1814, e contra Boeriloril $i a Mitropo-
lituldi Neofitg, pe cari'I dg prin tgrbgeelg.
In privinta manuscripteloril selle, nu s'a gi<esitu nimicg. Ug corespondincg a
lui Ilarion cu cabinetul rusesc, $i chiar cu Nicolae Pavlovici, s'a arsil de Mi-
tropolitul Neofitg, dupg stgruinta ArhierculuT Samuil, locotiitorul lui Ilarion,
dupg mertea acestuia. D. N. Popescu, dela Musetesei, a stat fact la arderea a-
cellorg hartiT, dupg cum insusl m'a assiguratg.
1) D. P. Poenaru.
2) D. Constandinescu, professore de theologie la seminarulii centralit
2) D. Gg. Ioanid, fost profesor de limba elleng.
4) D. P. Poenaru.
2) Mrire intru eel de sus lui Dumnedeg !
 55

rind a afla dela Ilarion causa acesteT cXlcarT flagrante

a tipicului ; Episcopul i respunse serios :
NoT obicinuim s'o canam la urma.
Serviciul divin se terming., si docsologhia nu se canta.
Mare mirare din partea evlaviosilor, cari fury invitati in
salonul episcopal.
Dupa cafea si dulc6c5., Ilarion ordona." sa viie Pavel,
favoritul sea.
Canta, Pavele, docsologhia, i ordona. serios Ilarion.
EvlaviosiT se scold totT in picidre, 41 indrept6sa ochiT
Care resarit, unde eraa santele icOne, si se preparg, a
asculta cu religiositate frumosa cantare. Peste asteptarea
lor, auda pe Pavel cantand :
Bata.'T, Domne, pe CiocoT,
Cum ne bat si eT pe noT,
Mugur, mugurellu
Nu scim cum se va fi scusat originalul Prelat .d'acestg,
farsa ce juca oilor selle cuvintatore ; cad nu ne-a spus
cello ce ne-a relatat faptul 1); ceea ce putem affirma este
ca volteristul Vadica, cum -'lu numiati inamicit set, nu prea
tinea compt de critica.
Ilarion iubea mult pe Muscali, si se silea a le dovedi
acesta la ort -ce ocacliune ; dar si Muscalil illa iubia.0 nu
mat pucin, si 'I accordau orT-ce cerere possibila. Daca.
Ilarion n'a reusit a se face Mitropolit, in treT randuri,
cand cu allegerea luT Dionissie, Grigorie si Neofit, causa
este ca n'a voit a da banI la BoeriT allegatorT; iar la
1822, Rus' n'avea influinca, si apot Ilarion se afla atunct
la Brasiov ; dar nicT Grigorie Vodg. Ghica, ce era serios si
evlavios, nu ar fi consimtit la acesta, chiar de s'ar fi a-
flat in t6rrg. Ilarion, si cu ton. procopsela luT.
Cand a visitat Chiseleff catedrala dela Curtea de Ar-
ges, Ilarion l'a intampinat cu onorurT domnescT, pronun-
tand chiar un discurs in limba francesa, in care esagera
1) D. G.g. Ioanid, exprofessore de limba elleurt.
 56

forca Russiei, esprimand recunostinta Romani lor pentru

ca'i a scapat de iataganul turcesc. 1)
Discursul set avu efectul dorit. Boerul Iordake G ,
esilat de Kisseleff la Episcopia de Argesiii, pentru plas-
tografie, fu graciat prin mijlocirea luT Ilarion. 2)
In basa protectiunii rusescT, '41 permitea Ilarion multe
sarcasme contra boerilor, de cite on '1 venea bine ;
dar si Boerii, la randul lor, isi resbunaii, tratrandu'l de
Lufon si de voltenst, si nulti allesserd, de cite on fu al-
legere de Mitropolit.
Alesandru Voda Ghica se incerca prin Camera a in-
cassa averile Manastirilor pamantene ; dar afla mare op-
positie din partea Episcopilor, mai alles din partea lui
Kesarie al BuseuluT si din partea lui Ilarion Argesiul.
Ilarion respunse LogofetuluT bisericesc, trimis de Ghica
a'l sonda in privinca acesta:
Nu sunt nici smintit, nisi copil, nisi risipitor, ca se
me puneti subt epitropie ; en pot dovedi ca am intre-
buintat banif m'anastiresci in folosul casei.
Boerul Mihalescu, logofetul bissericesc, rapport& luT
Voda Ghica respunsul luT Ilarion.
Nu'Vi am spus eu, clisse Ghica, ca n'o scoti la calle
cu Ilarion ?
Nu Ilarion, ci Kessarie, observa Mihalescu, a is-
butit in Adunare a face se ramaie veniturile iar pe mana
lor, cat vor trai acesfi Episcopi. 3)
Ce gindea el (Mihalescu), clisse Ilarion confidentu-
luf sell (d. N. Popescu, care ne-a relatat faptul) cä. o
sd me faca lefegia? Credea ca nu me pricep ce se'i
respuncit !"
1) D. N. Popescu dela IseIusetetf. Acesta ue spuuea iuca, ca intr.ug di, cu
nn ton profetic, Ilarion 11 assigura cg peste pufin llu01 vor prandi in Un-
garia; iar Dacia, Serbia, Montenegru, etc, vor fi uii Critie sub un Muscal. Ome-
uiT hminaci preyed viitorul cu 100 anT inaiute, dicea Ilarion. Chic va triti
p'atuncT, va vedea §i se va incredinfa.
I) D. N. Popescu dela Mqetesci.
3) I). Gg. Ioanid, ex-professore de liinba elleint.
 b7

Cu tote acestea, intealt.a. imprejurare, Ilarion fu umilit,

si n'avu curagiu a respunde, cu tota presenca sa de spirit.
Dupa trecerea sa in Bra§iovil cu Boierii liberati de
Tudor dela Belvedere (uncle statura inchii doue luni a-
prope) Ilarion se dusse, insotit de BoierT, a da ua visia
fostuluT Mitropolit DositheT, (patronul set), care se trassese
in Bra§ov dupa ce pierdusse scaunul arhipastoral.
Cum it veclu, Dosithel ii lua in respar, faca. cu Boierii;
neputend infrunta p'acestia, Dosithel infrunta pe fostul
sea czracii.
Ce cauti aici? Aid e locul ten? sail in terra.? AT scu-
lat norodul contra tirranilor luT, i apoi ii la§i pe mana
paganului! In loc se imitesT pe Patriarhul martir, i pe
membriT Sinodulul din Constantinopole, carT au murit pen-
tru religie si libertate, to dosesci in terra streina, ca nit
putand Aferim ! Nu'ci e rusine !"
Ilarion nu respunse nici un cuvent, fiind ca respecta
pe patronul seu, pentru multe cuvinte 1); dar pleca in-
data. infuriat.
Sosind la locuinca sa, el 11" varsa. focul necaclului in
inima confidentuluT seu (d. N. Popescu, care ne-a relatat
faptul). Acesta incepu sa rida.
RichT, secatura! (r6ads, zazogigtze) i observes Ilarion
superat. Dar acum nu maT sunt sluga luT ca se me infrunte
ast-fel, faca. cu Boierii.
Me iarta, prea Sante ; dar nicT ua faptA fait, plata!
De cate orl si prea Santia to m'aT infruntat pe mine,
faca. cu Boierii, ara. sa fin vinovat.
Ilarion tacu ; i incepu a se primbla prin camera. pe
ginduri ; apoi ;Esse in fine :
AT dreptate !
Cu cate-va Mille inaintea mortis selle, dupa ual bolire
de doue luni, in care se topia ca cera,'Ilarion ordona. sa
i s'adduca." sipetul in care pastra zapisele selle de datoriT,
') DositheY a lAsat prin testainentu venitulii uneT marl" nioOT pentru trimi-
inittere de juni in aeademiele din Europa.
 58

celle mai multe din partea cellor scapatati ; dupa ce le

rupse, ordona sa le arunce in foc. Acelle creance se pu-
teat urea la. vr'o 2000 galb. 1)
Ast-fel era Ilarion, amicul intim al luT Tudor, pe care
acella ilu cunotea de cand cu resbelulti turco-russu
(8o6--81 2), cand Tudor se fa." cu cunoscut Romanilor prin
bravurele selle militare contra Turcilor.
Ilarion scria, in limba francesa, petitiunele luT Tudor
catre Cabinetul russesc, si mai alles Care Stroganoff.
In acelle petitiuni, Tudor se plangea Ruilor contra
luT Caragea, ca se codesce a'T plati celle 4o miT lei ce
guvernul russesc pussesse la calle a i se da din Vistierie
pentru cheltuelile fa." cute de Tudor in resbellul dela i 8o6;
cad cu baniT seT intretinusse ellu cite -va miT de Panduri,
cu ajutorul cdrora RussiT repurtassera mai multe victoriT
contra Turcilor. 2)
Cand venia in BucurestT, Tudor tragea d'a dreptul la
IlariOn 3). Voda Caragea 11 poftia indata la Curte, prin
Bimba5a Taca, in caleKa ; Si vorbia cu densul multe
ore despre alle terrer; iar cand ilu intreba Caragea :
ce dice lumea despre mine ?u Tudor 11 lauda, de inte-
res i de politica.", cad avea multe procese. 4)
Catre sfir§itul domniel luT Caragea, Tudor lua curagiu
a dice Gospodarului :
Maria ta, am atT fac cunoscut ceva, daca imi dai
voie.
Vorbesce, arhon Sluger ; to ascult cu placere.
Dar sa nu fie cu supdrare Marie Talle.
Vorbesce fara t6ma, arhon Sluger.

1) Pupa incredintarea P. Ionia, Popescu dela Bb-Aulesci, care affirmg rota cii
Ilarion depussese la casa Iacovencului uX sunlit de pe.ste sese mii gallt. pe cari
'1ar fi sfetirisit, dupa mdrtea lul Ilarion, Logoletul bisericesc dup'atuna. A-
cesta se 'Ate constata din registrele VistiereT din anulii 1845.
1') Pupil incredintarea d. N. Popescu dela Musetesci.

9) Care sedea in casa pitrintesa, la stanga pinil a nu urea la Mitropolie,

4) D. N. Poppescu dela Museteci.
 59

Peste pucin se implinesc ceT spate ani aT domnier;

si pina a nu pleca, bine ar fi sa scapi opinca de lude,
cu care se fac marl catahrisis ; cad tot cei saracT pldtesc,
iar cei mai cu stare se dau dupa, spate. Te-ar bine-cu-
yenta norodul ! Asemenea, bine arfi sä. puT la calle, pina
e§ci in scaun, sa se faca §oselle prin terra, pentru in-
lesnirea callatorilor s'a marfurilor, dupa.' cum am veclut
prin terra nemtesca, pe unde amn callatoritu si et, de
multe ori.
E! Arhon Sluger ! ofta Caragea. NuIT cunoscT terra,
de si escT nascut si crescut aid. Dar cu cine sa le facT
astea ? Cu Boierii ? Dar stir cate masuri bune am luat la
inceputul domnieT melle ; si pe tote le-au zadarnicit Bo-
ierii. Daca.' erati unit! §i patrioti, ei ar fi fost Domni, iar
n'ar fi venit GreciT domnT in aste terri.
Cand star cu eT la sfat, tote se fac ; dar cum esa din
sfat, numai gasesci duoT Boieri uniti intr'un gand.
Gandul for e numal chivernisela si hotia
In terra Romanesca, arhon Sluger, duoe lucrurT nu
poti gasi dreptate, si feciorie
:

In terra asta trebue se te gandesci numaT se facT stare,

si se te dud s'o cheltuscT in alte terrT !u. I)
Tudor ramasse pe ganduri. Spuind luT Ilarion impres-
siunea ce'T a facut cuvintele lui Caragea, Ilarion i respunse :
Are cuvent Caragea! Are mare cuvent Carageal..
Daca. BoieriT ar fi ceea ce erati Boieri'i sub Miha! Vi-
tezul, in scaunul terrer ar fi adi domnT Romani, nu Greci. a
Dupa uä. gandire de cate-va minute, Tudor, primblan-
du-se prin camera cu mainile la spate, disse in fine :
Trebue scurtati d'ud palma, totT cati sint Boieri
divaniti; alt-fel nu scapa terra de Greci si de CiocoT.
Daca te-or lasa Mistrecii (Rusii), observa Ilarion,
ridend.

1) Caragea, terming cu uu proverb, care coutine cuviute indeceute, dar care

esprimlE fidel ideea sa.
 su

- Pana sa vie el', 'I am si scurtat pe sub barba ; si

creclti ca nu le ar parea asa reu nici Muscalilor. 1)
Inca de cand Ilarion era simplu arhimandrit, se silia
a cultiva spiritul luT Tudor prin narrarea faptelor acellor
barbatT din alte Terri, cari se sacrificassera pentru eman-
ciparea patriei for de sub jugul tirannieT. Tudor simtia
mare placere ascultand asemenea istoriT; si clicea ade-
sea luT Ilarion :
Ia maT spune, popo, istoriT d'allea cari 'mT plac mie. 2)
Tot Ilarion trebue sa fi pus pe Tudor in contact cu
Lazar, esplica.ndu'T scopul acestuia prin infiintarea scOle-
lor romanesci 3), si folosele ce au. addus romanismului
barbatiT eruditT de peste Carpati, fie mireni fie clericT,
prin operile for differite, cari au contribuit a destepta in
inima Romanilor simtirrentul de patrie si de libertate ;
Ilarion in fine urmesa sä. fi esplicat lui Tudor scopul re-
volutiuniT frandese dela 1789 si al congreselor dela Viena,
Laibah, Tropail, etc ; in fine, cum slice Eliade, Ilarion a
cultivat acea natura bruta, dar bine organisata, al caruia
spirit era adapat in filosofia religiuniT crestine, caruia
sufflet concentra sufferincele seculare alle unui popor in-
treg. Intr'adever, Ilarion a fost capul miscariT dela 1821,
iar Tudor bracul acelleT miscari, atat de fecuncla in re-
sultatele sele.

') I). N. Popescu dela Musetesci. Ilariou a impiedicat pe Tudor a uu taia,

pe boierT, cum hotarasse acesta cut juramituta, dupa cum vom arata pe larg la
loculil
1) P. Pocnaru.
") VINT Nola No. IX.
 CAPITAN IORDACHE.

Cdpitan Iordache era la 1821 in etate de la 45 pane

la 5o de anni. El era din muntele Olimpului, de unde
i numele seti de Gheorghe Olimpianula ; se distinsesse
in resbelul contra lui Ali-P4a, Si in revolutiunea Ser-
bilor de la 1803, luptand pentru independinta lox sub ves-
titul Haiduc Velcu Petrovici, cum §i in resbelul Ruilor
contra Turcilor dela 1811, luptand sub generalul Cutu-
soff, sand a Si fost decorat cu ordinul Santa Ana.
Cdpitan Iordache era antipatic lui Savva. Acesta avea
multd esperiincd Si judecata sandtassa ; nu se putea derd
sufferi unul pe altul, pentru deosebirea de caractere i
de vederi. Savva nu era de idee a incepe lupt a fdrd
concursul Russiei, pentru cuventul ca. Grecii erail dege-
nerati printeua sclavie de seculi; Si, lipsitr de tote, nu
puteau tine piept unui imperiu ca Turcia. Capitan Ior-
dache '1 respundea :
nGrecii nu pot reui de cat prin eI insi§i, si trebue sd
profits de on ce occasiune spre a se emancipa; cad.' nu nu-
merul, ci bravura decide adessea de victorie." Si aducea
de essemplu pe Sulioti. Din causa acesta Iordache
banuia sinceritatea lui Savva ; esperienta a justificat pe
deplin temerile Ale.
Tata cum se esplica antipatia, neincrederea, ura instinc-
 62

tiva a lui Iordache contra lui Savva; acesta la randul sea

ura pe Iordache tocmaT fiind-ca era d'un caracter opusu:
unul era Vulpe, altul Let, unul franc si leal, altul ipocrit
si tacut ; unul modest si marinimos, altul vanitos si vin-
dicativ. D'aceea martea lui Iordache este admiratd chiar
de inamiciT lui; pe cand tots dispretuesc conduita lui Sa-
va, care a meritat sarta sa. Irritabil si entussiasmat,
Iordache a contribuit mult, prin curagiul si initiativa sa,
la inceperea Revolutiunii in terra Romanescd, inlesnind
lui Tudor mijldcele d'a incepe miscarea. 1)
Savva recunoscu meritele militare alle lui Iordache in-
tr'ud epistold catre Ipsilanti, cu data din 9 Ianuar. 1821,
clicend despre densul cd e mana dreptd a Eteriei, fiind-
cd se bucurd de reputatia unui om prudinte si espert in
resbel ; el este totul in Romania ; si chiar p' acella d' aci
(V oda ,Sulu) dacd ar vrea, l'ar putea sacrifica." 2)
Esteriorul lui Iordache era simplu si modest, anuntand
mai putin de cat pretuia in realitate.
Dotat cu bun simt, cu mare curagit, cu caracter franc,
c'un naturel fericit, si c'ud inirna generassa, singura lui
instructiune era esperienta ca.pa.tata pe campul luptelor.
Ella ura din instinct pe tirani, si in parte pe impilatoriT
patriei salle.
Dupd mdrtea Haiducului Velcu, spaima Turcilor, sub
care Iordache facu primele incercdri militare, si pe care
'1 admira cu drept cuvent, ella lud de socie pe vdduva
lui Velcu, mai mult de recunoscinta catre acesta, de cat
de simtire pentru femeea lui. Dupd terminarea resbelu-
lui Turcilor cu Sarbii, si al RuSilor cu Turcii, Iordache
se stabili in terra Romanescd, asteptend momentul d'a se
massura cu Turcii in lupta pentru independinta GrecieT.
Caragea, precuind calitatile selle militare, it culmd de fa-
voruri, dandu-i rangul de Serdar ; der Iordache refusd,

1)Filimon, op: cit: vol: T. pagina 93.

2) Idem, pagina 260 261,
 63

creclendu-se mai onorat a ramanea simplu capitan, titlu

ce i se parea mai glorios, fiind cdpatat cu bravura sa
pe campul luptelor de indipendinta. 1)
In privinta bravureT s'a patriotismuluT seU, vom vedea,
in cursul acesteT istoril, ca nisi unul dintre sefii EterieT
din Principate n'a luptat Si n'a murit ca capitan Iordache,
consecinte principiilor ce professa, si verbal .i in epistolele
salle, reproduse de Philimon, si care respird cellu mai
sincer Si infocat amor de patrie .i de libertate. 2)
Un scriitor frances it descrie ast -fel:
77
1VIica de staturd, slab de constitutie, d'ud apparinta
nulla, Si c'ua fisionomie ordinara, dar bray soldat, dand
multe probe d'ud rarra bravura. 3)
Terminam biografia luT Capitan Iordache, cu us tras-
surd ce caracterisd pe acest bray soldat.
Pe cand multi se gateau sa fuga din Bucuresci, la a-
propierea ostirii luT Ipsilanti s'a luT Tudor, bietii locui-
tori spaimantati se adressau, uniT la Sava, altii la Ior-
dache, ca sa le inlesnesca carre pentru transportarea fa-
miliilor for peste frontiers.
Capitan Iordache ordonasse unul 'arnaut de sub co-
manda sa a duce un carra cu cal* la unulu din cunos-
cutii seT, care voia sa fuga. Cati-va arnauti d'ai lul
Sawa i smulgu carrul cu forta ; Si arnautul lul Iordache
rapport64la faptul acesta sefului sea. Acesta pune mana
pe pistolul de la brad.
De ce aT lassat sa is carrul? it intreba Iordache
furios.
Cad eT erati ijece, si ea. unul.
De ce n'ai murit, luptandute ?
Mi -ar poruncit ?

1) Memoriile lui naybaud, vol. I. pag. 257-288.

2) Filimon. Vol: I pag: 248, 252, 341. .
8) Laurencon. op. cit pag. 113-117.
4) Comunicat de D-nu C. Aristia, unul din MavroforiI lui Ipsilanti,
 - 64 -
Capitan Iordache tidied mina dupa pistol, multumit
d'asemenea respuns de Spartana.
Cu asemenea osteni, Iordache a luptat in Moldova u-
nul contra u5. sua; si a terminat viaca sa printr'un act
heroic in Monastirea Secu, dupa cum vom arrata la lo-
cul sea.
 CAMINARUL SAVA.

Patria lui Sawa este insula Patmos. La 1796 el veni

in Bucuresci , si inrolandu-se intre arnautiT 0,0,-cdodza ,

inainta repede.
Subt Alexandru Moruz, adoua domnie (1 799-18.31),
rebellul Pasa Pasvant-Oglu trimise pe Cara Mustafa se
prade Romania mica ; Moruz ordona luT Sawa a merge
cu 200 arnauti in ajutorul lul Ibraim Pasa, trimis de Porta
cu un corp de ostire ca se pedepstsca pe rebellul Pasa.
Cara-Mustafa fu allungat peste Dunare.
Mai tarcliu, Moruz trimite pe Sawa cu 500 arnautT in
ajutorul luT Beligrad-Valesi, insarcinat de Sultanul a attaca
cetatea Fetislam, ce era in possesiunea lui Pasvant-Oglu.
Sawa unesce la CernetT trupa sa cu &tea luT Beligrad-
Valesi ; si trecend Dunarea inteua napte, attaca fart]. veste
Fetislamul, si'l coprinde.
Sub MihaT Sutu, urmasiul luT Moruz (1801-1802),
Sawa priimesce ordin a merge contra NegodinuluT , in
fruntea uneT ostirT de 1500 de Turd si Arnaud. Sawa
bloceasa cetatea; Pasvant-Oglu trimite in ajutorul cetatii
un corp de ostire, pe care Sawa it infrange si'l silesce
a se retrage. Cep[ impresuratT sunt silitT a se preda.
Pasvant-Oglu irritat, trimite pe la Calafat in Romania
mica pe Manaf-Ibraim si pe Hassan-Sali cu 2500 ostasT, ca
5
 1;1; -

sa'si resbune contra Romani lor de pierderea Negodinului.

Mihai Sutu, inlocuit cu Alexandru *to, a doua dom-
nie (1802), trece in Austria ; Sawa cu 400 ostasi ales'
trece in Rumelia, si se pune in serviciul lui Tersenico.
glu ; apoi, din preuna cu Pehlivan-Pasa, bate pe rebellul
Manaf-Ibraim, 8i'l gonesce de la Tarnova, precum si pe
Ghiaur-Hassan de la Gheni-Pazar.
Alexandru Sutu (1801), trecend domn in Moldova, chia-
ma pe Sawa si'l face seful garde' salle. Sawa curata
Moldova de ho'.
El ocupa acel post si sub Moruz (1802), pe care'lii in-
soti la Constantinopole, dup. destituirea sa ; infra apoi
in serviciul lui Chiosse-Ahmet Effendi, Kehaecla lui Mustafa
Bairactar, ce era in lupta cu Ontazoglu de la Vidin. Aci
Sawa se lupta vitejesce, si silesce pe rebellul a se re-
trage ; apoi ataca. pe Ghiaur-Hassan, ce coprinsesse din
nott Gheni-Pazar, zi'l constrang-e a incheia pace. In lupta
acesta, Sawa este ra," nit, si se opresce la Sumla ca sa
se vindece de ranele salle.
Alexandru Moruz (1806), viind domn a doa bra in
Moldova, chiama pe Sawa si 'r incredinteda iarasi pos-
tul de cap al garde' salle ; dar resbelul russo-turc silesce
pe Moruz a fugi la Constantinopole, unde it insotesce si
Sawa.
Sawa intra apoi in serviciul lui Mustafa-Bairactar, si
remane la Giurgiu din ordinul acestuia. Mustafa, uccis de
Ianiceri, este inlocuit cu Chiosse-Ahmet, care ordona lui
Sawa a coprinde Gabrova, Dranova si alte cetati bul-
gare, si a suppune si Tarnova, ce se resculasse.
Sawa atunci schimba stapanul, si pune sabia sa in
serviciul Pasilor rebel', luptand contra Portii. La Tar-
nova ela lupta 48 de ore contra unel orstiri superiare
turcesci; apoi." fuge ndptea, cu ce' ma' ales' soldati, si
trece la Rusciuk.
Aci iar schimba stapanul ; si se lupta sub Bosnac-Aga
contra Rusilor ce ataca Giurgiul.
 1;7

Acosta fapta i atrage gracia Sultanului. La Giurgiu,

Turcii inving pe Rusi ; si Chior-Vizir, spre rasplatire, im-
braca. pe Sawa cu caftan, dandu-T decoratia de our nu-
mita Ce/cnke, si facendu'i present un cal dintrar ser, si
o pensie pe tOta viata ; iar Sultanul it onoreda cu ran-
gul de Bimbasa al Ianicerilor.
La Rusciuk, Rusii ii attaca in doua randuri, si Sawa
se lupta cu bravura.
Dupa incheierea pacii, Scarlat Calimah, Domnul Mol-
dova (181 2 1 8I 8), it is in serviciul sett, tot ca capu al
g-arda domnesci, onoranduilti cu rang de Serdar. In curs de
sopte annsi, Sawa curala Moldova de hoti, ast-fel ca. Diva-
nul Moldaviei, spre recunosciinta, i acorda impamentenirea
cea mare, clandu-i-se de Calimah si rangul de Camina,r.
Dupe abdicarea Domnului Calimah, Sawa it insotesce
la Constantinopole, de unde vine in Bucuresci, si se re-
trage in viata privata. Cu banir ce stransese, isir cum-
pera uä. cassa. 1)
Incarcat de onoruri, el petrecea ua viata de Pasa, fiind
considerat pentru luxul, vitejiile si liberalitatile selle. 2)
Sawa avea ua figura placuta s'un aer impuitor ; dar
era fall si ipocrit. Cu tote acestea, bravura sa facea sa
i se erte luptele selle contra crestinilor. Ostenii de sub
comanda lui, bine platiti si bine echipati, aveatt un cult
pentru densul, in cat el se bucura de tOta increderea lor. 3)
In Domnia lui Alecu \Todd Sutu, Sawa era coman-
dantul cavaleriei usiOre, compusa de arnauti.
Dupe mOrtea acestuia, numindu-se Domn iar Scarlat
Calimah, Sawa lucresa inteascuns pentru stapanul sett
care'l culmasse de favoruri si de bani, declarandu-se pe
facia in favOrea lui cand se incredinta ca Rusii nu trecu
Prutul cu Ipsilanti.
1). Cassa hli Inintil-rea, Unit bisserica din maltalaoa. Protopopului, (01 casa
d-110 Csenocrat), si care, (WO, mortea lui Sawa, a treeut in stilpanirea frate-sett.
'). Philimon. Vol. I. peg. 93, 261-265. Vedi ci Istoria Daciei de Dionisie
Fotino, Vol. II. peg. 410.
3). Laurencon pag. 113-117.
CARAVIA, FARMAKE JIANU i CARJALItT.

Ne ramane a (Ace cite -va cuvinte despre cdpitanii de

al doilea ordin ce s'au distins, unii prin eroismul lor, altii
prin cruclimile si viciele lor, in miscarea de 'la 1821, al
cdriea teatru au fost Principatele romane.
Capital' Caravia, in etate de la 50-55 de anni, a-
vea ud facia repulsive si amenintatOre; statura, scurta si
pocitd; ochii mici Si rosii, scotend flacare de furie si de
turbare ; un tigru sub figura de om. Servisse in gradele
de jos din armata rusesca. Sub Caragea, ajunsesse Bu-
luc-Basa (capitan peste 1oo). Ipsilanti, la 1821, pentru
macellaria Turcilor de la Galati, in loc dojenesca,
fiind ud fapta contrarie ordinelor s6.11e, si tot de odata
nefolositore si vadnadtare causei sacre, it inalta la grad
de General. Caravia era dominat de viciul betieT
si al hotiei, strangend sume marl din jafuri. Conduita sa
in timpul mi';;;cdrei a fost conforma cu caracterul si tre-
cutul seu. 1)
Ciipitan Farmalie. Ca si Carjaliul, el fu un vestit cap
de bandit): ; crud cu Turcii, carora le jurasse vendetta
neimpacatd, insa bray ca soldat si ca eterist. Era de sta-
tura inalta, faca amenintatore, si numai rani, in cat nu
se putea tine pe piciare; altiT it puneau pe cal; odata
'). Laurenson pag. 116.
 69

callare, era un diavol inOelitat, clice biograful sea, bra-

\rand celle mai marl pericole ; glontele nu se lipea de el,
parca ar fi fost dres, cum clice Romanul. De la 18o6-
1812, el a cornis in Romania, ca si Carjaliul, talhdrii neau-
dite, mai mult contra Turcilor. Cu tOta. silinta Rulc,3ilor
d'al prinde, el nu putura pune mania pe densul.
Companion nedespartit al IuT Capitan Iordache, Far-
make n'a voit sa asculte pe amicul seta'. la M-rea Secu,
unde Turcil ii blocassera ; ci se preda puind, temeia pe
prornissiunea paganuluT, care it spanclura. 1)
Jafurile Grecilor si cruclimele Turcilor dettera nascere,
dupa resbelul russo-turc de la 181 2, la multime de bande
compuse de haiducT, bulgarl Si romanT, cari se insarci-
nara a resbuna societatea, ca holT de codru, pene sa
pata sa o resbune un Tudor ca revolutionar.
Intre aces haiducT, ce'T mai vestiti fura, in terra Ro-
manesca, sub Caragea, Carjaliu si Jianu ; unul Bulgar, al-
tul Roman. Amenduoi luptara pentru causa sacra, Jianul
in tabara lul Tudor, Carjaliu in tabara luT Ipsilanti.
Viata Jianulul este descrissa. de Vaillant. 2) Ea este
forte interessanta din multe punturi de vedere ; numele
Jianulul e f6rte popular in Oltenia.
Cargalta. Bravura .acestuia ajunssesse proverbial..
Rapirea socieT selle de catre un Turc, it sili a se face
bandit, jurand m6rte Osmanilor. Numele sea deveni spai-
ma Turcilor. La 1821 Fevruarie, chernand Ipsilanti sub
stegul sea pe toti cari simpatisail cu causa Grecilor, Car-
jaliul vorbi ast-fel companionilor seT:
Fratilor, de patru anni impartim placerile i pericolele
haiducieT; in Moldova, ca $i in terra Romanesca., am data
de lucru destul Poterilor ; si am resbunat multe jertfe
alle CiocoiuluT s'ale paganuluT. Am fost multamit de voT.
Adi insa ye las ; ora neatarnaril a sunat pentru cre§tini;
trebue se facem resbel TurculuT p'ua scara mai intinsa.
1) Laurencon, pag. 117.
2) La Roumania voL III pag 234 - -235. Veil #i Columva No. 4, 1873.
 70 -

Ipsilanti este la Focsiani ; Tudor e la Craiova. Allegeti;

sunteti liberi. Cine me iubesce, viie cu mine."
Mihalake, unul din capitani, si maT milk de jumatatea
trupei, trece in partea Carjaliului; Svetcu, alt capitan,
trece cu aT seT in partea lul Tudor.
Adio, tovarase ! disse Carjaliu lul Svetcu. Adio !
De si sorta ne desparte, nu uita insa ca suntem fratia 1)
Peste cite -va Mille, Carjaliu era in tabara lui Ipsilanti;
iar Svetcu, in tabara lul Tudor. Aci Svetcu gassi pe Jianu,
allaturi cu multi capitani de Plaiasi ce erau pl'atiti. din
Vistieria terrei ca sa princla," via sail mort pe falkarul de
Tudor, cum it numin boeril divaniti; cu tote astea, tre-
curb.' cu totii in tabara luT Tudor, fund ca talharii eraa
Boerii greciti din BucurescT, iar Tudor era trimis de Dum-
nedett sa resbune poporul de jafurile acellor talhari pa-
tentati, cunoscuti sub nume de Ciocoi.

') Vetti data ha CArjalin, pi mortca lui, in istoria lui Vaillaut, op. citat.
vol. III, pag. 236-244 si 217-2W.
 CAPITOLU I.
Conseeintele Congresulul de la Viena din 1815.

Carta Europei de la 1813, formata de spada victo-

Hasa a luT Napoleon I, fu sfdsiatd de Congresul de la
Viena dela 9 Iuniti 1815.
Austria, Russia si Prussia se coallisasserd pentru resta-
bilirea dinastiilor clisse legitime, pentru desfiiintarea gu-
vernelor republicane, pentru marginirea FrancieT in ho-
tarele eT de la 1792. Acea coalitiune fu numitd" de densi
Santa aaanta, fiind-ca in apparintd t propunea manti-
nerea religiuniT, a paciT s'a justifier, cand in realitate
scopul el era sugrumarea libertatiT popOrelor, cu al Ca-
rora concurs coalisatii invinseserd pe marele cdpitan al
secolulul XIX.
TotT principiT Europei aderasserd la acellu pact machia-
velic, afard de Papa si de Anglia : cellu d'anteiti, din-
tr'un scrupul religios, fiind-ca in allianta poreclitd sang
participasserd suveranT necatolicT; cea d'adoua, din prin-
cip, pentru ca scopul aliantel era necompatibl cu regi-
mul constitutional, domnitor in Anglia.
Popolir cari creclusserd in sinceritatea promissiunilor
potentatilor, si maT ales popolil apasati, ca Grecil, Ro-
manii si Bulgarir, trimisserd agents la Viena spre a sus-
tine drepturile lor, s'a cdpata ud usurare la sufferintele
 72

for seculare. Din partea RomanieT se afla acolo un Mi-

topolit Vii. Manuc-bey 1); iar din partea Grecilor erau
mai multT.
Grecif se allessera numal cu onorea d'a vedea presi-
data de Capodistria (ministru plenipotentiar anti RussieT
la congressUl de la Viena), societatea literara si sciinti-
fica, infiintata. in Athena la 1812, si cunoscuta sub nu-
mele de Eteria amicilor de Muse; chiar capete coronate
devenisserA membril aT acesteT societatT, precum regele
BavarieT si allti Viirtembergulur, si insusT Imperatul Alexan-
dru alld RussieT.
Coalitiunea suveranilor dette nascere la societatT se-
crete, in care figurau barbati liberal' din differite terrT,
adapatT din principiile sacre alle mare" RevolutiunT de la
1789 ; precum, Frances', Spanioll, Italian" si German",
cum .i barbati din statele ce gemea de secull sub jugul
tiranieT, precum GreciT, RomaniT, Bulgarif si chiar Ru,iT;
tot' acestia aveact represintantiT for in acelle societaci se-
crete.
In Germania figura societatea numita tugend-bur (al-
lianca VirtutiT) ; in Italia, Carbonarit; in Francia si Spa-
nia, Francinaconiz; in provinciile locuite de GrecT, Etc-
ri.Ftif etc. 2)
Mortea luT Napoleon pe stanca de la santa Elena fu
semnalul ma" multor rescularT populare : ca cum spiritul
MareluT Capitan, ce presserasse in Europa cu sabia sa
semintele libertatiT, voia a repara reul ce facusse Re-
volutiunii, eare'T dedesse occasiune a se illustra ; ast-feliu
spiritul set sufla acum peste Europa vintul revolutiuniT,
care descepta popcirele din letargia lor.
Inteadever, afara de miscarile insureccionale din Lyon
(Octombre 1817) din Spania (Ian: 182o) din Neapole si
Sicilia (Iuliu 182o) din Portugalia (August 182o), avend
1) 3.1omente din Istoria modern:1' a Grecia, de D. Baritz. Fon, Transilvania
:No. 10, prig: 114.
2) Vedi Histoire des societes secretes. par P. Zaccone. yaris 1867.
 73

t6te aceeasT.tinta s'aceleasI aspiratiunt in annul 1821 se

veclura miscarT revolutionare in Brasilia ; insurectiune mi-
litara in Piemonte (Martie), in Grenobla (Martie) in Be-
tort, in Romania, in Grecia si in Moreea, unde la 1822
se proclama independinta Grecilor. 1)
Acele miscarl revolutionare provocara congresurile de
la Troppaii (1820), de la Laibach (1821) si de la Verrona
(1822), cari avea de scop sugrumarea acellor miscari insu-
rectionale ; dar acelle .congresuri nu puturastarpi societa-
tile secrete, can dottera nascere la independinta Braziliei
s'a Greciei, la concuista Algeriel de Francest, la sepa-
rarea BelgieT de Holanda, la formarea regatului belgian,
la revolutia Poloniei, la crearea vice-regatului Egiptultd,
in fine la revolutiile din Francia de la 1830, si din tom
Europa to 1848.
Fiind-ca. eteria 'politica a Grecilor a dat nastere mis-
cariT nationale de la 1821, al caria resultat a fost, pen-
tru Romania, emanciparea ei de jugul Fanariotilor, sun-
tem nevoid a vorbi. in acesta opera si de insurectiunea Gre-
cilor ; aceste doue miscall, de si cu tendirrte differite, suns
strans legate impreuna. Romanic' au profitat de za-
vera Grecilor la 1821, .ca sa pita. protesta contra doni-
nirei Fanariotilor; dupa cum at profitat la 1848 de za-
vera ce o prepara Russia, ca sä proteste contra protec-
toratulur esclusiv si fatal al Czarilor.

1) De la 1820 pang la 1870, septe-spre-dece tronurI furl resturiutte prin in-

fluinta acellor societati. In hind 1830 cadu Carol X al Franciei; in Sept. 1839
ducele de Braum Schweigh; in 1848 Ludovic Filip al Francia, Bibescu in
Romania si Franciscu al Austriel; Stirbei la 1856 ; La 1859 Aprilie, Francisc,
ducele de Modena, Robert dilute de Parma, Ferdinand de Toscana, Don Miguel
rege al Portugalief ; La 1861 fevr: Franci,:c II regele ambelor Sicilil ; la 1860
Othon al Greciei; la, 1866 Voda Cuza; Friderich Wilchelm, princiul Electoral
de Hesse ; ducele de Na.ssail si Don Juan, preteudentul Carlist; la 1867 Eliataz
beta, regina Spaniel, si la 1870 Napoleon III.
 CAPITOLU II.
Eteria.

Dupe duoi anT de la infiintarea societatif filomuselor,

se infiinta ua aka societate, cu totul politica., sub nu-
mele de aerie; scopul ei era liberarea Grecilor de jugul
turcesc, si emanciparea tuturor populilor crestini din 1m-
periul turc.
Lin negutator grec din Arta, anume Scufas, secia.tor
in Odessa, isi asocia alti duoi comersanti, obscuri ca si
densul, anume Athanasie Tzalacoff si E. Csantos, 1); a-
cesta era franc mason, nascut in Patmos ; acella era car-
bonar, si participasse in Paris la conspiratia patronata in
secret de Ministerul Choiseul-Gonffier. 2)
Societatea fu numita. Elena anzicilor; si scopul ei se-
cret era armarea Grecilor contra Turcilor.
EY adoptara tote practicile in usti la celle alte societatT
secrete : modul de initiare, gradele de inaintare alle mem-
brilor, formulele simbolice, semnele mistericisse de recu-
.

noscere, etc ; si ca sa dea mai multa autoritate acellei

societal!, inventard ua putere misteriossa, numita. 'teer;
(principal, suffletul EterieI) care avea sä se dea pe fata.
1). In Memoriele Greciei de Ravbaud. se dice cif. palm an fort fuudatorii E-
terid, pag. 176.
Baritz. Opera eitatit, pag. 11:1.
 75 ---

in dioa cand va incepe actiunea. Capii Eteriei dedeatt a

inteleg,e, si toti affiliatii, credal ast-fel, ca". acel 'ceen este
Russia, cu ajutorul caria Grecii se vor libera de jugul
Turcilor ; ceea-ce intaria ac-esta credinta, era propagarea
emissarilor rusi, din timpul Ecaterinel, ca popolii cretin!
din Turcia vor fi salvati de Russia. 1)
Chiar litterile A. S. K. din sigiliul eteriei insemna ca
Alexandru al Russiei (si Kapodistria) vor ajuta Santa
alliantd. 2)
Cei trei cap! at eterie! .11" a,ssociara si ei altii, intre
can Perevos si N. Galatis; iar Scufas se stabili in Con-
stantinopole (Apr. 1818) de unde se pusse in corespon-
dintd cu agentii sei din differite part! alle Europe!. Din
capul loculu!, planul era a incepe miscarea din provin-
ciele grecesci, anume din Magnessia si Laconia. 3)
Perevos, amicul lui Rhigas 4), ;31 cu Galatis furs trimisi in
Russia, unde din causa propagandei for pe faca guver-
nul russesc se vedu silit a'i trece peste frontiers in Ro-
mania ; consulul russ Pini priimi ordin a be acorda pro-
tectiune si a le inlesni ban! ,ca membrii a! unei asso-
ciatiuni al caria scop era saramarea jugului turcesc.
Prin acesta Russia incuragea pe faca pe eteristi, ce
deveneti cutest-atoll pang la temeritate ; iar eteria incepu
a fi bine privita chiar de Boeri, mai alles cand vectura
eT pe insusi Leventis, dragonul consulatului russesc, fa-
cend parte din eterie. Leventis era initiat de Galatis in
secretul revolutiunii, iar Galatis urmesa sa fi initiat pe ca-
pitan Iordake, seful garde! domnesc!, care la randul sett
initia pe cei-l-alt!.
1). Atunci se imprastid, in mare nuandr, broiura despre profe0a lul A gatan-
ghel, prin tote provinciile uude eras cre§tini ortodoxi.-- IredI d. Baritz op. cit.
pag. 115.
9). Istoria revolutittni grecesci de Al. Sutu. Lettres sur la. Turquie, par
Ubicini, torn. II. pag. 9-1 etc. Studiul d. Baritz despre istoria modernd a
GrecieT. Pima Transilvaitia No. 10-12 pe 1871.
5). Philimou, op. cit. vol. I. pag. 387.
4). Vedi viata lui Taigas, descrissd de Perevos in a,/ opi.liyor ilia/ a ,//12.61/ iz(%.
Athena, 183G.
5). C ervinus. opera vitatit. pag: 14t-.
 16

Capitan Iordache trecu in Bassarabia ca sa atraga in

eterie pe Cara-George, care nu facu difficultatr cand in-
telesse ca eteria era condussa de Russia ; prin ac6sta
ellu spera sa recapete tronul Serbiel, usurpat de 11,1ilositi.
Cara-Gheorghe trecu indata. la Iassy, unde Galatis it pre-
sinta luT Leventis, ce trecea de nepot al lut Capodistria
si care ocupa provisoriu locul luT Pini. Leventis dette lut
Cara-Gheorghe banT si pasaport, dupe cum inlesnia la
totT eteristi ce trecu in Austria si Turcia ; Cara-Gheor-
ghe trecu in Serbia la un vechiti amic allu seri, ex-Voe-
vodul Wonitza, care locuia la Adzagna, langa Semendria;
dar Pasa de acolo, Marasche -Ali, afiand de la agentii rusT
scopul sossiril lut Cara-Gheorghe, trimisse ostire la Ad-
zagna (16 Iuniu 1817); si Wonitza, spre a scapa de res-
bunarea Pasei s'a lui Milos, uccise pe 6spele si amicul set. 1)
Scufas muri in Iulia 1818. Comitetul dirigent se mat
maxi cu a1tT septe membri. 2)
AceF,itT s6pte cape is1 asociara si et altiT; cu modul a-
cesta se immulti atat .de mult numerul eteristilor, in cat
la 182o, Eteria numera peste 200,000 affiliatT, atasiati la
differite Comitete, respandite in orasele principale din
Europa.
Insurectia din Italia si Spania, sufland assupra Greci-
lor spiritul revolutionar, aprinse capetile for de entu-
siasmul libertatii; lupta intre POrta si Ali -Pala ii incuragia.
1). Minima, op: cit: vol: I pug: 149-150.
27. Si a nume : A. Gazis, destinat pentru
Leventis, pentru Bucuresci.
Patsimadis §i Komizopulos pentru Moselva,
Sekiaris, pentru Constantinopole.
Anagnostopol, pentru Principate.
(A cesta, certandu-se cu corifeil Eteria, fugi din Bucuresci, Mend a se
priimi in comitetii Archimandritul Grigorie Dikeos, WA, moralitate pro-
blematicX, dar forte activu, dibacid si entezAtorii.)
Tzalacoff, pentru Pisa, (en insIrcinarea specialg d'a attrage in Eterie pe
Mitropolituirt Ignatie gi pe prineulfi Alexandru IvIavrocordatil.)
In fine Csantos, pentru Petersburg. (cu insgreinarea d'a offeri luI Capo-
distria direcciunea supremA, a Eteria.)
Philimon. Op: cit: vol: I pag: 23.
 --- 77 ---

Ali-Pasa, de pismO. contra Portii, didesse inapol Sulioti-

lor Kiapha, bulevardul cella mai tare al Grecilor, din-
preuna cu tote munitiunile de resbel 1); acesta silisse pe
Greci a se allia cu rebelul Pasa contra inamiculul Co-
mun ; dorinta eteristilor d'a cunOsce pe , imprudenta
unor esaltati ca Galatis si Kamarinos, carT prin conduita
for compromiteaa miscarea; temerea d'a nu deveni ridi-
colt s'a se reci entussiasmul general, acestea silira pe di-
rectorii Eteriei a pune in capul' miscari1 pe unul din cei
doi corifeii ce li se pared capabili a juca rolul de -tlext,; a-
dica, pe Capodistria sau pe Al. Ipsilanti. Majoritatea Di-
rectorilor opina pentru cella d.'anteia, si minoritatea pen-
tru cella d'al doilea; unit preferau pana de diplomat, altii
spada de general.
Csantos impdca ambele particle, propuind pe amendoi;
ella clicea ca si capul si bracul eraa necessaril intr'ua
intreprindere de felul acesta. Se hotara dar a se adressa
la amendoi. Acosta era la Febr. 1819.
Csantos fu insascinat a se adresa la Capooistria ; pleca
dar indata la Petersburg pentru acest sfirsit.
Capodistria publicasse, chiar in acel an, (.1819) ua scri-
ere anonima 2) in care. consilia pe Greci a fi prudinti,
s'a nu precipita lucrul, asteptand momentul cand Russia
va declara resbel Portii; .cacT atuncT numaT vor putea fi
siguri de reuita., luptand sub stegurile Russiel.
Csantos se presinta la Capodistria c'ua epistola din par-
tea lul Gazis, care's rechema cuvintele selle de la Wienna,
din timpul congresulul, clicendu'i cd spera. a se convinge
n din multimea Thrasibulilor ce'l visitesa, ca rescularea

Grecilor a devenit ua necessitate imperiOssa; §i ca, e da-

71
tor a conduce miscarea.a
Capodistria respunse luT Csantos ca nu 'Ate priimi
1). Pouqueville, op: citat. Cartea IV "capit: 4.
2). Observations sur les moyens d'ameliorer le sort des Grecs. Corfou 6/iB A-
prilie 1819.
Euglesul Waddington iu opera la Visite en Grace dans les annees 1823 et.
1824 (tradusa iq limbs germana de Schott la Stutgard, 1825) atribue acea opera
luT Capodistria.
 7S

acea sarcina; dar capii Eteriei se pot servi cic alIe najldec;
si le uresa succesil bunk. 1)
Eforil din Pelopones nu se disperara, ci insarcinard pe
Vardalah din Odessa, pe Kamarinos si pe Paparigopol
(1820) a incerca si ei langa Capodistria, spre-a'l face se
priimesca rolul de ecru i;.
Capodistria respunse lui. Vardalah, camarad si amic in-
tim de scold, ca Czarul e contra eteriei. ; ca Corifeii sa'si
infrenese entusiasmul, care a devenit ua nebunie ; caci
altfel vor compromite causa sacra prin precipitare.
Inteadever, Czarul Alexandru, care trecea de liberal
inainte de 1315, se recisse de liberalT la congressul din
Aix-la-Chapelle; apoi revolutiile din Spania si Italia 11 re-
cisserd si mai mult; in urma, messurele luate contra Re-
vol4unilor, in unire cu cei lalli potentate din Santa al-
lianta, it silea a fi in reservd, spre a nu trece de necon-
secinte, mar alles ca, prin incuragiarea rescOler Grecilor,
incuragea si resc6la Polonilor s'a altor populf subjugate;
pentru aceste cuvinte Alexandru nu putea incuragea pe
tacd intreprinderea Grecilor; simpatisa insd intr'ascuns cu
imbigt sr it Greco, cum i numia
Kamarinos, trimis de Petrobey la Capodistria, tot pen-
fru scopul pentru care fussese trimis Csantos si Vardalah,
priimi si ellu acellas respuns.
Paparigopol , dragoman al consolului russesc de la
Patra, priimi si ellu un respuns analog. 2)

1). (1 en inns pag: 1(4.

2). Gen inns. op: cit: pag: 15 ' ".
 CAPITOLU III.
Planul eteriel, i causa amanarii Rey() lutiunii
fixatii pentru dloa de 24 Novembre 1820.

Afland pe dev, Grecii fury coprinsi d'un entusiasm

freneticti.Lista Eteristilor se umplu de numele cellor
mar notabili Greci, in fruntea cdrora figurau Capir Bi-
sericer.
Prima epistola a lur Ipsilanti, trimisd la comitetul cen-
tral din Constandinopole, in calitate de comandantu su-
prem, fu impartitd' ca nisce mesce de Grecir entusiasmatr 1).
Prin art. 13 din planul general, se hotara ca Capitan
Iordache cu Sawa si cu Tudor Vladimirescu sa ridice ste-
gul revolter in Muntenia; el' se basau p'acestd dillema :
dacd Turcii intra in Principate ca se sugrume revolutia,
Russia i declard resbellu ca a cdlcat tratatele, si Grecir
capata independinta for luptand sub stegurile rusesci ;
dacd Turcir nu infra in Principate de frica Rusilor,, Grecir
trap marl' folose din Principate pentru triumful causer lor.
Se trimissera scrisorl catre toti capir din differite locali-
tall dupd marginea Dundrii, si din Iasi si Bucurescr, cum
si la Milon, ca se fie gata pentru clioa fixata. 2)
In privinta teatrulur lupter, Ipsilanti era de opinie a
') VeclI acea epistolA in Philitnon, op. cit. vol. I pan.. 14,9, etc,
2) Idem vol. I. pag. 52.
 -

incepe miscarea din Pelopones, find ca'la assigurasse cei

de acolo ca. forts Turcilor in acelle Orli era inferiOrd
Grecilor ; altii insa, ca Perevos, sustineat ca Grecii d'acolo
cunt lipsitY de arme si munitiuni; si ca incepend mis-
carea din Principate, va face diversiune Turcilor, ce vor
siliti a imparti ostirea in Principate si pe marginea
'fi
Dunaril; si Grecii din Moreea si Pelopones vor putea astfel
lupta cu puterT egale.
Ipsilanti insd persista in ideea sa, ca sa, nu se corn -
promita Russia incepand miscarea din Principate ; dar
nici din Grecia nu credea ca e tiinpul a o incepe, ne,
find incd preparati Grecii.
In timpul acesta, mai multi cap! did,diferite comitete tri-
miteat planurile for sefului suprem, aratand prin ce mij16ce
sa piarda favarea Sultanulul, Vizirul Halet, inamict alit
Grecilor ; si cum sa se ocupe Braila prin surprindere ;
in fine Sawa era de parere sa se astepte anteit rescularea
Serbilor si a cellor lalti crestinT din differite part! alle
Turciel ; ss se initiese ce! duo! DomnitorT din Principate
in secretul conjuratiunii, ca prin ajutorul for sa se 1)&s
forma unt corpu de ostire de cate-va mil ; si in fine,
Grecii sa cera de rege un membru din famillia imperials
a Russid. 2)
Ipsilanti defipse in fine clioa de 14 Noembrie 1820
pentru inceperea actiunil in Moldavia ; prin urmare or-
dona generalilor sei Sawa si Olimpie, ca in acea cli sä.
restorne guvernnl lul Alesandru Sutu, banuit de contrariti
Eterie, si salt inlocuiasca cu un Guvern provisoria, compus
din boierii initiati in secretul conjuratie, assigurand ast-felit.
Eteristilor trecerea for peste Dundre, si concentrand tom
ostirea intre Vidin Si Adacale. Daca vr'un Consul 'T ar
intreba cu ce voie fac el acesta , sa'I respuncla ca sä.
trimita in lassy un om a afla respunsul dela Ipsilanti ; be
recomanda insa se pacleasca bine drumurile, ca nimeni
'I Gervinus. op. cit. pag. 170.
Philimon. op. cit. V01. I. pag. 15-46, 71-75-86.
 81

sa nu pita esi din Bucuresci; sa trimita 200 ostasi alu

intampina la Buzea, si cu restul sa mantie ordinea ca sal
nu se facd jafuri; ca de vor urma cum le prescrie, vor
lucra conform dorintei augustilor Sell, carora le au facut
tot' juramantul de credintai ; le recomanda discretiunea,
cad la din contra numele for vor fi blasfemate ca alle
acelui miserabil de Econom, ce tradasse la Turci secre-
tul Conjuratiunii; le flata amorul propriu, spuindu-le ca
densii vor deschide callea spre a merge in mijlocul fra-
tilor lor, ce'i vor priimi ca pe liberatorii for ; iar numele
for vor fi incununate cu cununi de glorie ; in fine, ca a
dat si pentru Constantinopole ordinile necesarif; ast-felit
ca lupta va incepe d'odata in tote partile. 1)
Tot atunci se adressa. Ipsilanti si care Milosu ca sa
rescOle si ellu pe Serb' la epoca aratata 2); in fine scrise
si lui Caravia ca inqioa de 14 Noembrie sa se afle ascuns
imprejurul Iassylor, cu tot' Omenii seT, luand instructiile
necessarii dela Lassane secretarul seu, avend cu ellC si
pe Csantos. 3)
In Iassy agentii lui Ipsilanti lucrati si e' in favOrea Ete-
riei. Eforii inrolassera destule brate, si stransessera, destui
ban' prin contributii, pentru reusirea planului; pe de
alta. parte Iacov Rizu, Ministru si amic lui Voda Sutu,
incredinta pe Ipsilanti despre cooperarea Domnului seti
la causa sacra.. 4)
Boierii din Moldova, ca si cei din Muntenia, nu erati
tot' initiati in secretulu conspiratiunei; pentru cuven-
tul ca Grecii nu aveati destula, incredere inteensii ; ma'
alesti ca boierii se temeati de ud rescOld contra Tur-
cilor. 5)
1) Vedi epistolele sells cu data din 24 Octobre 1820, scrisse la Chisineqi,
in Notele primului volum din istoria lui Ion Philimon, pag. 233 - -235, unde fi-
guresit Qi celle done epistole, din care um scrisii de insusi Ipsilanti cu maim
stanga.
2) Notele vol. I din opera 1111 Philimon, pag. 1-27.
$) Idem pag. 235.
4) Idem pag. 247.
5) Idem put. 90,
6
 8-)

La 15 Noembrie, Domnul Sutu avu ua intrevedere la

Sculeni, prin mijlocirea lul Rizu, cu George Cantacuzin,
ca din partea lui. Ipsilanti, Si allu careia resultatu fu fa-
vorabil Eteriei. 1)
Dinteua epistora a lui Sawa catre Csantos, cu data din
29 Octombrie 182o, se vede ca Brancoveanu era initiat
de Sawa in secretul conjuratiunii, cu conditiune insa, ca
numele sea se ramie necunoscut celor-lalv conjurati 2);
cei-lalti boeri, precum Constantin Samurca.i.a, Filipescu
(Vulpe) Si altii, ce facet' parte din Eforia din Bucuresci,
erati initiati. prin Olimpie in secretul revolutiunii.
Pe de o parte, neintelegerile intre Sawa i Olimpie,
unula ingrijeatti despre puterea Turcilor 3), cellalt en-
tusiast de bravura Grecilor ; Si nehotararea lui Milosiu,
care nu se pronunta definitiv, voind a vedea mai antaiu
resultatul cererilor selle catre POrta, ,5'a se decide dupa
ce va vedea pe Russia angajata in resbellu cu Turcia ;
pc de aka parte neintelegerr intre Mihaitt Sutu, (Dom-
nul Moldovei) §i Ipsilanti in privinta sOrtei acelluia dupa
isbucnirea revolutiuniT ; neincrederea ce'i insuflasse Ale-
sandru Sutu (Domnul Munteniei) pe care Olimpie nu pu-
tusse a se decide d'alu assassina, repumn'andu'i aseme-
nea fapta., nedemnd de un om deprins a brava glantele
pe campul luptelor de independinta" ; in fine, ateptarea
mortii lui Sutu, fie prin venin, fie prin glonta; acestea
tate silira pe Ipsilanti a amana dioa fixata pentru ridi-
carca stindardului Revolutiunii.
Lassane, secretarul lui Ipsilanti, fu trimis la lassy a
incuragea pe DZihaiu Sutu, ca sä. puie la dispoditia Ete-
riei Si banii si Wirea terei, si se restabilesca concordia
intre capil militarT, ce erati in neintelegere 4).
Lassane reuA si Sutu dete ordin in consecinta pote-
') Philimon, op. cit pag. 88-91.
2) Notele lui Philimon pag. 247.
s) Vedi pag. 93 din opera citatg a ha Philimon.
4) Corespondinta intre Rizu si Lassane cu Ipsilanti se pOte vedea in Notele
primulni want din istnria lni Philimon, pag. 247, 251 si 325.
 83 -

rilor din Bacati, din Piatra si din Suciava ; pusse la calle a

se strange provisiuni; si depusse 130 mii lei in casa E-
teriei, ma' promitand alti wo mil 1). Olimpie insd, insdr-
cinat a attrage pe Milosiu, Printul Serbiei, si cu care in-
trasse in corespondinta Inca" dela 24 Martie 1820, nu fa
norocit in missiunea sa ; Milositi respunse prin cuvinte
wage, neangajandu-se la nimic ; Olimpie insd nu pierdu
speranta. 2)
Milosiu dovedisse, in revolta sa dela 1815, ca era vi-
clean sail prudinte, stiind a'si face prin purtarea sa un
partid chiar Intre Turd 3).
In Muntenia, Intre Olimpie, Sawa, Farmake si Perevos,
se Inchiasse un act in care se lasasse locu si pentru sem-
natura lui Milosiu. Prin acellu act se obligati a apara
cu viata for patria, religia si legile natiunei ellene,lcare,
pe cat a pastrat aceste trei virtuti, a fost gloriosa si li-
bera ; prin urmare, se legau prin juramant a imita esem-
plul acelor Eroi din cari diceati ca. sa trag, s'a avea in
vedere numai fericirea patriei lor. In acea sacra lega-
tura, chat ei, vor intra to' aceia cari vor da probe ca.
posseda acelleasi sentimente, fiind destul d'a se bucura
d'ua bung reputatie printeua conduita nepatata.
Se facura cinci coppii dupa acesta legatura, purtand
fie-care semnaturele tutulor, si luand fie-care cate una.
Acest act era facut pe pamentul ellen ; si purta data
de 21 Maiti 1820. 4)
Milosti refuda a suscrie acest act ; prin scrisorile but
equivoce care Olimpie si catre Sawa, cu data din 3o Maia,
13 August si 26 Septembrie 1820, ellu nu se angaja la
nimic. Intr'una, le multumeste de simpatiile for pentru
Serb', ii assigura ca nutreste acelleasi sentimente pentru
densii, si ca epistolele selle pot fi privite ca ua proba de
1) Op. lui Philimon Vol. I. pag. 110.
') Gervinus, op. cit. Vol. I. pag 150.
a) Idem pag. 78.
4) Notele primula vo!um al Istorit lui Philimon pag. 251.
 84

consideratiunea ce le pastreza, fiind tot-d'auna bine-voi-

torul lor. Intealta epistola, Milosiu le face cunoscut sgo-
motele despre triumfurile luT Ali -Pala contra Turcilor, si
numirea lui Hursit-Pala ca Vizir ; II assigura.' din nuoU
despre sentimentele selle de amicie, multumindu-le de
pink politice din lume ce'T comunica, si spera ca. doriri-
tele Serbilor vor fi aprobate de Porta. 1)
In timpul sederiT selle la Chisinett, Ipsilanti se incerca
a indupleca pe Generalul Orloff, ce comanda avant-garda
ostirii rusesti dela Prut, sub Maresalul Vitgenstein, ca
sä participe cu corpul seti la Revolutiunea Grecilor. Ip-
silanti spera ca, prin intrarea trupelor rusesti in Roma-
nia, Turcia va declara resboiu Russiei, chiar cand Im-
peratul Alesandru ar desapproba purtarea lui Orloff; prin
urmare, participand si GreciT in resboiul turco-russu, causa
for ar castiga. Illusiuni de poet ! Avea destule esemple
in istoria Russiei ca profitul din asemenea lupte ilu tra-
gea numai Russia. In prediva de a se decide, Orloff
fu chematu la Petersburg, negresit dupa denunciarea
Generalului Kiseleff, ce se afla atunci la ChisineU, si
care banui, din desele convorbirT alle luT Ipsilanti cu
Orloff, ca se urzeste ceva de felul acesta. 2)

') Ideal pag. 252, 254 si 255.

') Philimon op. cit, pag. 87.
 CAPITOLU IV.
Ipsilanti sehimbal planul d'a ineepe miKarea
din Pelopones.

La 5 Ocrombrie 182o, Ipsilanti convOcd in cimitirul

dela Ismail pe capii Eteriei din diferite parti alle Greciei,
intre cari figurau Dikeos, Perevos, Leventis si Csantos, ca
sa desbata impreund planul lui Sawa, pe care 'la si a-
probara 1). Aci se decisse luarea arsenalului s'a flotei
turcesti p'o ncipte intuneccisa, si chiar prinderea Sultanului.
La 13 Octombrie, se tinu alta conferintd, tot la Is-
mail; si se hotdri din nuou ca, miscarea sd se incepd
din Moreea, unde Ipsilanti va trece prin Triest ; iar Di-
keos se trecd. in Pelopones, si Perevos in Laconia, pen-
tru organisarea luptei.
La Sculeni, Ipsilanti se intelesse cu Rizu, ministru lui
Sulu, care aproba. si ellu acest plan. 2)
Se dederd ordine in consecinta catre insulari, chemandu'i
la arme, si spuindu-le ca. Grecii sunt gata a cere drep-
turile for cu arma in mina. 3)
Apoi scrisse lui Milositi, (5 Noembrie) amerintandulti
cu Rusii si cu Turcii; si asiguranduln ca insurectia se
va intinde dela Moreea pang la Dundre. 4)
1) Philimon op. cit. vol. I. pag. 47.
2) Gervinus, op. cit. pag. 172, vegi i SuO pag. 41.
8) Philimon, vol. I. pag. 377.
4) Dem pag. 237.
 Dela Sculeni, Ipsilanti trecu la Chisinea, la cumnatu-
sett Katakatzy, guvernatorul Bassarabiei. Aci, sub in-
fluinta celor ceat incongiurau, isi schimba botarirea ; si
sa decise a incepe indata.' ostilitatile din Principate.
Ordinele flied revocate din nor' ; si acesta provoca. o
mare perturbatiune si descurajeare.
Ipsilanti facu ua ultima incercare Tanga Milositi, pro-
puindu'i un tratat federativ intre Grecia si Serbia ; dar
Milositi, care nu facea deosebire intre Turd' si Fanario ;i,
respunse tot in sensul epistolelor selle de marnainte. 1)
Din minutul acella, caderea intreprinderii lui Ipsilanti
era sigurd, dupa cum a dovedito Sawa, alle cdruia con-
silii intelepte fura. dispretuite. Lingusirile celor ce in-
t ongiuran pe Ipsilanti, intre cari si Rizu, ceat compara
cu Eroii Elladel si cu ai Americei 2); si mai ales intri-
gele Russia care voia prin ac6sta a compromite causa
Greciei; apoi neesperienta lui Ipsilanti de care dedesse
mai multe probe 3) : iata adeveratele cause alle schim-
barii planului, atat de fatala intreprinderii Grecilor.
Sa. ascultam justificaxile lui Ipsilanti.
Sunt acusat, dice Ipsilanti, c'am allesu reti momentul,
si c'am precipitat lucru 4); dar, dupd revolutiunea din
Neapole si din Piemonte, era impossibil a opri impulsiu-
nea data Eteristilor, in cat m'am veclut tarit de curent,
mai ales dupd descoperirea conjuratiunii de catre Porta;
1) Baritz op. cit. pag. 127.
2) Vedi epistola sa in Philimon. Notele vol. I. pag. 247.
3) Gervinus raporte in opera citatit (pag. 173.) cit Ipsilanti, pe cand se alb
in Petersburg, hoterisse ca Petrobey sa, transporte din Corfu in Laconia pe
lioti, determinand pe Capitanif din Epir a face intre ei utt aliante ; probe des-
pre innoranta sa complecte, fiind imposibila realisarea celor done mesuri pro-
puse de elle. Asemenea fu si propunerea sa d'a ocupa inteue nopte flota
si arsenalu turcesce, puind mana chiar pe Sultanul: idei stravagante, moste-
nite dela tata-siiii, si esprimate in phenixal dupe' stegul Grecilor, ce insemna:
restabilirea imperittla Bisantin prin Greet", idei nebune, clad se gandesce
cineva ca IA mina; de Omeni, cc erail sub privigherea Politiei, Mit arme si
sefi capabill', credal se fie stipani pe uu orasie cc GOO mil locuitori, si ita
ostire de IanicerY, ce erati inci spaima
4) Pim fixatit pentru inceperea luptei era 25 Martie 1821.
 87

apoi Grecii trebuia sa profite de resbelul Portii cu Ali -

Pasa, prin care .se facea diversiune Turcilor ; am fost dar
silit a da semnalul, aruncandu-me in Principate, pentru
cuventul ca, atragand asuprale tan, atentiunea Portii,
provinciile Greciei sa puteau prepara mai lesne." 1)
S'ascultam acum si justificarile istoricilor Greci:
Principatele veneati in ajutorul Eteristilor cu 6ste,
provisiuni, cal si bani; Boierii le erau favorabili, fiind-ca
le convenea ua schimbare, cu speranta ca va veni Domn
unul din ei 2); Turcii nu puteau intra in Principate, cad
ar fi provocat resbelul cu Russia ; Consulii aflati in
Eterie faceau pe Greci a spera in concursul Russiei; Ro-
manii prfimiserd ud educatiune grecesca, in cat Romania
se putea crede fiica iubita a Elladel, si urma a'i respla'ti
crz viata bznefacerzle Grecilor; Romani eraa ortodoxi, ca
Si Grecii, si resbelul, fa' candu-se in numele ortodoxiei, a-
yea sanse de reusita ; concursul lul Mihaitt Sutu le era
d'un mare ajutor ; apoi cei ,mai multi biurocrati din Prin-
cipate erau Eteristi; aveau concursul lui Olimpie si Sawa,
capii ostirei; trebuia sa profite de martea lul Alexandru
Sutu, pang nu se numia alt Domn, care pate le paralisa
actiunea ; in Principate nu erau Turd ; trebuia sa pro-
fite de revolta lui Ali -Pala (23 Martie 1820) ; Eteristul
Saros promisesse lui Ipsilanti ca va lua de sigur forte-
reta Giurgiului, deschidandu'i ast-fel drumul Bisantiului;
G. Olimpie i propunea luarea cetatii Ada-Kalle ; Epis-
copul din Philipopolis i promitea rescularea Bulgariel Si
15 mii luptatori; pe d'alta parte, Eforii din Constanti-
nopole anuncati ca Grecii d'acolo se porta, ast-feliti ca, po-
licia a descoperit complotul, si ca persecutiile au .i ince-
put ; in fine, Eteristii sperail ca vor sploata nemultumi-
rile Boerilor contra consulului Pini, ce't 6ortverna in mode

') Epistola 1111 Ipsilanti, mentionati is Cap. III, si reprodusI de St4u in is-
toria sa, la pag. 38-40.
1 Vedi piesa theatralii din Colunola Trai«iiii No. 7 pe 1872.
 8ti

despolicii1); ca tot contau pe concursul Serbilor, pe cari

C. Ipsilanti I ajutasse, find Domn, cu j5ierderea yap tata-
lui set, etc. 2).
La aceste cuvinte, mai mult speciase, de cat logice,
cum dice Ubicini 3), se adaugau altele ce pareat seridse.
Intre emissarii trimisi de Ipsilanti in diferite parti alle
Turciel, pentru a pregati rescola, era si Aristid Papa, tri-
mis la Milosia; ellu fu prins de Pasa dela Vidin; si ni-
micind scrisorile catre Milositl, se arunca in Dunare dupa
ua stanca, la satul Fetislam.
Un alt emissartl, anume Ipa.tros, trimis cu scrisori la
Ali -Pala, fu prins si elk'. in Macedonia, si uccisti de
Primatukt Zaphirache. 4)
Kamarinos, trimis la Petersburg, cum am aratat, ca sa
induplece pe Capodistria a se pune in capul
propaga pe facia ca Russia nu va da. ajutor Grecilor ;
si Eteristii fura snip' a'la omori.
Aceeasi sorta avu si Galatis, nu mai putin inprudinte
de cat Kamarinos, incerc'andu-se a usurpa drepturile mem-
brilor Comitetului dirigent. 5)
Dar mai grava fu denuntarea secretului Care guver-
nul turcesc de catre un grec, Assimakis, dinpreuna cu
Eustatiu Galatis, ce voia se resbune mai-tea frate-seu, as-
sasinat la Hermione din ordinul Comitetului. 6)
Assemenea traddri §i crudimi grabira catastrofa, de
si Eteristii nu erati de loc pregatiti; tota speranta for era
in ajutorul Jul Mihaiu Sutu din Moldova; iar in Muntenia,
in ajutorul lui Sawa si Olimpie.

1). Teodor Negri, luteund memorid dela 1819, assigurit pe Greci sit nu
contede pe Romani, cari suntd siliti a menaja pe Turd; ca Great' din Prin-
cipate suutii degenerati, si cd Romtudi urdscti pe Greet; c Orranii suntil inno-
ranti §i condusi de popi, iar aceltia de Episcopi, ce all aceleasi interese cu
boerii, can' voescil a lua loculd Fanariotilor; in fine di Pandurii nu pot sim-
patisa cu Green-, etc, (Geryinus. pag. 174.)
2). Philimon. op. cit. vol. I, pag. 86. Gervinus, pag. 174. Sutu pag. 41-50.
'). Ubicini. Provinces Roumaines (L'univers) pag. 121.
4). Gervinus. vol. I, pag. 179.
9. Idem, vol. I, pag. 152-15g.
9. Idem, vol. I. pag. 179.
 89

Nici ua intreprindere de felul acesta nu fu condusa,

clic unii istorici, cu mai multa usiurinta." si imprudinta! E-
teristii lucrau pe facia in Constantinopole; ast-felitt ct. Gu-
vernul cella mai apatic si indolent descoperi indata sco-
pul Eteriei. Pe la.nga tradarile cellor ca Galatis si As-
simakis, Sultanul posseda multe scrisori d'alle lui Ipsilanti,
prin care nu numai Grecia, dar si Russia era compromise.
Apoi Grecii incepeau ua lupta de mOrte, lupta de
esterminare, lard' arme, lare munitiuni, fare provisiurn ! 1)
Sortii sunt aruncati! disse Alessandru Ipsilanti, gland
stirile triste ce le aretaram. Piara lasul care, la vederea
fratilor sei amenintati, isi mai pierde timpul cu calcule !" 2)
Trimisse dar ordin fratelui sett Dimitrie a trece in Pe-
lopones, pe cand ellu cu cellalt frate va trece In Prin-
cipate, de unde va alerga in ajutorul Grecilor, trecend
prin Bulgaria, Rumelia si Macedonia, spre a le revolu-
tiona pe tote in drumul sett.
Trimisse apoi lui Capitan Iordake prin Csantos 5o mii
de franci pentru ellu, pentru Sawa si pentru Tudor Vladi-
mirescti; trimise 8o mii franci lui P. Mavromihalli si lui.
Theodor Colocotroni; ordond lui Tudor Vladimirescu a pro-
fita de mdrtea lui Sutu spre a rescula pe Pandurii lui; in
fine espedia in Iassy pe Orfano ca, dinpreuna cu Las-
sane, sa strange bans si soldati.
Sa lasam pucin pe Ipsilanti la Chisineti, si sa venim
in Bucuresti.

'I. Memoires sur la Grece, par Raybaud. pag. 181 si 185.

2), Sutu. op. cit. pag.. 19.
 CAPITOLU V.
Prime le miscari revolutionare din partea
Int Tudor Vladimirescu.

Voda Alessandru Sutu cadusse bolnav Inca dela 3 De-

cembrie 182o, si muri la 19 Ianuaria 1821 1)
La 18 Ianuariu, cu ua qi inaintea mortii mai Sutu, 2)
Capitan Iordake, fara a mai astepta ordine superiore,
hotaresce a da semnalul Revolutiunii 3); pornesce clf:T
pe Tudor, ce se afla de cu tOmna in Bucuresci, 11 por-
esce peste Olt cu 25 Arnauti din trupa lui Capitan Ior-
dake, sub comanda lui Dimitrie Makedonski, fost officier
russu, stabilit in Bucuresci dupd resbellul turco-russ dela
1806 -1812. 4)
Tudor, Hagi Prodan si Dim. Makedonski erati deja in-
telesi in privinta rescularii poporului, cu mult inainte de
martea lui Voda Sutu, legati fiind tus-trei prin jurament
a lucra impreuna pentru emanciparea poporului. 5)
Pand a nu ajunge Tudor la Pitesci, alti 15 Arnauti,

'). Vedt adressa gavernulai provisoriu catre Porta la Nota No. XVII.
"). Memorialii lui Dirzenu, publicatil in Trompetta No. 646. Fotino insa
sustine ca Tudor la, 17 Ianuarie a plecat din Bucuresci. (pag. 5.)
'). Pldlimon. op, cit. vol- I, pag 93.
4). Dirzena, op. cit. No, 616. Vedi si Nota No. XX.
5). VedY Nota No, X.
 91

preparati pentru acest slarsit, se unira cu eel lalti 25

din tru pa lui Capitan Iordake. 1)
Trecand pe langa Pitesci, Ispravnicul de Argesiti iT
intrebas unde merg ? Tudor respunse ca sunt callatori
ca' tree peste Olt; si nu adduc nimenui nici ua suparare.
Ispravnicul instiintesa indata despre acesta pe Cairna-
cami, cari considerand acest fapt ca un lucru de nimic,
ca ua banda de ho', pe care la singura caprarie de
Poterasi o va putea infrange 2), nu fail nici ua mesura
contra lor; ceea ce ne intaresce in credinta ca unit din
Boeri! Divanului erati intellesi cu Tudor.
La 19 Ianuariti, Tudor trecu Oltul pe la satul Bu-
se indrepta spre Ocna cea
desci, districtul Vilcea; si
mare; sera popossi la un sat aprOpe de acea ocna, unde
cumpera cu ban): tot ce'' trebui, si fara a adduce cui-
va cea ma' mica suparare. 3)
Adoua cli, pornind spre Gorjiu, intalni pe vechillul veta-
fului plaiului Horeclu, care venia la Zarafia (cassieria)
districtului Vilcea cu vr'o 2000 galb.; Tudor i ordona
se'l urmese cu banii si cu plaiasul ce'l insotia. 4)
Vineri, 21 Ianuaria, Tudor sosi in Tergu- JiuluT pe la
sfintitul sdrelul, oprindu-se la Vasile MOnga, samesulti
districtului ; parte din arnauti tabarara pe maidanul din
dreptul caselor luT 1VIOnga, (intre casa reposatuluT Setraru
Chirita, si casa reposatului doctor Culcert), unde era
Ispravnicatul ; restul umplu curtea ease' luT MOnga. Vr'o
cincT Arnauti priimira ordin a adduce indata pe ispravnicul
Clucerul Dinica Otetelisanu ; cad celalalt ispravnic, Ca-
minarul lorgu Va.carescu, lipsia in district. 5)

'). Fotino, op. cit. pag. 6. - Vedi i Nota No. XX.

'). Dirzenul, No. 646. Veils t$i Nota No. XXI.
3). Idem.
'). Idem.
5) Du0 relatia lui Grigorie 'Mongescu, fiul lui Vasile Monga. Dirzenu
sustiue ca Tudor, oprindu-se la Obrazia, aprOpe de Jig, tritnise d'aci pe Ma-
kedonski cu 20 Arnaud ca 46 ridice pe ispravnicii judecului.
 92

In timpulu acesta, Tudor ordona Arnautiloru a da

cailor fan si graunte, si a'i potcovi, stand gata de ple-
care ; iar ellu se primbla prin pridvorul cases, conver-
sand cu socia lui MOnga, pana se sosesca acesta dela za-
rafie. Tudor purta peste vestmintele selle ua tatarca cu
manecile stamte, peste care era incins cu sabie. 1)
Pe cand soda lui 1\16nga i prepara cina, compusa din
puce prOspet, fiind cli de post, Arnautii adduceau intr'ua
trasura pe ispravnicul Otetelisanu si pe Samesul Vasile
MOnga. Tudor ordona ispravnicului se'l urmese la Bra-
diceni, accordandu'i ua ora numai pentru a se prepara;
pentru care sfarsit i se si dette de paza cati-va Arnaud. 2)
Otetelisanu sta.rui a i se arata ordinul domnescu , dar
Tudor refusa, clicendu'i calti va arata la satul Bradi-
cenii, in presinta ambilor ispravnici. 3)
Tudor se inchisse apoi cu Vasile MOnga intr'ua ca-
mera., uncle): destainui tot planul seu, indemn'anduai a'lu
insoti la Tismana. 1\I6nga. i respunse ca nu p6te merge,
avend in zarafie peste 1 oo miT lei 4), de care nu se pOte
deslipi.
Tudor consimti se remaie MOnga la postul seu, de-
clarand cä. n'are nevoe de banii Vistierief, si ca va pe-
depsi pe ori-cine s'ar attinge de densii; apoi incredinta
pe amicul sett ca rescularea poporului se face cu con-
simtimentul boerilor patrioti.
Cu tote astea, arhon Sluger, i observa MOnga.,
fapta D-le este cutezatOre ; si nu vei scapa cu viata din
acesta rescOld.
Sciu bine, prietene, respunse Tudor ; dar din ce-
sul cand m'am nascut, m'am imbracat cu camasa mortii. 5)
1) Grigorie Mongescu.
2) Idem.
8) Dirzenul. No. 646.
4) Dupa, relatia comunicatii de reposatul Scarlat Rosetti, ce fussese strans le-
gat en Vasile MongA. D. Grigorie Mougescu sustine c Monet avea in z:ii-
rAfie numai 15000 lei.
8) Scarlat Doqetti, N. ropescu din 11Iwte,ei. Si Cioranul pag. 89.
 -93
Dupa miedul noptii, Tudor porni cu trupa sa ; pe 0-
tetelisanu flu pornisse inainte sub paza la Tismana ; iar ellu
se opri la carciuma Stolnicului Viisorenu, distanta d'ua
jumetate posta de Jiu 1), unde repaosa cate-va ore, pu-
ind streji pentru parka. A doa eii, dupa plecarea lui Tu-
dor din Jiu, Boieri' se addunara la Vasile MOnga spre
a'la ispiti ; si cu tote ca nu puturd afla nimic dela den-
sul, arestarea ispravnicului i facu se intelega scopul lui
Tudor; si parte din e' fugira spre a'si assigura viata.
Pe la prandu, sosi in Jiu si Ispravnicul Vdcarescu,
care, informandu-se de celle intemplate, dete ordin a se
strange indata tote Catanele ispravniciei si celle de Po-
tera, si espedia curier intr'adins la Bucuresci despre a-
restarea Oteteli.sanului.
Tot in dioa aceea sosi si Bumbasir dela Vistierie, cu
ordin a se porni top' banii ce vor fi stransi la zarafie.
Manga ispiti pe omul domnesc despre Voda Sutu, si i
se spuse ca Voda fussese cam bolnav, dar ca acum se
afla sa.natos.
A doua di, catre sera., sosi in Jiu proclamatia lui Tudor,
care anunta mOrtea lui Voda Sutu si rescularea poporului
pentru usurarea dajdiilor si dobandirea drepturilor stra-
masesti.
Prin acea proclamatie 1VIOnga se vedea deslegat de
juramantul ce facusse lui Tudor d'a tine secret planul
sea, pe care it si dette atunci de fata : ca adica mOrtea lui
Sutu s'a tinut secreta de Boieri pang se vor putea a-
duna cetele de Panduri de peste OltU, pentru inceperea
miscarii ; ca nici Tudor insusi nu stie ce resultat va a-
yea rescola Wand in sfarsit ; ca. Tudor este insarcinat
si
de ce' ma' de frunte Boieri ai ;errii ca sa faca acea mis-
care, in numele sea, pentru a scapa terra de Domnii
Greci.
') La 1821, acea daciumk era la VAdenr, 200 st. departe de sosea, nude se
aft adI, si de unde se fed casele Viisorenului, In resbellulii de la 1806-1812
l'ilsorenu fusese si elii cornandir de Panduri.
 9

Proclamatia lui Tudor insufld spaima impiegatilor Greci

si Ciocoi, compromisi in ochii poporului prin acte arbi-
trare ; cei mai multi dinteensii, cum si comersantii cei
avuti, trecura in Austria spre a'si assigura viata, averea
i famillia ; boierii cei mid, victime a le regimului fanariotic,
aplaudard fapta cuteddtcire a lui Tudor; si multi dinteensil
it ajutard prin tote mijlOcele ; cat despre meseriasi Si
plugari, ei alergau de bung voe sub steagurile lui Tu-
dor, cei mai multi spre a se despagubi prin jafuri de
pierderile ce incercasserd din partea impiegatilor Greci
si Ciocoi, s'a negustorilor Turd. 1)
Sambdtd, 22 Ianuarie, Tudor sosi la satul Bradiceni,
unde spera sa afle pe ispravnicul Vdcarescu; se opri pu-
tin aci spre a repausa trupa sa; si ellti ospad in casa
1) D. Grigorie Mongescu, unulii din descendintii lui Vasile Mongii, care ne
relateadrt celle descrise mai sus, adaugg ca chiar tats -seii, dupg consiliul lui
Tudor, isT assigurasse famillia la schitul Lainitz ; iar pe la inceputul lui Martie
and Panduril lui Tudor invinssesera Catanele ispravnicatului s'alle lug Cos-
tin, in ciocnirele ce le avusesserg in marginea Tergu-Jiulta, despre Slobozia,
insusi Vasile Monga, ca samesil al Judetuliff, fugisse la acel schit, insotit de
eel' do! ispravnici si alti impiegati. Acestia din urmit se prepararil in acea di a
trece in Austria ; dar MOnga remasse in schit pang, a doua di, spre a se comunica,
cu OM familia, si fu surprins de una din cetele de Panduri §i Arnauff ce gonert
prin mtmtT pe boieri si comersanti, mai mult pentru pleascg ; luandu'lri pe jos
inaintea tailor din preung cu fiul se-if Nicolae, ei plecarg in gona ispravnicilor,
pe care i si ajunsserii poposiff aprOpe de linia granitei.
Dupit ug luptg scurta intre Panduril iui Tudor si Plgiasig isprgvnicesti, ea-
dui din partea Pandurilor Gospodarul for (primul capitan) anume Pera, ce fit
inlocuit indatg cu Gospodar Dumitru ; iar din partea oppusa cadu un Zapciii
d'ag Vitcgrescului ; in fine Panduril invinserg, si fricurg prisonieri pe boera fu-
gaff. Pe unul din ispravnici, anume Dinu Bglteanu, §i pe Medelnicerul Cons-
tantin Malibirescu, i fucu scapati in intunericul noptig, un Nicolae Barbieru
din Targu-Jiultii, care avea si ella sub comanda sa caff-va Panduri ; iar pe Vg-
cgescu, ceblalt ispravnic, din preung cu Vasile Ming/ si alti boieri, ii con-
dusera in Targu-Jiului, unde'T arestarrt.
Sotia lui Vasile PrIongg cu gitalri copri, cari se ascunsesserg in pildure, sca-
part!: de maltratarea Pandurilor.
Pe Vasile Monga it lug, sub garanta sa doctorul Solomon staroste de suditi
austriaci din Tergu-Jiul, find Mongg cunoscut ca amicu al la Tudor. Peste
putine dine, triumfand Tudor de tote obstaculile, numi pe Vasile Mongit is-
pravnic la Gorgig, ordonand a i se da inapoi tot ce i se luasse; iar familia lui
Monga fu trimisa iargs'i la schitul Lainitz, spre a fi mai aprope de frontiera
Austrii, pentru on -ce eventualitati.
 95

Polcovnicului Ionita Mongescu, fratele lul Vasile Monga. I)

De aci se indrepta iute spre Monastirea Tismana, unde
sosi catre sera, si se inchisse in monastire, puind streji
pentru pada. In nciptea aceea Tudor sili pe Oteteliseanu
a da ordine Care Zapcii si Vatasii de plain din distric-
tul Gorjiu pentru strangerea Plaiasilor la diferite locali-
tatr, insemnate de Tudor, si pentru aprovisionarea cu
producte si vite a cator-va Monastiri de peste Olt ; a
cloua eli Tudor pleca dela Tismana, lasand aci vre o cind-
spre-dece Arnauti. si Panduri pentru pada Oteteliseanului. 2)

1) Dupii incredintarea luT George Mamara, din Brialiceni, stitean ca de 70

de ant
2) Fotino, in pag. 6 din istoria sa, sustine Ca.' Tudor ar fi lrtsat 35 de insi
pentru pada Tismanei.
Despre conduita Pandurilor cu eel arestati In Tismana, atilt preotul C. Chi-
ritescu din Tismana (despre care am mentionat in biografia WI Tudor) cum si
C. Scilea, stitean ca de SO de ani, din Gura Viii Tismanel, afirmil, ca acel Pan-
duel si Arnrtuti sictinag si ridiculati in tote chipurile, atilt pe Oteteliseanul, cum
si pe un Copiicea.nul si un Opran, inchisi de Tudor in Tismana, pe 16110, care
mai eras altT vr'o 20 prisonierl, de diferite conditiuni, inchisi acolo de capii
Arautilor si Pandurilor, si pe cari ii libera dupil ce iT punguia; iar capii a-
celor Pandurl si ArnIuti, lasatT pentru pada Monastirii, ereail un Sterie din
Borosteni, un Nicolae Borosteanu, (Bulucbasa) un Niculicescu din Baea de A-
rama si un Driighiceanu.
Biserica din Gura viii Tismana se prefecuse in magadie de providiuni, pre-
cum grail, milaili, pastrami si unt; iar curtea bisericel era plinit de vacl, oi
si berbeci; de care provisinni profitarI Turcil chip, mOrtea lui Tudor, cand
merit si Tismana si biserica din voile.
 CAPITOLU VI.
Prime le proclamatii a le lui Tudor eatre popor,
.$1 petitille selle eiltre Turcia, Russia, *i eiltre
Pasgi dunilreni.

De la Tismana, insocit de restul mice salle trupe, Tu-

dor se indrepta spre plaiul Closanilor, punctul sett de
reaclim in acesta miscare. La satul Padesti 1111 astepta
capitan Dumitru Garbea, vechilul seri in vat4ia plai ului,
cu toti pandurii ce putusse aduna in pripa. 0)
De aci dette ordine a se stange toti pandurii din plain,
si chiar cei ce nu eraii in activitate, promitendu-le lefuri
si usurare de podvedi si de angarale.; asemenea si volintirii
cari se lepadassera in dajdie inca din timpul he. Caragea. -2)
') Ca la 100 de Plgesi, dupg Ilie Fotino, opera cit, pag. 7.
2) La 1814 se regulasse, prin asedgment domnescii, dintre Pandurii de peste
Olt, ce figurail ca slujitori doinuesci si ca Poterasi, se riimae numai lude 500
in activitate, din cari 100 la Valcea, 150 la Gorjiii, si 250 la Mehedinti; iar
restul pang, la suma de 2075 lude erail obligati a plgti pe fie care lung cite
4 talere [lei.] de lude. La 1815 Fehr: s'a regulat ca toti Pandurii, si cei in
activitate si eel- in retragere, sg se asiede intre Ruptasi, cu sineturi domnesci,
plAtind toti pe lung cote 4 lei; si la trebuintg, sg se chieme dinteensiinume-
rul necassariii ; iar in timpul serviciului, aceia sg fie scutiti de darn celor 4
lei. La 1816, acei 500 lude Foterasi se planserii la Vodil, cg Ispravnicii 11 a-
pnea sg platescii cei 4 lei, de si ei face. serviciul unde li se ordong, contra
ordinului dornnesch din 1814. VodS dede satisfacere legitimeilor reclame, con-
firmand asediimentul din 1814. (Anaforaoa lui Vel-Vistier din 7 Iunie 1816, in
enndica No. 85 a Arliivei. Statului. pag. 105.)
 97

Din Padesti, Tudor espedid in Gorju si in Mehedinti pe

verii seT Golumbeni, pe Ionita, Cretescu (cunoscut sub nu-
mele de Ortopan) pe N. Zoican, pe Cdpitan Urleanu,
pe Radul Miu, si alts omens de incredere, pentru facere
de volintiri, mai ales dintre sateni, pe care ii arma cu ar-
mele ce avea stranse pentru acest sfdrsit in diferite lo-
calitati '); iar messeriasii, negutatorii, proprietarii miss si
boerii de nom, cari nu puteti servi ca osteni, nu erau scu-
titi de acesta sarcina de cat prin dare de bans, plaind
cite 25 de lei de om. 2)
Mai tarcliu, unii din capii de Panduri desertard chiar
aresturile publice de criminals, pe cari ii inrolara,' in os-
tirea de emancipare, imbracandu'i in costum panduresc 3);
ceea ce nu putin contribui la demoralisarea Pandurilor,
ce imitau essemplul acelor hots de messerie; jafurile for
silica pe Tudor a lua mdssuri forte aspre in contra lor,
massuri furd fatale.
Din Pandurii adunati la Padesu de Cdpitan Garbea,
Tudor trimisse vr'o 5o la Tismana pentru strejuirea a-
cellei Mandstiri, iar restul i1 opri langd sine ; si cand se
immulti trupa sa cu Panduri-volintiri, elk" urma, aceeasi
tactica si cu celle alte Mandstiri, eland pe Panduri sub
comanda de cdpitani de incredere.
Tismana, Strehaia, Motru, Horezul si altele, pentru po-
sitiunea for muntOsa, aveau a servi de cetati de aparare
la cas d'a veni Tudor in conflict sRi. cu Turcii set' cu
Grecii; de aceea le si umplu cu tot felul de pro visii, spre
1) Dtipa incredintarea mai multoru Panduri din celle done districte mentio-

nate, cars Panduri ail fost inrola,ti de citpitanii mai sus insemnati; de esemplu
Dimitrie Catelil din Cerneti, Ion Dragomir din Cernovosiani, tata lul Manole
Stoenescu din Baia de aramii, Niculcea Balinescu si Dumitrascu Ploscaru din
Pestrita; acestia din Mehedinti; Barbu Viga din Odolesca, din Gorji, Si alts.
2) DupI incredintarea lui Manole Stoenescu din Baia de aroma, care affixina
ca," tata -sou a phititil 25 lei ca sa fie scutit. Insarcinatul le Tudor pentru in-
rolare de volintiri in partea locului a scutitil peste 20 de inST cu modul acela
liberandu de la Vladicens, unde is stransese dinpreuniti cu altii.
8) DupA cumil a fIcutil la Craiova cilpitan Iamandi, dupg incredintarea 1111
Gheorghe Baldovin cismarul, din Petrescii de sus, bgtranti ca de 75 de ani,
nAscut si crescut in Craiova, unde a ve'dutil cu ochii ses celle ce a affirmff,.
7
 98

a putea tine lupta mai mult timp, si a sili ast-fel pe ina-

mic a sub-scrie conditiunile salle.
In fine, dinP adesti Tudor sub-scrisse prima sa procla-
matie Care popor. 1)
In prima sa proclamatie, Tudor se silesce a justifica
rescola, ca provocata de tirania Boerilor s'a capilor Bi-
sericei, ca' devenissera instrumente passive in mina
Domnilor fanarioti; si'i compara cu nisce Balauri ce sug
sangele poporului; chiama apoi la arme pe tot' Romani):
cari au sufferit jugul streinilor, indemnandu'i a veni a-
colo unde se afla poporul adunat pentru folosul terrei,
cel ce au arme cu arme, iar cel ce n'att arme sa faca
indata furci de fer si land"; si sa asculte de consiliele ca-
peteniilor Aciwzarii: ast-fel numia ellu tabdra de Panduri
cu care avea sa emancipese terra de Tirani; in fine, dupa
ce le spune ca prada este oprita, trebuind a respecta a-
verea aprOpelui, face ua esceptiune in privinca averilor
rea mtigale alle boerilor tirani, car' aver' se pot lua
in folosul obstesc, data ace' tirani vor refusa a face parte
din Adunarea poporului. 2)
Ultima frasa din ac6sta proclamatie, de si era ud sim-
pia amenintare pentru a sili pe eel" avuti a participa la
miscarea de emancipare si de regenerare a poporului,
nu fu mai pucin fatala prin consecintele salle; prin ac6sta
ellii facea pe ostenii lui si judecatori si apreciatorl al a-
verilor reti castigate; deci averile mai tuturor boerilor ,
marl si micf, find castigate prin abusuri, si ostenii lui Tu-
dor find aceia cari sufferissera spolierea din partea ti-
1) Proclamatiile lui Tudor catre popora, cum si petitiile selle catre Sultanul,
care imperatul Russia si catre Pasii dunitreni, fur redactate de Episcopulii
llarion, inainte de plecarea lui Tudor din Bucuresci pentru a rescula poporul
de poste Olt. Acesta o affirrna atatii Dirzenu in Memorml sou (Trompetta No.
1;-17 pe 1868) cum si D. Nicolae Popescu din Musetesci, gramaticulii lui Ilarion

pe acella timpa. Acesta incredintesa ca celle mai multe le-a scris ellu insusi, sub
dictamlo al lui Ilarion, traducindu-se in turcesce, celle destinate pentru Inalta
POrta, de ceT ce cunosceati limba turcesca; iar pe celle dessinate pentru Russia
he stria insusi Ilarion in UMW. francesa.
2) Aredi aceva proclamatie la Iota. No, XI.
 99

ranilor lor secular*, se intellege ca ei nu puteii distinge

averile celle bine cdstigata din celle reti castigate; prin
urmare, el trebuiau sa profite acum de occassiune spre
a se despagubi de jafurile si crudimile ce incercassera
dela tiranii lor; ssi pretestul fiind fuga acestora, pe cat*
intalniati fugind, Panduri* i predau fard misericordie; ba
Inca, dupe esemplul Zavergiilor din ostirea lui Ipsilanti,
ei predau chiar averea satenilor ce simpatisati cu mis-
carea.
Apo* prada fusese tolerata in ostire, atat la Romani,
cum si la Romani;1) cu atat ma* mult la RuA sub ste-
gurile carora ce* mai multi Panduri luptassera, avend
chiar pe Tudor de capetenie; in fine, lefurile Pandurilor
erati prea modeste, si nici se puteau respunde regulat,
chiar atunci cand Tudor dispunea de vistieria terei; pen-
tru cuventul ca banii se ascunsesera, si putinir ban* cari
se puteati aduna se intrebuintaa pentru aprovisionarea
ostirii si facere de arme; astfel, toate acestea incurageat
pe Panduri in praciile lor, fard distinctiune de perscine ;
in cat Tudor cu greu putu infrina asemenea prade ; si
cand reul ajunse in culme, si Tudor voi a pune capet
reului, prin pedepsirea culpabililor, asprimea sa provoca
nemultumiri sericise din partea Pandurilor, ba chiar revolta
capitanilor, cari consimtira in fine la arestarea lul Tudor,
ca sa scape vieta lor amenintata.
Cu tote astea, prima proclamatie a lui Tudor fu tram-
bita ArchangeluluT la a doua Inviere: top* cari suferiserd
jafulti si jugul streinului alergati cu gramada la che-
marea liberatorului; ast-fel sorgintele, coborand din virful
muntilor, in timp de ploi marl' si de topirea dapedilor, cand
ajung in vale, devin pirae si girle, cari ineca" campia,
tarand totul in cursul lor furios.
Romani* de peste Olt suferissera din partea Turcilor,
din partea Grecilor s'a Ciocoilor mai mult decdt Romani*
din alte part*; in pucine Mile, se adunara dar Imprejurul lui
') Pnterea armatii. de Mileescn. pag. 2G.
 100

Tudor peste Goo Plaiasi armaV, mai toti vanatori de

capre si de ursi. 1)
Alergau Oltenii la chemarea lui Tudor, cari cu pusci,
cari cu land, cari cu case, adunandu-se trOmbe-trombe,
si intonand cantecele haiducesci cari bagasera spaima in
poterile de Arna.uti sub domniile streine. 2) Entusiasmul
era in culme. Daca in acele minute de entusiasm, acei
iii aT rramtilor s'ar fi luat la lupta cu ostirea Turciloru
sail a Grecilor, am fi veclut strelucind iar4i dupa atatia
ani gloriOsele clile din timpiT trecuti; dar miscarea de
la 1821, ca si cea dela 1848, avea de scop numai a pro-
testa contra tiranilor s'a arunca samenta emanciparii, de
care avea se profite mai tarcliu Roma'nii.
In recunoscinta si admirarea for pentru Tudor, care
'T liberasse de sub jugul streinului, Oltenii numiau pe
liberatorul for Domnul Tudor. Inteadever Tudor, de-
venise Domn prin vointa poporului, care, dupa 100 ani
aprope de sclavie, facea primul act de suveranitate na-
tionala. 3)
In petitia catre Pasa de la Vidin, dupe ce descrie sta-
rea de plans a poporului, adus la desperare de Domnii
fanarioti si de boerii greciti, instrumente servile ale a-
cellora, Tudor illu raga a trimite la Porta Anuiti (do-
leanca) din partea poporului, s'a interveni lenga Sultanul
pentru trimiterea unui om credincios spre a cerceta plan-
gerile terrei; Cad i sunt inchisse poporului, clice ellu, tote
usile InalteT Porti de catre DomniT fanarioti, uniti cu boe-
rii greciti; assig-ura apoi pe Pasa ca radicarea poporu-
lui este numai contra tiranilor poporului, cari le-au usur-
pat drepturile cu cari 'T -a miluit prea puternica Impera-

') Fotiuo, pag. 11.

2) Vedi Nota, No. XII.
8) Mop Lin ltosianu, ca de 100 ani, din comma Jupinesa, dist. Gorjiu,
sptinea ca, ducend Mai de la niosia Filisanului in tabara ha Tudor de in Tin-
peni, femeile si bfitrinii din partea loculul i dedeafi oe rosii si colacT, fiind
in serbiltorile Pascilor, si '1 (liceail: tine, Ionitti; se fie de pomana luT Tudorin,
cl nc-a scilpatil de biro!
 101

tie; iar nu contra Portii, catre care sunt slut Nccate;

nesuparand intru nimic pe Turcii negutatori aflati in terra;
iar poporul va plati, ca si in trecut, tote dajdiile catre
Ina lta Porta etc. 1)
In doleanta catre Sultanul, Tudor descrie pe larg ja-
furile Grecilor, uniti cu Boerii si cu Mitropolitul, care,
de si Roman, este ocara mrinulia, dice Tudor; ca"ci a ap-
probat tote propunerile nedrepte alle luT Sutu, si a cum-
parat scaunul arhipastoresc cu 2000 pungi (ioo miT lei 2);
si fiind ca glassul poporului era nabusit de tiranii lui,
a fost silit a se scula contra apassatorilor sei, reclamand
protectiune de la Inalta POrta, pe care o raga a trimite
om imparatesc sa cercetese plangerile poporului, si sa
puie capet acellor jafurT, indulcind sOrta luT. 3)

1) Vecli Nota No. XIII.

2) Despre dare de bani, nu e de mirare: caci fgrii ban! 'limier' nu se fricea sub
Fanarioff; assemenea nu e de mirare ca Dionissie, ce fg'cea parte din Divanul
domnescil, sr', fi aprobatri mgsure arbitrariT d'alle Sutulul; dar d'aci nu urmeclif,
ca Mitropolitulli Dionisie merita epitetulil injuriosii de ocara ltentuha, candu
este stiutg bucuria ce a causatil urcarea sa pe scaunulg arhiepiscopalg ; do-
vadg, discursulil pronunciatil de Laclgr cu ocasia acesta, (veIf biografia liff. G.
Lail:1r, de D. Petro Poenaru, pag. 57.) Ilarion, care aredactatii acestg doleantg,
a fostii dominatii de invidie contra Mitropolititului Diouisie, cg nu s'a pututrt
face chi Mitropolitg, dupg, cum assigurg insusi D. N. Popascu de la Musetesci,
care a fostd confidentulii luT Ilarion. Ca,tt pentru petitia 1111 Tudor catre
Alexandra air' Russie!, vecli depesa luT Capodistria cgtre Cons. Piui, de la
Februariu 1821, la Nota No. 55.
3) Ireg Nota No. XIV.
 CAPITOLU VII.
Prime le loviri alle Pandurilorri lui Tudor cu
Plata ii Ispravnieiloru.
In puOnele Ole cat statu Tudor la satul Padesu, se
adunara peste sese sute Panduri din eel ce luptassera cu
clansul contra Turcilor in resbelul de la I 8o6-1 81 2, si
earl' Pandurf, cum am aratat, erati dati in daj die. Acesta
era un bun contigent d'o c'am data. Tudor hid prin
urmare urniatarele mesuri:
Trimise mai anteiu de ridicA. pe Zapcii ce putu gasi
din acel judet, pe carif if inchisse la Tismana, ca se'i
impedice a'i paralisa miscdrile. 2) Dete apof ordine catre
locuitorf a nu se supune la Ispravnici .i la Zapcii, pen-
tru plata contributiilor, proclamand ast-feliti scutirea de
on ce daft care Vistierie. Resultatul acestor ordine fu
refusul satenilor d'a inlesni nutret osta.5ilor trimif contra
luf Tudor. 2)
Clucerul Ralet, Ispravnicul de Mehedintf, trimisse con-
tra KU Tudor a'l prinde, viu saU mort, pe Pau sail Pa-
vel Nicolicescu, Polcovnicu de potera; 3) ordora aseme-
nea i la alti Ca."pitani de Pandurf, precum Vist. Craini-
ceanu, Dumitru Co4an, si Niculae Boboc, ca cu Pandurif
') Dardenu susfine eh' le-ar fi scris sit vie cu 'muff si caii ce vor fi avandil,
si c le ar fi IuatIi si banii 0 caii; dar Tudor Minna contrarittlii in scrisorca,
luT cItre Ispravniculit Ralet. Vedi Nota No. XVI.
2) Dardeanul, Trompetta No. 653. Vedi si Nota No. XVII si XXIX.
") 'dem.
 110 -

lor, in numer ca la Soo, se se unesca cu Nicolicescu pen-

tru acelasi sfir5it. 1)
La Sisesci, lingd satul Ciovdrnosanii, departare trei ore
de Cerneti, Tudor se intalni cu Pandurii lui Pavel Ni-
colicescu.
Dupe ce lua ordinile Ispravnicului, pusse de batu stras-
nic pe acel cdpitan de potera, 2)pentru ca cutedase a se
impotrivi la Adunarea noroa'ului, ce'si cerea drepturile selle;
si incorpord in Ostea sea pe Pandurii de sub comanda
Nicolicesculuf; iar pe el it trimisse la Strehaea; apof scrisse
un rdvas Ispravnicului Ralet, in care 'I' imputa conduita
sa de tiran al poporului; if allatura coppie dupe procla-
matia sa si dupe arzul trimis la Ports, ca se se incre-
dintede de scopul seil s'al cellor ce s'ari sculat cu den-
sul; ii spusse ca nu Tudor e hot, cad: ellu n'a supdrat
pe nimeni, si nu s'a attins de baniT publici ; ci hoti sunt
aceia cari jefuesc poporul; i1 consilia a lib era Pandurii,
strinsi de el la Cerneti, cu scop d'al combate; si a veni
sa se un escd. cu cei-l'alti ce facti parte din Adunarea popo-
rului; ca se n'aibd nimeni nici ud teamd; ca dacd vor bi-
nele terrei, se vie cu totif la Adunarea generals, care
este pentru folosul de obste; in fine it anuncia, ca, de va
repeta celle incercate cu Nicolicescu, va atrage asuprd'I
resbunarea poporului, de care nu va putea scapa nici
in gaurd de carpe, etc. 3)
Epistola acesta produsse in Cerneti mare sensatiune;
ispravnicii intr'adins esagerati. pericolul , cu scop d'a
baga spaima in locuitori, s'a se sparge orasul, compro-
mitand ast-feliti miscarea nationals. Epistola cdtre Ralet
') WO, inemoriulti lui Duinitru Protopopescu, Nota No. XV.
2) In notele dela reposatulii Scarlat Rosetti, se dice cii, Far fi cunoritu acolo
insusi: Tudor; insii din meinoriulii Protopopescului [Nota No. XV] se constata
6, a fost inchis la Strehaia; dupg incredintarea hif Niculcea Billifnescu si Du-
initrascu Ploscaru din Pestrifa, dupii pornirealltri de la Strehaea, Tudor a dat
pe Nicolicescu in pada lui Gospodar Dumitrache s'a lui Gg. Stoicea diu Mea
de aranA; si acestia l'aii commit la podul de la Corcova, piite cif din ordinulit
Itif Tudor.
n) VPdi Notta No. .XVI.
 1u4

sosi d'odata cu scirea despre bataia Nicolicescului, si in-

corporarea Pandurilor lui in Ostea lui Tudor. Acesta des-
curagie pe Ispravnici gi spaimanta pe ordsiani, caril- se
grabird a trimite familliele lor, unit in Austria, altii peste
Dunare, remaind numai barbatii, Bata si el de fuga.
Pandurii adunati de Boboc, Colon si Crainiceanu, so-
sira in Cerneti in minutul sand Ispravnicul Ralet si Sa-
mesul Poroinenu se puneau in caruta ca sa fuga la Craiova;
cu tote acestea, cei trei Capitani plecard de capul for
contra lui Tudor; dar la Comuna Timna, Plaesii for fra-
ternisara cu parte din Pandurii si Arnautii din Ostea lui
Tudor; si cei trei capitani fura legati, jefuitl si dusi la
Strehaia, uncle Tudor trecusse cu 6stea lui. 1)
Dorind a se incredinta prin ei insisi despre intentiu-
nile si forta lui Tudor, ordsianii din Cerneti trimissera.
un om intr'adins cu scrisOre care Tudor, rugandu'l a nu
da ocasie de spaima locuitorilor. Tudor assigurd ca
se fie linisciti, stand fie-care la cassa sa, si ocupanduse
cu meseria sa; si be esplica scopul pentru care s'a scu-
lat; apoi scrisse si boerului Miculescu, amicul sett intim,
si initiat in planul lui Tudor, a linisci pe locuitori s'a
le esplica si el scopul miscarii. 2)
Fara a pierde timpul, Tudor porni spre M-rea Stre-
haia. Iri drumul set, teranii it intampinara, ca p'un libe-
rator, strigand cu entusiasm: TriiiaSCA Donmul Tudor!
CeT juni se inrolati de voie in ostirea lui; cei batranl si
femeile ii inlesneti cele necessare, carrand chiar cu spi-
narea provisiunT pentru ostirea liberatorie. 3)
Tudor propaga la tot pasul libertate si scutire de daj dii
si de potvedi.
Strehaia era ocupata, din ordinul Divanului Craiovei,

') Memoriul Protopopescului, Notta No. XV.

2) D. Gr. Miculescu, din Severin, posseda acestA epistola a lui Tudor catre
tatil-sett, care s'a repus.
8) Dupa lucrediatarea tuturor lia,triuilor ce au flicutil parte din ostirea lni
Tudor dela 1821, si despre are are mentionat mai Ina inte.
 105

de catre ua ceta de Pldie§Y, sub comanda unul Ceautt

Costache.
Somat a se preda, dupd ore -care impotrivire, acesta
deschise portile monastirei, sat amagit de cuvintele de
libertate, proclamate de Tudor, sail intimidat de multi-
mea poporului armat, ce'l insotia.
In clopolnita monastiril erau inchi5i Cdpitanii Craini-
ceanu si Dumitrache, despre care am vorbit mai sus; cum si
Ceauil Istrate, Pau Nicolicescu i Barbuceanu Presicenu;
iar pe Dumitru Protopopescu, (autorul memoriului de la
Nota No. XV, arestat §i dansul cu Crainiceanu i cei-
ralti) Tudor it pusse se scrie in cancelaria sa, unde se
afla ca gramatic Kinopsi (ce era la inceputul anulul 1821
gramatic la Ispravnicul de Gorjiu); iar ca scriitorT, erau
Kretiescu (Ortopan), Ghica Aurel, Si alti. ')
Dupe ce intari Si Strehaea, cum intarisse Tismana, cu
Pandurr si provisiuni, Tudor porni la Mondstirea 1VIotru,
in care se aflati inchi§i, cu ua ceata. de PandurT, Isprav-
nici de Mehedinti, cdminarul Stefan Bibescu, §i Stolnicul
Viioreanu, numiti de curand de Caimdcamia terra
Somali a se preda, Ispravnicii refusara; atuncT Tudor
ordond Pandurilor a descdrca puscile in cei impresurati;
dar ace,5tia, fiind adapostiti de clidurile M-rei, ucisserd
vr'o I I PandurT Si Arnauti; cu tote acestea, Ispravnicii,
cari nu erau preparati pentru un lung assedia, trimisserd
parlamentarT, cu conditie ca de): va lasa liberT, eT vor
preda M-rea lid Tudor. Acesta consimti, Ispravnicii ple-
card la Craiova, iar Tudor occupd §i M-rea Motru; apol
wcla. tabdra sa la Tintareni, a5teptand evenimentele. 2)
Sa lasam pe Tudor imprejurul M-rei Motru, unde a-
lerga din tote partile poporul armat spre a mari ostirea
liberatorie; i se ne intOrcem la BucurescT ca se cerce-
tam conduita Caimacamiel, dupd mortea lul Voda-Sutu di
rescularea poporului de Tudor.
1) Nota No. XV.
`2) Memorial MI lltircleamt. Trompetta No. 648.-- Vetri §i memorial Prutopo-
pffeului. Nota No. XV. Veils si Nota No. XXIX.
 CAPITOLU VIII.
Prime le acte alle Boer ilor contra miviirti
lui Tudor.

Prin ordinul dela 15 Ianuariu 1821, Voda Sutu, presim-

tind mortea sa, numia ua. Caimacamie de §6pte boieri d'ai
Divanului domnesc, urmand in acesta consiliul consolu-
lui russu 1). Ace: boieri, dice ordinul, se vor ocupa cu
cercetarea proceselor ce erau de competinta Divanului,
Si cad:, din causa bolirii lui Sutu, se imultiserd fOrta mult,
in cat suferia poporul 2).
La cad de vacanta a tronului, ace: Caimacami aveti
a guverna terra pang la numirea altui domn.
Cei epte boieri erau :
Mitropolitul, preedinte de drept.
Bivel-Ban, Grigorie Brancovenu
Constandin Cretulescu
Grigorie Ghica
Barbu Vacarescu
Bivel-Vistier, Grigorie Filipescu
Bivel-Postelnic, Iacovake Rizu.
Primul act al Caimacamie:, dupe martea lui Sutu, fu a
1) Cum assiguril Pouqueville, op. cit. pag. 3H. Numirea loT Rizu, "Ate eon-
hangene en Ministru lui Sutu. din Moldova, este ug probil maT molt de ceea cc
8ustine Pouqueville; consolul russii doria a avea in govern creature dovotale
Russiei, prin care sa; increse in spiritul EterieT.
2) Condiea No. 91; din Arhiva Statulni, pag. 127.
 107

instiinta Porta despre mOrtea acestuia, rugandu-o a numi

Domn pe cine va asi ea cu calle. 1).
Dupa fuga lui Caragea, Boierii divaniti gassiserd cu
calle a cere dela Porta respectatea autonomies, in pri-
vinta allegeril de Domni pdmenteni ; momentul era mult
mai favorabil, pentru realisarea dorintel lor, dupd mOr-
tea lui Sutu, cand, stapani pe situatiune, si uniti cu
GreciT, ar fi putut imita vechea nobloca in care figura
Buzestii si Farcasii, in cast' cand Porta ar fi refusat le-
gitimele lor cererT.
Dar Boierii dela 1821, ca si dela 18_1.8(afard d'ud"
mica esceptiune) nu mai emit Boierii din timpul luT Mihal
Bravul. ET degenerassera in timpul domniril de un secul
si mai bine al until- regim de injosire si de coruptiune.
Vitejia facusse loc diplomatiei. Boierii dela 1821, ca
cel dela 1848, voiati sa princla searpele cu mina altuia;
aceia, cu mana luT Tudor ; acestia, cu mina luT Elliade,
Tell si associatii lor.
Atunci, ca tot-d'auna, el credOu sinceramente ca Russii
aveati sa'si verse sangele pentru a be assigura privilegile.
Chiar Boierii patrioti lucrara ast-feliti in cat sa nu se
compromita in ochiT Turciei; si tot d'odata sa. pOtd pes-
cui in apa tulbure, incuragind pe sub mama rescOla po-
porului, prin paralisarea mijlOcelor de actiune.
Tudor, dejucand pe ambitiosi si pe reactionari, pusse
fitilul la praful de pwca" ; si splosiunea arunca in aer re-
gimul fanariotic, paralisand ast-fel planul inamicilor se-
culari aT romanismului.
Allu doilea act allu Caimacamiei fu uä, circulara catre
Ispravnici, tot cu data din 19 Ianuarie ; prin acea circu-
lara, anuntand terrei mOrtea luT Sutu, cu mare parere de
reu z obidit a (Add poporulmi, ordona ispravnicilor a fi
cu ingrIjire si cm 6mna- rdndmialit, ca si pand atunci, fa-
candu'i responsabili d'ori cc mcorimduclie din parka fa.-

') Notta -so. XVII,

 108

ccilorilor de relle, cari ar da pricing de lulbura'rY si neo-

dihna ob§.1cY norodului 1)
Circulara catre ispravnici fu inso(ita de ordinul catre
Bas-Beslega, comandantul Zabetilor din terra, recoman-
dandu'i a fi cu priveghere pentru linistea terrei, s'a nu
supara int'ru nimic pe locuitori. 2)
Der eta ca guvernul priimesce sciri dela ispravnici) de
Gorju si de Mehedinti, prin Caimacamul Craiovei, despre
miscarlle revolutionare alle lui Tudor. 3)
Caimacamia terrei schimba cati-va prefecti de peste
Olt inlocuindu'i cu altii de incredere, mai apti d'a pu-
tea tine pept resvraptoruka 4); §i da ordine a lua tote
messurile pentru impedicarea reului, indoind strefile, §i
imprastiind pe tulburatori. 5)
Numesce apoi pe Dumitrache Bibescu comandir peste
toti Pandurii in activitate din Doljti si din Mehedinti, cu
ordin a numi si ellu capitani de incredere si bray!, ca
sa paralisese miscarea, si se puie pe gOna pe resvra-
titor. 6)
Din Bucuresci se trimite Slugerul Costi, de fel din
Gorju, om al lui Samurcas. Costi, cum ajunge la Gorju,
trage direct la casa lui, si nu face nici ua miscare 7) ;
de si avea ordin a strange indata toti Pandurii din par-
tea locului, si lasand ua caprarire la ispravnicat pentru
pacla, cu restul sg merga la M-rea Tismana, sea uncle
se va afla resvreitilorul, ca sti'l sfiirame. 8)
and insa. Caimacamia se incredinta pe de plin ca Tu-
dor dejucasse planul boierilor, si ca miscarea o face, nu
numal contra Grecilor, ci si contra Boierilor, attunci lua
1) Condica No. 96 din Arhiva Statului, pag. 198.
2) Ordin din 22 Iuniu. Vedi condica No. 96 a Arch. pag. 199.
3) Caimacam la Craiova era Depalti; ajutorele lui, Dumitrache Brailoiu SI

Alecu Arghiropolu. Condica No. 88 pag. 331, verso.

4) Denali; locul citat, No. 61i3.
5) ldem, No. 648.
0) Idem, No. 648.
7) Fotiuo, pag. 11.
8) Dirzku. locul citat. No. 618.
 li is

messuri seriase pentru oprirea reului. Pentru acest sfar-

trimise proclomatiuni caltre locuitorii din Oltenia, cu
blesteme §.1 aletrzsazzli, ca sä nu cutecle a se lassa amagi
de propagandele resvratitorului.
Se mai trimise din Bucuresci zoo Arnaud, sub comanda
a patru capitani, Delibasa Mihali, Bulucbasa Jane, Hagi
Prodan si Serdarul Iamandi Giuvara, (dela Romanati), cd-
rora li se si platira lefurile, si li se detera munitiune pe
ua luna, in sum'a de i o,600 taleri (lei).
La Craiova fury insarcinati Zabetii de Dolju si de Ro-
manati, cu cite 5o Neferi fie-care; si Slugerul Solomon
cu 8o Panduri pentru pacla Craiovei. 1)
Se trimise apoi alti ispravnici la Mehedinti, si la Gorju;
la Mehedinti, Clucerul Glogovenu, care, vaclend apucei-
turile lui Tudor, demissiona indata ce sossi la Cra-
iova, spre a nu se compromite ; eat fu inlocuit cu Ca-
minarul Stefan Bibescu; iar la Gorju, se numi Stol-
nicul Barbu Vicsorenu. Divanul din Craiova, in intere-
sul causer boeresci, opina a se permuta Vicsorenu la
Mehedinti din preund cu Bibescu, iar la Gorju a se numi
Serdarul Dinu Baltenu, cdrora li se si detera ordine se-
riOse pentru intampinarea reului.
Divanul din Craiova, cum si Caimacamii terrei, luara
in fine tote messurele ce creciura necessarif pentru ince-
tarea resvnitzrii.
Divanul Craiovei trimise 'anca, 4o Panduri a intari M-rea
Strahaea, sub comanda lui Ceaus Costache, om de in-
1) Dirzenu, locul citat, No. 648.
Despre Solomon, aflitm in condica No. 87 a Archivei, trimisit dela Craiova,
pag. 831-333, anaforaua Boerilor din 20 August 1820, confirmatit de Sun la
5 Septembre, prin care se reguledit ca, din lade 400 Panduri, intocmitt pen-
tin pada celor cinci districte de peste Olt, se" se puie 100 Panduri sub coman-
da hit Solomon, din earl, 32 sub comanda sa nemijloc4 pentru apitrarea Cra-
iovei, s'a districtuliff Velcea ; 30 sub comanda cApitanului Yasile frunte-latA,
pentru judetele Dolju ni Romanati, $i 35 sub comanda ciipitanului Bunten, pen-
tru Gorju si Mehedinft ; iar acet 100 Panduri vor sluji cu vandal cite 50 pe
tie-care hull, si citte 15 de apitanie, de cu primit-v6ra paint tomna, $i chiar
iarna, chid va fi Maiming
 110 --
credere, si capitan la capitania Ghidiciului, si a capita
nieT de Amarac TY; iar la M-rea Motru, trimise pe un
Buluc-ba§a cu 20 de Arnauti, cd.rora li se dete si muni-
tiune indestuld ; der toti acestia fraternisard cu Apostatii
(ast-fel numiau eT pe rebeli) dupa cum am aratat in ca-
pitolul precedent.
Vistierul Constandin Crainicenu fu insarcinat a strange
pe toti Panduril din Mehedinti, cei dela campa (cad cei
dela munte trecusserd toti in partea luT Tudor) si a mer-
ge contra rebelulul, rissipind multimea adunata. 1)
Din parte'i, Calmdcamia terrei gassi de cuviinta a a-
dressa lul Tudor ud carte .ob,stesca din partea Boerilor Di-
vanuluT, in care '1 arata ca urmarile sale nu pot avea
sfarsitu bun, dupa cum adeverecla §i istoria ; ca Ogecul
(garda domnesca) unite cu tot): credincio§ii stapanirei, illu
vor sfa."rama, §i vor omori; ca locuitoril nu se vor
lassa amagi de frumOsele lul cuvinte de libertate si scu-
tire de dajdir; ca numal pagube §i smacinari se prici-
nuesc locuitorilor cu assemenea nth-ea/mica; illu consilia
parintesce a se parassi d'acea fapta pagubitOre ob§tif,
assigurandu'l cu jurament ca., de se va supune, va mij-
loci la Domnitorul terrei iertarea sa ; iar la din contra,
grozava si cumplitd mOrte va incerca ; in fine i da ter-
men de doue ore a se gandi §'a respunde. 2)
Coppie dupa acestd carte se trimisse §i CaimacamuluT
CraioveT, ca s'o trimita si ellu in coppil Care toti isprav-
nicii de peste Olt, ca si eT se scOta coppil dupa. ea, si
acelle coppil se se citescd prin tote satele districtelor,
cu esplicare despre amagirile cu care voesce numitul
Sluger Tudor a tulbura odihna ob§tii; si iscalind preo-
tul si parcalabul, cu dour see trei. satent de frunte din
fie-care sat, in dosul coppiel ispravnicatului, acelle coppil
se se inapoese la Divan, spre incredintare ca s'att citit. 3)
') Dirzenu, loc. cit. No. 648.
2) Ve4I Notta No. XVIiI.
3) Comlica No. 88 a Arcliivei Statalia, pag. MG.
 Ill
Tudor, priimind cartea Divanului domnescu, subscrissa
intre altii .5i de Episcopul Ilarion (Mentorul seu), si de Gr.
Bagel-1u (capul comitetului national) i de alti membrii ai
acestui comitet, a trebuit sa riSla, vedend cum acei capi
ai terrei se prefac in ochii Turciei de cm/inclose slue a
lc Devielubtx (Porta), cand in realitate el erati adeveratii
autori al ReJvolutiunii.
Fara intarcliere, Tudor respunse Boerilor Divanului in
modul urmatorili :
Ca ell6 a servit patria guvernul tot deuna cu cre-
si
dintd ; ca nu s'a sculat de capul lui; ci poporul, pe care
Domnii si Boerii Pau adus in starea cea mai de plans,
a hotarat sa vie cu el la Bucuresci, ca 'd'aci se reclame im-
peratesca mild ; ca, a trimis pentru acest sfarit cinci re-
clame catre Inalta Porta si la alte Inalte locuri; ca cu-
noscandu-1 poporul pe ellu ca adeverat flu allu patriei,
cu sila l'a luat a'i fi conductor, pentru folosul de ob5te;
ca, voind sa piece, in urma ordinelor stapanirii, Aduna-
rea poporului nu l'a lassat, puindul chiar sub privighere;
ca poporul le respunde prin gura sa, ca suferintele ce
pote adduce ridicarea lui sunt nimic pe langa tiraniele
celle cumplite ce le-a suferit dela guvernati: ceea ce '1
a addus la desperare, in cat vrea mai bine a muri, de
cat a mai duce ast-fel de viata. ; ca numai lucruri de
mancare is poporul, care e tot munca bracielor selle ;
ca pe cei trimisi a'l omori , poporul 'i-a incorporat cu
densul, ca unii ce fac parte din popor ; ca la M-rea Mo-
tru, vedend ca ispravnicii, inchii acolo, descarca focuri
assupra poporului, poporul le-a taiat comunicatia ; i fiind
ca D-lor continue ostilitatile, poporul e decis a da foc
M-rei s'aT sacrifica, ca pe nisce tirani ai poporului, cari
nu merita iertare, dupd cum va face cu toti aceia ce se
vor oppune la legitimele for cereri ; in fine, le Slice ca,
de sunt D-lor adeverati patrioti, este timpul a scapa de
critica lumii ; si incetand cu persecutia, se imitese pe
strabunii lor, imbratiind causa sacra a poporului, cere-
 112

rile lul fiind juste si legale ; iar laudele ll-lor cu mai--

tea, nu sperie poporul, care crede in Dumnedet si in
Sultanul, ce va asculta plangerea lui. 1)"
Inainte de sosirea respunsului lui Tudor, Caimacamia,
cu ton.' obstea Boerilor, trimisse Portii ua petitiune, in
care se clescria miscarile lui Tudor, si masurile luate de
guvern pentru impedicarea r6ului, care cresceln broporeie
speeinuintaidre; isi esprima apoi temerea ca pate guver-
nul nu va fi in stare a se opune torentulla popular; prin
urmare, targea luarea aminte a I. Porti ca se chibsuiasca
asupra mijldcelor cellor mai nemerite pentru apararea
terei de acesti talhail. 2)
Acea petitie era insocita d'ua epistola care Drago-
manul Portii, in care Divanul arata ca miscarea lui Tu-
dor a fost privita la inceput ca ua fapta talharesca, ce
se credea a fi indata nabusita; dar veciend ca lucrul a
luat alta fata, adica ca poporul armat reclama fiberhi(i
si sculirx de zmposite, guvernulu s'a veciut silit a comu-
nica faptul I. Porti; si ruga pe Dragoman a mijloci grab-
nicti salvarea terrei de acesta rescola, ce pate avea
triste urmari. 3)
In intervalul acesta, Boerii Caimacami credura de cu-
viinta a da si ei cate-va probe de dreptate si patriotism,
spre a nu se lasa mai pe jos de resyrdtitorulu Tudor,
care atragea poporul cu cuvinte de libertate si de scu-
prin urmare, detera urmatorele ordine :
Ordin catre Aga, ca carnea de die se se vincja cate
16 parale ocaua, si cea de vaca cate 14 parale, cum se
regulasse prin contract sub Voda Sulu; iar nu dupe cum
art luat pliroforie ca se vinde cate 18 par. ocaua de
came de die, .si de vaca, cate 16 par. 4)
Ordin catre Vel-Vistier si spatar, ca, fiiind ca biv-vel
1) VedT Nota No. XIX.
2) VOT Nota No. XX.
3) Vedi Nota No. XIX.
4) Condica No, 96 a ArbiveT StatuluT, pag. 193.
 --- 113 --
Spatar C. Racovita, fost ispravnic la Mehedinti, a facut
calahrisis (abusurl) si jafurl locuitorilor d'acolo, se se faca
scurnpa si amanunta cercetare, spre a se intarce cresti-
nilor tot ce li se va fi luat fara drept; iar Wind atunci,
numitul Racovita sC se puny sub privegherea. Agiel, spre
a nu se eacirdi.s.z (dossi), danduse pe vrednica chedasie. 1)
Ordin circular catre ispra.vniciT cellor cincl judete de
peste Olt, recunoscand bravura Pandurilor si serviciele
ce ate adus eT terrei, chiar cu pericolul vieteT, pentru
care tot d'auna 13o:wiz Minn ;dent au cugetat a'i resplati;
si de si au fost aruncatT in dajdie, dar Boierii sau luptat
a 'T scapa de dajdie, remaind liberi; si tocmaf cand era se
se dea ordine in consecinta, more Voda. Sutu; dar acum Bo-
eril Caimacami au hotarit a'i scapa de jugul dajdiilor; prin
urrrare, toti Pandurii, ce au fost in activitate, se remaie liberi
de orT ce dajdie, si pentru tot d'auna; cu conditie insa ca si
el" se se arate sztpus1 calre slepdnire, aratanduse cu aceeasT
crain(a ca in 1r:wit; si cand vor fi chematl in serviciu
la trebuinta, sa fie gata cu armele a itlfrana pe cuArelcl-
fora de refi, cart. tulburcl linisciia pefrecere a locuiforilor. 2)
Divanul Craiovei recomanda acest ordin ispravnicilor
spre a'1U trece in condica ispravnicatuluT, s'a insarcina
un om vrednic, gi cu sciinta de titanic Lund, ca sa met--
ga in tote satele din acel judet, unde va strange pe toti
Pandurii lepadatT in dajdie ca se le citesca cartea de
scutire, pentru ca sC se bucure ca s'at'e isbdvie de sub ju-
gul deIjdzilor; iar copia, iscalita de preotul satulul si de
cati-va Panduri, sa." se inapoiesie DivanuluT. 3)
Cu ton. propaganda acellul om devotat regimulul sus-
tinut de BoerT, si cu tote scutirile promisse, Pandurii n'a-
scultau de cat de Domnul Tudor, pe care'lu credeatt
mai mult de cat pe BoeriT Caimacami; acestia, vedend
cd patriotism/ for nu and' resunet in inimile impetrite ale
1) Condica No 96 a Archivei Statultii, pag. 209.
2) Veg Nota No. XXII.
2) Condica No. 88 a Archivei Statului, pag. 335.
8
 - 114 -
Pandurilor, ce alergau cu grammada sub st4gul libera-
torului, luara alte mdsuri mai energice, atdt pentru li-
niscea capitalei, cum Si pentru infringerea cu on ce pret
a rebelului, care devenisse acum de temut, precum mar
turis& insui Caimacamii.
 CAPITOLUL IX.
Magnii energice luate de Reactiune pentru flan-
sirea Insureetiunii.

Pe Tanga masurile aratate in capitolul precedent, pen-

tru a paralisa miscarea, guvernul mai lua urmatOrele
masuri:
Dette ordin cellor insarcinati cu paza linistei capitalei
a potoli on -ce certa ivita intre locuitori; iar pravaliele
sa fie inchise della apusul sOrelui, obstindu-se acesta prin
pristav; si noptea sä. nu umble nimeni fa'ra felinare ; si
numai pang la 2 ore turcesti din napte (8 ore.) 1)
Ordin catre ispravnicii din Romania-mica a strejui
bine vadurile de trecatOre peste Olt ; si, pe Tanga cata-
nele spataresti, sa fie si Cate un credincios al.Divanului
din Craiova, insotit de boerinasil credinciosi ai distric-
telor, deosebit de cei randuiti de Ispravnicaturi; si sa.
priveghese tot i a nu se rasa sa se stricore talkarii sat-
la(Y contra stapaniriY, cu capetenia for Tudor Vladimirescu;
iar tote podurile si luntrelle. sa se treca din coa de Olt,
arestand pe cei banuiti, si trimitdndu'i la Bucuresci sub
bung paza. 2)
Ordin la septe Boieri veliti d'a priveghea singuri in
1) Ordinu din 4 Februariii titre Aga §i Spatariulu. Condica No. 96 a Ar-
IiiveY,pag. 202-204,
2) Idem, pag. 205
 tie --
persona, in fie-care nOpte, pentru pacia bunei ordine, pe
stradele principale alle capitalei. 1)
Ordin catre Aga si Spatarul d'a pune seri6sa indato-
rire Zapciilor a nu supara pe tiganii Domnesti cu luarc
de tare contra legiuirilor ; s'aii face respunOtori de a-
semenea abuzuri. 2)
Nota catre Consulul Russiei ca sa dea ordinu supusi-
lor si i a nu purta arme naptea, clela 3 ore inainte (9 ore);
s'a nu umbla pe strade fait, felinare si fart treba. 3)
Ordin catre Aga, Spatarul si starostea de negustori,
ca sa linist6sca poporul, prin tristazt, despre minciunele
cars se aud, fiind iinifie in terra; §i sa le iasa din gand
asemenea zadarnice fandasit, cautandu'si fie-care de me-
seria sa ; cad stapanirea are neadormila ingrijire pentru
linistea tuturor. 4)
Ordin catre Aga (Nicolae Filipescu) ca brutaril sa
vancla ocaoa de paine alba. cate case parale, pedepsind
aspru pe cei ce ar vinde mai scump. 5)
Ordin catre Caminarul Sawa, si catre Capitanii Iorda-
che si Farmake, incredintandu-le paza Bucurescilor ; s'a-
utoriclandu'T a recruta osteni dintre Bulgarii familisti din
terra ; facandu'i responsabili de linistea capitalei ; luand
in fine tote masurile necessarii pentru linistea publica, si
assigurarea locuitorilor despre Mlharglile urmart alle res-
vratitoruluT Tudor, care a bagat spaima in omen!. 13,)
Ordin catre ispravnicii din Prahova, Dambovita, Ar-
gesia, Muscella si *Olt, cum si catre ispravnicul de stre-
in!, ca sa ingaduie pe. trimisi1 lui. Sawa s'ai frate-seti Pa-
nait, cum si pe a! lu! capitan Iordache, a strange dintre
Bulgarii din partea localui Omen! cu plata, deprinsi cu
arma si viteji, pentru infrangerea resvrextzioruba, 7)
') Condica No. 96 a Arhivel pag. 208.
idem idem , 210.
3) idem idem . 212.
4) idem idem , 213.
3) idem idem 216.
1') Ve4T Notta No. XXIII.
Dirzenia, loc, cit. No. 6.2,
 -- 117
Sawa incepu a recruta chiar Albanezi vag-abonzi; dar,
prin discipline, facu din el in scurt timp niste adeveratT
ostenT ; organise apoi bresla Tabacilor, ce se urca peste
i,000, insT, bunT de lupta ; cad Sawa avea mare influ-
inta asupra lor.
Fortified Monastirea Radu-Voda, unde Tabacii assigu-
rard familliele si averea lor miscatare, insarcinandu-se sin -
gurT cu apararea eT. Fortified inca Mitropolia si Monastirile
MihaT-Nrodd si Antimul, lasand in fie-care ate ua. mica
garnisona; iar Sawa cu restul ostiril, sa insarcind cu
pada capitaleT ; ast-fel ca prin acesta insufla incredere
cetatenilor ingrijati. 1)
Pe langa ostenii trimisi din Bucuresti in ajutorul celor
dela Craiova, guvernul dette ordine a inrola si PandurT
scutitT de dajdii, orT-cdtT va fi de trebuinca, dandu-le
CapitanT de incredere ; si cari avea se atarne de Logo-
fatul Dimitrie Bibescu si de Divanul din Craiova.
Sa trimisse din BucurescT munitiune indestuld, (praf,
gldnte si cremene) ca sa. se imparta pe la Panduri.
Sa scrisse si Zarafului (bancher) kir Hagi Ianus din
Craiova a libera 3o mil leT, pentru cheltuelile ostenilor
si pentru lefurile lor, cari banT vor umbla cu dobanda,
pane ce se va inlesni terra a'i respunde din Vistierie ;
bancherul insa apuca sa dea numal dece miT leT 2).
Dar tote aceste masurT erau fare efecta ; cad apostalul
sa inputernicisse tare ; devenisse ud forte redutabila..
Boerii divanitT din Craiova anuncard pe CaimacamiT terref
ca. Tudor se appropie de Craiova; si ca acesta a causat
mare spdima intre locuitorii din acelltt orasiu, cariT au si
inceputti a se imprd§tia; si rugat Boerii divaniti din
Craiova pe BoieriI divaniti din Bucuresti a lua masurr
seriose pentru nabusirea resecilei; cad mijlOcele de cari
dispun D-lor suet neindestuatore.
Calmacamia respunse, facand imputarT aspre Boierilor
Fotino, pag. 44.
") Dirz6uu. loe. cat No 650.
 11Z.n

ce faceati parte din Divanul CraioveT ; si le ordond ca

n'ati de cat a intrebuinta ostirea si banii de cari dis-
pun, fard pierdere de timp, spre a infrange pe rebelul;
IT faceau in fine responsabili de nenorocirile ce s'ar in-
tampla din causa moliciunii D-lor 1).
CorivinsT insd ca Dumitrache Bibescu nu putea fi la
inaltimea misiuniT selle, CaimacamiT sa decisserd a trimite
un Boier din sinul lor; prin urmare, numira pe Vel-Vor-
nic allu ostirilor, Nicolake Vacarescu, ca cap an tutu-
lor ostirilor de peste Olt, cu insarcinarea d'a sardma
indatd pe tedharid acella de Tudor, care a pricinuit atata
tulburare si neodihnd; si d'a desamagi pe locuitorT despre
insellatOrele luT povetuirT si propeveduiri desarte; in fine
a instiinta guvernul prin stafete despre tote miscarile
s011e. 2)
Ordinul CdimacamieT dela 2 Februarie, catre Divanul
Craiovel nu sosisse inco la adressa sa, si atat Caima-
camia cat §i Consulatul priimira alta stire dela :BoeriT
divanitT din Craiova, cu data din 2 Februarie, ca alta
speranta. pentru infrangerea rebelluluT nu este de cat os-
tirea turcesca ; cad: Tudor 'si* a intins influinta si pu-
terea in tote judetele de peste Olt, in cat locuitoriT nu
vor sa mai .tie de steipanire; iar ostirea trimisd contra
luT s'a demoralisat cu totul. 3)
Caimacamii, desperate, approbard opinia DivanuluT Cra-
ioveT; si asternurd petitia la I. Porta cerand ajutorul eT ar-
mat; .i rugand .i pe PasiT dela Diiu si dela Nicopole a
interveni la Padisaht ca sa li se dea voie s'a intre cu
Wire in terra, spre a lovi pe apostate din tote pal-tile.
SigurT ca Sultanul nu le va refusa cererea, CaimacamiT
§i numescil maimandarY pentru priimirea astir, si prega-
tirea provicliunilor necessare, dand ordine in consecinta
la ispravniciT districtelor de peste Olt.
') Ve41 Notta No. XXIV.
'I Notta No. XXV. 'VW si Dirzeuu lee. cit. No. 653.
3) Dirzenul, loc. cit. No. 651.
 119

Dar fiind ca. Consulul RussieT era p'atuncT (cum fu pans

la 1859) adeveratul stapan allu terreT, datoria cerea a
face maT inteitt cunoscut EscelentieT sale mesurile luate
de Divan in privinta acesta.
Obstea boerilor, aflatT in BucurescT, adresa prin ur-
mare ConsululuT russii la 4 Februarie ua notta., prin care,
allaturand scrisorile DivanuluT CraioveT care Consulat si
catre Divan, ilia instiinta ca a gasit cu calle a cere a-
jutorul armat allu Pasilor DunarenT ; cacT alt mijloc nu
au spre a impiedica uria,rele inatithin alle rebelula; prin
urmare, ruga pe Escelentia Sa a incuviinta acesta, m6-
surd mantuitore, pentru inlaturarea pericoluluT general;
s'a bine-voi a'T onora cu respuns. 1)
Consulul insa se oppusse, pentru cuvintele ce vom a-
rata la locul sou ; si BoeriT CaimacamT se veclura silitr a
revoca ordinele date pentru priimirea 6ster turcesti, ru-
pand si petitiile catre Porta si catre PasT, pentru acellti
sfarsit.

', Notta No. XXVI.

 CAPITOLU X.
Bawl estreme pentru nlbu§irea Revolutin1111.

Caimacamii, zapaciti si forte tulburati, cum singuri

marturisesc 1), alergara.' la ultimele mijloce de aparare.
Trimit chiar pe Capitani! Iordake, Farmake i Ienake
cu zoo Arnauti, din cei 600 destinati pentru pada Capi-
taleT, ca, unindu-se cu cei trimisi mai 'nainte, si cu pan-
durii stapanirif, sa lovesca pe Tudor, toci de odata; si
saat sfarame. 2)
Trimit si pe Pavel Makedonski , fratele lui Dumitru
Makedonski, ca sa indemne pe acesta pe Tudor sa
incetecie cu tulburdidrele for porniri.
Trimit in fine Lipcani cu a doua scrisore care Tudor,
in care, respuncland la epistola acestuia dela 4 Februa-
rie, if inputail ca cugeta a versa sange crestinesct; ca a-
budurile se indrept6sa pe callea legala ; ca are a da cont
lul Dumnedeti de sangele v6rsat ; ca 's'e incete cu ase-
menea urmarf, si sa resip6sca poporul; ca s'a numit Domn
Calimah, care 'f va cere cont de fapta sa de rasvratitor;
iar daca va lasa armele, Divanul va mijloci iertarea sa
la Domnitor. 3)
Pavel Makedonski se int6rse dela Tudor cu urmat6-
1) Dirzenul, loc. cit. No. 653.
idem No. 652.
3) Vag Notts No. XXVII
 iji-

rele trel propunerT, ca conditiuni sint: qqa non pentru in-

cettarea rescalei:
Starpirea abusurilor.
2 Despagubirea locuitorilor jefuiti,
3 Assigurarea yieteT lui Tudor s'a capitanilor ser, cum
si plata unora din Omenii seT. 1)
caimacamit i respunsera prin alta scrisore, in care 'ltt
incredintati ca si et hotarassera a face cercetare pentru
descoperirea abusurilor si despagubirea cellor nedrepta-
titi z dar au lost paralisati prin rescularea poporulul; ast-
fel ca, nisi un cercetator n'ar mat fi avut curagiul a merge
prin sate, pentru asemenea slaysit ; promit insa ua, seri-
asa ancheta, indata ce Tudor ya inceta din propaganda
sa, si daca va sta pe loc ; i promit assigurarea vietel, daca
va lasa armele ;. iar tote propunerile slle nu se pot in-
deplini de cat prin Caimacamii domnesci ce se astepta;
daca Ins va continua netremnicele s61Ie urmari, martea
va A resplata sa; in fine Caimacamii termina epistpla for
cu aceste semnificative cuvinte ,,sa nu cutedt a to cre-
de mat mult de, cat ceea ce urea te-a facut. 2)
Aceste cuvinte caracteri.sa pe Boerii din timpul revo-
lutiunii dela 1821 si I 848 : ei se credeau singuri in drept
a occupa inaltele functiunt alle Stp.tului, de si be lipsiau
cultura ; iar cci-lalti, ort cat de marl merite ar fi avut,
credead ca. punt nascuti a fi slugele for plecate, carora
se milostiveaft p. le incredinta posturile celle mai modeste;
in privinta lui Tudor, acel Boeri nu se put6ii impaca cu
ideea ca, ajutat de noroc, ar avea sanse a se face Domn,
usurpand ast-fel drepturile lor. Ce fel! Un boerenas de a
treea classa, un Sluger Tudors se cOra reforme poUtice
si sociale ? $i mai alles cu mana armata ? Se ajunga in
fine Domn ? Tudor le respunse, in mod elocuent , prin
e pistola sa catre Vb.carescul care e cap d'opera in fe-

1) VeclT Dirzenu loc. cit. No. 4c,54,

9 Notta No. XXVIII.,
 12

lul sea ; le respunse ca acelle reforme, ce trebuiatl (a-

cute de stalpil terreT, vor folosi tot Boerilor ; ca talharT
sunt jefuitoriT patrieT, stigmatisatI de faptele lor, s'alle
carora inimT be a impietrit Dumnecleil, ca p'alle Egipte-
nilor ; ca patria e poporul intreg, iar nu tagma jefuito-
rilor ; ca. Tudor nu e de cat avocatul armat allu popo-
rului, pe care jafurile Boerilor, uniti cu GreciT, rat addus
la disperare, in cat a creclut a reclama ellu d'adreptul
drepturile si usurarile ce Boeril au refusat a reclama, de
frica sail de servilisth ; ca. daca Boierii ar fi patriotl,
sear pune in capul miscarii, si ar dobandi el privilegile lor
s'alle terrer, usurpate de streinT, din cause, ticalosier lor;
in fine ca, chiar sugrumata d'ar fi rescola, lumea si isto-
ria tot pe Boeri vor critica, ca n'ail stiut profita de oc-
casiune, spre a emancipa terra de jugul strein ; dar daca
va birui poporul? Unde vor scapa tiranii luT ? ')
Dar Boerir erail orbiti, impietriti ! Er nu sciura profita
de lectiune ; ast-fel a trebuit multe revolutiuni ca Boeril
sa fie silitl a imbratisa principiele sacre de egalitate si
libertate ; si atuncT chiar all trebuit priveghiati, aceT Ba-
laurT, cad.' se silira a lua Inapoi prin frauda ceea ce all
fort siliti a da poporulur de nevoe.
Indata ce Caimacamil terrer luara sciinta prin Capu-
Olan de numirea luT Scarlat Callimah ca Domn in Mun-
tenia, i espediard, prin Intr'adins callaras, ua anafora sari
relatie pe larg despre celle intamplate in terra dela 19
Ian. pana la 1 o Febr.; si cerandu'i domnescul
illu rugau a grabi venirea sa; cad numaT presinta inal-
timer Ale in terra ar putea schimba faca lucrurilor. 2)
Abia trecussera sese cline dela plecarea Vacaresculdi
peste Olt, insarcinat cu comanda generala a ostirilor des-
tinate a combate miscarea luT Tudor, si CaimacamiT illu
inlocuira Cu C. Samurcasil, care, cum am aratat, era su-
fletul eteriel in BucurescT. Ce motive seridse sä. fi pro-
') Vet,11" Notta No. XXXII.
") Notta No. XXIX,
 123

vocat asertenea mesura, cand Vacarescu se bucura de

tan. increderea Boerilor ? Cioranul 1) si Fotino 2) cred, si
not suntem de parerea lor, ca Boerii eteristi, temandu-se
de Vacarescu, care, prin energia si increderea ce insuffla
ostirilor guvernului, ar fi putut reusi sa infranga pe Tu-
dor, si se nimicesca ast-fel planurile lui,' au intrebuintat
tote mijlocele de care dispuneu a decide guvernul ca sa
inlocuiasca pe N. Vacarescu cu C. Samurcasu, singurul
ce ar fi putut, cliceU ei, sa induplece pe Tudor a lasa
armele, evitand ast-fel si varsarea de sange.
Numirea 1u1 Samurcasu descuragia pe Boerii de peste
Olt, caci Vacarescu luasse tate messurele spre a paralisa
miscarea ; iar Samurcasu, ca Grecu raffinat, nu inspira in-
crederea ce o inspira Vacarescu. Temerea for se realisa;
si guvernul caclu in cursa intinsa de Fanariotl.
Caimdcamia dette lui Samurcasu carte deschisd,lasandu'i
liberd actiunea, numai sa p6ta potoli cugetul numitului
Sluger, przn orb' ce miflo'ce va fa, §i se adduca." In sfarsit li-
nistea in acelle judete tulburate, etc. 3)
Samurcasu ducea lui Tudor, din partea tuturor boe-
rilor, ua carte de ertaciune, in care Tudor nu mai e
tratat de talhar sau de resvratitor. 4)
Dupa plecarea lui Samurcasa, sosi si respunsul de
la N. Vacarescu, Care anuncia guverrfului ca apostatul
de Theodor nu consimte cu nici un chip a lasa armele;
si la consiliile si amenintarile selle, Ella a dat respunsul
pe care 'la trimite in original cinstitului Divan, spre celle
de cuviinta. 5?
Abia sosi. Samurcasu la Craiova, si prin stafeta in-
stiinta Caimacamia a'i trimite, third intarcliere, in termen
de 24 ore, 172 mii lei.
Find-ca Samurcasu nu se esplica, Boerii creclura ca.
1) Op. cit. pag. 25.
2) Op. cit. pag. 22, 23.
Notta No. XXX.
4) Nota XXXI.
5) Nota , XXXII.
 124

ceea ce n'a putut face plumbul va face argintul; far&

multa chibzuire dar, luara cu inprumutare 102 miT lei, pe
care 'T si pornira la 25 Februarie; iar restul de 7o, mii
ilk espediara a doua cii, la 26, cu. Omen' intr'adins. Cal-
macamil creclura ca d'asta data revolta va fi domolita.
,,Dar se vede, Mice Dirzenul, c& isvodirea acestel tul-
,,burari, fiind un chip de farnzazonie, tiu s'a facut nicT
na ispra.vai. ')
Vornicul Vacarescu se intOrse in capitala d'odata cu
stirea despre macelul Turcilor din Galati de.catre Vasile
Caravia, dupa eum vorn arata la locul sea. Acesta stire
marl frica causata de rescOla lui Tudor, pe care spaima,
o marea si mai mutt ; ast-fel locuitorii capitaleT se infri-
cosara veclendu-se intre doue focuri ; si incepurd a stra-
muta familiele pe la Orra si pela Monastirile du prin
prejurul Bucurescilor; iar ce' mar Prevelatori si cu mij-
16ce, trecurd in Austria, pentru mar blind sigurantd.
.Acesta sili guvernuf a da ordin (27 Febr.) luT Aga
(Vornicul Grig. Balenu) .i luT Sawa, ca sa. merga pe la
locuintele orasanilor spre a'T linisti, gonind. carrele ce
inchiriasserd pentru incarcarea bagajului s'a famillielor.
ca se nu dea motiv de tulburare. 2)
In acelasT timp (24 Febr.) sosira .i CaimacamiT lui Ca-
limah, Vel Post. Costache Negri, biv-Vel Hatman Stefan
Vogoridi si IOn Samurcasd. Sosirea tor, ce anuncia p'a
Iui Voda, fu vestita poporului prin ispravnici (25 Febr.)
ca sa se bucure poporul, ce are sa cerce millele Marie
selle, dupa cuviintd; ca acum are a petrece cu tad li-
nistea, avend a revarsa M. Sa peste supusiT ceT credin-
cio0 parintescula sail tibov (iubire); iar ispravnicii sa nu
cute4e a supara pe locuitori cu nicT uu fel de cgtahrisis
(abus), ca, grea tspundere vor atrage ; ca' nu maT pot
fi inga.duite obicinuitele catahrisis car' s'ati urmat pana a-
cum ; ca. se vor orindui cercetatorT insr'adins, prin tote
') Dirzenu, op. cit. No. 655.
Combo. No. 96 a Arhivei. par. 214
 rA5

judedle, Si di vinovatf se vor supune la celle mai

stra5nice pedepse, dupe ce se vor despagubi cei nedrep-
tatiti; in sfar5it, ispravnicil se trimita coppil dupa adsta
proclamatie pe la tote satele, ca sa se bucure i sa se
mangaie ticd/ofii /ocuito 1. 1)
In fine se intOrse Si Samurca5a de peste Olt, far&
nia ua isprava, dice cronicarul, innapoind din 172 mil'
lei ce'i se trimisesse, numal 35 mii, 5i fara a justifica area
stima, de cat ca a dat'o unde trebuinta a cerut 2); Sa-
murca5t1 presinta ensa guvernului urmatorele propunerf
din partea luT Tudor;
1. Incetarea Domniilor grecesci, si numire de Domni
pamenteni, potrivit tratatelor incheiate cu I: Porta ; in
speranta ca ast-fella numal va putea inceta dajdiile Celle
grele 5i jafurile nesufferite din trecut.
2. Infiintarea unei o5tiri nationale, Cella pucin de
12,000 voinici, proveduti cu Vote celle trebuinciOse unei
o5tiri regulate, intretinuta din banil Vistieril; 5i insarcinata
cu paza lini§tei pubhce Si cu paza terel de on -ce navalirl,
3. Fixarea darilor catre Stat prin Adunarea pre,
pe termen de 56pte anT, fara adaos sau scadere, sub
nict un cuvent.
4. Iertarea, in curs de trel anT, a biruluI catre
Vistierie, ca ua u5urare pentru greutatile din trecut; a-
fara de drepturile proprietatif, cad vor fi respectate.
5. Darea Unei sume de 500 mil' lei, platiti lul Tu-
dor indata, pentru intempinarea cheltuelilor o.5tirii selle;
cu conditiune d'a i se mai da onT cat va mai cere tre-
buinta, pentru acella5i sfir5it.
Iar pentru assigurarea lul Tudor, sa i se respunda in
scrissn de Yeliti BoerT ca. priimescu aceste prop 'unerl; 5i
sa. staruiascA la POrta a le intari ; 5i pentru paza for ,

') Condica No. 96 a ArhiveT pag. 214-21o.

') Dirz4nul, loc. cit. No. 656.
 121;

sa i se trimitd cate un mu din tote breslele, Boer% ne-

gustorT, meseria§T §i preoti. l)
Divanul respinsse tote aceste propuneri, scrise din §i
nuou 1111 Calimah sd vie cat mai iute, pericolul fiind emi-
nent; §i d'astd data ceru Si ajutorul armat and Turcilor.
Tudor, din parte'i, la amenintdrile celor trel Caima-
cami aT luT Calimah, respunse ca. nu 'Is Ingadue a trece
Dundrea, pang nu. va iscdli celle cinct propuneri, trimise
Divanului, i pe cari le reclamd, nu au, ci Adunarea
poporului. 2)
Tudor devenisse acum ua forcd. unti adeverat dic-
y

tator, care vorbea in numele mai multor mil' de Panduri

armati, si al tuturor plugarilor de peste Olt.
Domn peste celle cinci districte din Oltenia, peste pu-
cM eat avea sa dictese legi Romanilor, din capitala Ro-
manier, ca represintant anti intregului popor.

1) Ilie Fotino, op. cit. pag. 23-25.

Phi!imon, op. cit. Vol. II pag. 97.
*Una scriitorf, precum Laurencon, (op. cit. pag. 66) si Rayband, (pag. 199 200)
pretind cd Tudor ar fi cerut si capetele a 12 boeri din Divanu donmese. Dupit
cum vom vedea la locul seti, Tudor a cttgetat a face tin asemenea olocaust pe'
altarul patrieT, der a fost impedicat de Ilarion ; cu tote astea nu s'a divulgat
acest secret important, cad toff boeril ar fi fugit d'odatI cu Brincovenu, la
inceputul luI Martie.
2) Laurencon, op. cit. peg. 98.
 CAPITOW XL
Tabara dela Cotofeni i tabara dela Tintilreni.

inainte d'a intra in materia ce formecra subiectul aces-

tut capitol, urmeda a arata Inc. un mijloc din partea
Divanului Craiove, spre a intimida pe Tudor. DupA. ru-
ga'ciunea Divanului, se vede, Zabetul de peste Olt facu
Intrebare lul Tudor ca ce l'a silit sa ridice st6gul re-
voltei? Si ca de nu va depune armele, va veni singur
sd '1U isbesca cu ostirea imparat6sca..4
Tudor i respunse: ca causa acester resc6le sunt jafu-
rile Grecilor, cars au adus pOporul la desperare ; pentru
care a si reclamat, atat catre Par cum si catre Sulta-
nul; prin urmare, rescOla fiincl impotriva tiranilor, boeri
si grecr; Zabetul nu p6te, fara voea Portir, sa ridice
armele impotriva supusa Sultanului; cad prin
acesta ar atrage urgia st0.panului seu. 1)
Acest respuns, insocit negresit d'un plocon, dupe ve-
chiul obicein, convinse, se vede, pe Agaoa subt a caruia
iurisdictiune ereail Turcii comersanti din terra: adica cel
ce stringeau miere si oT pentru Capahul imparatesc.
Dupa desertarea Manastirif Motru de cer dour Isprav-
nicT, libera ;T de Tudor prin mijlocirea Serdarului Dia-

') Vag Notta No.XXIV.

 - 128

mandi Giuvara 1), Tudor asecla tabera sa la Tintareni,

un sat cu positie strategics, apprope de M-rea Motru,
unde avea mare parte din ostirea sa concetrata, si multe
provisiuni Si amunitie.
Giuvara, initiat de Tudor in secretul insurectiunii 9)
nu facu nici ua miscare, pretestand ca mica sa trupa,
de vre-ua 15o de Panduri si Arnaud, nu se semetia a
se lovi cu 6stea lul Tudor, compusa de vr'o 4000 Pan-
duri si Arnauti; prin urmare Divanul Craiovei ordona
lui Solomon si luT Battenu a uni mica lor trupa de 600
catane u trupa .luT Giuvara, si a navali cu totii contra
luT Tudor. A)
Pe cand acestia se preparau a lovi pe Tudor, priimesc
scirea dela Divanul Craiovei ca s'a numit Vacarescu co-
mandant general allu tuturor trupelor de peste Qlt; prin
urmare, li se ordona a. nu face nici utt miscare pana la
al douilea ordin, 4)
Vacarescu, dups ordinul ce avea de la Caimacami 5)
incerca mai intaiti prin mijl6ce pacefice a desarnia pe
Tudor; iar pe popor se sill desamagi de promisiu-
nile aeestuia priuteua proclamatie in sensul cellor pu-
blicate de guvern ; veclencl insa a nu reusesce, dette
ordin cellot trei capitani, numiti mai sus, a lovi 6stea
rebellion
La primele focuri pistdle din partea ostirii guver-
Cu
nului, cati-va Arnauti din dstea lul Tudor incepura sa
strige catre Arnautii din tabara oppusa :
') Dirzenn austine (loc. cit. No. 652), c. Giuvara s'a Bi 10Vit en panduriiluT
Tudor ce blocasserA M-rea Motrn, si a ar fi omorit doul pandurl din 6stea
acestuia, si septe 'I-a prins, trimiOndu'T la Craiova; yi acesta ar fi oprit puciu
furia rebelilor, ce ere,au decisi a (la foe MAMistirii; e mai probabilii lust( asset.-
tiunea lul Fotino (pag, 18), at Giuvara, ne-avend curaj a se mgsura en 6stea
WI Tudor, mijloci pentru liberarea IsTravnicilor, l isund acestia M-rea la dis-
positia Jul Tudor.
2) Cioranu pag. 22.
") Fotino, pag. 19.
4) Fotino, pag. 19.
4) DIteenu, loc.. cit, No. 653.
 129

7)Irleetati cu focurile, ca: suntem toti cretini; si ne-am

nsculat numai pentru lege §i dreptate.
Atunci ArnautiT din trupa lui Solomon sa imbrat4ara
cu camaradii for din &tea lul Tudor.
Acesta sili pe. Solomon a se retrage in tabara sa dela
CotofenT. .1)
Vacarescu, insciintat de Baltenu7despre fraternisarea
trupelor, intelesse ca causa boerilor era la causa pier-
duta ; trimisse der Caimacamilor scrisdrea ce'T adressasse
Tudor, 2) §i la relatie esacta despre starea lucrurilor §i
a spiritelor din partea loculuT, assigurand pe Divan ca
4:Ditirea guvernamentala este parte demoralisata, parte
inteleSa cu 6stea lui Tudor ; in fine, ca ostirea de care
dispune ellu nu e in stare a tine pept rebelilor.
In ateptarea ordinelor Caimacamilor, sosescil cei 500
Arnauti de sub comanda capitanilor lordache si Far-
inache. Ua suta din ei, din trupa lui Sawa, sub capitanii
for Deli-baSa Mihale, Tufecci-ba§a Bojin, Si Buluc-baa
Ghencea, fura porniti inainte la CotofenT 3) in trasura cu
cat dela SerbaneFiiDomnesci de peste Olt, cu ordin
a nu incepe lupta pana nu se va da semnalul de catre
comandirdl superior 4)
Capitan Iordache Si Farmache trecura drept la Cra-
iova cu ceta lor, pentru pacla orapluT. Vacarescu ho-
tari .a incepe lupta. Tote eraa gata pentru lovire ; se
fixasse si clioa; cand sosece ordinul Caircamiei pentru
inlocuirea Vacarescului cu Samurca%i.
Dupa cum am aratat in capitolul precedent, Samurca
mijlocisse indirect care Caimacamie a inlocui ellu pe Va-
carescu, de care se temeau Eter4tiT, nefiind acesta initiat in
secretul Eteriei. Samurcagi promisse ca va desarma pe
Tudor fail versare de range, avend influenta asupra a-
') Dirzenu, locu eitat, No. 655,
2) VedI Nota No. XXXII.
8) UN, po§tie departe de tabara de la Tingrent
4) Fotino, pag. 20.
9
 130

cestuia, ca protectore al see, si cunoscend bine pe 6-

menii de peste Olt, unde fussese in multe rinduri Cal-
macam. 1)
Samurcasti se opri in Craiova, de unde incepu. core's-
pondinta sa cu Tudor prin Hagi Prodan ; prin acesta
11 si trimisse 90,000 lei din cei 172,000 primiti dela CM-
macamie. 2)
Capitan Iordache si Farmache venira si ei la tabara
dela Cotofeni, insociti de Arnautii lore. Samurcati le
ordonasse a sta in nelucrare pena la al doilea ordin. 3)
In putinele zile cat sedu la Cotofeni, capitan Iordache
se intalnia nOptea in taina cu Tudor, la un loc insem-
nat de densii. Convorbirea for nici un istoric, nici un
martor n'o relateza. Capitan Iordache, in acelle convor-
bier, urmesa se fi cerut esplicari lui Tudor pentru procla-
matiile selle, in cari Se condamnaa de ua potriva grecii
ca si boerii. Capitan Iordache se prefacu multumit de
esplicarile date de Tudor, remaind ca inainte buni a-
mid; proba, inlesnirea de munitiuni si de bani ce capi-
tan Iordache facu lui Tudor ; ba chiar osteni din tabara
dela Cotofeni desertau noptea in tabara dela Tintareni. 4)
Dovada ca esplicarile lui Tudor nu puteau convinge
pe capitan Iordache, este ca pusse pe Tudor sub prive-
gherea lui Prodan si Makedonski, insarcinati a '1U spiona,
si a '1 raporta regulat tote miscarile luT. 5) Temerea ce
'I insufla Tudor, care devenisse acum ua putere de te-
mut, si speranta ca. Tudor are a fi d'un mare ajutor E-
teriei, acesta sili pe capitan Iordache a lua d'ua cam data
acea mesura, pena se va incredinta pe deplin de nesin-
ceritatea lui Tudor, cand attunci va lua mesurile ce '1
dicta instinctul de conservare, si interesul causei ce apara.

') Fotino pag. 22.

6) Idem pag. 23.
a) Idem.
4) Idem.
6) Cioranul, pag. 15; vedi si pag. 20-21.
 131

Capitan Iordache se inturna la Craiova cu trupa sa.

Peste cite -va cline porni si Solomon cu catanele sale,
mai mult dupe indemnul lui Tudor, care 'i trimisse vorba a
intalni pe Capitan Iordache, ce'l va incredinca de sco-
pul acestei miscdri.
Pe cand Solomon s'apropia de Craiova, capitan Ior-
dache trimisse Tespung a se opri cu trupa sa afard
'1
din Craiova ; si a veni se se intelega cu densul intre
patru ochi. Intalnirea se facu in fata ambelor ostirT. Cei
duoi capitani se sarutarai in vederea trupelor; apoi capitan
Iordache dette lui Solomon ua." scrisore de la Tudor, care
'T recomanda se se increza in cuvintele lui capitan Ior-
dache. Acesta i facu jurament ca si Tudor si densul s'aU
sculat cu armele, nu asupra boerilor si negutatorilor, ci
numaT pentru lege §i pentru patrie, ca se scape terra de
ceea ce era atturici. Apoi Iordache scOsse din sin ud
iconita, pe care jury si ellu si Solomon ca vor fi )(rag
do truce pena la ua picatura de singe. Dupd essemplul
capilor, fraternisara si osetnii lor.
'Ast-fel uniti, ostenii din ambele tabere intrara in Cra-
iova, in cantece de libertate si strigate de bucurie. A
doua di, tote capeteniile din ambele trupe, cu Solo-
mon si capitan Iordake in frunte, falcura jurament,. in
cathedrala CraioveT ca vor lupta cu totii, ca hisce frati,
pentru lege si patrie ; dupe aceea vestira si pe Tudor
la Motru despre acesta infrdtire. 1)
Samurcasu, ajungenduisi scopul pentru care venisse,
pleca la Bucuresci, indemnand pe boerii cari mai rema-
sessera in Craiova a imita essemplul sea. 2)
Baltenu, care se numisse ispravnic la Gorjiii, pleca
n6ptea la Cotofeni, unde, aflend viclenia lui Capitan Tor-
dake si a lui Samurcasiu, se int6rse la Tirgu-Jiului; si,
in intellegere cu collegul seri , Iorgu Vacarescu, si cu
') Biografia reposatulul Colonel Solomon, scrisli, de insusT., si tipiiritti, la Cra-
iova, cu putin inaintea mortii s611e, pag. 15.
2) Veiri la, Nota No. XXXV Memoriul Otetelesanulta.
 132 -
slugeru Costin, ce comanda 200 Pldiasi, dette ordin a se
stringe in grab on .cati Panduri se va putea, dorind a
.se mesura singur cu Tudor ; apoi insciinta Cdimacamia
despre tote cafe aflasse. 1)
Informat in secret de Mungescu despre mesurile luate de
Bdltenu, Tudor trimisse pe credinciosul seri Vasile Girbea 2).
cu 40o Arnautl si Panduri, ca se incorporese in trupa
sa pe PanduriT Baltenului, mai stringend si on calf va
putea in drumul seri ; iar pe Baltenu si pe impro-
trivitorY miscarit se'-i princld Si se -'i aducd legati. Boerii
prind de veste Si fug la munti, cdtre schituld Lainitz ;
dar Girbea le taie drumul, i prinde, Si i inchide in Tis-.
mama; Bdltenu insd scapd. 3)
Boerii din CernetY, spaimantati ca boeriT din Tergu-
Fului, si ca cei din Craiova, incep se fuga, care inco-
tro pate.
Caimacamia sleisse tote mijlOcele de attac 'contra lui
Tudoru. Acesta, nemai avdnd acum a se teme de nimeni,
deveni Domn peste celle 5 Judete de peste Olt ; prin
urmare numi ispravnid. omens cu influents si devotati ;
Si a nume : in Doljiu, pe slugerul Solomon; in Romanati,
pe Serdarul Diamandi Giuvara ; in Mehedinti, pe Vis-
tierul Crainicenu ; in Gorjiu, pe Vasile Moangd ; si in Vil-
cea, pe Ghelmegenu 4); apoi dette ordin lui Makedonski
se intOrca pe boerii fugari la urma lor, far. insd a le
face vre-un reti 5).
Repetd dupe aceea ordinile pentru aprovisionarea si
intarirea Mandstirilor de peste Olt, numind la fie-care,
peste Pandurii ce le paslea, omens de incredere ; ast-fel,

.0 Fotino, pag. 24.

2) Nu Ghimpa, cum din erbre clice.Cioranu pag. 27.
8) Fotino, pag. 24-25
4) Acesta fussese polcovnic de judetii in.Mehedinti cum attest ordinul seu
de numire, de la 1814 Aprilie 18, avend sub comanda sa 250 Panduri, pentru
paza contra facetorilorti de relic. Acelti ordin ilu posedI nepotul sell din
Severin.
5) Fotino, pug. 39.
 133

&ate-sell Papa fu numit comandant la' M-rea Stra'haia 1);

Dumitru Girbea, la M-rea Horezu 2) si altii pe la celle-l-alte
Manastiri.
Dete in fine si ua proclamatie catre Craiovenl, prin
care assigura despre sentimentele s611e patriotice, in-
demnand pe fie care a.-'0 vedea de meseria sa, neavand
a se teme d'acesta miscare de cat ceT indaratnici 3).
Dar plecarea lul Samurca§, a Caimacamulul si a boe-
rilor Divanului, fu semnalul spargeril Craiovel, la 28 Fe-
bruariu, rem'aitid numai comersantir cei midi, ,meseriasiT
si plugarii de prin prejur, cad symPatisati cu miscarea 4).
Assigurat despre partea OltuluT, Tudor ridicd tabara
de la Tintareni ; si, lard a perde timpul, se indrepta
spre Bucuresci 5) in fruntea a vr 'ua 4000 de osteni 6)
bine armatT, si 'entusiasmatT; afara de alti vr'o doue miT
satenT, armatT cu cosse §i land ; si afard de trupa lul
Prodan si Makedonski, compusd de vr 'ud cate-va sute
de Serbi §i Bulgari. 7)

1) Fotino, pag. 17
3) Memoritil Otetelesauului, Nota No. XXXV.
3) Fotino, pag. 39.
4) Idem.
.6) Fotino sustiue (pag. 39) a Tudor a intrat in Craiova la 1 Martie; insa nici
Oteteleseanu nici Protopopescu in memorille lor, nici Solomon in biografia sa,
nu facil mentiune despre acesta; din contra, Pandura, consultati de mine, spun
a Tudor de la Tintareui a plecat drept la Slatina, abatandu-se, dupe cum vom
arata in Capitolti urmator, numai o di la Benesci, chemat de Otetelesanu.
6) Fotino (pag. 38) dice a 3000; iar Cioranu (pag. 40) .6000; PanduriT sus-
tin 'ca Tudor cu vela 4000, ar fi plecat de la Tantareni, iar penI la Bucuresci
s'ar fi adaogat alte vr'o done mii. Filimon ins (op. cit. Volum. II pag. 98)
sustine 6," erali 3000 armatT cu pistole, sari si pusd, iar restul pone la 6000
cu case si land.
') Cioranul (pag. 40) dice a eraii 2500; ha sustinil c pute4r4 ft
vel-14 500 Pia la 600,
 cApiToLu xll.
Desordinele Arnautilor i Pandurilor.

Urasc tyrania, e fried de anarchia : eta devisa Cu-

rie.vulu Rondin inainte de Revolutiunea din 1848. Eliade,
redactorul aceller for, prin care, in curs de doue-cleci de
ani, a preparat opinia publica pentru miscarea regena-
toria de la 1848, a avut negresit in vedere anarchia de
la 1821, cand consilia pe Romani a face se nu degene-
reze acea miscare inteua zavera, ca cea de la 1821.
Romanii urmecla a fi recunoscatori capilor Revolutiunii
de la 48, caci au .ciut se feresca terra de escesele de
la 21; iar prin liniscea ce a mentinut, au oprit 3 luni
la hotare pe Rusr, in care timp s'aa putut propaga prin-
cipiile salvatorii de earl' beneficiam nor asta.cli.
Tudor nu putu opri escesele, cu tota severitatea sa.
Altr timpi, alte imprejurarr. Silit a incepe miscarea cu
mercenaril cu cari Domnir Fanariotr tineau in respect po-
porul, impilat sub jugul for de fer, Tudor simti din prima
Ali a miscaxii: incurcaturile si nemultumirile ce i vor cau-
sa ace mercenari, cunoscutr sub nume da Arvati. I-
nima lui de Roman si de capa al miscarii a trebuit sa.
sangere la vederea esceselor commise de acer osteni ne-
disciplinati, cari voiat a profita de rescola poporulur spre
a se inavuti din praclile cellor avuti. Ella intellese, prea
 - 135
tarclal, gresela ce facusse, dand voie satenilor, in prima
sa proclamatiune, de aisi insusi averile reu agonisite; sä-
tenii considerau ori ce avere ca fruct al arbitrarului si
al violentii; si insusindu-o, ei credeati ca revendia, un
drept al lor, rapit cu forca.
Tudor fu silit se inece in peptul sea durerea ce-'T
causa plangerile cellor jefuiti de care acei zavergir, as-
teptand momentul opportun spre a pune capet acellor
desordine Carl compromiteail miscarea.
Durerea sa a trebuit se fie si mai mare cand vedea
pe insusi Pandurii sei comitend jafurl, nu numai catre
cei avutl, ci chiar catre satenii, fratii lor ; ceea ce '1 sili
mai tarclal a lua contra lor mesuri forte aspre, cari 'I
flied fatale.
Dar ce e mai trist si mai curios, f,;i care caracterisa
acea epoca, este ca chiar boerii de classa III-a, cum ne
assigurd Protopopescu in Memoriu set, se associard spre
a tine drumurile celle marl, jefuind pe catT intalneati, si
chiar pe a11i jefuitori mai slab! de cat densii. Er scusati ja-
furile ce faceu cu pretestul cu care si sa.tenii scusail pe
a be lor : Ca acum este vremea se ne imbogatim ; Cum
!, a:u luat altii de la no!, se luam si nor de la altii."
Unii sateni impingeatt mai departe acest principal : el'
isi insusiati chiar averea immobila." a Ciocoilor, cum numia
dash pe impilatorii lor. 1)
In fie-care district se formassera cette, parte de Serb!
si Bulgar!, parte de sateni, armatl, unii cu pusci, pistOle
si sabii, luate dupe la proprietari ; altii cu topore, cOse
si land"; si faceatl perquisitiuni de cal, arme si ban!, des-
puind pe callatori, si jefuind chiar bisericl; ochiul lor mai
cu sema era asupra proprietarilor si arendasilor; cei car!
aveat Ore-care avere pa."raseil casele si proprietatile, si
fugeu cu familiile lor prin munti si prin paduri; cei mai
multi se adapostetl in Austria. 2)
1) Vecli memoriul Protopopescului, Nota No. XV.
2) Dirzenu, locu citat No. 656; Veg oi Cioranu, pag. 37.
 -135
Pe de alta parte, cheniarea sub stegul lul Ipsilanti a
cellor ce sympatisau cu causa greca, dette si acesta o-.-
casie la multe jafuri si nelegiuiri : cad mare parte din
Bulgaril aflati in ostirea lul Tudor, cum si din alti streini
cantonati in differite localitati, se formara in cette, de la
10-50 de indivicli ; si luand differite drumuri, sub :pre-
test a se uni cu 6stea lul Ipsilanti, predau lard mild tot
ce le esia inainte, in cat insuflati spaima pe on unde
treceil. Nu maT putine neorindueli facura si Bulgaril is-
goniti chiar de Tudor din 6stea lul, precum de es. Carjaliu
(care la inceput se crede ca facea parte din 6stea lul) pe
care Tudor hotarise se-'1U °more, pentru jafurile ce facea ;
princlend insa de veste, ellu fugi cu ceta lul la Ipsilanti;
si in drumul seii comise jafuri neauclite. 1)
In fine, dupe uciderea la Otetelisti de catre Tudor a
celor duol capT aT Bulgarilor rebeli, despre care vom vorbi
indata, multi streini si Romani, chiar din ostirea luT Tu-
dor, spaimantati de, sOrta ce astepta pe jefuitorl, dossira.
din 6stea luT Tudor; si se formara in bande de talhari,
cart predati fara." deosebire boeri si negutatori, despuind
chiar bisericele de Sfintele Vase. .

Indata ce Tudor nu maT avu a se teme de nimic, ho-

tari se faca un essemplu ecclatant, omorand cati-va din
mercenarii cel maT insolenti si maT kotomajzt, cum i numea
densul. Solomon dette cellu danteia acest esemplu, spre
a baga spaima in inima acelor Zavergil.
Ua ceta de Arnaud din trupa lui capitan Iordake,
pornita. inainte la tabara dela Cotofeni, alliindu-se cu
altii din ostirea luT Tudor, se dette la jafuri, pradand
boeri, negustori, si chiar biserici. Ast- feliu, de esemplu,
pradara pe un Brostenu din Gorjia, si pe cati-va aren-
dasi din Mehedinti.
Solomon, ce venia contra luT Tudor ca snit attace;
1u5.'nd de stire despre acesta, porni contra for cu top
PlaesiT ce comanda, ca vr'o 400, intre cart erail si cati-va
') Direenu, locu citat, No. 656.
 -137 .
TurcT d'aT Besliaghi.. Ent intalni pe ZavergiT la satul
Cioroiu Si Baile*tT, si isbindu'i Para veste, it infranse, si
prinse treT din capitaniT lor, anume, Stan, Iowan *i Stancu,
ca.te*i trel Buluc-ba*T, pe cari IT si trimisse la Craiova .

sub pada. Tudor, afland de ac6sta, trimisse luT Solomon.

ua scriscire in care 'la lauda pentru fapta sa, *i '1U in.-
curaja a prinde omori pe totT call s'au apucat de
jafurT; assigurandulti ca ellu s'a sculat pentru dreptate,
iar nu pentru t/eascd ; tot-d'odata, illu ruga sa se IntOrca
la Craiova, unde se va intelege cu Capitan Iordake des-
pre sec!, ehil rescold. 1)
Caimacamia, pentru acesta bravura, trimisse luT Solo-
mon ua carte de multumire, insotita de un contes imbla.-
nit cu snihu, *i 500 lei; ca din partea terreT ; din cari
bane sa imparta*esca *i pe'capitanif luT cei mat devotatT. 2)
Dupes ridicarea tabereT dela TintarenT, Tudor se in-
drepta spre Slatina, cand priimi, aprope de OtetelisT 3)
uä. scrisOre a luT Iordake OteteliOnu, care 'lii ruga a
veni in grab in ajutorul sed, la Bene*ti, unde ua cad
de ArnautT ameninta viaca sa *'a ma.t multor famillii bo-
ere*ti, adepostite acolo de frica Arvatilor.
Din trupa luT Makedonski *i Prodan; trimisa de Tudor
a intorce pe boeriT fugart din Craiova, se rupsessera vre
o 70 de Bulgart, sub comanda a dot din capit lor ; *i
incepussera a jefui pe catT .intalnett in drumul lor, cum
*i pe proprietariT si arenda*iT ascun*T in cullele 4) dupe la
mo*iile lor. Sosind i la Bene*tr, proprietatea fratilor
Iordake si Grigorie Qteteli*eriu din Craiova, aces Zavergil
se unira cu satenii din Bene.tT, *i blocara cases Ofeteli-
1) Biografia lui Solomon, pag. 13 Si .14. Solomon ne spune ca luptasse, sub
ordinile lui Tudor, in resbelul turco-russii dela 1806-1812, de cand data si
cunostinta lor.
) Ve41' Notta No. XXXIII.
8) Una chic pe Vallea Bratostica, (Dragulici din Cernovaseani), altii, la BodA-
epci (Columbeanu); positiv, nu se stie local unde Tudor a priimit scrisorea 0-
teteliOnului.
4) ua zidire in faring de cetate, iu care se adepos tea pe la mosii proprietarit,
de frica hotilor,
 138

senului, unde se aflaU adepostite opt tannin, formand un

numer de 32 persone ; si incepand a descarca focuri a-
supra cellor inchisi in cases, acestia respunsera iarasT cu
focuri; ast -feliu caclura cati-va morti si ranitT din partea
Arvatilor. Atund Otetelesenu, spaimantat, instiinca pe
Tudor, prin-tr'un credincios allu set, de pericolul ce
ameninta.
Tudor lases &tea sa la Otetelisi; si se grabi a veni in
ajutorul amiculul sett 1), insotit numaT de ua cetd de Pan-
duri callan.
Tudor soli la timp, ca sa scape viata Otetelesanuluf
s'a consangenilor seT de urgia Arvatilor, pe cari nici in-
susi Hagi-Prodan nu)." putusse imblancli, find infuriate de
vin si de resbunare.
Dupes ce scapa viata acellor boeri, Tudor le dette II
Panduri ca pacfitorT, sub comanda unul caul Ivancia, spre
a'r conduce la M-rea Horeclul; le dette si 200 lei, din
punga sa, pentru cheltuiala drumulul; si le inlesni Inca
si sese carre cu boi pentru 'transportarea for s'a baga-
jelor la clisa M-re.
Dupes aceea Tudor ordond a strange pe toti Zavergii
rebelli, cari umplussera pivnitile boeresci ; si 'T porni supt
escorta la Otetelisi, plecand si ellu dupes dansii, insotit
de Prodan si Makedonski.
Chiar in acea nOpte, cu ajutorul gardei selle de pacla,
Tudor omori do): cape din aces rebelli, anume, lova si
Enciu, cari amenintassera viaca boerilor la Benesti.
A doua cli dimineta, aseclend pe Panduri in ordine de
batae, Tudor pusse pe Arnaud in mijlocul lor, si ordond
a se adduce capetele cellor taiatT, pe cari be pusse in
prajine spre a putea fi vequte de tote. 2)
1) Cu care participasse la constatarea crdclirif mosieT Podenilor de crave
Nemti, cum am ariitat in biografia lui Tudor. Vedi Notta No. XXXV, cu cc
occasiune Tudor a %cut cunostintK cu Otetelisenu.
2) Memoriul luT Otetelesenu, Notta No. XXXV; si memoriul Protopopescultif
Notta No. XV. Cioranu (pag. 41-43) si Fotino (pag. 48) striimutit acestii
scenes, la Slatina; dar martoriT ce am consultat afirmrt a la Slatina Tudor n'a
comis omor de felul acesta. ApoT nici Solomon, ce era atunci in Slatina, nu
mentionesii, in biografia sa d'acestA faptA, care l'ar fi impressiouat.
 139

Dupa aceea Tudor le esplica adeverata causa a res-

cularii, care s'a facut in intellegere cu Russii si cu Bo-
erii ; ca Boerii nu se inpotrivesc serios la acesta miscare,
prin urmare nu trebue omorati; ca. Ipsilanti a trecut Pru-
tul, si dupa end vor trece si Russii; ca. Romanii trebue
a inlesni Grecilor trecerea for peste Dunaire, ca sa merga
sä. scape patria for ; ca Rush', dupa ce vor ajuta pe Ro-
mani a coprinde cetatile turcesti dupa marginea Dunarii,
cari au fost odata alle Romanilor, i vor lasa a se car-
mui singurT de legile for ; in fine le ordona a inceta din
jafuri ; cad cine va mai comitte asemenea fapte, vor fi
pedepsiti ca cei doi ko(oniani, alle caror cadavre stau
atarnate in pail. 1)
Esemplul lui Solomon s'alla lui Tudor baga spaima in
inimele cellor applicati la jafuri si uccideri; cu tote astea
cei rail-naraviti nu incetaa din asemenea fapte, dupa
cum vom vedea.
Pand a nu porni din Otetelisi, Tudor trimisse Otete-
liseanului, inteud traista, capetele cellor duoi Bulgari pe
care'i omorisse. Trimisul, Vasile Ghelmegeanu, insotit de
trei Panduri, afla pe Oteteliseanul la satul Carlojanii; si
acesta causa mare spaima femeilor.
Tudor insotia acella plocoa cu uä, epistola din 3 Martiu,
in care esprima boerilor mahnirea sa de celle ce sufe-
rissera, si le inapoia celle furate de acei doi ho(oniala,
alle carora capete, clicea Tudor, se trimit D-vOstra spre
incredintare ca s'a facut dreptate. Tot de-ua-data i ruga
a infige acelle capete in pari, la respantiile satului, pen-
tru pilda cellor ce vor indrasni a face ca densii 2).
1) Nota No. XXXVI. Fiind ca, nici nn istoric nu mentioneasii d'acest disctrs,
hid chiar Protopopescu, care a fost face, not illu reproducem sub beneficiu de
inventariii; ceea-ce ne face mai cu semi BALI supune indoeleT, este hotIthrea
luatl. de Tudor d'a sacrifica caff-va boeri divan*, pe altarul patrieT, dupli cum
assigurif, bgrbatT de Oat increderea; apol acesta nu armonise4 cu laudele din
proclamatia in chestiune, flicute de Tudor Boierilor, §i cu protegia sub care
voia sin". ia, spre a'i sciipa de reshunarea poporuluT.
2) Ve4T celle trei epistole alle Jul Tudor la finele niemoriului Oteteliseanu-
lui, Nota No. XXXV.
 140

Conduita lui Tudor in ac6sta, imprejurare dovedesce

noblete de suflet ; ella stia appretui amicitia ; sentimen-
tul de dreptate era adinc gravat in inima lui; ellu voia in fine,
in interesul causer ce apara, a introduce disciplina in
ostirea sa. Sosind la Slatina, Tudor sa opri aci cate-va
Mille: Solomon veni §i densul la Slatina, in capul Pan-
durilor sei, insotit de capitan Iordache si Farmache, de
Mihalea si Ghencea. Tot' acestia tinura un consiliu de
resbellu, in care se decisse ca Tudor, capitan Iordache
si ce' -l-lalti s mearga la Bucuresci; iara Solomon se se
IntOrcal la Craiova, dandu-i-se Inca veua suta., de Serbi.
si Arnauti, ca, din preund cu Pandurii. lui, sa Impedice
trecerea Turcilor in terra ; mai tarcliti, i se va mai tri-
mite ;;i alti ostasi, cum si bar' si amunitie de resbel. 1)
In precliOa plecarii lui Solomon, sedend cu toth la
masa., un negutator ce venea din Bucuresci adusse sti-
rea sosirii lui Ipsilanti la Colintina. Tudor se Incrunta la
acesta. veste, si 'disse : ce cauta." Ipsilant in Bucuresci?
Lauri lui nu e acolo." Acesta fact' impressiune cellar
de fa95.; insa nimeni nu respunse nimic.
. A doua cli Solomon se intorse la Craiova cu Pandurii
se; si intarind Mandstirea Jitianu cu meterezUri si san-
turi, lassa.. in Craiova ua ceta de Panduri pentru pada
orasului; iar ellu aseda tabara Imprejurul Craiovei; si
de aid didea ordinile selle, ca comandant suprern a cellar
cinci districte de peste Olt, tiind in frit pe Pandurii si
Arnaiutii cari facet neorandueli. 2)
Iordache si Farmache eraa chemati. la Bucuresci de
Caimacami, ca din preuna. cu Sawa se padescd Capitala. a)
De si conduita acestor cap' de Arnauti nu mai insuffla
boerilor incredere, &at siliti cu tote acestea a'i menaja,
ne mai putend conta pe nici un alt corp de ostire.
Ceta lui Iordache s'a lui Farmache se desparti la Sla-
1 Solomon, op. cit. pag. 16.
3) Solomon, pag. 16. .
3) Dirzenu, locu cita,t, No. 656.
 t.1t

Mina in doue grupe: una se indreptd spre Bucuresci, pe

la Pite§ci §i GaeFT ; cea-l-altd, tot la Bucuresci, pe la
Talpa Si Vadulat.
Aceste doue grupe de Arnaud comisserd in drumul
for multe jafurT, predand chiar bisericT si violand femei ;
ast-fel predara, intre altii, pe vistierul Stefan Bilciurescu,
lassendu'l din preuna cu familia sa numaT in carna5T.
Din GdeFT, ArnautiT se indreptara spre Targovi§te,
unde cerurd cu sila de la ispravnicT barn §i proviant ;
IspravniciT fugira ndptea callari peste delurT, oprinduse
tocmaT in satul Bdicoiu, din Prahova.
Dupa ce jefuird pe locuitoriT din Tirgovi§te, ArnautiT
luara drumul spre Bucuresci; Si la plassa Cornatelu je-
fuird pe zapciT din acea plasd, luandu-le tot ce gdssird
asupra-le.
La Moia Santurile predara pe Cluceru Iordache DeAu,
luandu'T argintdrie, §alurT, caT, barn, §i tot ce gassird acolo.
Alp* ArnautT jefuira pe Fundatenu la m4a Christesca;
i dupe ce 'la jefuird, 'la batura de marte. A1ciT iar4i
jefuird pe Bujoranu pi pe alti bajenari, ce se aflau la
satul Sandagiu.
Ast-fel, incarcatT de prade, sosird in Bucuresci Arna-
utiT luT Farmache i aT lul Iordache. 1)
In Bucuresci, acetT ArndutT dettera peste proclama-
tiile luT Ipsilanti. Acestea i facurd Si maT cutezdtorT. El
se dusserd. la Vornicul Gheorghe Filipescu, reclamand
cu amenintari lefile ostailor lor. Vornicul Filipescu le
respunse ca Divanul nu mai pate plati lefurT, Visteria
fiind sleita de banT. ArnautiT flu insultara pi 'la ame-
nintara cu mdrtea, daca nu be va pldti indatd. Filipescu,
spaimantat, le ceru respect de cate-va ore, spre a se in-
telege cu Mitropolitul §i cu BoeriT ; pi insotit de Con-
stantin Samurca§ti (care se aflasse facA la acesta scend),
alerga la consulul Russie!, i se planse de insolenta lul

1) Dirzenu, locu citat No. 656.

 142

Capitan Iordache. Consulu it chema la sine, si '1U mustrd

aspru, ordonanduif a inceta cu'assemenea fapte cari pot
avea triste urmari pentru Eteri.5t7. 1)
Capitan Iordache se supara, i plea cu trupa sa la
Ipsilant, care sosise la Focani, lasslind BucureKii in
paza Arnautilor lui Sawa.

1) Fotinn. pug. 46-47.

 CAPITOLU XIII.
Debutul eteriei in Iasi.

Se lasam pe Tudor indreptanduse spre Bucuresci, si

se ne intOrcem la Ipsilanti.
Neoranduelele Eteristilor in Iasi, 1) cari incepussera a
ingriji pe Boeri si pe Consuli, silira pe Ipsilanti a incepe
miscarea inainte de dioa fixatd, 25 Martie, st. vechitt.
Pand a nu intra insd in Moldova, Ipsilanti trimisse la
Galati pe Caravia si pe Atanasie Agrafiotu, ca, in unire
cu Grecii d'acolo, sa desarme garda turcescd, luand tu-
nurile dela vasele turcesci ce stationati in port, neintre-
buintand insd armele de cat in cad de oppunere armata
din partea Turcilor.
La Iasi fusesse trimis C. Pendede'ca, ca din preund cu
Duca sa stranga volintiri, si sä, prepare tote celle ne-
cessarii pentru lupta ce era se incepa.2)
In fine, in sera de 2 2 Fevruarie (6 Martie), Alessandru
Ipsilanti trecu Prutul inteud barcd, langd Sculeni, pe la
6 ore dupe amiadi, insocit de fratii sei, Nicolae si Gheor-
ghe, de princul G. Cantacuclin (fost colonellti de Hussari
in armata .rusescd) de colonellul Garnovschi, (polones) de
G. Manu, de Cavaleropulo .Si de Spiru din Corcira ; si
1) Ve4i Filimon, op. eit. Vol. I, pag. 292-293, $i pag. 303-323.
2) Gervinns, op. cit. pag. 186. Verg §i Pouqueville, pag. 406.
 i44

se opri putin la Papazoglu, Doue sute callaretT, sub co-

manda lul Gherasim Orfano si V. Theodor, tufecci-basa,
ill 1 insotira pana la M-rea Galata, un cart d'ora departe
de Iassi, uncle dorrri in noptea aceea. 1)
Ipsilanti invitd indata la . sine pe consolul russu, pe
care'l incredinta ca venirea sa la Iassi n'are de scop res-
turnarea guvernulul; ci 'concentrarea a5tiriT grecetT, ca
d'aci sa treca prin Principate in Bulgaria.
Consolul comunica indata acesta guvernuluT sea 2).
A doua di, Arnautii din garda Domn6sca, desertara
top', si se pusera sub ordinile lul Ipsilanti.
MihaT Sutu, care era Inca nedecissu, si care scrissesse
lui Capodistria (pe care '1 credea 'fey') sa amdie ince-
perea rniFdrii pand la 1825, fu forte surprins afland de
sosirea lui Ipsilanti. ET se intalnira in cassa luT Rizu.
Ipsilanti it incredinta din nuou ca miscarea este cu con-
simtimentul Russiet, care a promis a o sustine cu armele:
credinta ce o impart4ia §i Grecil si Romanii, si pe care
Ipsilanti. o intaria prin rechisitiunile ce ordona a se face,
rechisitiuni de cat §i de provisiunT pentru 4o mit solda;T
rusT, cari n'asteptaa de cat ordinul d'a trece Prutul 3).
In convorbirea sa cu Rizu, Ipsilanti era de idee sa procla-
me desfiintarea privilegiilor Boerilor, si egalitatea politica,
spre a putea prin acesta interessa poporul la miscarea gre-
cesca; dar Rizu se oppusse, observandu'i ca prin acesta
ar ridica contra sa tota nobleta moldava, si chiar clerul.
Ipsilanti, convins de justeta observatiilor luT Rizu, se
decisse a esclude pe Romani de la participarea miscarii
ellenice 4).
Prin urmare, chiar in clioa de 23 Februarie, Ipsilanti
dete ua proclamatie catre poporul Modovir, in care '1
') Filimon, op. cit. vol. II pag. 77.
Al. Sutu in istoria sa (pag. 57), Vice ca Ipsilanti s'a opritil anteid in cassa
lui Cantacozin, ce era piing de arme si de Eteristi; ¢i cg Colocotroni Palm-
brgtisatil in numele tutuloril; iar Ipsilanti le clisse: Am venit se mor cu voil"
2) Filimon, Idem.
3) Ubicini Principautes danubiennes (l'Univer) pag. 122.
4) Histoire moderne de la Grace, par Ehizos Neroulos, pag. 289.
 - 145

anuncia ca. Grecii s'ati sculat pentru liberarea Greciei,

§i ca trecti Dunarea pentru a salva patria for cu ajutorul
Grecilor din Principate ; assigura poporul moldavu ca nu
va sufferi nici-ua paguba de la osta§ii sei, nici in ave-
rea nici in lin4tea for ; ca va respecta legile §i obiceiu-
rile pamentului ; prin urmare II indemna a'§i cauta fie-
care de ocupatia sa, si a se supune Domnitorului, Ca-
ruia ii facea elogiuri esagerate ; in fine, termina procla-
matia assigurand pe Moldoveni ca. ua mare tutere e gata
a pedepsi pe Turd, daca ar cuteza sa intre in Moldova. 1)
Mai multi capi aT Eteriei desapprobara acesta procla-
matie ; ast -felu, Mitropolitul Ignatie de la Pisa consi-
dera miFarea Ellena ca prematurata, Grecia ne fiind anca
preparata pentru assemenea lupta, Si Alessandru allii
Russiei fiind contra Revolutiilor. 2) Assemenea §i prin-
cult]. Cantacuzin observa lui Ipsilanti ca, prin ultima
frassa din proclamatie, se compromittea Russia, care 'hi
va desapproba de sigur 3); Ipsilanti ansd nu vru s'asculte
d'assemenea salutarii consilii ; ellu credea ca prin allusiu-
nea la Russia se da un mare sp,rijin moral miFarii, in-
curajand pe Eter4ti a alerga sub stindardul set.
E de mirare, dice Gervinus, a vedea pe Ipsilanti lu-
crand ca cum era forte sigur de sprijinul Czarului, de
si acest sprijin i lipsi din capul locului. 4)
Acesta era efectul fanfaronadei selle ; si nu fu prima
gr*la politica a lui Ipsilanti. Ast-fel, de essemplu, cand
boerii Moldoveni, voind a imita pe Voda Sutu, venira
sä. salute Si ei pe Ipsilanti, acesta '1 facu sa astepte ore
intregi in anticamerd ; apoi ii priimi cu ua racela orgo-
liosa 6) ; ceea-ce de la inceput dispusse reti pe Boerr con-
tra mi§carii ellenice.
1) Vedi Nota No. XXXVII.
2) Filimon, vol II, pag. 85.
') Lettres d'un temoin occulaire sur la revolution Grecque de l'annee 1821
Halle, 1824. Acestil °peril, se attribue printului Cantacuzin. Vedi Gervi-
nus, pag. 185.
4) Gervinus. op. cit. pag. 185.
Gervinus, pag. 185.
I0
 146

In fine, chiar in clioa cand Ipsilanti da proclamatia sa

catre poporul Moldovel, sossi de la Galati stirea despre
macellul Turcilor. Caravia, intelles cu Romandi, parca-
labul de Galati, si ajutat de grecil chefaloniti de la co-
rabiile din acellu port, navali in clioa de 4 Martie assu-
pra coloniei de comercianti turd, ce erau sub jurisdic-
tiunea unul Effendi (Zabet), din cari vre-o 3o armati ;
Caravia if macellarii pe toti, in numer ca la vre-o 8o de
inST; afara de 17 ce s'ati predat ; si dupe ce lua si vassele
celle mid turcesci, dette foal la ud parte a orasuluf.
Fapta lur Caravia ingriji mult pe Voda Sutu ; cad ea
compromitea, de la inceput, si miscarea; si pe Sutu, si
pe consengenii seT din Constantinopole, cari incepura a
fugi, spre a scapa de urgia Sultanului. 2)
In ion d'a blama acesta fapta, ce desconsidera Eteria,
si care intarita fanatismul Turcilor, dand resbeluluT con-
tra Greciel un earacter de esterminare, Ipsilanti, prin-
tr'un ordin de eli de la 13 Martie, felicita pe Caravia
pentru acesta bramerd, Si 'T offeria chiar gradul de ge-
neral. 3)
Fdra acest macellu nefolositor, Braila s'ar fi putut lua
prin surprindere ; dar dupa acellu macen, TurciT luara
indata messuri de pazd, spre a nu deveni si eT victime
alle fanaticilor rebelT.
Un assemenea act barbar se repeta Si la Iassy-. Vr'o
4o Turd de sub Bec,ili-Aga, cari faced parte din gar-
nisona luT \Todd Sutu, cum Si alti vr'o 3o Turd corner-
santi, fury desarmati Si arestati din ordinul lul Ipsilanti,
chiar in nOptea sosiril selle. Peste nOpte, ceT mai multi
furd macelariti; ceT ce putura scapa, se adapostird pe la
consulaturT Si pe la Boieri; dar Eteristii, ca nisce lupi
turbati, reclamard cu amenintdri ingrozitare.
1) Fotino. pag 29. Raybaud, pag. 195. Gervinus pag. 186. Vedi gi Et-
teria, opera in versurT de Ales. Beldima.i. Iassy 1861, pag. 6.
2) Filimon, vol. II, pag. 78.
3 ) Raybaud. par, 195 -- Gervinuq. pag. 188,
 1.47

Boierii Si Consulil intervenird la Ipsilanti (care in rea-

Rate era Domnul MoldoveT); i numaT tonul imposant ailti
Consulilor putu scapa call -va din acei nenorocitT. 1)
Esemplul acesta, incuragind pe Grecil duprin judete,
maT alles p'acolo unde erati ispravnicT GrecT, se comis-
sera multe cruclimi i jafurT revoltatdre din partea lor. 2)
Acestor fapte sangerOse a Eteri5tilor urma ud aka
fapta arbitrary din partea his Ipsilanti ; fapta ce avea
caracter de hotie.
Un bancher din Iasi, anume Pavel Andrea, fu parat
ca ar fi depositarul uneT sume insemnate, appartinand
Eteriel. Ipsilanti illu somesd a da aceT bane ; Banche-
rul n6gd .5i este arestat ; apoT i se salsa cantorul, si i
Se cercetedd conturile ; de si se incredinOdd ca bancherul
a spus adeverul, Ipsilanti nu'la libereadd pang ce ban-
cherul nu'T rescumpard libertatea si viaca cu 600 miT lei. 3)
Jafurile, maltratdrile, omorurile comise .de Eter4tT, in
timpul acella de trista memorie, se pot vedea in opera
luT Beldiman. Ellis affirma ca Egumenir GrecT, intriganti,
§i inavutitT din sudarea poporuluT, ca membriT aT Comi-
tetul EtterieT, denuntati pe ceT avutT cari pareau a fi
contra EterieT. eful for era in Moldova Postelnicul Rizu.
BdetiT dupd la dughene erail inrolati cu sila ; se inrolati
toti ciocoiT duprin curtile boereti, cum i placintariT, co-
vrigariT, si al' BulgarT Si GrecT, vagaboncIT ; se inrolau
chiar scolariT si tiganii; ceT ce faceati propaganda con-
tra Eteriei, erat batutT prin respantiT si amendatT, dintre
cari unul a platit glad clece mii lei ; se lua marfa cu sila
duprin dughene, ca se se imbrace EteritiT, cari sileau
pe EvreiT croitorT a le face uniforme ; luau cu sila caii
i cdrucele, orT pe unde le gasia, Si chiar duprin ospeluri;
1) Beldiman, pag. 5 si 6. -- Filimon, pag. 78. Istoricul Sutu se silence a
justifica acest mgcellu, sub pretest cg Ruch' ar fi omorAt pe Bucovala, officer
din garda lui Ipsilanti.
2) Beldiman, pag. 5 si 6.
8) Gervinus, pag. 186 Beldiman (pag. 13) slice c bancherul a dat numai
200 mii lei.
 148

pradat clioa strade dmenT de obiectele for de luxt.i,

§i chiar de vestminte ; fierarii erat pusi cu sila a fabrica
sulite si land ; in fine luara si celle doue tunuri stricate
de la Curtea domnesca. 1)
Cu asemenea inceputurT, pucin recomandabile, se in-
;ellege ca Eteria nu putea insuffla Romanilor incredere
si simbatie. Asemenea barbariT revoltati inimele oneste
si generdse ; causa Grecilor era pierduta de la inceput,
prin escesele eT chiar.
Ast-fel grija si spaima devenira generale. Faptele Gre-
cilor nu semanati nici cum cu assigurarile date de Ipsi-
lanti in proclamaOle selle. Boierii fura saki' a fugi cu
gramada, uniT in Bessarabia, altir in Bucovina, altil in
Transilvania ; cei remasi, cu Mitropolitul in frunte, ce-
rura ajutorul armat alki Turcilor, prin mijlocirea Pasii
de la Brailla ; dar Boierii trimisi la Braila ca soli, pen-
tru acest sfarsit, fura prinsT de Eteristi, si amerintati cu
mcirtea; abia scapara prin influinca Mitropolitulul.
In faca acestuT terrorism anarhicti, Nemtil din Iasi se
armara cu totii, ca sa'si apere familiele si averea ; ast-
felti numaT se maT putu infrana pucin furia anarhistilor,
cani, dupa plecarea luT Ipsilanti, remassessera sub con-
ducerea luT Duca, colleg anti lul Caravia, pe care Iti
egala si in barbarie si in demoralisatiune.

1) Beldiman, pa;. 7-15.

 CAPITOLU XIV.
Sintirea steagului eteriet in Ia0.
In diva de 24 Februaria, Ipsilanti dette doue procla-
matiuni, una care frail' Eteristi, alta catre poporul ellen.
In cea d'anteia, laudand entusiasmul Eteri§tilor, ellu
reclama della danii concursul bracielor lor, Si mai alles
bani §i arme, pentru salvarea Greciei de sub jugul pa-
ganului 1).
In cea d'a doua, ambitiona pe Greci a imita popcirele
Europei ce s'ati emancipat de sub jugul Despotismului;
de i tirania Turcilor, dicea ellu, este mult mai apasa-
t6re de cat a altor tirani; ii incredin0 ca popOrele cres7
tine din impe riul turca 'I astepta armati Si cu brace
deschise; ca la aratarea lor, tiranii vor fugi tremurand;
ca. Europa intr6ga doresce libertatea Greciei; ca pro-
tectiunea poparelora le este assigurata; ca d'odata cu
scularea Grecilor, va veni in ajutorul lor ud t utere mare,
care'I protege; ca Turculu e slab §i moleitti, pe cand
Grecii sunt plini de vigare i de ard6re; ca putredul co-
los anti despotismului turcti se va darama indata; ca
acum e timpul a se elibera poporul grecesca, scapand
d'ua sclavie de seculi, care l'a addus in starea cea mai
miserabila, templurile selle fiind profanate, copii rapiti
dela senul mamel lor, onOrea femeilor violata, Campine
devastate; in fine, ca Grecii, din tote par ;ile lumii, aler-
1) Notta No. XXXVIII.
 150

gd sub stegul libertatii Elladei; si ca, prin unire si cu-

ragiti, vor sdrobi de sigur jugul apasatorului 1).
Acestd proclamatie entusiasma mult pe Greci; nu insd
si pe Romani, cari intelegeati ca interesele Grecilor di-
ferd de interesele Romanilor, si cari prevedeau nenoro-
cirile ce are a adduce peste terra for rescularea Greci-
lor contra Turciei, alliata naturala a Romanilor dupd
tratate.
Increderea Grecilor in ajutorul Russiei se intari si mai
malt prin conduita Consulului russa, Pisanis, care frecuen-
ta pe Ipsilanti, si care avea aerul a priimi dela dansul
ordinile sale.
La Odessa, proclamatia lui Ipsilanti catre poporul el-
lin fu citita in public .si in teatru, in applaudele multi-
mii; ua proba mai mult despre complicitatea Russiei la
insurectiunea Grecilor; aresta contribui mult la suscrieri in-
semnate de bani pentru cheltuelile ce reclama resbelul.
Bucuria era in culme! Poesia si pictura illustrara infrati-
rea popolilor crestini de sub imperiul turn, cari ur-
matt sa se scale toti pentru sfaramarea jugului apa'sator. 2)
Grecii alergau din tote partile sub steagurile lui Ipsi-
lanti. Junimea mai alles parasia cu gramada scolele, si
alerga se se inrolede in ostirea independintei; patriotis-
mul Junilor era atat de infocat, credinta for in reusita
causei sacre atat de sigura, in cat eel* mai multi 41 la-
sara barbele sa creased, hotdrati a nu le rade de cat pe
pamantul liber al patriei lor, dupa ce adicd vor bom-
barda Seraiul, si vor aresta pe Sultanul in haremul seu
chiar.
N. Sutu, fratele Domnitorului -Mold° \fel, si cumnatul
sett Ion Schina, fugissera strevestiti din Constantinopole
la Odessa, insotiti de fratii Hangerli, si de fiul princi-
pelui Caragea, cu passaporturi russe;iti. 3)
Pe d'alta parte, Voda Sutu insarcind pe un Ore care
L) Notta. No. XXXIX.

') Not: o. XL.

Parbaud. pag. 191 193
 151

Parisiadi cu formarea uneT trupe de 3o0 Bulgari si 200

Greci, spre a'i intre ;ine cu spesele selle. 1)
Tot in diva de 24 Februariu, Voda Sutu, dupd con-
siliul lui Ipsilapti,. aduna pe boeri la curtea domn6sca.,
si le propusse a redacta ua adressa care Imperatul Rus-
siel, prin care se cera ajutorul seu in lupta Grecilor con-
tra Turcilor. Adressa fu desbatuta si suscrisa de Boierii
Divanului chiar in acea sedinta, siguri. fiind top' de con-
cursul Russiei. 2)
Voda Sutti trimisse si din parte'i scrisori, atat catre
Alessandru anti Russiei, cum si catre Capodistria.
Ipsilanti trimisse si ellu ua epistold Care Imperatul A-
lesandru, Insotind'o cu demissia sa din ostirea russesca.
In diva de 25 Februariu, Ipsilanti mai Bette ud pro-
clamatie catre pibega ellbzi, din tabara de la Galata.
Prin acesta ellu ii indemna a parasi posturile unziktd; e ce
ocupau in Romania, ca persecutati de SOrta, $'a alerga
toti sub steagul libertatii a'alla emanciparii, Patria re-
cunoscatOre find gata a priiMi pe top' fii sei rcitdcip, s'a
le orna fruntea cu cununi de dafini; iar cap' vor rema-
nea surdi la apellul Patriei, vor fi nedemni a mai purta
numele si vestmentul ellin. 3)
In intervalul de la 25 Februariu (8 Martin) pana la.
28 Februariu (11 Martin), Ipsilanti se occupd cu organi-
sarea ostirii, si publica un decret in privinta acesta re-
servandu'si dreptul de general en. chef.
In timpul acesta se putura gati diferitele unifonne ale
ostasilor Eteriei; si se adunard arme, caT si bani prin
mijlOcele' aratate in capitolul precedent.
In fine, la 26 Februariu (9 Martha), drapelurile libertatii
fury bine-cuventate iii cathedrala celor trei ierarsi, uncle
se canta si un tedeztm , cu tOta solemnitatea ceruta in
assemenea imprejurari. Mitropolitul officia in persona.
.

Tote autoritatile eraii fata; ostirea tOta era sub arme. Mi-
Filinion, vol. II, pag. 86.
2) Gervinus, loc. cit. pag. 183.
') Notta No. XLI.
 152

tropolitul incinse singur pe Ipsilanti cu sabia , dupe

forma usitata la incoronarea Domnitorilor ; si chiama
assuprd''T bine-cuventarea Cerului, rugand pe Dumnecleu
pentru invingerea inamicului.
Se santi apoi drapelul tricolor (rosu, albastru si alb),
avend p'ua parte imaginea Imperatulur Constantin s'a
mame selle Ellena, si de desubt devisa j5rin acesta vei
invijige (iv thug yr/A ); iar pe cea-l'alta parte, era desem-
nat un phenic, cu aceste cuvinte: din cenu,sea mea renasci
wijg zovetk ttgr dvayevciiiacet.)
Toti ostasiT depussera juramentul de credinta, care
patrie, hotairati a muri top' pentru liberarea Greciel. 1)
Ostirea Eteriei se urca atunci la vr'o 2000 indivich,
Serb", Bulgari, Montenegrin" si Greci; numai Grecif din
Moldavia contribuissera peste un milion lei. Capif acestei
ostirl erail atunci:
Gg. si N. Ipsilanti, comandirl de corpuri.
C. Duca si Caravia, general".
Lassanis, prim-adjutant al lu'i Ipsilanti.
Vassile Teodoru, Condu, I. Colocotroni si Vasile Bar-
la, colonel".
Al. Rizu, adjutant si sef peste ua sutd. 2)

1) Filimon, vol. II, pag. 8S.

Filimon, vol. II, pag.89.
 CAPITOLU XV.
Pornirea Whit eteriei care Bueuresei.

Dupa ce regula tote in lass!, insarcinand pe Pende-

deca, comandirul Eteri§tilor, cu pacla capitale! Moldovel,
Ipsilanti pa'rasi Iassii la 1/13 Martie, indreptandu-se spre
Bucuresci.
In drumul seU, otirea lui se mari cu ma! multi Greci
si Albanesi. De si acesta ostire se urca attune! numai
la dour mil individt, Ipsilanti ordona avan-gardei selle a
pregati provisiuni pentru ua o5Aire d'ua suta de mii l) ;
prin acesta ellu intellegea negreit corpul de Wire rus-
sesca, ce se credea c'a §i trecut Prutul ; uitand insa ceea
ce spussese intimilor sel ca numai 3o de mil Ru§i vor
trece Prutul.
La Tergul-frumos, Ipsilanti hotdri a trimite pe Dimi-
trie Ipsilanti la Pelopones pentru conducerea insurec-
tiunii din acea parte.
Aci priimi scirea de la Sawa §i de la Leventis des-
pre prinderea lu! Papa Aristidi de Care Turci: ca sa
scape de torturd, acellu emissarti se aruncasse in apa
dup'ua stanca de la Fetislam.
Aci afla §i despre nemi§carea Serbilor, infrico§ati de
Austria, si despre assassinarea Episcopulni din Filipo-
') Gervinus dice ca numal 10 mil, lag. 187.
 154
poli, ce era insa'rcinat cu rescularea Bulgariei 1). Ast-
felu planul lui Diceu era dejucat prin intrigile Angliei
si Austriei. Triste avertissemente ale SOrtei, cari erati sa
fie urmate de altele mac descuragiatore, cum vom vedea
in capitolul urmator.
De la Tergu-frumos, Ipsilanti se opri la Roman, unde
afla despre fuga locuitorilor din Remnicti si din Buzet.
Din Roman, Ipsilanti trimisse ua adressa Divanului din
Bucuresci, cu data din 5 Martie, in carer facea cunoscut
scopul rescularii selle, cum si respectarea averii s'a per-
scinelor de catre ostirea sa ; esprima mirarea sa pentru
fuga locuitorilor din Remnicul-Sarat si din Buzeti la a-
propierea ostirii sale ; .ruga Divanul a face publicatii in
terra ca se assigure pe locuitori despre bunele intentiuni
alle cellor armati pentru libertatea Greciei; assigura Di-
vanul despre concursul Russiei, care nu va sufferi intra-
rea Turcilor in terra ; flit incredinta ca comandantul tru-
pelor russesci din .Bessarabia a si priimit ordin a trece Pru-
tul ; in fine ruga Divanul a ingriji pentru provisiunea
o; tirir selle s'a cellei rusesci. 2)
Cu tote aceste assigurarr, forte pucini Moldoveni aler-
gara sub stegul lur Ipsilanti; Muntenii fugeti la apropie-
rea Eteristilor, cum fug-eu odiniora la intrarea Ta'tarilor
in terra ; in genere, Romanic priimira ostirea grecesca
cu uä. profunda neincredere, si c'ua neesprimata ingrijire,
preveclend intrarea Turcilor spre a goni p'acesti rebels
ce proclamau distrugerea Imperiului turcu, si tristele ur-
maxi alle invasiunir turcesci.
La septe Martie, Ipsilanti sossi la Focsani, wide se
opri rate -va Mille, asteptand pe Eteristii ce venal. din
Bessarabia si din Odessa. Aci ilu astepta Caravia si
Argirocastru cu zoo Eteristi si rate -va tunuri, luate de
la Turcii din Galati..

') Filimun, X 01. II pag. 90-91.

1 Nota No. XI,11.
 155

Aci se stransera multi juni Greci, de familii nobile, ce

paYassisera bancile Universitatilor ca se se inrolese sub
stegul libertatii. Ipsilanti forma din ei un detasament a
parte, cu numele de oatallionul sacru (6e4g 2670c.;) de
unde numele de Ierolohiti. Ei erati pedestri, dupd es-
.

semplul batalionului sacru allu Thebanilor. Cocarda lor

era tricolors, ca si stegul ; iar uniforma negrd, de unde
si numele de illavroforX ('llaveorioqiiac). Pe stindard, ca si
pe caciula lor, era desemnata ua. capatina de om mort
cu doue Osse incrucisate de desubt, si cu devisa m6rte
sett libertate (Odvarog 7 Elev&eqia). Armele lor erati pusca
si sulita.
Mavroforii au justificat si costumul si emblema lor,
luptand si murind ca nisce bravi ; pe cand cei-lalti, si
chiar generalissimul lor, au dovedit ca n4att fost la inal-
timea missiunii lor, dupe cum vom arata la locul sett.
. Cap si instructor allu batalionului sacru fu numit G. Can-
tacuzin ; iar sutasi, piridon Dracula din Itaca ; D. Sectu
Kehapi, bisantin ; Luca Balsamaki, kefalonit ; Andronicu.
peloponisianul ; Rizu loanitu, si I. Krokia hioticul.
Callarimea avea portul de Hussari si de Ullani rusesci. 1)
Dupe depunerea juramentului 2), Mavroforii intonard
marseillesa :
thane ua uvwcatgick-cet.
,10,ot va ',tiecrva Cig yr6rs?
Tot de la Focsani, .Ipsilanti trimisse pe Ipitis poliglo-
tul in Francia si Germania, cu scrisorl de recomandatie
catre Omenii de Stat din acelle doue terri, ca se sustie
miscarea Grecilor. 4)
La Focsani Ipsilanti fu int'empinat d'un Serb, ce fus-
scse in ostirea russesca, anume Mladden, care 'I promisse
concursul Bulgarilor, adica us ostire de la patru pang la
had baudpag. 193. Vecli si Filimon, vol. II. pag. 92-93.
-) NOT Nota No. XLIII.
3) Mica, arnica mei compatriot:1, pauit ohm] sa fin.) not sere
'1 Filinion, vol. II. pap. 295--296.
 15(

;i6sse mii indivicli, daca va trece Dunarea; iar din Bessarabia

venird delegati cari assigurati ca vor a trimite i ei cai Si
6meni in ajutorul Eteriei, cerend lui Ipsilanti scrisori de
recomandatie care Cattacazzi, spre a nu fi impiedecati
de guvernatorul militar Intzoff.
Din Focpni, Ipsilanti dette ua proclamatie catre Ro-
mani (Dad), in care esprima cu multa incredere speranta
sa ca va fi priimit de Munteni cum a fost §i de Moldoveni;
ca la trecerea sa prin Muntenia, spre a se duce acolo
unde ilu chiama vocea patriei, se crede dator a anuncia
Romanilor independinta §i libertatea lor; ca Romanii me-
rita ua sorta mai bung in urma atator sufferinte din par-
tea Despotilor lor, dupd urma carora Romanii perdus-
sera drepturile lor antice, cu cari se instrasera in trecut 1);
ii indemna. a profita de rescularea Grecilor spre a redo-
bendi si el drepturile perdute , cad in secolul al XIX
vocea poporului e ascultata ; in fine promitea ca ostea
lui va pacji disciplina; §i spera ca. va fi priimit ca un li-
berator ally cellar impilati. 2)
La Foqani se tinu un consiliti de resbel despre dru-
mul ce trebuia sa is ootirea spre a merge la Bucuresci;
erati doue pared : Duca opina a merge pe drumul cello
mare, pe la Buzeti ; iar Caravia, pe sub munti, pe la
Tergov4te, spre a evita intalnirea Turcilor de la Braila.
Opinia lui Duca predomni ; §i ellu fu trimis ca avan-
garda, cu ordin a tine drumul spre stanga, in distantd
ca de doue ore, formand ast -felu ua curba, spre Buzea.
Indata dupe pornirea de la Focprc, ua imprejurare
ridicola justified temerea lui Caravia. Appr6pe de Buzett
patea ua ciredd mare de boi ; de departe, li se paru ua
taba."ra de Turd. Batalionul sacru §i calldrimea se a§e-
ciard in ordind de bdtae ; iar Naum, ce conducea provi-
1) Negresit, face allusiune la Turd; dar Romanii sciati bine ea Fanariotii,
din cari se trrigea si Ipsilanti, el' all fost causa umiliril tgrrei $'a perderii a-
cellor drepturi.
2) Nota No. XLIV.
 137

antula, o §terse la fuga spre delluri, ca s'assigure pro-

visiile. Essemplul sea fu imitat de mai multe deta§a-
mente ; insu§i Ipsilanti fu tirit de fugari ; ast-fel o§tirea
speriata continua. drumul la Mizil pe sub delluri.
Acosta desordine, causata de frica, Si care nu reco-
manda pe Eteri§ti, fu considerate de den§ii ca un trist
augur. 1)
Intre Foc§ani §i Buzea, Ipsilanti fu intimpinat de Ca-
pitan Iordache, de Ghencea §i de Mihale Deliba.a, cu
200 Arnauti. La trecerea for pe langa. Ploesci, acestia
fury intimpinati cu armele de care Ploe§ceni, neinga.
duindu-'i a intra in ora§. Iordache, ca se evite un con-
flict nefolositor, ocoli capitala PrahoveT, trecend Teleje-
nul, §i oprindu-se la Buzeu ; d'acolo veni pe sub delluri
pana intalni tabara luT Ipsilanti, jefuind tot ce intalnia
in callea sa. 2)
La Mizil, Ipsilanti afla fuga boerilor s'a consolilor din
BucurescT, cum Si cugetele secrete ale 1111 Tudor; acesta
illa sili a da ua proclamatie catre boerT, prin care le a-
rata ca nu trebue tocmai el' a da poporuluT asemenea
triste esemple ; Tar pe poporul capitalei illu assigura ca
scularea Grecilor le este favorabila, dandule occasiune a
se scula Si eT pentru revendicarea drepturilor lor. 3)
D'odata cu acesta proclamatiune, Ipsilanti trimisse cati-
va Eteri§ti, sub comanda unuT credincios al set, a intorce pe
boerii fug-ari, pe cari 'I Si ajunse la Breda, in Prahova;
insd, pentru respectul catre ConsulT, trimisul nu cutecid
a'T sili sa se intorcd. BoeriT continuard drumul catre
Brasov. 4)
Sosind la Bucov, la 12 Martie, Ipsilanti trecu in re-
1) Filimon, op. cit. pag. 121.
2) Dirzenul, Trompetta No. 657. La Fefelel, rang Mizil, Arngutii lui Ior-
dache pusserit cu ochi pe fum de balligar pe r6posatul Ionica Ciocardia (unchiul
men despre consortiO, din care cause ¢i re'masse orbit- ; culpa lul era ea nu in-
gtiduisse p'acei Arnatiff lua cu sila vitele din bItilturil.
Vedi Notta No. XLV.
4) Dirzenu, Trompetta No. 659.
 -- 158

vista regimentul lui Duca, compus atunci din Soo os-

tasi, s'alla lui Caravia, compus din 300, cum si colonele
lui Gripari si Colocotroni ; esclusse din aceste corpuri
pe vaphom/i, din causa neoranduellelor ce 'faceu, dand
caii for la altii. Aci fu numit si Tzalacoff adjutant allu
batallionului sacru.
La Ploesti, Ipsilanti fu intampinat de cat: -va Boer: din
Bucuresci, carora le tainui cugetul sea. Aci priimi s'ua
epistola dela Nicolopolu, in care): esplica scopul Vladi-
mirescului, inculpandu'l ca lucresa contra Eteristilor.
Tot la Ploesti priimi stirea, prin Eforii din Iasi, des-
pre desapprobarea mi§carii Grecesti de catre Alesandru.
allu Russier, si despre care vom vorbi in capitolul urmator.
Ipsilanti se decisse atunci a se indrepta spre Targo-
viste, oral favorabil unei °stiff pentru positiunea sa stra-
tegica, si mai apropiat de Transilvania, in cad de fuga;
pentru acest sfarsit, hotari a trimitte pe Gripari si pe
Geanoglu ca sa prepare acolo provisiunile ne'cessarii ; insa
N. Ipsilanti, fratele seu, illu facu se intellega ca acesta
s'ar putea lua ca un act clictat de frica ce'i inspira Tu-
dor: fapta rusinasa pentru ua ostire ce avea sa se ma-
sore chiar cu Turcii.
Acesta determine pe Ipsilanti a continua drumul seu
spre Bucuresci.
In Ploesti illu intampinara si altI deputati din partea
Bulgarilor ; erau trimisi de Panu Hagi-Hristea, care at
assigura ca in Bulgaria tote erau gata, si nu se astepta
de cat presinta sa pentru a se scuba tot:; ca. 75 vase
mict, 5i 30o Bulgari armaci, flu asteptaii la Zimnicea.
Cu indemnul unora din comandirii sei tot d'a trece
Dunarea, cum se angajasse, Ipsilanti refuse, sub pretecst
ca 'I trebue ua flotilla de resbellu ; ca trebue sa se ri-
dice si Sirbii; ca trebue un diposit mare de provisiuni
in Romania mica. Adeverul era descuragerea, in urma
desapprobarii lit: Alesandru allu Russiei, si a anatemei
 159

Patriarhului, ce sosisse d'odata cu respunsul dela Laibah.

Dupd ce stranse tote armelle din Ploesti, cate putu
gasi, cu promissiune ca se vor plati ; dupd ce inrold
cati-va Greet si Bulgari din capitala Prahovei, dupe mai
multe jafuri comise si aci de Eteristi, ca in tot drumul
for della Iasi pang la Bucuresti ; Ipsilanti porni spre ca-
pitala Munteniei, trimitend inainte, ca avangarda, pe fra-
tele seu Nicolae si pe Duca, cari tdbdrard mai antaia la
Pascani.
Atat pe la mosiile din acea directiune, cum si la M-rea
Calddrusiani, unde se aflan adapostiti multime de boeri
si neguta.tori cu familliele lor, Eteristii luau arme, bu-
cate, cai si bani, insufland spaima ce insuflati ua. data
Tdtarii si Turcii. Dela Pascani, Ipsilanti porni pe Duca
inainte ca sa anunce locuitorilor din Bucuresci sosirea
sa, si se prepare celle necessarii pentru ostire. In fine,
la 25 Martie, Ipsilanti sosi la Colintina, si se asec,id in
castellul Banului Grigorie Ghica..
Capitan lordache, Farmache si Duca, intrard in Bu-
curesci; iar Collocotronii si cei lalti se instalard prin sa-
tele si Monastirele vecine.

1) Filimon. Vol. II, pag. 1 92 1 2:3.

 CAPITOLU XVI.
Conduita Russiei In privinca Eta! 011or.

Am aratat in Capitolul XIV ca Vocla Mihai Sutu in-

tervenisse, prin epistole care Alexandru al Russiei si ca-
tre Capodistria, in favarea miscarii ellenice.
In epistola catre Alexandru, Sutu it ruga a lua sub
protectiunea sa nä terra care, in diferite epoce, a fost
datcire salvarea si prosperitatea ei ajutorului si clementii
auguste a Maiestatii sale ; cad singur o pate scapa
si din crisa in care se afla ; arata apoi ca Grecii din
Moldova, ca din tote partile, all fost electrisati la ara-
tarea lui Ipsilanti in Iasi, care conteasa pe concursul pu-
ternicei Russii ; ca ordinea va fi mentinuta ; ca ail va
sta la postul seti, ca sa apere terra de on ce pericul din
partea Turcilor ; in fine reclama interventia armata a
Russia rugandulti a da ordine trupelor din Bessarabia
a trece Prutul, pentru siguranca Moldova 1)
In epistola catre Capodistria, Sutu illii ruga a starui
de Imperatul pentru trimiterea ostirilor russesti in Mol-
davia, spre a o feri de navalirea Turcilor, in urma macelu-
lui de la Galati; si cerea Inca a mijloci ca se se puie cu fa-
milia sa sub protectia Imperatului, dandui-se asil in Russia. 2)
1) Istoria deslipirii Grecilor de imperiul turcti la 1821, din puntul de vedere
diplomaticii, de Cavalerul Antoniii Prokesch Osten. Publicatit in:limba ger-
maul la Vienna, la 1867. Vol. III, pag. 62,
2) Prokesch-Osten, op. cit. peg. 64-65,
 161

Am aretat asemenea in Capit. XIV. ca §i Divanul din

Moldova adressasse imperatuluT ud suplicd, prin care cerea
ajutorul sea armat in lupta Grecilor contra Turcilor.
Din partei Ipsilanti trimisse si ellu ud epistola catre
Alessandru al. RussieT, ce se afla la Laibah, si alta catre
Sroganoff la Constantinopole.
In epistola luT Ipsilanti catre Alesandru, Generalissimul
Eteriel se silea a scusa conduita sa, intemeiatd pe prin-
cipiul suveranitaVT popOrelor (contraria principiuluT drep-
tuluT divin, patronat de Alesandru), pe ultima vointa a
tataluT sea, ce'T ordonasse a muri pentru causa sacra a
libertatiT GrecieT, si pe vointa a sute de mil de GrecT
ce it chemau a se pune in fruntea for pentru a scutura
jugul turcesc ; descria apoT scbpul societatii secrete a
EterieT ; si se silea a dovedi ca momentul e favorabil
pentru emanciparea Grecilor, cad. chiar PasiT sunt revol-
tati contra PortiT, si tate populatiile crestine sunt gata
pentru lupta, suprema, in cat nicT ua putere umand nu
pate opri sborul generos al compatriotilor seT; facea apoi
appel la simtimintele sale de monarh ortodocs, ruga
a nu respinge rugaciunele a 10 miliOne de crestinT ce vor
a imita pe divinul Salvator ; ci a scapa religia de ina-
miciT eT, si pe Europa de acei monstrii singero§T; reclama
protectia czarulur pentru mama. sa si pentru consdngeniT
seT, can n'au cunoscut proiectele selle ; in fine, cerea re-
tragerea sa s'a fratilor seT din Wirea russ4sca. 1)
Istoricir Greci sustin ca. trimisul cu epistola luT Ipsilanti
la Alesandru avu ua priimire affectuasa.
Citindu scris6rea, se Slice c'Alesandru ar fi clissa: a-
cest june are sentimente generOse. 2)
Istoricul Sutu pune in gura luT Alesandru chiar aceste
cuvinte : 0 ! le brave garcon !" 3)
AmbiT IstoricT affirma ca Alesandru ar fi fost dispus
1) Notta No. XLVI.
2) Filimon, opera eitatg, Volum. H, pag. 87.
3) Sutu, pag. 60.
II
 1G2

a approba intreprinderea luT Ipsilanti, puind chiar sabia

sa in ajutorul insurectiunii grececT , daca diplomatia aus-
triaca, prin Metternich, n'ar fi fabricat ua correspondinta.
intre Ipsilanti cu liberalii din Paris, ca prin acesta se con-
vinga pe autocratul Russiei despre intellegerea Eteri§tilor
cu Carbonarif din Italia §i din Spania, §i cu Francmas-
soniT din Francia; ceea ce sill attuncT pe Alesandru a
desapproba formal insurectiunea grecesca.
Noi credem ca ac6sta este la inventiune a istoricilor
grecT,' spre a scusa pe imperatul Russiei:, pe care Etc-
ri§tiTilu compromisseserA prin u§urinta for in ochiT diplo-
matie): europene.
Interesele potentatilor cari formassera santa-allianta.' ,
erati a sugruma on uncle miFdrile revolutionare ; daca
sugrumassera in Spania §i Italia spiritul de independintd,
nu putea sa le patronese in Grecia §i in Romania fara
a deveni neconsecinti; in ce pri ye,te pe Alessandru, ellu
era dator se is grabnice §i seriose mesuri spre a desapproba
micarea Grecilor, fiind de obsce cunoscut ca in Russia
Eteria avea ramificari ; ca Ipsilanti figura incd in o§tirea
russesca ; ca multi agentT aT Russiei faceu parte din co-
mitatele revolutionare grece§tY 1); era dar de interesul §i
de ondrea luT Alesandru a convinge §i pe aliia ii seT gi
pe Turcia ca, ellu era cu totul strein acellei miscarT,
contrarie principiilor Santei Alliante.
Alessandru fu deconcertat la priimirea epistoler luT Ip-
silanti ; §i disse colegilor sei dela Laibah :

1) La Galati era Dim. Arghiropol, consul rus. La Bucuresci, Mihail Hristari

(doctoru) $i Velisarie Pavlid, in realitate, iar pe subt-ascuns, Domnando si Le-
ventis, secretarul si dragomanul consulatuluT russa.
La Iasi asemenea, vice consulul patrona pe Eteristi; de $i ca aghenti aT e-
teriei figurail Eustatie (doctoru) gi Panaiotis Panu.
La Patros, Than Vlasopolu, consul russa.
La Hios, Nic. Milonas, consul russil.
La Smirna, Spyridon Destunis, cons. russil (Filimon, opera citata, Volumul
I, pag. 209) Vedi si corespondinta luT Leventis cu Ipsilanti in aceeasi opera.
pag. 220.
 163

Eats ua bombs ce ne trimit revolutionarii, dar care

nu va face splosiune.
i dup'acesta addoga :
nAcesta e efectul esaltarii ce carecterisa epoca actuala;
si in ceea ce priveste pe Ipsilanti, acesta dovedeste usiu-
rinta si neesperienta junetei selle." 1)
Alessandro ordona prin urmare trimisuluT ca in 24 de
ore sa. parasesca Vienna ; apoi ordona luT Capodistria a
respunde lur Ipsilanti, in numele seu, ca desapproba, in
mod solemnel, intreprinderea sa ; ca si positia si educatia
sa ii impunea datoria a lumina, iar nu a retaci spiritele
compatriotilor sei ; ca Czarul nu intellege a protege pe
GrecT de cat pe terremul tratatelor, iar nu prin mijlOce
revolutionare ; ca. Russia se afla in legaturi d'amicie cu
Turcia, si ca reu Ipsilanti a alles timpul de rescola cand
Russia trata cu Porta negotierT pentru imbunatatirea sorter
Grecilor ; it dojenia despre cutesanta sa d'a se servi cu
numele Imperatorului RussieT pentru ajungerea scopurilor
selle culpabile ; i ordona a licentia indata ostirea s'a se
departa din Principate, cad Imperatul va interveni la
POrta pentru usurarea sorter crestinilor ; i anunca in fine
ca este sters din cadrele ostireT russesti, si ca nu'T mar
permite a reintra in Russia ; iar mama-sa va continua a
se bucura de protectiunea imperiala." 2)
Acesta epistold, pe care Ipsilanti o priimi official dupa
sosirea sa la Colintina, fu trimisa prin Stroganoff, caruia
Capodistria, in scrisorea sa catre acesta dela 4/16 Martie,
i ordona a o comunica anteiu cabinetulur turcesc, pe
care '1u va assigura despre sinceritatea RussieT ; s'apoi
a o transmite grabnic lul Ipsilanti, staruind langa Porta
a se trimite mar iute Calimah Domn in Romania, pentru
restabilirea ordinet legale, 'a face si circularT catre tote agen-
tir russesti din Orient pentru desapprobarea insurectiunil. 3)
1) Raybaud, pag. 203. Slit; pag. 61.
2) Notta No. XLVII.
Prokesch-Osten, Vol. III. pag, 68-70.
 164

Stroganoff, trimitand lul Ipsilanti scrisOrea luT Capo-

distria, i scrisse si ellu ua scris6re, cu data din 6/18 Martie,
desapproband miscarea sa ca nepolitica, si indemnandulu
a licentia indata armata s'a cere ertare cellor in drept. 1)
Spre a assigura si mai mult pe suscriitoriI tratatuluT
dela Vienna, adunati la Laibah, despre necomplicitatea
sa cu, insurectiunea Grecilor, Alessandru allu RussieT or-
dona sa se publice, chiar in foile grecesti din Vienna,
mesurile luate contra luT Ipsilanti, relative la desappro-
barea officials a intreprinderiT selle, la departarea luT din
ostirea russesca, la ordinile date Consulilor din Moldo-
Romania si comandantului en-chef allu ostirk dela Prut,
in fine la nottele trimise PortiT in privinta acesta. 2)
Intr'adever, contele Wittgenstein, comandantul corpu-
luT russesc din Bessarabia, priimi ordin a pacii ua strictd
neutralitate in privinca tulburarilor ivite in Principate,
neluand nici ua parte, fie direct fie indirect, la acelle
miscari, spre a se respecta ast-fel tratatele dintre Russia si
Turcia.
Austria approba officialmente acesta declaratie prin in-
ternunciul seu dela Constantinopole. 3)
Pe d'alta parte, Eteristir din Bessarabia fury goniti
d'acolo de autoritatile locale, de si se organisasserd in
presinta lor, si fara a le face la inceput nicT ua observa-
tiune, si de si cel mai multi din capiT EterieT conspiras-
sera pe faca in Russia contra TurcieT, si din Russia ple-
cassera pentru a ridica in Iasi stindardul revolter. 4)
Consulul Russu din Moldova priimi si ellu ordin a des-
approba official intreprinderea luT Ipsilanti, pe care Su-
veranul Russiei, dupa chiar termeniT proclamatiuniT, o
considera ca un efect allu esaltatiuniT ce caracterisa acea
epoca, s'a neesperienVeT si usurinter juneluT Ipsilanti.
2) Prokesch-Osten. vol. III. pag. 70.
2) Fotiuo, pag. 66-67. Philimon, op. cit. pag. 127.
8) Raybaud, pag. 204.
4) Hem id em 205.
 165

Acea proclamatie fu insotita.' d'un ukaz, prin care Ip-

silanti era degradat din rangul de major general ce oc-
cupa in ostirea russescd, §i i se ordona a parasi indata.
Principatele. 1)
Incurajeti de acesta desapprobare officials, boarii din
Moldova, cu Mitropolitul in frunte, invitara, pe Domni-
t orul Sutu a parasi Moldova ; §i in naptea despre 3o
Martie (11 Apriliu) Sutu, pe care neesperienta §i u5u-
rinta sa it facusserd a se arunca orbesce intr'o intreprin-
dere atat de compromitabild, trecu Prutul in Bessarabia.
D'aci trimisse Mitropolitulur mat multe decrete pentru in-
fiintarea unei locotenence domnesci, si inlocuirea cu Grecf.
a unor Boed pamenteni In functiunile principale ale sta-
tului. Divanul anula acelle decrete, pe motiv ca cine
deserts postul perde drepturile ce i le da, acellu post.
Gonit din Bessarabia, Sutu voi a trece in Italia prin
Austria ; dar fu arestat la Goritz, in Carintia ; apoi libe-
rat peste cats -va anni, se retrasse la Athena, unde se
stabili. 2)
Ipsilanti, revoltat de perfidia cabinetului russti, respunse
Imperatului Alesandru ca, din epistola M. Salle dela 14[26
Martie, trimisa. prin Capodistria, ellu nu intellege alt de
cat ca Maestatea sa desapproba, mijlocul intreprinderii
selle, nu insa si scopul el; ca ellu is assupra'i tota res-
punderea acellei intreprinderi ; ca, Grecii nu pot depune
armele, de cat cu conditiile :
1. D'a trece in Grecia tots ostirea independincei.
2. D'a se da Grecilor patru forturi, ce le insemna anume.
3. D'a se recun6sce autonomia Greciai s'a insulelor.
De nu vor fi priimite aceste conditiuni, lupta va con-
tinua; si Grecii vor sci sa mores pentru patrie §i libertate. 3)
Ipsilanti facu cunoscut acesta si Porch prin Stroganoff 4)
§i Caimacamilor printr'o notes, prin care 'T invita a inter-
') Raybaud, pag. 205.
2) idea pag. 206.
3) Notta No. XLVI1I.
4) Prokesch, vol. III, pag. 109.
 166
veni langa. Pasii dupes marginea Dunatti d'a nu trece in
Principate pang nu va sosi respunsul de la POrta. 1)
In timpul acesta sosi si scrisOrea Patriarchului de la
Constantinopole catre capiT BisericiT Romane, prin care
Capul Biserici orthodocse arunca anathemele salle si at-
trdgea urgia CeruluT assupra luT Ipsilanti s'a Eteristilor. 2)
D'o data cu scrisOrea PatriarhuluT, boeriT DivanuluT
domnesc priimira si scrisOrea luT Callimach, (ce se numisse
Domna in locul repausatuluT Alessandru Sutu), prin care
incredinta poporul ca miscarea luT Ipsilanti e contra vo-
intiT RussieT, si ca Turcia va pedepsi aspru p'acellu
rebellu. 3)
Ipsilanti inaintasse prea mult ca sa se traga inapoT ;
datoria sa de patriot, si amorul propriu ca om, it silea
sa Incerce s6rta armelor, sper'and. Inca p'atuncT in con-
cursul luT Sava s'allu luT Tudor ; s'apoT, in faca desap-
probariT officiale a ImperatuluT RussieT, in faca mesure-
lor severe luate de Sultanul contra Eteristilor, si in faca
abtinerir Serbilor, si a demoralisdriT altor populatiunT cres-
tine din imperiul turc, Romania era pentru Ipsilanti sin-
gura bases de operatiune strategics, care'i offera tote
avantajele in lupta inceputd pentru independinta Grecilor.
Adanc mahnit de conduita luT Alessandru .allu RussieT,
Ipsilanti urmeda sa'sT fi addus aminte, de si tardiu ; de
ultimele consiliurT ale tataluT seu, d'a nu se rezima GreciT
de cat pe propriele for forte, si d'a nu se Increde
in Russia."
Cat despre conduita RussieT in privinta Grecifor, nu
pentru prima Ora Grecia era sacrificata de Russia.
La 177o, Russia Indemna pe Gree' din Moreea a se
rescula contra PortiT ; si dupes pacea de la Cainardgi, ea
Ii lassa in resbunarea Turcilor, care '1 ma.celarird fares
misericordie, imputinand numerul Episcopilor GrecT, con-
1) Nota No. XLIX.
') Nota No. L.
8) Nota No. LI.
 167

fiscand averile patriarchies si dotand cu elle moscheelp,

desfiint'and in fine multe din drepturile si privilegile ac-
cordate cleruluT grec de catre Mahomet II-lea, si confir-
mate de successorii sea.
La 1788 si 1798, Lambru, Canzonis si Andrutzos, a-
magitT de emissarii runs, resculail pe GrecT contra Turcilor;
es perdura mica for flota in batalia de la Insula Zeea ; iar
cellebrul Riga fu prins la Triest de politia austriacd,
si, predat in mina PaseT de la Vidin, fu ornorat cu altT
patru soci as sea. 1)
Ce face Russia pentru acesta martini can se sacrificaszerd
in numele es ? Nimic ! Nu mai puffin si Austria se ardtd
ingrate si perfida catre Serbs, dupe cum Russia se ara-
tasse catre GrecT.
La 1817 Cara-Gheorghe, indemnat de Leventis, drago-
manul consultatuluT russu din Bucuresci, trece in 1Turcia
cu pas-port nemtesc, ca se rescdle pe Serbs contra luT
Milos ; si 'sT perde viata in acea incercare periculasa.
AustriaciT, nu numaT nu venire in ajutorul Serbilor,,
cand acestia incercare a'si redobandi drepturile pretinse,
dar la 1821 tot aces austriacT impedicara pe Serbs dela
participarea la miscarea Grecilor, incredintandu'T pe de
lid parte ca prin acesta nu fac de cat trebile Fanarioti-
lor, si promitandu-le pe de aka parte sprijinul for lenga
Inalta Porta. 2)
Austria amali pe Serbs, ca si Russia pe GrecT, nefa.-
cand nimic pentru usurarea sorter for ; din contra, Aus-
tria rapisse Bucovina prin consimtimantul tacit allu Rus-
sieT, dupe resbellul dela 1774 intre Turcia cu Russia si
Austria; 3) iar Russia rapisse Bessarabia, dupe resbellul
dela 1807-812, prin intrigT si bans. 3)
1) Raybaud, pag. 205D. Baritz, op. cit. pag. 113.
2) D. Baritz, op. cit. pag. 115.
8) Vedi In privinta acesta opera d. Ion Ghica (derniere occupation des Prin-
cipautes par la Russie pag. 28.)
4) Protectoratul Czarului, de Eliade.
Vedi si De la politique et des progres de la puis" sauce russe, par Wilkinson.
pag 110.
 1G8

Pentru ce dar Romani, Greci. §i Serbi mar punea spe-

ranca for in Ruse la 1821, Si chiar dupes aceea? Crucli-
mea Turcilor, ortodocsia, avantagele ce le offeria diffe-
ritele tratate i hati§erifuri '), acestea i faceu sä. considere pe
Russia ca protectorul for natural, ca pirghia emanciparir
for de sub jugul barbar si nesufferit allu Turcilor.

') VOT Note, No. LII.

 CAPITOLU XVII.
Conduita Russiei facil ea insurectiunea romandi
dela 1821.

Chiar in clioa mortiT luT Vodd Sutu (19 Ianuarie) con-

sulul russu Pini adressa DivanuluT domnesc ua notta, in
care'T facea cunoscut ca, de si obp'ea boerilor ar trebui
se is franele guvernului, insa reposatul Domn, Inca tra-
ind, a infiintat un Comitet de guvernare, compus de septe
pers6ne (insemnate la inceputul CapitoluluT VIII); ca acea ma-
surd, Voda Sutu a comunicat'o si ConsulatuluT, chiar in
dioa de 15 Ianuarie, si Consulatul a approbat'o ; prin ur-
mare, Consulul se credea in drept a recomanda acelluT Co-
mitet, Inainte de t6te, 9nan(inerea bund ordine, singurul
scop ce e dator Comitetul sa aibd in vedere, si pentru
care a fost instituit ; apoT i attragea luarea aminte ca,
ca guvern provisoriti, ellu urmesa* a se margini in hotel-
rele sarcind selle, lard a'sT insusi attributiunT ce sunt numaT
de competinta DomnitoruluT ; iar prin intelepta sa car-
muire, Comitetul va bine-merita dela Curtile protectricd
si suzerand ; in fine facea pe guvern respuncietor pentru
lini flea pub/led, §i pentru on ce actin ere addusd obiceiurilor
rdnduelelor in fiincd, etc. 1)
Din acesta notta se intellege ca. Consululti russ4

') Vag Notta No. LIII.

 170 ---

avea cunostinca de miscarea ce avea sä. se intample in

Romania. Dupa ce a patronat'o prin secretarul si dra-
gomanul sea, affiliate e EterieT, cum am aretat, apoi, ca
sa scape apparincele, facea responsabil d'acea miscare
pe insusi guvernul provisoriti, in care avusesse grija a
numi si boeri pe can 'T credea contrarii miscariT natio-
nale, precum de esemplu pe Rizu.
Printealta notta, dela 29 Ianuariu, Consulul russa cerea
guvernului informatiuni despre insurectiunea de peste Olt;
si '1U Intreba ce mesuri a luat pentru impiedecarea reului ?
Prin nota dela i Februarie, guvernul relata celle des-
crise de noT, facend cunoscut si mesurile luate pentru
paralisarea miscarii. I)
Consulul espedie la Tudor un impiegat d'ai Consu-
latului, invitandu'l a veni indata la Bucuresci, spre a 'I
comunica lucruri importante ; Ur Tudor se oppusse, res-
puncland ca poporul lasa a veni singur ; ci va veni
peste pucin la Bucuresci insocit de tot poporul. 2)
Consulul Pini insciinta regulat pe Stroganoff despre tot
ce se petrecea in Romania, cerand instructiuni in privinta
acesta. 3)
Printeud depesa a lui Capodistria, din a doua decada
a lunei Februarie, Imperatul Alessandru desapproba dela
Laibah miscarea lui Tudor, in mod solemnel, dupe cum
desapprobasse si p'a lui Ipsilanti ; autorisa pe Pini a de-
clara Vladimirescului, care refusasse a se presinta la Con-
sulate, ca prin acesta a fa.cut act de rebelliune catre
curtea protectrice ; s'a'i notifica anche, din partea auto-
cratului Russiei, ca." este degradat din rangul de loco-
tenent cu care 'ltt onorasse autocratul in resbellul dela
18o6 ; ca nu mai are voe a purta ordinul Vladimir ;
ca nu mai pate spera in viitor in protectia Majestatei
Selle ; Il autorisa Inca a spune si Boerilor Divanului ca
1) Notta No. LIV.
2) Philimon, op. cit. Vol. I, pag. 325.
9 Prokesch-Osten op. cit. Vol. II, pag.105-109.
 171

Imperatul gasete mesurile intrebuintate de el' contra

tulburatorului nu destul de energice ; §i daca credeau ca
mijlOcele de can dispun nu erati sufficiente, trebuia sa
cera indata ajutorul Pa§iI dela Vidin ; prin urmare, esi-
tarea Divanului inspira imperatului ua justa neincredere,
cad a avut de efect incurajerea revoltei. Capodistria
approba condulta agentului seri, ca conforma cu maxi-
mele politice alle Cabinetului russil, mat alles in privinca
interpretarii data tratatelor d'intre Russia cu Porta ; if
ordona a starui Si din parte'T pentru grabnica venire a
Domnului Calimah la postul seu, spre a potoli rescOla,
fara concursul armat allu Turciei ; daca insa.", pang la
sosirea lui Calimah, revolta ar lua proportiuni marl', Con-
sululti se staruiasca a se cere ajutorulti o§tirilorti tur-
ceti, facend a se stabili ordinea legal c'ua ord mai 'na-
inte ; in fine, Consulul se comunice tuturor desapprobarea
aceUnt mi§cari de care Imperatul, care e hotarit, in u-
nire cu alliatii set, a combate pretutindeni spiritul rem-
lutionar; printeacesta se va desminti §i sgoviotele false
despre concursul secret ce Russia ar fi dispusa a da revolu-
tiunei, din on ce parte ar veni acelle sgomote. 1)
Cu tote acestea, consulul nu s'a conformat acestor or-
dine ad litteram : anca ua proba despre complicitatea a-
ghentilor rusi in micarea dela 1821.
La nota Caimacanilor din 2 Februarie catre consulu-
rus, prin care el' ii intiintaa ca ail pus la calle a cere al
jutorul armat al Turciei, Consulul respundea, prin nota
sa dela 5 Fevruaria, ca. mesura Divanului este contrarie
tratatelor dintre Porta Si Rusia; prin urmare, fiind-ca hat-
ti§eriful din anul 1802 garanteda teritorul contra on -cdrii
invasiuni, §i fiind-ca pericolul este uel cestiune de apreciare
din partea Divanului, represintantul russ, de §i ar con-
simti pentru asta data la ua interpretare ce s'ar putea
da in fav6rea terrei articolului respectiv din Hatti§erif,
nu crede insa ca pericolul sa fie atilt de mare in cat sa
1) Notta N. LV.
 172 --
se amerinte intriadever sicuran ;a publica; maT ales ca pa-
rerea sa este ca nu s'at intrebuintat tote mijlOcele pen-
tru. impedicarea reuluT ; d'aceea se crede dator a observa
DivanuluT ca., cu maT putine discordiT din partea Boeri-
lor, in privinta mijlOcelor luate, Si cu maT multa energie
in aplicarea lor, p6te r fi fost de prisos masura estre-
ma. ce se propune. 1)
Prin ac6sta not6., Russia se demasca pe deplin in o-
chiT TurcieT'aT RomanieT. Daca Russia desapproba sin-
ceramente miKarea, occasiunea se presinta spre a dove-
di acesta', declinand prin urmare or-ce complicitate cu
Eteria ; dar dupe ce incurajecla. insurectiunea, apoT o des-
approba officialmente, i in fine paralisesa mijlOcele d'a
o combatte.
Capodistria consimti la intrarea in terra a trupelor
turceFT ; Stroganoff irisa., prin notta sa dela 25 Febr.
care Reis-Effendi, se oppusse, considerand-o ca contrarie
tratatelor.
Ea urrn6sa a se effectua, slice el, in intelegere cu Ru-
sia, §i dupa. appelul autoritatilor locale ; i urgenta tre-
bue sä. fie recunoscuta de ambele Curti. 2)
Si sand Turcia fu silita. a intrebuinta mesurT energice
contra Eteri§tilor, Russia protestd, in monde umaniteigi.
Cand Turcia, armata de probele ce posseda, imputa Rus-
sieT complicitatea agentilor seT in acea rescOld, Russia pro-
testa despre lealitatea intengunilor sale ca.tre Porn.. Eata
politica perfida a CabinetuluT de Petersburg.
Vellul prestigiuluT pravoslavnicet Russil, cum o numiaa
p'atund pa.rintii notrii, a trebuit sa cacia in fine dupa ochiT
impa.'ejenatT aT Boerilor ! Russia, care contribuisse la urca-
rea Fanariotilor pe tronul luT Mircea i Stefan, Russia,
care incuragiasse rescOla luT Tudor §'a lui Ipsilanti, Russia
sacrifica acum trim/Title 6oeresa, para.' sinduiT in voea res-
vracitontluX Tudor.
1) Ve(IT Notta No. LVI.
2) Prokesch-Osten, op. cit. vol. II, pag. 106.
 - 173 -
Daca guvernul fanarfotic n'ar fi stins in animele Boe-
rilor ultima schintee de ambitie, de on6re si de patrio-
tism, momentul era favorabil pentru densiT ca sa dea mana
Slugerulur Tudor, lucrand impreuna cu ellu pentru allun-
garea Eteristilor, si reclamarea drepturilor strabune, per-
dute prin urcarea Fanariotilor pe tronul RomanieT. Re-
sultatele unuT assemenea actri ar fi fost immense. Turcia ar
fi realisat, c'ua ora maT 'nainte, legitimele cererT alle Ro-
manilor ; Romania ar fi fost p6te salvata de desastrele
resbelulul dela 1828, de tristele consecinte ale Regu-
lamentuluT (opera Russiei) si de arroganta despotica a pro-
consolilor rusT, ce umilira doue-decT de anT si tronul si
terra ; in fine boerii ar fi rescumparat un secul de umilire.
Dera regimul fanarioticu demoralisasse Boerismul, care
vedea in miscarea luT Tudor perderea privilegielor selle,
iar nu emanciparea romanismuiui de subt un regim strein,
fatal esistinter s611e ; iar nu respectul autonomieT, adica
dreptul de allegere al capilor StatuluT, si dreptul de con-
trol general allu averil StatuluT prin representantr diffe-
ritelor classe ; in fine, usurarea classeT cellel maT nume-
rose si maT productive, si cea maT napastuita atuncT, fiind
ca pe grumaclul eT apasa tate sarcinele Statului.
BoieriT de la 1821, ca si ceT de la 1848, ca si cer de
la 1859, ca si ceT de la 1864, trebuia s5, fie forcatT de
tribuniT poporulul, ca PatriciT din Roma antica, spre a
ceda Plebeilor cate-va din drepturile si privilegiele lor, pe
cari se silescu a le lua inapor, cand le vine bine.
D'aceea, Robespierre in Franca la 1792, si Tudor in
Romania la 1821, credeati, ca si Moise allu Evreilor, si
ca insusr Salvatorul, ca ideile,celle noue nu pot fi applicate de
ceT imbatriniti in vechile prejudicil; si p'acest temeiti uniT
au cugetat, s'altiT au realisat, macsima evangelica :
Ca arborul uscat se arunca in foal."
 CAPITOLU XVIII.
Russia faca cu Turcia in evenimentele de la 1821.

Nici ud data Russia n'a fost inteud positiune mai falsd,

faca cu Turcia, si mai alles cu Puterile semndtore frac-
tatului de la Vienna, ca in timpul insurectiunii Grecilor de
la 1821.
Pe sand acelle puteri, in unire cu Russia, luasserd, la
conferinca din Viena, si apoi de la Laibah, mesuri seriOse
pentru sugrumarea insurectiunii in Spania si Italia, Rus-
sia incuragea pe sub mina rescola in Turcia ; si cand
isbucni in Principate rescola Grecilor s'a Romanilor, cu
ton.' desapprobarea formald a Russia, Austria si Anglia,
mai cu seamd, incredintate prin aghentii for despre corn-
plicitatea Russiei in acea miscare, prin urmare interesate
la stingerea focului, fie-care din puntul sea de vedere
sustinura pe Porta contra Russiei; si Porta lovi atunci lard
crutare pe rebelli, dispretuind protestarile s'amenintdrile
cabinetului russit
Russia, demascata, nu mai putea invoca tratatele, spre
a justifica intervenirea sa armata in Principate, nici nu
mai putea impune Portii in privinta terrorismului intrebu-
intat de Porta contra insurgentilor.
La 1821, Russia perdu 5o la sutd din influinta sa si din
prestigiul sea in facia crestinilor ortodoxi din Orient.
 - 175 -
Inainte d'a possede probe materiale despre complici-
tatea RussieT in insurectiunea de la 1821, Porta privea
pe Russia ca alliata sincera, Si lucra in comun pentru
sugrumarea rescOleT ; dar dupa ce se incredinta de corn-
plicitatea cabinetului rusti in acea miFare, din corespon-
dinta Eteritilor, in care figurau, pe langa nobiliT din
Fanar, pe langa multi demnitari greci aT PortiT, i pe
langa CapiT Bisericer, chiar agent): rusesti, atunci cabine-
tul turn, indignat, cu drept cuvent, de perfidia RussieT,
fu silitil a lua masurT forte aspre in privinta insurgenti-
lor, dispretuind protestarile energice alle represintantului
RussieT la Constantinopole contra acelor mesurT, mesurT dic-
tate de instinctul de conservare §i de fanatismul religios.
Prima tire despre rescola luT Tudor sosi la Constan-
tinopole pe la inceputul luT Februarie, adica indata dupa
numirea luT Calimahti ca Domn allu terrei Romanesci.
Reiz-Efendi, Ministru de Esterne anti TurcieT, comunica
oficialmente luT Stroganoff, la 7A9 Februarie, ca. Caima-
camii luT Calimah au priimit ordin a intrebuinta tote mij-
lOcele, servindu-se insa numaT de o§tirea indigena pentru
mantinerea bunei ordine, §i assigurarea linistel locuitorilor
din Romania.
Tot d'odata invita pe ambassadorul russa ca sa scrie
consululul din BucureFT sa ajute i ellu pe CaimacamT in
sarcina Tor.
In aceea5T cli, baronul de Stroganoff respundea Minis-
truluT turca ca adera la propunerea PortiT, declarand
formal ca Suveranul sett va desapproba, de sigur, con-
duita culpabila a VladimiresculuT, parasinduai la pedeapsa
ce merita asemenea rebellii.
Stroganoff comunica anca luT Reiz rapportul ce priimisse
de la Consulul Pini, din care clicea el, se dovedea zelul
cu care acest impiegat IT indeplinisse datoria sa in a-
ceasta imprejurare, conform intentiunilor Portii.
In seara de 22 Februarie (6 Martie) priimind i alte
rapporturT de la Consulul Pini, ce'i anuncia intindere
 176

rescalei VladimiresculuT, Stroganoff le comunica indata §i

pe acestea cabinetuluT tura' ; i 'la invita a da -La pro-
clamatie spre a lumina spiritele retacite din Romania,
desapproband ast-lel, in mod solemnel, incercarea pertur-
b at oruluT.
La 24 Februarie (8 Martie), Reiz-Efendi comunica luT
Stroganoff officialmente ordinile ce didesse Pa§ilor dupa
marginea DunariT, d'a fi gata sa intre cu o§tirile in Ro-
mania la cea d'anteit cerere a Caimacamilor.
Stroganoff, in notta sa de la 25 Februarie (q Martie)
respundea MinistruluT turc, ca masura luata de Porta
pentru intrarea o§tiriT turcescT in Principate o considera
ca contrarie tractatelor esistinte ; prin urmare, nu o putea
admite, fie chiar ca esceptiune, de cat prin ua comuna
intellegere, basata pe ua urgenta recunoscuta de ambele
park, si in urma uneT cererT oficiale din partea autori-
tatilor locale.
Asemenea cerere se facusse Si din partea guvernuluT
terreT catra represintantul Russiel din Principate ; Si a-
cesta o respinssese, tot sub pretestul ca e contrarie trac-
tatelor dintre Russia Si Turcia ; ast-fel Turcia, amenin-
tata in esistenta sa, se vedea paralisata de Russia, care,
prin asemenea refus, incuragea insurectiunea, de §i Stro-
ganoff avea aerul a o desapproba.
Trecerea luT Ipsilanti din Russia in Moldova, §i scri-
sorile acestuia Si ale luT Mihail Sutu catre Stroganoff,
pe cari acesta le comunica PortiT, ca sa evite orT-ce ba-
nuele, esplicara cabinetuluT turc conduita echivoca, a Ru-
sieT in chestia de facia ; cu tote assigurarile despre sin-
ceritatea RussieT, ce Stroganoff se sili a da MinistruluT
Forth', intre patru ochT, la 4/16 Martie, Reiz-Efendi remasse
convins despre complicitatea Russier 1)
Indolenta sat apatia proverbiala a cabinetului turc
costa scump pe Turcia ; Inca dela finele anuluT 182o se
comunicasse PortiT scopul Eteri§tilor ; i Porta respun-
1) ProkeschOsten, vol. II pag. 105-106.
 177

dea cu disprecia la acelle revelari, considerand pe Greci

necapabilT pentru ua asemenea intreprindere absurdd. 1)
Proclamatiile lul Ipsilanti, care se basa pe concursul
Russiei, deschiserd ochil cabinetulul turc; ellu ordona
Patriarhulul a arunca anatema sa contra rebellilor.
Stroganoff din parte'T, ca sa assigure POrta despre
sinceritatea cabinetulul russit, publica la 9/21 Martid ua de-
claratie formald, prin care invita pe comersantii suppusii
rusi a se feri de insurgenti; s'acea declaratie o trans-
misse prin circulars tuturor aghentilor rusi din Orient.
Spre respuns, Reis-Effendi invita pe Stroganoff, pen-
tru diva de 12/24 Martie, la ud intalnire al aria scop era
intellegerea comuna asupra mijlOcelor ce trebuiati luate
pentru sugrumarea revoke Vladimirescului ; tot in acea
qi soli dela Laibah Contele Tolstoi cu depesa dela 23
Februarie (7 Martie) prin care se desapproba, in mod
solemnel, tulburarile din Romania ; guvernul turcesc sa
simti Ore-cum satisfacut prin acesta ; si prin protocolul in-
cheiat intr'acea qi, el esprima dorinta ca Turcia se lu-
crese impreuna." cu Russia contra acellor miscari; prin
urmare, se hotari a se numi alt Domn in locul luT Mi-
haiu Sutu; iara Pa§ii ce vor intra in Principate pentru
restabilirea ordin' lrgale, sa respecte averea si viata lo-
cuitorilor linisciti, si se is in consideratie observatiunile
(les repr6sentantions) consulilor rusescT in privinta re-
clamelor autoritatilor constituite, pentru a feri aceste ten
de orT -ce nenorocirT 2)
Aci e locul a spune ca ambassadorul engles descope-
risse deja PortiT planul EterieT ; iar ambassadei i1 desco-
perisse un Eterist, pentru barn: 3); altii sustin ca acea re-
velare o facusserd duo): Fanarioti, ce se bucurati de un mare
creditu la Porta 4); altii, unti printa grecu 5); in fine
1) Filimon, op. cit. vol. I pag. 321.
2) Prokesch- Osten, op. cit. vol. II. pag. 106-107.
3) Raffenel, ilistoire des Evenements de la Grece. Paris 1822. pag. 19-20.
4) Zalony, Essai sur les Fanariotes, pag. 2Z)8 -259.
5) Laureucon, op. cit. pag. 81.
I2
 178 --
altii accusa pe Levrentie, archidiaconulu PatriarchuluT 1)

Tot attunci Stroganoff priimisse de la Alesandru Ip-

silanti ua scriscire catre Patriarhul Constantinopolei, in
care it invita a se pune in capul insurectiunii ; si Stro-
ganoff dedesse acesta scrisore SultanuluT, temendu-se de
\fella cursa din partea neamicilor seT. Sultanul infuriat
chema attunci supt arme pe toti Turcii, de la etatea de
I2 -6o de an'. 2)
Apelul Sultanului avea de scop a intarita fanatismul
national si religios al Turcilor. Acel Hatiserif, citit in
tote Moskeele, fu semnalul macelariilor, cari devenira ge-
nerale cand se priimi scirea (4/u Aprilie) despre res-
cularea tuturor Grecilor din Moreea. 3)
Done luni tinura. acelle mdcelluri ; si peste 100,000 in-
dividt fura. macellariti, in Constantinopole; in Adriano:
pole, la Salonic, la Smyrna, la Cypru pi In alte provincii
din imperiul turc, unde se aflau Greci banuiti ca Eteristi. 4)
Averile for fury confiscate, bisericile jefuite ; si Omen',
de deosebite conditiuni, chiar streiniT, fury ommoriti si in-
sultati. Consulul frances, David, scapd pe tot): cat' se
adapostira subt bandiera sa. Mortea a I2 Archierei, a
printului Constantin Moruz, si ma' ales a' Patriarhului
din Constantinopole, accusati .de viclenie, indignara ton.'
lumea. 5)

Patriarhul, destituit si arestat in clioa de Pasci, dupa

terminarea serviciului divin (1"/2,9 Aprilie), fu aruncat in
inchisorea statului ; si tot in acea Sli fu spanclurat la Aorta
bisericiT patriarhale ; apoi corpul sea fu expus trei clille-
la porta patriarhiei ; si in urma ua grupa de EvreT, dupa,
ce'l tarird de picidre pe ulite,le Constantinopolei, el in-
1) D. C. Aristia.
2) Raybaud, pag. 217-220.
8) Prokesch-Osten, vo1. I op. cit. pag. 108.
4) Laurdncon, pag. 81Tcliocam (llistoire de la Grece moderne.) pag 11.
Raybaud, pag. 214 228 Prolcesch, pag. 109-112.
5) Vedi in Istoria ha Fotino (pag. 102-105), lista cellor maT de frunte, fn=
gig §i omoriff attunci. Vedi §i in TrQmpetta CarpaWor (No. 859 din 1870)'
aceea0 listii, copiat t dupii Fotino.
 179

sultara intennii modti nedemn, ilu aruncard in mare. 1)

Un ambassador, cerend cuvent Divanului prin tr'ud no-
ta pentru assemenea barbarie, priimi respuns cd insusi
Mufti ar fi avut aceeasi scirtd, dacd ar fi conspirat, ca
Patriarchul, contra Sultanului. 2)
Prin notta sa de la 11/23 Aprilie , Stroganoft es-
prima lui Reiz- Effendi profunda sa durere pentru supli-
ciul barbar allu capului bisericii ortodoxe, si indignarea
sa pentru assasinatul unor mateloti rust
Reiz respunse, prin nota de la Aprilie, ca. a-
15/127

cesta este efectul allegretif (bucuriei) si al zelului ar-

dinte al soldatilor Turd, trimisi contra insurgentilor.
Un asemenea respuns necuviincios, si continuarea de-
sordinilor, silira pe Stroganoff a presinta Portii ua notes
in care 'I: declara ca, in lipsd de on ce garantie din par-
. tea Portii catre chiar supusii sei, eat a solicitat de la
Cabinetul sea trimitcrea until bastiment armat, care se
stationese la intrarea Canalului de la Marea Negra; si
ca Suveranul sea, printr'o depesa. dela Laibah din 2/14 A-
. prilie, a approbat ac6sta., mesurd.
Acesta notta provocd schimbarea Vizirului. Noul Vizir
(Benderli) restabili Ore cum liniscea. In dioa de 17/29
Aprilie se citi in tote bisericile grecesci si armenesci un
firman prin care se assigura crestinif din Stambul cd nu
vor Mai avea a se teme de escesele janicerilor, invitan-
du'r a continua fie care occupatia sa. A doua cli inse
Vizirul fu destituit din caztsa umaniii0 sa. calrc cre,sfint",
cum se esprima Sultanul in ordinul de numire al noului
Vizir (Salet-Pasa). Omorurile incepurd cu mai multa." furie,
jefuindu-se chiar bisericile, si intindendu-se mdcellul si
prin satele din prejurul capitalei.
Aceste ultrage aduse religief crestine provocard ud
1) Prokesch-Osten. vol: I pag. 109 Rabbe lase, in Memoriul lui Raylmud
(pag. 223) sustine ci cadavrul Patriarchului ar fi fort rescumprtrat de Greci, §i
immormentat la Odessa cu onorea cuvenita.
2) Lauren;on (pag. 81).
 180

alta nota din partea lur Stroganoff, cu data din 24 Aprilie

(6 Maki), prin care cerea cu energid incetarea desordinilor
si pedepsirea culpabililor.
Acest protest ndscu conferinta dela 25 Aprilie (7 Maiu),
in care Reiz-Effendi fa.cu urmdtarele declardri verbale :
1) A se ordona trupelor turcesci, trimise in Principate,
ca se inc6pd indata gana contra rebelilor, fard a se lua
in consideratie declaratiunele de supunere ale boerilor.
2) A se estrada GreciT refugiti in Russia.
3) A se trimite in Principate comandanti militarT (Mu-
hafizi) pend la instalarea nuoilor GospodarT, cari nu se
vor numi de cat dupa restabilirea lini.tei complecte in
Romania, si mai ales dupa estradarea si pedepsirea re-
fugitilor in Russia.
Nemultumit cu aceste mesurT, Stroganoff propusse al-
tele, ca singure admissibile ; adica.:
1) Grabnica trimitere a Gospodarilor 1) in Principate,
insotiti de ostirT turcesci, fard alta administratie militard.
2) Dare de ordine seri6se catre comandantii trupelor tur-
cescT.d'a respecta persanele, proprietatile si privilegiile Ro-
manilor, cari n'act participat la insurectiune ; incetarea es-
ceselor din partea trupelor turcesci, afard de casul de
rebelliune pe fatd ; reintrarea Consulilor in Principate,
dupe instalarea Gospodarilor ; si luarea in consideratie a
observatiilor facute de Consuli capilor trupelor turcesci.
Porta, sustinuta.' de Anglia, mentinu dispositiile luate de
Reiz in conferinta dela 25 Aprilie (7 Maiu), refusand
trimiterea de Domni greci in Principate, dupe cum stdruia
Stroganoff; acesta, la rindul set, in basa unor depese prii-
mite dela Laibah, cu data din 20 Maki. (I Iuniti), refusa
estradarea refugitilor GrecT in Russia, sub cuvent ca u-
manitatea nu permite a sacrifica furiel musulmane nisce
Omeni pate innocenti.
A doua cii sosi in canal vasul russesc, anuntat de Stro--

1) Adici a Domuilor fauariot,T.

 -- 181

ganoff. Reiz ceru imperios departarea vasului din Bosfor ;

cad alt-fel Capitan-Basa va priimi ordin a intrebuinta forta.
Acosta nota, si opunerea Portii d'a se transporta can-
cellaria russesca de la Pera la Buic-dere, provoca nota
din 24 Maiu (5 Ionia), prin care represintantul Russiei
declara categoric ca., in urma atator violinte si insulte
adduse pavillonuluT russu, ellu inceta on ce relatie cu
guvernul turc ; si ca va pleca indata ce se va ivi un
vent favorabil. 1)
Retragerea lui Stroganoff din Constantinopole provoca
ua nota colectiva din partea ambassadorilor Prussiei si
Russiei, la care Divanul turcesc respunse prin notta de
la 6 Dechembrie (1821) in care declara ca. Porta nu mai
pate avea incredere in Domnii fanariotT. 2)
Scopul acestui Capitol a fost a dovedi :
1. Ca conduita echivoca seti perfida a cabinetului russti
a fost causa principals a mesurilor estreme luate de Porta
contra insurgintilor greci din Constantinopole si din alte
parti alle Turciei; mesuri ce costars viata la mil' de cres-
tinT, si chiar la Capii bisericii ortodocse ; ast-fel ca tote
protestarile ha Stroganoff, in privinta acesfa, au remas
fara efect. 3)
2. Ca. Cabinetul russti a pus tote silintele a restabili
in Romania ordinea lei ala, adica continuarea regimuluT
fanariotic ; si daca n'a reusit, acesta o suntem datori de-
mascarii Fanariotilor in ochii Portii, care nu mai putea
avea incredere inteensii; si mai ales devotamentului lui
Tudor Vladimirescu catre Turcia, caclend victims a tra-
darii ultimului fanariot.
Ast-fel, din sangele lui Tudor nascura drepturile Ro-
manilor, nesocotite de Turcia un secol si mai bine !
1) Prokesch-Osten, op. cit. Vol. I, pag. 112-115. Vedi si Nota lui Stroganoff
dela 6/18 Iulie, yi respunsul Porta, pag. 133-140.
2) Veg.)" Nota No. LVII.
3) Rabbe (Memoriul lui Raybaud, pag. 225) sustine c guvernul russil putea
sca.pa pe ce)" ommoriti atunci; dar uitsa' ea Russia era demascatg in ()cliff Portii;
$i iutervenirea sa in favorea infortunatilor cre$tini infuria mai mult pe 'rural
fanatic)", can ap'graii religiunea ce o credal amenintatit de insurgiuti.
 CAPITOLU XIX.

Fuga Bucurqtenilor.

Inca dela 8 Martie, Tudor espediasse din Slatina )ua

proclamatie catre locuitorii din Bucuresci, ca St's trimita
din tote isnafurile cate und omd cu adeverinta inscrist,
ca aprobeasa celle lucrate de elld pentru binele terrei;
dar se vede ca guvernulu a paralisat-o, fiind-ca nici ua
urmare nu s'a fa'cutd din partea Bucurestenilord ').
Appropierea luf Tudor s'a lui Ipsilanti de Bucuresti
infricosard pe top', mai allesd pe boieri. Acestia se in-
groclird aflanCld ca Tudor ar fi impanatil cu Panduri dru-
murile ce duct in Transilvania, spre a le tdia trecerea
peste hotare; si ca ar fi hotaratu chiar a taia macar 12
Boieri divaniti 2).
Boierit ingrijati incepurd a se pregati de fuga, pand
mai era .timpd. Esemplulu illd Bette Spdtarul Banu Bran
coveanu,; plecandu u1 secretti cu famillia,, in noptea de
Ic spre _1 I Martie, la mosia sa Ailogosoia, ua de unde
trecu in Brasiovd.
Plecarea sa causa mare tulburare in capitala; poporuld
veni a doua Ali gramada la curtea domneasca, unde erad
adunati boierii divaniti si Caimacamii lui Calimah, cerandd

Ve41 Nota No. LVIII.

2) vco Nota No. MX.
 183 --
cu strigate a li se spune ce insemnesa acesta plecare a
boerilort ?
Cu tote assigurarile date de Caimacami, poporulu re-
masse tare ingrijatil, mai allesu c'andil vegiu cal fugu si
alti boeri mari, precum Banu Grigore Ghica, Banul Barbu
Vacarescu, Logofatul Stefan Bellu, si Vistierul I. Manu,
si multe alte famillii de boieri si negutetori. ')
Peste cite -va Ole plecara si consulii Russiei si Au-
striei 2) .pe .cari'i insotird mai multi boieri, intre cari Vor-
nicul Grigore Filipescu, lordache Filipescu, C. Samurcast,
Alecu Ghica, Hatmanul N. 1Vlavru, etc., cari trecura prin
Campina la Bra5,;iovil ; iar in Bucuresti remassera Mitro-
politulu, Episcopii de Arg-esil si de Rimnicil, Vornicul
Gr. igore Baleanulu (spataru) Vornicul Mihail Manu, Vor-
nicul lordache Slatineanul (log-ofatu de terra de susu,)
Logofatul Scarlatt Gradisteanu, (nazaril alit casei lefilorti,.
si Epistatu alu Agiei) Vornicul N. Golescu, Logofatul
Fotache Stirbeiil, Logofetulu Alesandru Filipescu, (loco
tiitoru de Viaieril Mare) Vornicul Alesandru Nenciulescu,
si alti boieri, mari si midi, cari se vedti suscrisi in cartea
de adeverire ce o detera lui Tudor la 23 Martie ; 3) iar
paza capitalei fu incredintata lui Sava, care priveghea
diva si nOptea pentru mentinerea ordinii.
Intrehati find pentru ce paliasescil Capitala,
ei respunsera. ca ai ordinti dela cabinetele lora ca sa
piece indata ce se va apPropia de Bucuresti ostirea lui
TUdor .s'a lui Ipsilanti. 4)
Plecarea Consuliloru silira pe Caimacamii lui Calimah
si. pe. Besli-Aga (caruia i se platea leafa din ,Vistierie) sa
piece si ei la Rusciuct, cu escorta d'arnauti d'ai lui Sava,
spre a fi feriti de cei ce tineail drumurile ca. sa prade
pe fug-ad.
Dtrzeanu, vedi Trompeta No. 656.
2) Remiind numal secretarii for pentru a ap3ra pe supu;;i1 resuectivi contra
esceselor Zavergiilor.
3) Yedi Nota No. LYIIL
4) Filimon, OD, cit., vol. IL -pag, Ioo.
 1a1
Caimacamii terrei anuntara pe locuitori prin publicatiuni
ca sd'si assigure fie-care averile si familliele. Asemenea
publicatii facussera si Consulil care supusii lore, inainte
de plecare.
Arnautirnea ce se afla in Capitala, vedanda Ca nu li
se mai da lefurile, cad incetasse respunderea contribu-
tiunelor catre Fiscu, reclamau dela Boieri cu amenintari
drepturile lor. ')
Eata cum descrie unu martura oculara aspectulu Ca-
pitalei in acelle dille de spaima generald.
Locuitorii alergau uimiti pe strade, unii cu bagajele
77

in spinare, altii incarcanda in carre familliele spre a fugi,

altii transportandt in Monastiri si pe la hanurile celle
mai sigure laclile cu averea lora. Prava.liele comersan-
tilorti si casele boierilora erat inchise ; stradele eraa pline
de trasuri cu bagaje, copil si femei; painea si carnea lipsea,
cad tote isnafurile incetasserd lucrula lore ; banl nu se
mai gasea ; multi erat siliti a vinde obiecte de mare
preet, pe care le cumparaa Evreii si Armenii pe
Capitala, cu ua populatie de 90 mii locuitori, parea pustie ;
pe strade se vedeaa numai vagabond", Carl' amblail dupe
pleased, cu Vita strasnicia lul Savva.
Evreii, Armenii, si parte din neguVatori si meseriasi,
77

Iipsiti de mijloce, se inchissesserd prin Monastiri, unde

sedeat gramdditi cu familliele loru, sub corturi de ro-
g,ojini, in prada fame" s'a fricei; eel cu. avere fugeau,
uniT pe la Mondstirile duprin prejurulu Bucurestiloril, altii
pe la mosii, ce" mai multi pe la orasele de sub munti si
in Austria.
Adauga la aceasta asprimea timpului, unu timpu fri-
77

gurosa, cu zdpadd, vent si plciie ; drumurile erau desfundate

si pline de cette de vagabonds, earl' pradaa pe dillatori;
din acestea lectorulu I T pate face ud idee slaba de suferin-

') rioranulu, pg. 39.

 185

tele nenorocitiloru locuitori al capitaleT, cari creclend a

scapa d'una rea, dideau peste altula mai mare. ')
Boierii, marl si midi, carT eraa siliti se sada in Ca-
pitald, trimisserd familliele lora. in Transilvania ; iar el
remassera. in Bucuresti, unde se credea in siguranta ; si fiind
ca se temea de urgia lui Tudor, rugard pe Episcopul Ilarion
ca sa iasd inaintea lui Tudor la Samurca.sesti, unde tabardsse
in nciptea de 15 Martie ; si prin influinta lui morald ce avea
asuprd'T, se'T impace cu Tudor ; cad se respandisse vorba
ca, Tudor a facut juramanta sa jertfeasca pe altarul pa-
trieT macar 12 boieri din protipendada.
De si Ilarion combattu asemenea sgomotu falsa, boierii
insa, care cunosteaa si faptele lora si minia lui Tudor,
stdruird inteatata de Ilarion, in cata acesta se decisse
a le face pe placu, cu speranta pate ca si boierii inteua
Ali vor fi mand de ajutor lui Ilarion in vre-ua imprejurare
delicatd ; precum, de esemplu, allegerea de Mitropolita,
visul de aura alla until* callugara ambitiosa ca Ilarion.
Ilarion plecd la Samurcasesci, pe una timpu forte urata,
in caretta sa cu patru telegari, si insocita numaT de cre-
dinciosulu sea gramatica 2), care Linea infr'ud legatura
una patrafiril si unu molitfelnica.
Dupd multd silini a ce 'pi dette a convinge pe Tudor
despre tristele urmarT alle unui olocausta de felulu acesta,
Ilarion fu norocita a '14 intarce dela hotararea ce intea-
deva..ra luasse, d'a thia adica cati-va boieri cu barbd, ca
pada pentru urma0. 3)

Lettres sur la Valachie, ecrites de 1815-1821, par P. A. R. Paris, 1821,

rag, 142-146.
2) D. Niculae Popescu, dela Musetesti.
J) Ve'li Nota No. LUX.
 CAPITOLU XX.
Intrarea MI Tudor in Bucuresci.

In diva de 16 Martie, Tudor sosi cu ostirea sa la

Bolintinul din valle, si tabari aci ca sa poposescd de
namedi; de aci ellu dette ua proclamatie care locuitorii din
Bucuresti, pe care o trimisse, inaintea-sosirii selle, cu unu
orna credinciosu '), dupe care porni si parte din ostire
cu ordmil a tabari in campia de la Cotroceni, s'a astepta
acolo sosirea sa.
In acea proclamatie Tudor dicea : , ca drepturile stra-
mosesti fiind nimicite de Domnii Fanarioti, in unire cu
Boierii, si jafurile lorti ne-mai putend fi sufferite, au silitu
poporulu a se scula spre a le redobandi; ca. se afla subt
arme ua Oste de 16 mil' Romani; carii au coprinsu dis-
trictele de peste Oita pang la Argestl fii Teleormantb
intdrindu Monastirele celle strategice ; Ca" ua arripa se va
intinde pe sub munti pana la Focsani, iar ua mare parte
se afla la Bolintin, din care s'a tramisu Si. la Cotroceni,
uncle va veni si ellu cu restulti oStirii; .ca apof se va
strange tcita. terra, asceptandu acolo pe tramisii Portia
cari au sa cercetese jalnica for stare, si sa fac dreptate ;

I) Ipatescu assigura, in nota sea, ca cu citirea proclamatiiloru era ingarci-

natal Ionia 'Cretescu, ce-'I clicea Ortopanu, (hind inalt si corpolentu), si
despre care am menlion at in biografia lui. Tudor:
 187

cd de si inaa de la 8 Martie insciintasse pe Boieri a21

trdmite din tote clasele societatir cate una represintantu,
dar cu mirare vede ca nu s'a facuta nimiat ; prin urmare
i slatuesce pe toti a se grabi sa-"1 dea respunst inscrisil
(Ma, voescu si el binele terrei, dupd cum ilu voescil toff
locuitorii duprin districte ; cad on -tine va fi contrariti
vointei poporului, Va fi considerate ca inamicu allu po-
porului; .iar cei ce se vorti uni cu poporuki, se vorti
bucura de folOsele ce vor nasce 'din acestd. miscare. ')
Inainte d'a sosi .in Bucuresti, Tudor se intelessese cu
Savva, prin ameni seica s6 liniscescd spiritele tulburate
de venirea sa in Capitald ; astfel ca, in prediva sosiriT lui
Tudor, Sava se preambld cu Arndutii sel pe tote stradele,
assicurandu popOruki ca din partea ostirii lui Tudor nu
se va intampla nici ua neoranduiald ; ci sa.2F,4 caute fie-
care fdra grijd de ocupatiele selle ; iar ella, (Sava) dupe
datoria ce '1 e impusa, va 'priveghia singurti la manti-
nerea bunef ordine ; in fine, ordona ca a doua cli sa. fie
Vac: pravaliele inschise. 2)

Tudor, sosindu in Bucuresti in diva de 16 Martie Care

sera., trasse d'a dreptulti la Cotroceni, unde asecld tabdra
ostirii, care se urca atund la vre-ua cinci mil' de omen! 3).;
afard de corpulu de ArnautI ale lui Prodan si Machedonski,
care se urca la vretud 500 de insI. 4)
Acestd ostire se man treptatu prin volintirii ce soseu
randurl randuri, cu cdpitanii ce -'i recrutail 5); cad mare
parte remassesse pe la locurile insemnate de Tudor in
proclamatia sa de la 16 Martie. Acestd ostire era nu-
mita de Tudor, in proclamatiele selle, adunarea popnruivi,
adica represintanti ai plugariloru, car! veneati sa sustie,

l) Vecll Nota LVIII.

2) Laurencon, pag. 73.
3) Raybaud, pag. 202.
4) Kiriak Popescu, locu citatu.
3) Dupa incredincarea batrinilora Panduri de peste Oltu ce au figurate in
acea ostire, si cart traescii; precum Ion Drtlgulici din Cernovosani, Dumitfu
Ci'qcla din CerneV, "iculcea Balanescu din Pestrica, districtula Mehedinti etc
 188

cu arena in mina, drepturile scutirile reclamate de

si
Tudor la inalta Porta, in numele poporului,
Tudor intra calare in Bucuresti, in cliva de 17 Martie,
pe bariera podului Cali ii, in fruntea a ua. mie ') de
panduri, mandril' ca braclii, si cea mai mare parte G-orjarf
si MehedintenT, renumiti pentru curagiulu si statura loru.
Acesti panduri erati urmati: de arndutii lui Machedonski,
ce erati toti cAllari. La drepta lui Tudor era unit preotu
cu crucea in mina; la stanga lui, Locotenentulti sea,
Theodora Macedoneanu. Unti capitan de panduri purta
steagulu, care era de metasse, culare albastra, si cu ciucuri
tot de metasse, culorile nationale.
Acestu stega, care s'a aflatti pang acum in possessiunea
D. maior G. I. Cacaletenu, din Craiova Pula Cacalete-
nului, capulu tunarilor din cistea lui Tudor) este lungu
ca de duoi metrii, si latu d'una metru si jumetate.
Pe coltulu de sus din drepta stegului, este zugfavitti
in picicire santul Theodor Tiron, patronulti liberatorului
nostru; pe coltulti de sus, din drepta stegului, se vede
santul martirti Gheorghe, patronulu militarilor. In mijlocii
este santa treime ; de desubt, acvila cu crucea in pliscu,
si crucea intre duoe ramure de maslinti, legate cu ban-
delettd rosa. De ambele parti alle acvilei, sunt urmd-
tcirele versuri, cu slove aurite :
Tot norodulti romanesca Pre tine to proslavescil
Troita de o fiinca. 2) Trimite'mi ajutorinca,
Puterea to cea mare Si 'n bracuhi teil cellii tare,
Nadejde de dreptate Acum se am et. parte.
In fine, subt aceste versuri, este scrisa data :
1821 Ghenarie . . . 3).

Tudor, tiind in 'nand o paine mare, simbolti de imbel-

sugare 4) se indrepta spre podulu Beilicului, ca sa, merga
') Dupit cum assicura Dragulici. Raybaud dice c erat ca la 2000; pag. 202
2) Rumptu.
3) Idem. Vedl Pressa dela 20 Sept. 1873 Acestu stegli s'a daruitu Mu-
zeului de D. Cacaletenu.
') Filimon, vol. II. pag. tot Ponqueville, pag. 404 Laurencon, pag. 74 75.
 159

la Monastirea Radu-Voda, unde voia sa se instalese; dar

podulti de peste Dambovita, din acea directiune fiinda
stricatu inteadinst de Sava, cum assicura Darzeanu '),
Tudor fu silitu a se indrepta spre Curtea veche, si de
aci spre Mitropolie.
Mitropolia era occupata de arnautiT lui Sava, cad, la
vederea pandurilorti, pang a nu urea acestia dealulu Mi-
tropoliei, descarcara. in -yenta cite -va pusci si pistOle ;
Tudor, ca sa evite unu conflictu nefolositoru, ordona sa
deschicla portile case Brancoveanului de sub Mitropolie,
unde se si instald, puindu streji pentru pacld. 2)
Timpulu era frumosu. Atatti pe stradele pe unde tre-
cusse Tudor, cum si pe dealula Mitropolie, erati gra-
maditY multime de privitori curiosi; ei veneau se admire
pe Slugerulu Tudor Vladimirescu si pe pandurii lui, cari
insuflau incredere si bucurie; poporula presirinia ca acea
miscare avea a face epoca in analele terrii, epoca cle re-
generare ; din acesta causa it si priimi poporul pe Tudor
cu acclamarl entusiastice.
La trel ore dupe amiach, cdpitanii lui Tudor percurserd
Capitala, citindu pe la respantii procla,liatiunea scrisa de
la Bolintini; iar preotii intonau cantari bisericesti, urinate
de descarcaturi de arme. 3)
Apoi se orinduira streji pe la tote locurile unde tre-
buinta ccrea. 4)
In cliva sosirii selle, Tudor viclita pe Spataru Baleanu 5),
si pe Manole. Gugiu lipscanul 6).
') Trompeta No. 657.
2) Darzeanu, loc. cit. Dragdlici assicura 0, la usa lui Tudor padia pan-
durii Utleanului, iar ellu fu pusu de sentinela la perdetta lui Tudor, cat a se-
c util acesta in casa Brancoveanului.
3) Laurencon, pag. 74 Si 75.
4) Cuventulu de ordine din acea nepte a fostn.... Mitropolia. In genere cu-
vintul de ordina era flume cle orase §i de monastiri, precum, Motru, Tismana,
etc; Tergoviste, Mehedinti, Tergu Jiului, Cerne,i, Craiova, etc.
6) Pe care Tudor inn respecta cu deosebire.
6) Gugiu. era stransti legatu cu Tudor, care fussesse Si hotarnicii anti mosiei
Baia de amnia, ce apaqinussc lui Manole Gugiu. Despre aceasta visita a lui
Tudor la clissele persone, ne -aft assigarata mat famillia Gugilor, cat ti 6151 ba-
trAnt de incredere,
 190

In acea sera. se .dette ordinu a se stinge luminele may

de 'vreme ; iar pe la 8 ore se audira descarcaturi de
arme, fara glcinte, cari tinura ca unti cuartti d'ofa I).
Toti credura.' ca Pandurir s'ati incaeratti cu Arna.'uOi Jul
Sava ; nu era insa de cat uä, simply sfidare reciproca, fard
triste resulta:te ; a doua-di Pandurii se plimbati. cu Arnautii
pe stradele capitalei, ca nisce buns amid: ').
Sava si Tudor, de si nu aveau deplina incredere unul
intr'altul, erau sililr a se menagea in. interesul causer ce
apara fie-care : unula, patria ; altul, pe Callimah.
Boierii, cu Mitropolitul in frunte, venira a se inchina
lui Slugerul Tudor, pe care illti tratau ieri ca ;
adi eratl siliti alp considera ca capil allu Statului, pana
le va veni bine alti trata iar4r ca resvratitoril.
Tudor priimi pe Boieri cu bung-vointd, dandu-le res-
pectul cuvenitti ca unor Caimacarni; si '1 consilia, a'i da totti
concursuln, scularea poportilui fiindu pentru binele tuturorti.
Boierii se supussera. forces majore.
A doua-di, Arna.-utii si Pandurii din cistea lui Tudor
vindeab obiecte preciose pe stradele capitalei, 3) precum
saluri, blanT, giuvaeruri,. vestminte scuMpe etc., luate cu
sila dela fugari si proprietari, in drumulu lora dela Craiova
la Bucuresti 4), rup'anduse bande din dste, cari se abateti
din drumti pentru asemenea sfirsitti 5).
Laurencon dice ca a. cumpa.tat insusi, cu preciu dela
') Tar nu u5. di s'ua nopte, cum sustine D. Maiort Papazoglu, in biografia
santului Dumitru Bassarabov, foie volanta.
Laurencon, pag. 7y. Fotino, pag, 52, dice ci irnpuscaturele at trout ua. Ora.
3) Colonel Voinescu (op. cit., pag. 138,) suqine ca asemenea venditei se fftceau
chiar la porta easel Brancoveanulut, unde stationa Tudor; ceea ce e cu grew
de credut, In vederea proclamattilor s'a oidinilor severe din partea. lui Tudor,
cum, si a mai multor esemple, ,taindu si spandurand pe jefuitori.
1). Atunci s'a predat si vestita bibliotheca h: Briincoveanului dela mosia sa
MogosOea.
5) D. Dumitru Columbenu dela Vladimirti assigura ci, pe Cand Tudor s'apropia
de Slatina, unu negustorasil veni sa se plenga la dCntsulit c4, Panduril 'I au luattt
callu dela trasura, l'a lasatu cu marfa in drumti.' Cercetand, se afi3 callulu
la unn Pandura, pe care Tudor flu battu singurtl cu miiciuca sa de facia, ce
avea glodur de (era, (pe care o posseda adi D, Pojor,inu dela Gorjiti), incrit ii
lasa lungitu; iar callulu it inapoiA bietuhi negustorast.
 lOt

40 pang la 5o de lei, saluri, in valdre dela 1200 piand.

la 1500 lei '). Lipsa totala de numerarti; incetarea da-
raveriloru, Comersar4ii si industrialii find siliti a inchide
pravaliile s'a ascunde marfa, uniT ca s'o apere de jafti,
atticca sa pcita fugi, favorisard pe Evrei a, cumpdra
obiecte de mare valore cu scddamant de 95 la suta 2).
D'atunci se vede ca s'ail imbogatitti multi Evrei, ai carora.
urmasi Joca adi rolul de marl banchieri in Romania. .

. Asemenea urmari din partea unel ostiri neregulate cu

anevoe se puteau infrana,' cu tots, asprimea ordinelor lui
Tudor ; mai allesu ca. darile care Statu incetand nu 'li
se putea pldti regulatti lefurile ; apoi multi se inrolassera
pentru plesca, credendti timpul opportun pre a se inavuti,
sail a se despagubi de jafurile ce ineercassera eT din
partea impiegatiloru abusivl; apoi si 'acestia totti prin
jafuri se silissera a suite intreitti banii da' pentru luarea
functiiloru; ce se vindeati pe, faca, fard- scrupult, fiind unti
venitti perso. nalti allu unoru ministril dupe atunci, teleratit
prin obiceia.
Tudor lua urniatorele masuri salutarii inca din diva
sosirii selle :
ette ordine severe PandurilorA si ArnauWorti.ca sa
se fere,asca de jafuri si.' de neorandueli, sub pedepsa
de 'morte.
Pusse sentinelle in tote pdrtile, pe la bar'ierele capi-
talei, cum si afara din capitala, spre Colintina, spre Ba-
neasa, si spi-e Giurgiu (la Copaceni) cu scopti d'a impledeca
fuga boieriloru cu care voia a se servi, ca d'unti instru-
menta, pentru realisarea planulul sea , si d'a putea hia
stire is timpu cand vor trece Turcii in terra, sail cand
Gree' si Arnautii ar cugeta atace fara veste 3).
Dupe cate-va cline de la sosirea sa in Bucuresti, Tudor
priimi de la Solomon ua scrisore, prin stafeta, in care
I) Laurencon, pag. 76.
?) Ponqueville,' pag. 405.
3) Dirzeanu, Trompeta No, 657, 659 fi 66o.
 192

i se. comunica udproclamatie priimitd de la Dervisch-

Pasa din Vidin, insatita. de altd proclamatie a Caimaca-
mului Samurcasu, ce anunta intrarea ostirilor turcesci in
Principate, daca." nu va depune armele indatd, si nu se
va ard"ta supusti Sultanului. Tudor i respunse ca se le
promita Turcilor cd se vor preda toff, dera mai tarcliti ;
Solomon inse sa nu se predea de loca ; si intrandii Turcii,
ellu sa se tra.gd in Mondstirile de sub munti, car): erau infa-
rite cu ostenT si cu zaherelle, tocmai pentru acestii sfirsitti.
Dupa cate-va iar primi Tudor alta scire de la So-
lomon, ca a sositti de la Vidinu Medelnicerulu I6n Po-
roinenu, atasiatii pe langa. Samurcasil, cu scrisori din
partea Pawl' si a Caimacamului, si insotitt de doue Agale
turcesci; in acelle scrisori Pasa si Caimacamul assiguraU
pe Solomon cu juratitnentti, iar Poroinenu era. insdrcinatti
a 'lti assigura chiar cu inscristi, ca claca, se va preda
cu toll ostasii sel, 'Pdrta i va da un rangu mare, si ellu va
ti liberu. Solomon le respunse ca sä, se intellegd d'a
dreptul cu Slugerulu Tudor Vladimirescu, cdpetenia lui,
si guvernator al terrii; caci eat a facutu jurdmentii de
credintd care terra si catre Tudor, pe care nu 'hi pcite
calca. Trimisir se intorserd. la Vidin lard nici un re-
sultatu 1).

') Solomon, op. cit. pag. 17-18. Acea opera, tipArita In Craiova la 1861,
si pe care o recomancltm amatorilor, se afla de venlare la libraria Socek et Comp.
 CAPITOLU XXI.

Bo tern approbit insureetianea.

Tudor, urmand consiliulu lui Ilarion s'al Brancovenului,

recunoscu guvernul provisoriu, cu Ore-cari mici modificari
in personala ; inlocui adica pe Boierii fugiti cu boierii
cei mai patriot! din CO" remasi, si lassa pe top: cei-lalti
in posturile for respective ') ; iar elu remasse capul pu-
terii esecutive, guvernandu terra in unire cu boierii; numi
apoi ispravnici in mai multe judece din Romania mare ;
pusse la calle pentru strangere de proviantu, de volintiri
si de bani, spre a indestulla si complecta ostirea de la
Cotroceni si din Monastirile de peste Oltt, ce aveU a
servi de cetati de aparare. A se servi cu boierii pentru
realisarea scopului sal nationalu, era din partea lui Tudor
un acta de inalta politica : pe de ud parte, ell'd da mi.scarii
prin acesta sanctiunea legalitatii, facendu pe boieri solidari

') Vedi proclamatia lui Tudor de la Nota No. LVIII. Vec,li yi Nota Divanulul
din 2g Martie catre aghenlia austriacl, privitore la inrolarea Romanilorii in
ostirea lui Tudor, si pe care inrolare, diet boierii, nu o potu impiedeca, aasta
fiindu de attrib4a ptiterii esecutive; iara el cauta numal trebile politicescl.
Acestl Not e subscrisi de Mitropolilul, de Episcopula Buzeului ,Si al Ar-
ge9u1u1, ,Si de boierii Istrate Creculescu, Grigorie Balleann, Mihail Manu, Iordake
Slatinenu, Nicolae Golescu si Grigorie Rallea; pe langa cart mai figurau Scarlat
Gradi9tenu, Fotake Stirbein, Alesandru Filipescu (Vulpe) 9i Nenciulescu, carl,
dice Darzenu, faceau 9i el parte din Divanul lui Tudor. Vedi acea nota
in condica No. 123 din Arhiva Statului, pag. 195, verso.
13
 - 194 -
cu miscarea poporului; pe de alta , insufla incred.ere
Natiunii, deprinsa de secoli a privi pe boieri ca guver-
nanti de drept% si ca 6meni de ordine si de stabilitate,
par excellence.
Locuitorii capitalei, luminati in fine despre intentiunile
patriotice alle lui Tudor, care pussese in jocu capul sea.
pentru salvarea patrier, incepura, a -'lu considera, ca si
locuitorii satelor, de liberator al n6mului romanesca, si
ca Domnu prin vointa lui DumnedeU si a poporului. Dupe
una secolu de grelle suferinte, stiptu unu regimu de corup-
tiune si umilire, Dumnedeu se indura in fine d'acestu poporu
martyru, si trinitea un Moise, ca odini6ra. Ebreilor in
robia Faraonilor, ca se-lu scape din ghiarele Fanariotilor.
Toti cei napastuiti si jefuiti allergau la Domnu Tudor
ca la un liberator si parinte. Domnu Tudor recomanda
Divanulta reclamele lore, cu apostile scurte si pline de
bunt' simtn. ; lard' Divanul, care scia ca. Slugerul Tudor
6 sustinuth. de poporul Intregu, in numele caruia vorbia
si lucra, esecuta indata ordinile 5efului Statului; si dupd
essemplul lor% ispravnicii satisfaceti si el indata legitimile
cereri alle cellor n'apastuiti. Astfel Tudor ina-ugura erra
dreptatii s'a legalitatii.
Domnul Tudor nu se multumi a se servi de boieri
flumar ca d'un instrumenth pentru esecutarea ordinilor
privit6re la affacerile StatuluI, si la usurarea poporului ;
voi a'-i face patrioti fara voea for ; pentru acesta sfirsitu
le recomanda cite -va acte de patriotismu, cu care nepotii
acellor boieri s'ar putea falli adi, daca alte acte posteriore
nu ne ar incredinta ca actele in cestiune fury acute
mai multti de fria, de cau de amorul de patrie.
La 18 IVIartie, boieri adressarai imperatuluy Russiei
ua petitiune in care justifica insurectiunea, ca provocata
de impilarile 5i jafurile Domnilor Fanarioti, ce adussessera
la desperatie pe bietii sa,teni de peste Olt% multil mai
apdsati de catti plugari din celle-l-alte districte ;
el mai ad'aogati in acea petitiune ca, deli boierii au facutil
 - 195

totulu spre a lini)ti rescOla, inse contra natiunii intregi

nu puteau lupta ; ca, in urma acestei tulburari, Turcii
vor navali fara indo6la in terra ; prin urmare rugan pe
protectorul Romanilor a da ordine ostirii rusesti se intre
in Romania, spre a o scapa, de iataganul Turciloru ; si
sa-1: assigure din nun privilegiile si drepturile selle,
conformu promisiunilor date Romanilor, in resbelul trecutU,
de catre generalul Mihelson ').
A doua,di dupe acesta actu patriotin, adica la 19
Martie, Mitropolitula dette din partea boierilor ua pu-
blicatie catre locuitorii capitalei, prin care le anunta ca,
cu venirea lui Domnu Tudor in Bucuresti, administratia
Divanului a incetatti ; -51 top" se cunOsca pe viitor pe
Domnu
..
Tudor ca guvernator al terrii.. Tot d'odata Mi-
tropolitult anunta plecarea sa.
Pe Candi]. Mitropolitul incarca bagajele selle , cum si
sfintele vase, si chiar mOstele sfintului Dumitru, si dupe
essemplul seri se gateau de plecare si Episcopii si Boierii
cei marl, poporul, aflandU acesta, allergy grammadd la
Mitropolie si pusse sentinelle ca se impedece plecarea
Mitropolitului 2).
Astu -felu Mitropolitul, Episcopil si Boierii remassera
iar in terra, ca sa dea concursul lui Tudor.
Unli sustinti ca acesta ar fi fostu uft intriga din partea
lui Sava si a lui Ipsilanti, ca se impiedice Divanulu a
nu suscrie propunerile lui Tudor, pe cari, daca Pdrta
le-ar fi intaritU, Callimahu, patronul lui Sava, nu mai putea
deveni Domnu, iar . Grecii ar fi perdutti speranta la tronul
Romania 3).
Nol credem inse ca prefacuta plecare a Mitropolitului a
fostu un jocu politicu, soptin de Tudor, ca sa se pOta
adica justifica stilpiT terrii si stilpii bisericii: in ochii

Vecli rota, No. LX.

-) Fflimon, op. cit. vol. TT. pag. tat.
3) Ciotanul pag. 47 Darzenu, Tronpet4 1 o. 659 Fotino, pag. 53.
 196

Rusilor si ai Turcilor,, ca de nevoe au participate la

miscare, fiindu siliti de poponti a se pune in capul mi, card.
La 20 Martie, Tudor dette alta proclamatie catre lo-
cuitorii din Bucuresci, prin care ardta ca scopulti miscdrii
este redobandirea privilegiilor terrii si incetarea jafurilor
Fanariotilor ; promitea uitarea celloru trecute ; chiema
pe tot' boierii la unirea cu poporul ; ii indemna ,a se
face demni de stremosii lore, car' le au lasatu ua patrie,
si a conlucra cu poporul pentru redobandirea drepturilor
usurpate ; iar cei ce vor lucra impotriva acestei miscdri
de folosti obstesca, aceia vor fi aspru pedepsiti ; in fine,
spre a se cunOsce adeveratii fi' 2.T patriei, ordona ca
to' cei ce approba miscarea se subscrie formularulti de
jurdmentit ce se allatura pe langa acea proclamatie ').
Tote cu data din 20 Martie, Tudor adressa catre
ordsanii si sa,tenii din judece, de tote treptele , ud alta
proclamatie, in care, dupd ce le esplica causele ridicdrir
poporului, care l'a silitu a se pune in. fruntea 14 le pro-
mitea ca., de vor fi respinse acelle drepturi de aceia dela
cari s'ati reclamatu, apoi le va sustine ellu cu armele in
many ; ca poporul va trage mar' folose din acelle drepturi ;
ca jafurile vor inceta ; ca multi patriot' boieri au aprobatti
miscarea, si ca acum i dad concursul; ca ellu a recu-
noscut guvernul legal, cu care lucresa ; ca poporul urrnesd
a respecta autoritatea ; ca cei ce se credu in stare a
purta, arma, sa, vie sub steaguri, unde vor servi patria
pentru binele eT, iar nu pentru in parte folase ; iar cei ce
nu se simta in stare a lua armele, sd platesca darile
catre Vistierie, pe car' anume le specificd, inlesnind ostirii
provisiunile necessarii; si cu acelle producte se vor scadea
din &rile for catre Vistierie 2).
Boierii, marl" si midi, ce se afiau atunci in capitala., in
') Vedi Nota Nota LXI.
9) Nota No. LXII.
NB. Tote actele emanate dela Guvernit erati suscrise de Boieri, ca Caimacami;
iar Tudor suscria in josul semn'tturelor for comandir generalti ale adtwitri
norodultii," duo incredin4area D. P, Poenaru.
 197

numer ca la vr'o 57, dettera lui Tudor, Ia 23 Martie, uu

carte de adeverire, prin care recunostead ca mi,,;carea, in
capul caria se pussese, este folositOre terrei ; din care
causal liberatorul Slugeru a fost priimitd si de locuitorii
capitalei, ca de total terra, cu brace deschise. Boierii intareil
prin juramentii area carte de adeverire, legandu-se prin
acesta a nu lucra contra viecei lui Tudor, nici contra mis-
carii, ci a'i da concursuld sinceramente la tote masurile de
folosa obstescd ; iar lucrand din contra, se atraga asu-
pra-le urgia ceresca si urgia poporului, pedepsindu-se dupe
total asprimea legilor ').
In fine, la 27 Martie, Boierii adressara si ;..1tre POrta
ua petitiune din partea intregului poporu, in care arata
ca a sositti Tudor in capitala cu multime de sateni; ca
acestia s'ad ridicatu nemai putend suferi jafurile din
trecut, si cereail redobandirea drepturilor strebune, calcate
si nimicite, nu de catre boieri, cum credea poporult, ci
de Domnii fanarioti, pe cari de nevoe boierii i ascultau,
ins'a au protestat contra faptelor for on de Cate on putead ;
intervenind dar la Inalta Portal in favOrea poporului, alle
carora drepte plangeri le approba, Boierii o ruga fierbinte
a le da voie sl'i crate pe largu tote acele suferinte si
pierderi de privilegii alle terrei; s'a lua Inalta Portal, ca
tot d'auna, sub protectia sa acestt poporu nenorocitt,
ce necontenit a fostu credinciosu Inaltei Porti. Prin acesta
va da Inalta Portal satisfacere legitimelor sale cereri 2).
Cu acesta petitiune se trimisse und 6re care Boranescu 3),
calemgiu (contabilu) la Visterie ; ellu fu °prat]. de Pasa
dela Silistra, care 'Id tinu acolo pang la venirea lui Grigore
Ghica In scaunulu Domniei 4) ; cad Pasii voiad a se incre-
dinta mai inteid, prin 6menil lor, despre celle cuprinse in acea
petitiune, cum si despre celle trimise de Tudor de peste Olt.
') Nota No. LXIII.
2) Nota No. LXIV.
3) N. Ipatescu, in nota sa, dice ca era Caminarul C. Boranescu Cirnu , care
§edea sub Radu-Voda, ''a caruia familie se adapostia atunci la M-rea Cernica ;
dar Fotino (pag. 92,) (lice numal unit 6re care Borinescu.
4) Fotino, pag. 92.
 CAPITOLU XXII.

Intaluirea lui Tudor cu Ipsilanti la Colintina.

Sa ne intOrcem la Ipsilanti.
Ipsilanti sossisse la Colintina la 25 Martie '), adica in
urma intrarii. luT Tudor in Bueuresd.
De si i se preparasse pentru locuinta cassa Brancovenului,
Ipsilanti nu voi sa intre in Bucuresci, cu tad' stdruinta
Boierilor s'a cellor ce'lu incungiuraa ; nu pentru ca acea
casa.' era acum occupatd de Tudor, der pentru ca nu se
incredea indestula nici in Tudor nici in Sava 2).
La 26 Martie, Ipsilanti priimi visita Mitropolitului s'a.
Boierilora, call se plansera contra esceselor Arnautilor,
rugandu'la a da ordine seri6se ca sa incete acele neo-
randuele cari compromitet causa Eteriei. Ipsitanti promisse
a pune cap= reulur, insa nu lua nici ua masura seriOsa 3).
Ella consilid pe boieriT a institui ua comissiune pentru
administrarea terrei, assigurandu'i ca nu se va amestica
in affacerile terrei ; le comu-nica apoi parerea sa, care
era d'a se retrage Boierii la Campu-lunga, Ipsilanti la Ter-
goviste si Tudor la Pitesci, find astfel tot' la adepostu, ssi
ma' apprOpe de hotare, pentru on ce eventualitate ; si
d'acolo Divanulu sa caute trebile terrei grin comitetulu
1) Filimon, pag. 122 - Fotino, pag. 62.
2) Laurel-Icon, pag. 78 Gervinus, pag. 188.
3) Fotine, pag. 64. Ddrzeanu, Tiompeta.:5o. 659.
 199

ce va institui ; iar Tudor si Ipsilanti vor putea astfel mai cu

siguranta pregati cele trebuinciase pentru ostire, s'a uni
forcele ldr cand trebuinta va cere ; in fine, Ipsilanti as-
sigura pe Boiere ca aceasta, miscare ise va da fructele
sale , Porta fiind silita, a asculta cererile poporului;
si ca. vor cdpata dreptulu d'a se guverna singuri, dupd
legi acute de represintantif Natiunii ').
Boierii consimtira, dar Tudor se opusse ; ellu sinytisse
ca. Rusii nu Vino.; ca, Ipsilanti prin urmare, stabilindu-se
in terra, i va crea difficultati facia cu Turcii; si ca in-
teresele terrei i comanda a se allia cu Turcii contra
Fanariotilor', contra carora sa si ridicasse poporulti.
Tudor insa nu lud masca de .odatd ; ellu lucra intea-
scuns, pana, 'I va veni bine sa se declare pe faca. contra
Grecilor, care prin faptele for compromiteu miscarea na-
tionals.
Presinta lui Ipsilanti incuragia. pe Grecii din Bucuresci a
face ua manifestare in favOrea insurectiunii grecesti; adios
a ridica si ee steagul Ebert*, dupe esemplul Grecilora. din
alto localitetb
Initiativa acestei manifestare o lua una arhimandrita
greet, anume popa Vasile, arnica allu lui Capitana Ior-
dake; ea se fa."cu Dumineca dupe amiac,lii in diva de 27
Martie.
Processiunea pleca din casa Belului 2), unde se santisse
steagulid , si unde era cartierul luT Capitant Farmake ;
una preott in vestminte sacra Linea evangeliula ; entu-
siastul D. C. Aristia 3) Linea steagul 4), insocita d'unu
vett. alit Set cantareta, anume Al. Mimi, si d'und june
anume Atheneos ; iar dupe ei unnau dece Greci cu &Mille
scOse. Dupe ce ca'ntara. psalmula Strelucit-a, Domize, lu-
fecei toile, etc." intonara marseillesa Yui Riga Aideti,
1) Fotino, loc. cit. Daizeanu, loc. cit. No. 659.
2) Casa de langa gimnasiul St. Sava, stiada Mogo§6e1, in fac,a stiadel francese.
3) Fostul professoie de limba fiancest }i cllena inainte de 48, }i tiaducatorul
lui Omer.
4) Steagul eta intoemal ca cel desciisu in altit Capitolu.
 200

di ai Elladei, etc. Multi curiosi urman processiunea, care,

trecandu pe din'aintea casei Consulului russtz, se maxi cu
veua 5o Eteristi purtand stegulece, si cari esird din curtea
consulatului. Din M-rea Santul I6n si dela Zlatari mai
esira vezza trei-deci de Eteristi, tot cu stegulece, in felul
steagului ce purta C. Aristia. Processiunea trecu pe din-
naintea caselor domnesti (ce eratz in faca theatrului),
apuca pe dinaintea caselor Cornescului, pe din dosul bi-
sericei Iene, pe langa Coltea, si pe la S-tu George ; si
se opri la curtea veche, unde se facu rugaciune, se c'anta
31&Iva, Dovine, poporuhl tai" si se descarcard in aerti
mai multe focuri, numai cu praftz, strigand toti vivat li-
bertatea ! In fine processiunea se inturna pe ulica francesa
(acli strada Carol); si se opri la casa Bellului, unde
steagul fu infiptu pe porta caselor, strigand toti Grecii,
entusiasmati:
Si la portile Bisancului ! ')
Doctorul Cristaris, literatortz distifistz, care a sacrificatU
tad averea sa pentru causa eteriei, a inrolattz singuru
multi volintiri cu spesele selle 2). Elba fu unulu din cei
mai entusiasti si onorabili eteristi.
Ipsilanti astepta ca Sava si Tudor, dupd esemplulu
Cdpitanilor lordake si Farmake, s'alla Boierilor,, sa vie
sa" se puie sub ordinele selle ; vedenda insd ca nici unultz
nici altulu n'ati gendu sa, i se inching, trimisse la Sava
pe Lassanis, secretarultz sea intimtz.
Lassanis imputd lui Sava indiferinta sa , si acesta i
respunse ca causa eteriei este perduta farce concursulu
Russiei; ca ostirea russesca n'a trecuttz Prutultz, dupe
cum Ipsilanti a promistz ; ca prin urmare Principatele, ca
si Grecia, farce ajutorulu Russiei, vortz fi espuse la res-
bunarea Turciloru. Lassanis se sili a 'hi convinge ca
cabinetulu Russiei nu putea trimite ostire in Principate
') Dupq 11100 Incrediniarea D. Aristia, care traescc. Vec)i ai Fotino, pag.
73. -- Filitnon vol. IT, pag. 134.
2) 1-kaybattd, pag. 211 Lautencon, pag. 79
 201

inainte de intrarea Turcilorti : cad numai. printeacesta

Turcii aru da Russiei pretestulii legalii d'a interveni, ca
calcatori de tractate.
Sava, care n'avea Inca se vede cunosciir4d de desapro-
barea officials a micdrii lul Ipsilanti de care Alesandru
anti Russiei , se decisse a se duce la Colintina, spre a
presinta omagiele selle capulul insurectiunii g,recesci; prin
urmare, se prefacu cu totula devotatu intereseloru eterieT,
rissipindu astfelu banuelele ce Ipsilanti avea contra luT
Sava ').
Ipsilanti invita si pe Tudor in cloud renduri, prin ca-
pitana Iordake ; der Tudor refusa a se duce, temandu-se
de veud cursd.
Sava, ca sa-lt assigure despre bunele intentiuni alle
lul Ipsilanti, i propusse ca. remane ellU ca ostagiu in
tabara lui Tudor; ast-felt numai se decisse a merge si
Tudor la Colintina 2), insocitu de Episcopulu Ilarion.
Duca, unula din comandiril ostiriT luT Ipsilanti, propusse
acestuia ca sa ommore pe Tudor ; dera Ipsilanti se opusse,
observandu-'i ca n'are sa se amestice in asemenea lucruri;
si apoi, ommorand pe Tudor, aclaoga" Ipsilanti, perdemu
pe Sava care e zdlogd la Tudor.
Cu atat mai bine, respunse Duca; scapam de amandoi,
caci amandoi sunt gra]. banuiti.
Sa nu ne grabim, c,lisse Ipsilanti. Sava s'a caita ;
pOte se va car si Tudor; lesne ne scapam d'acesta cand
vom avea probe despre necredinta luT 3).
Astir -felt, mOrtealui Tudor era hotaritd in cugetulu Eteri-
stilor, anca de la finele luT Martie ; Vulturulti Olteniei cdclu
') Gervinus, op. cit. pag. 189.
Cioranu (pag. 52) sustine ca intalnirca intre Tudortt ei Ipsilanti ar fi fost
in nisce case de la cismeoa Mavrogheni, afara din bariera Mogosoi; ca. atatt
Tudor catt ei Ipsilanti venirA acolo insociti de cite ua garda clintre ostenii cef
mai byavi si devotati, Afars dc Cioranu, top cef alti scriitori, fi chiar contim-
porani carii traescit, sustint ca Intalnirea a fost] la Colintina.
Ve4i, Tticupi, pag. Go. Cimanul, 53. Rayhaud, pag. 211. Filimon,
vol. II. pag. 133.
3) Filimon, pag. 133.
 '202

in ghiara VulpeT fanariotice peste doua lunt; si nu prin

forta, ci prin tradare, cum vom dovedi la loculu sed.
Despre convorbirea lu! Tudor cu Ipsilante, sunta mai
multe versiun!, tinele absurde '), altele ridicole 2), altele
pasionate 3).
In privinta acestei convorbiri, atatt de importante, am
cullesu de la differiti autori, pamenteni sl strain!, car! all
descrisu acea conversatie, cum si de la cei ce all aflat'o
de la mai-toff occular!, numai cuvintele ce se potrivescii
cu bunulu simtu si cu natura lucrului.
Tudor se presinta la Ipsilanti cu respectula cuvenitt
unuT flu de principe, care domnisse in Romania, si dela
care elk' priimisse bine - facer! ; in fine, cu respectul euvenitu
unuT generalu russescil, si generalisim all ostirii grecesti.
Ipsilanti, la re'ndul set, ca onyta bine crescutt, si ca
diplornatt" rafinatu, (adica-, Fanariotu), priimi pe Tudor cu
multa politeta, i vorbi cu multa amabilitate 4) si It" in-
vita sa seacla jost langa dansulu, facandu'i tote onorurile
cuvenite kmui capt" influinte ce dispunea de scirta tend,
si de care avea interest' a 'lu captiva spre a 'it" attrage
in partea sa.
1). Vedi Nota No. LX.V.
2). A.sto-feld Cioranul (pag. 52-53) dice ca Ilarion 'era und vendAoF pentru
Tudor §i pentru (era; i ca Ipsilanti a voitil a anadgi pe Tudor cu tot scrisore
de la Capo-d'Istria, pe care a refusatri ca s'o dea lui Ilarion I'd citescd.
3).. Astd-feld GevInus care In mare pane a copiatu pe Istoricii crreci, dice
la pag. 189, ca udor voia sa se faca Domnu cu ajutoruld Turcilor; i de a-
ceea consilia pe Ipsilanti sa hen Dunarea, ca sa scap de eh, fiind ca era o
piedicd la realisarea planului sea.
4). Cuvintcle ce Ipsilanti se ()ice c'ar fi adressatii atunct lui Tudor Ty AzS16t
7,4 ,yatodet?... Ce dice magarulu? dupe cum assigura Kiriak Popcscu, in me-
moriul sed (Romeo/ft/a No. 299 pe 1862) nu se pdte s fi fostd pronuntate fie
Ipsilanti. Kiriak de uncle le-a aflatii? De la Tudoi? Dar mAnchia acestuia nu'i
permitca a mdrturisi singur ca a fost insultat de Ipsilanti; afar[ numai daca puin
ac6sta Tudor a voit a dispune red pe al set contra lot Ipsilanti.
De ni se va obiecta ctt asemenea termeni p'atunci se obiclnuia a se adressa,
cu ton -familiar, de cei mad cure eel mici (cum qicea ba;1 boierul Iordache
Filipescu fostilor set servitors, ajunsi boierr: ce fad, magarule"?) vom respunde:
ci Tudor era atunct egalul, nu inferiorul, lui Ipsilanti; ca nu eia politic din
paitea lni Ipsilanti a dispune rd pc Tudor contra lui; el scopul intflnirii era
a!la attrage, nu a'hi tespinge; in fine ci nici unu sciiitord, afara de Kinak, nu
citcada aceste cuvinte, anogante si iimultdtore.
 203

ImT pare bilkie ca te vedd, Arhon Slugerd. Uncle

e ostirea de 30,000 de panduri care 'ml aT fagaduitt ?
disse Ipsilanti suridend.
Dar cel 30,000 de Rusi, care -ne-ai fagaduitit si
Luminatia-ta in proclamatii, unde sunt ? Ind intreba Tudor,
la renduld set, si p'acellast tont. .
Muscalii vord veni , de sigurti , indata ce Turcii
vorti trece Dunarea.
Nu villa Muscalii, Beizade ') ; st Turcii vord intra
in terra, fara sa intre si Muscalii ca se 'I gonesca ; cad
nu 'i lassa celle-alte puteri; tote vord, Si thiar Russia,
ca se sugrume revolutiile in tote partile. De aceea Lu-
minatia-ta trebue se tree' Dunarea , cum ai disd in pro-
clamatiile catre Romani; iara noi sett inlesnimd trecerea
peste Dunare, unde crestinii te astepta cu brace deschiSe.
Asa a fostu intellegerea mea cu capitanu Iordache ; si
p'acestu temeiu am facutd si juramentuld de eredinta. In
Grecia, nu in terra Romanesca, este loculd de lupta allu
Greciloru . . . .

Nu te 'ntellegd, Arhon Slugeru.

Scopuld Vostru este cu totul altul de al Nostru : V'atI
sculatu ca se scapati pe Greci de jugulu turcescu; si NoT
ne-am sculatit ca sa scapatnit terra Romanesca de Domniile
streine. NoT nu ne putem batte cu Turcii; cari sunt alliatii
nostri dupa tractate, si prin cari nadajduimu se desrobimu
drepturile ndstre, calcate in piciore de Domnii streini.
$i credi Ore Ga Turcii te privesed pe D-ta cu altT ()chi
de cat pe mine ? Si cand Vor intra Turcii in terra, credi ea

') Desaprobalea oficiala a Intreprinclerit lui Ipsilanti de catie Imperatuln

Russiel urmes1 se ii ajunsu la cunoscinta lui Tudor; pentru cuventulit c1
Udriski, secretarula constaulta austriaca, si Zalicu, secretarula- consuluill francesD,
fie-care din punctula sea de vedere, urme0.. sa fi .cornunicatu lid Tudor si tai
Ilarion ca Imperatul Russiel a desaprobat de sigur Intieprinderea lui Ipsilanti;
ct celclalte puteri voru suscine Poita ca s6 bage oOri in Principate pentru a
Boni pc Greek"; si cl Russia no se va putea Oppune, invocandii tractatele cu
Turcia, find acesta una catlii escepcionalit, Si tiindt interessan cbiar Russia a
sugrurna insuiectiunea. Veql in privinca acesta, Foam) pag. 66; si Valliant,
vol. IL pag. 312.
 - 204 -
or se to crutede pe D-ta, cu tote jelbile celle cu genunchi
plecate ce ai trimisa la Porte. ?
Nu sciti ce gandti art Turcii cu Noi; der Noi nu
trebue se le damn pricina ca se robesca terra. De vor
veni cu batae improtiva nOstra,- Noi ne tragemu in mo-
nastirile de peste Oltu, pe care le-am umplutu cu zaherelle
si cu, Panduri; acolo eu me potu tine duoi sail tree ani,
luptandU pentru drepturile terrer, pang le voiu capeta. . .
Se 'ti ajute Dumnecleti se isbutesci in planulu Luminatiei
Talle; si mie, assemenea ; der crede-me , Beizade, fare.
ajutorulu Rusilorti, vei fi batutti de Turd; si nu poti
`ascepta nici un ajutoru de la Romani; numai in Moreea
si in Peloponesu pots da de torstl Turciloru, mai alles
de se vora uni cu Grecii si Sarbii si Bulgarii. Asta el
h otarirea si parerea mea. Dea Dumnedeti se flu gresitti.
Asa dar, arhon Slugeru, iti calci jurementul dat
lui Capitanil Iordache?
Am juratu, Beizade, se lupt cu Pandurii mei allaturi
cu Sarbii si cu Grecii, sub stegulti ostirii rusesci, dupa
cum ne ai incredintatti chiar Luminalia to prin tote scri-
sorile si prin tote proclamatiile catre Greci si Romani.
De veneati Rush, luptamti cu tatii improtiva Turci-
lor , cad Rush' sunt mai tari decata Turcii ; neviindu
Rusii, se. schimbd treba : cad not nu avem batae
cu Turcii; not ne-am foloSsittl de imprejurarea acesta ca
sa. ne redobandim drepturile nOstre; adica, sä. stapa"mti
terra de Domniile streine, si sa. usuramti sarcinile celle
grelle pusse numai pe grumazul bietilor sdteni; si nadaj-
duescti ca plangerea norodului va fi ascultata de Inalta
POrta, daca norodulu se va arata supusti; cad cu batae,
numai Noi singuri, nu creciti ca se isbutim pane. insfirsit.
Ast-fehl ne povatuescil, Beizade, pe Noi interesele terrei;
iar interesulti Greciloru este ca se. treca. Dunarea ; si cu
ajutorulu ,Bulgarilortl si allti Greciloru din Turcia, sa se
massOre acolo cu Turcii. In Grecia este loculti Grecilor,
si in terra Romanescd este loculti Romanilor.
 2(35

nDoua sabii nu incaptl inteua teca. Carbunarul nu p6te

sta la una loco cu nalbitorul. Nu putem porunci amendoi
in acelasa locu ; iar rameinda M. Ta in terra', vort veni
Tura' ca sa to gonesca; si ne fad si noua peire 1)."
Pe Cana. Tudor cobora scara ca se piece, episcOpul
Ilarion clisse luT Ipsilanti, in limba greca :
Se me crecli, Maria Ta, ua pusca data in Turd
de catre Romani se va da pricina Turcilor a robi terra,
sea a o preface p6te in pasalica ; ceea ce nu crec,la ca
este in cugetul Marie telle.
N'am tema. de Turd; cad am la spate 6o,000 de
RusT, indata ce Turcii vor trece Dunarea.
Se dea D-clea! Atund fii siguru ca Romanii vor
lupta allaturl cu Grech 2).
Ipsilanti se desparti de Tudor forte nemultumita ; si
din minutula acella jura mortea ha Tudor, pe care 'la
considera, Inca de attuncr, alliatu in secreta cu Turcii.
Se dice Ca, dupa intalnirea de la Colintina, Ipsilanti
se informa despre deffectele lul Tudor ; si incredintanduse
ca singurul deffectu era asprimea ce o intrebuinta contra
jefuitorilor,, dette ordina secreta Arnautilora de sub
comanda lui Prodan, ca se indemne pe panduri la jafuri,
spre a provoca ommoruri din partea lin Tudor ca astfel
se prov6ce revolta pandurilor si ca la timpul opportune,
se pata Ipsilanti esecuta planulu sea 3).
Tot d'odata, prin Capitan fordake, Ipsilanti facu a se
indoi privegherea asupra luT Tudor, cu speranca d'a pune
mana pe corespondinca acestuia cu Turcii , despre care
aver, banuela. 4).
In faca desapprobarii lul Alesandru alit. RussieT , si
in facia ostilitatii lul Tudor s'a neincrederif sale in Sava,
') Vedi Cioranu, pag. 53. Fratif Columbeni din Vladimir Raybaud
pag. 212. -- Ponqueville pag. 409. Laurel-icon, pag. 80. Tricupi, vol. I
pag. 6o. D. general Herescu. Nicolae Popescli de la Altietesci, care acesta
sustine ca a insotit pe Marion la Colintina.
2) Dupe. incredintarea D-lui Nicolae Popeseu de la Mu7'ateci.
3) Idem.
4) Idem.
 -- 206 --
Ipsilanti se vedea in impossibilitate a trece in Turcia,
unde, dupa informatiile luate, populatiile crestine d'acollo
nu erau indestula de preparate pentru lupta ; ba Inca
erail intimidate de masurele energice luate de Porta spre
a reprima insurectiunea ; apoi ostirea sa din Principate
nu era nici destul de numerOsa, nici destul de disciplinata,
cud destul de patrunsa de scopulu cello adeveratil 'And a
se sacrifica pentru libertate (afara de batalionul Sacru),
mergand cu entusiasm a se masura cu ostirea puternica.
a Turciei; in fine, ellu ar fi lasata in urmaji pe Tudor
si pe Sava, pe cad nu putea conta, Iucrand unul pentru
terra sa, cells -alts pentru Callimah si amendoi tin'and
correspondinta, unul cu Turcii, cello -alto cu patronul sell:
cad' unul spera prin Turci a scapa terra de Greci, si altulti
spera a ajunge Spataru cu ajutorul lui Callimah. ')
Acesta sili pe Ipsilanti se remaie in terra. Romania i
procura multe avantage in caclii de lupta cu Turcii ; si,
lucru neintelesti, ellu tote spera in concursul Russiei, in
call de invasiune a Turcilorti in principate, care invasiune,
credea ellu , va provoca negresit resbellulu intre Russia
si Turcia. Illusiunt de poetu, nepermise unn". °mil ca
Ipsilanti, mai allesu in urma desapprobarii formale a im-
peratului Russiei.
Unii istorici pretindu ca Tudor si Sava ar fi repetatu
juramentul for de credinta care Ipsilanti 2).
Despre Sava se pate admite acesta, Sava find forte ipo-
crit, si voinclU a se reserva pentru on -ce eventualitate ; cat
despre Tudor, ellu n'a pututu promite alto de catu a nu
attaca ostirea grecesca in trecerea sa peste Dunare , si
a'i face on -ce inlesniri pentru acesta sfirsitu ; cad: scopul
sell era se scape terra de nenorocirile unei invasiuni tur-
cesci, provocata de Greer, inamici declarati ai Turciei.
Alti istoriei sustint cO, Ipsilanti ar fi pretins dela Tudor
') Filimon (vol. II pag. 125) assiguri ca Calimah scria lui Sava: ,,Copiluln
met, )i&)1 volt datora ,Si viala si tronul, data me vei asculta, si to vei arAta
credincios Portii." VecJi si Gervinus, op. cit. pag. 189-19o.
2) Laurencon pag. 79. Raybaud pag. 211. - Fotino pag. 72. - Filimon,
vol. II. pag. 133.
 207

si dela Sava a'i da inscris ca si eT s'au sculat tot contra

Turcilor si in favOrea Grecilor, si ca asemenea inscrise l'ar
fi dat luT Ipsilanti ') ; ceea ce nu se pote admite, dupd
cite am ardtatti.
Ceea ce e positivu, este racela dintre Tudor si Sava,
alle cdrora scopurT erati cu totula. oppuse , der cari se
menagiaa, temenduse unul de altul.
Ceea ce este assemenea positivu este conduita ma-
chiavelicd a luT Udriski, secretarula lui Flaisah, consula
austriact, care plecancla ldsasse pre Udriski cu missiunea
d'a desbina pe Ipsilanti de Sava si de Tudor, si pe
Tudor de Sava; prin intrige demne de cabinetiil Habs-
burgilor 2). Prin desbinarea lor se departa pericoIula
unei revolutiuni in statele romane de sub sceptrulu Au-
striei. Revolutiunea din Romania si Grecia era una
esemplu pericolosa pentru nationalitatile din Austria, cari
aspiraa si elle la emanciparea for ; si acesta nu putea
conveni politicei austriace.
Un martor occulara, care a jucat una role in Eterie,
facend parte ;1 din batalionul sacra assigura ca Ipsilanti,
deldsata de Russia, credea cä. missiunea sa ar fi inde-
plinita, dacd ar face sa se verse putinti singe grecescu
in lupta cu Turcii) care singe ar fi sementa ce ar da
la timpu fructele binefa,catore , adicd, semnalul rescullarii
generale a Grecilor din Moreea si din Peloponest. 3)
Astfel numai ne putem esplica conduita luT Ipsilanti
prin sederea sa 1a Tergoviste, prin lupta de Ia. Dragd-
Sani, cu uä. ostire nedisciplinatd si condusa de capi im-
morali si nesubordinati, in fine prin intrebuintarea mijldce-
lor cu cari instreind animele Romanilor,, si paralisd ac-
tiunea ostiriT selle, dupd cum vom dovedi la locula sea.
') Tricupit vol. 1, pag. T40.- 1

2) Fotino, pag. 6o-6r. Filimon, vol. II. pag 127. Lamencon, pag. 91.
Sutu, pag. 75 si 46.
3) D. Constandin Aristia, sustine ca asemenea pnyinte le-a pronunlatn Ipsilanti
1a M-rea Horeclu (dupa infrIngerea dela Drag1qant) caud se gatea sa piece in
Austria.
 CAPITOLU XXIII.

Tudor guverna terra doue luni cu concursul

Bolerilor.

Pe la finele luT Martie, Tudor se stramuta la CotrocenT,

unde '1u insotira." Episcopul Ilarion, Geani si Chinopsi,
cad se instalara din preuna cu Tudor in acea Monastire.
Ilarion servea luT Tudor de consiliaru intim% care stria
in lidiba francesa actele destinate pentru cabinete ; Chinopsi,
in calitate de secretarti intimii , stria actele publice In
limba greaca, si pe carT le traducea in romanesce D. Petrache
Poenaru '), recomandatu luT Tudor de Care Ilarion ; iar
actele destinate pentru PasT si pentru Sultanul, dupa ce
se redactati de Chinopsi, se traduceati in limba turcesca
de cel ce cunosteati acesta limba, Si acea traducere se
controla de alp: cunoscatori de limba turca, pentru in-
credintarea luT Tudor, care era forte banuitorti 2).
Tudor Linea regulatu sfatu cu boieriT despre trebile
terrei, .i in parte cu marele Vistieru (Vulpe), pentru
strengerea contributiilor Si aprovisionarea ostiriT.
La CotrocenT Tudor trata pe boierl cu multa politeta,
poftinduji sa seada, candti veneat la visits saii la consiliu;
Fostul Director al scalelor 5i membru al AcademieS romane.
') Dupa Incredintarea D-lui Petrache Poenaru, R6posatul Nicolae Ipatescu,
Sn nottele salle, sustine (in privinca bftnuelii lui Tudor) cl bucatele i le gitea
unA Freda Panduru, In care avea incredere; gi ct Wait' el gusta din bucate,
 209

jar ellu sta adesea in piciare, si le vorbia cu delicatecd 1); cu

tote astea boierii aveau fried de Tudor '); cad, cat eclu
in' casa Brancovenului, i priimia cu duce pistale incdrcate
ce le Linea pe masa unde lucra , sedend cu mainele pe
elle in timpulu conversatiunii for cu. Boierii: dovadd de
neincralerea luT in Boieri; dar in urma, le arita tad.
increderea, cum affirmd D. Poenaru.
Temerca boierilor de Tudor si de Turd, candil se in-
credintard ca Russil nu villa in ajutorulti Greciloru , si
intrigele luT Sava si Ipsilanti 3), decissera pe boieri a se
retrage la Campul-lungu, ca d'aci sa pOra trece, mai lesne
in Austria ; dar Tudor prinse de veste , si inchisse la
Belvedere, in cassa luT Dinicu Golescu , vr'o dece sau
cinci-sere -dece boieri divaniti, din preund cu Mitropolitulu;
afara de Baleanul, care, ca spdtartr, si pate cu consim-
timintula luT Tudor, trecu la Campul-lung-U, si d'acolo in
Brasiova , inlocuinclu-se cu Scarlatti Gradisteanu. Boierii
fury pu,,31. sub pada a 30o de panduri alle.g, sub comanda
CapitanuluT Ionitd, care se bucura de O.-Ca increderea lui
Tudor 4).
Cu tote acestea, la familliile cellor inchisi la Belvedere,
cum si la alle cellor ce se aflat in capitala si voiati se piece
in Austria, Tudor le inlesnia piecarea fard g-reutate, clandule
'bilete de drum sub propria sa semn:itur:a, ;;i chiar 6meni
armatk pentru pasla 5). Tudor mai trimisse sj alte petitii
subscrise de boieri, ca din partea terrei, cdtre Pasii dupa
1) D. P. Poenaru.
2) D. N. Popcsca dela Siusetesti ne as,igurzt ci di 111a trimisse Dario,
ca din partea 11.1 Tudor, se invite In Cotroceni pe bolerul Nicolac Filipescu
acesta Ingilbeni de frici, si disse trimisului: MI chiami sc mi tic!"
Fil linrgtitii, bomule, ii disse trunisul; C,c1 loci cia si ye tale, ve t oa din
capul locului." Filipescu nu se linisti de catii ca.uld se Incredinti, c i intr'a-
devarii nu illii chemasse ca tale.
3) Dirzeanu. (Trompetta, No. 66o.)
') D. Petrache Poenaru. Cimanu pig. 73. Dlizzanit (No. 660.) dice ce
erati numal i5o de Pinduri, sub comanda lui cipitans Simion; dar D. Poenatu
meriti a 6 mai malt credutii, ca unub1 care, pun posttninea sa, urma si 43
bine informatii; apol 5i Laurencon (pag. 83) suscine tote unmirubi de 300.
5) Vedi Nota No. LXVI. , .
14
 210

marginea Dundrii, spre a interveni la Porta pentru prii-

mirea cererilor poporului, Si pentru trimitere de Efendi
credincioT, cu 'cunotinta de limba greaca.' sail romana",
de va fi putinta, spre a se incredinta Pa§iT prin ace'
trimi.% de adeverukl. cellor aratate in acelle petitiuni. ; si
astfel P6rta sa pan.' satisface legitimele dorinte alle po-
porului: ').
Aceste reclame produssera efectulu doritu. Pap, dela
Silistra trimisse cat' -va Efendi credincio0.' ca sä. se in-
credintese de adeveru. Luand §tire de venirea lor, Tudor
aduna pe capitanii de panduri, si be dette in secretti
instructiile necessarii; adica, sa ascuncia armele, spre a
se incredinta trimish ca poporul s'a sculatu fard arme;
si se spue trimi§iloru turd, candu vor fi intrebati, cä. el
s'at sculatti pentru gonirea Grecilor din terra §i pentru
u.urarea poporului de dajdiile celle multe §i grelle; ca
vor fi, ca in trecut, supu0". Devletului (Portii); §i ca. vor plati
tributul legiuit ca in trecut, si ori-ce alte &TY ce se va
gasi cu calle de Devletu.
Trimisit turd, sosindt la CotrocenT, se plimbara prin
tabara, in strigatele Pandurilorti. ,Se traiasca Sultanulti !
Si sa le faca dreptate, ascultand plangerile norodului!
Trimi5iT remassera multumiti de priimirea ce li se facusse;
§i,incredintap: ca adeverate sunt celle reclamate prin
petitiuni de poporul adunat , promissera ca tote acelle
cereri se vor comunica Padiahului, care- le va accorda,
de siguru, fiind drepte §i legiuite. Apol trimi§iT consiliara
pe Tudor ca., ca sa pan. isbuti .mai bine in scopula seti,
sa dea si dovada pipaita de devotamentul sett catre Porta,
adica sa. curete ellu maT anteiti. terra de rebelif car' se
sculass. era cu arme contra Turciel. Tudor promisse, cu
') Vedi Nota No. LXVII. Dirzenu menOonesa pi de alta pet4ie catre Porta
trimisa prin Pap. dela Dil, prin care, dupa ce se plenge- contra Grecilor, tratandu'i
de hainst §i voitori de reU ai Imperatiei, se rev. a nu mal orendui Domni din
nemulu Grecilor, In care Impel-aria nu se mal pdte, increde; ci, in interesulii
PorciI, sa se numiasca Domni dintre parnantenl; cad chiar Scarlat Calimah este
imula din lainuttorii apostari. (Veqi Trompeta, No. 660.)
 211

conditiune ca Turcit se nu intre in terra, lasandU asuprd'i

acesta, sarcina. Trimisii turd: se angajeard a comunica
tote aceste dorinte Pasilor, ca acestia, la randul lor, sa
be comunice Padisahului. ')
Dupe treT chile de sedere la Cotroceni, unde trimisii
turd fury tratati cu onOrea cuvenitd, el plecara insotiti de
Panduri pentru pada, carl 'T condusserd pand la Dundre ;
erau incarcati de daruri din partea lui: Tudor, in schimbit
pentru alte daruri ce si acesta priimisse de la Pasa din
Silistra
Pucin dupe plecarea acestor trimisi, sosi in terra unit
alto turn, anume Nuri-Aga, insotitti d'unu Cavaz anti
PaSei de la Giurgiu; ellu venea sa, caute in Bucuresci
una arma.sarti ce dicea ca i s'a furat de catre unti sein
allu sou.
La CopacenI, ellu dette poste strejile luT Tudor, care 'lit
addusser'a. la Cdtroceni. Dupd ce Tudor gdsi armasarul
in Bucuresci, si i 'lu dette impreund cu alte daruri,
profitd de acesta ocasiune ca se arate si luT Nuri-Aga
ceea ce ardtasse trimisilor Pasei de la Silistra ; adica
plimbd pe turcu prin tabard, unde Romani): adunati ard-
tara si luT Nuri-Aga passurile lor, 0i 'lir rugard a mijloci
la Pasa din Giurgiu pentru dobandirea dreptatilor lor.
Nuri-Aga priimi si ellu ploconti de la Tudor, dupd
obiceiti.; si plecd insotitti d'ud escorta de pada, lucre-
dintata pe deplinti de supunerea si credinca Romanilor
care inalta Porta. 3).
Dar si alti turd, trimisi de Pail de la Vidin si de la
Rusciucu, se stricurard incognito in lagdrul de la Cotroceni
spre a se incredinca de adeverti. Tudor, care luasse
I) D. P. Poenaru.
2) D. Nicolae Popescu de la Musetesti assigarA Clt ploconul Pasil de la Si-
listra, trimis lul Tudor, se compunea dinteunti bntoiu ca de trel 'creche cu vino
negiu de Chipru, lamfi, portocale, smochine, cafea etc.; iar ploconul lui Tudor
catre Pap, deosebitd de doue salmi bogate, era ul caleasci noud cu dol cal
negti.
3) Dlrzeanu (Trompetta, No. 660).
14*
 212

de tire despre venirea lore, se prefacu ca nu'i cunO5te;

si 'I lasa sa se plimbe prin tabard si se observe ').
Intre Tudor si Pasi incepu prin urmare ua corespon-
dinta." secreta contra Greciloru s'a luT Sava, prin Omen)."
credinciosi; dar cu tote masurile de pada ce Tudor lua
in privinta acesta 2), parte din acea corespondinta cadu
in mainele luT. Ipsilanti, prin spionii ce acesta avea p'entre
arnauth lui Prodan 5i Macedonski, cum vom arata la
loculti seri.
Din parte'i, Sava Linea si ellu corespondinca regulata 5i cu
Ipsilanti 5i cu Calimach, catre cari pira pe Tudor ca e
intelles cu Turcii contra Eteristilort 3).
Neoranduelile ostasilorn luT Ipsilanti 4), cari provocau
necontenite reclame catre Tudor din partea locuitorilorti
din districtele ocupate de Eteri5tT, silira pe Tudor a lucra
pe faca contra Grecilora, dand ordine ispravniciloru 5i
capitanilora de Panduri a pedepsi cu mOrte pe asemenea
facatori de relle; apoi ordinele ce da Ipsilanti in distric-
tele occupate de ostirea luT, pentru bani :;3 i provisiunT,
Tudor le paralisa prin contra-ordine, destituind chiar pe
prefectii numiti de Ipsilanti, in celle cinci judece. La
*randul setl, Ipsilanti usa d'acellea5i mijlOce in privinca
lui Tudor, insu5indu's1 provisiile 5i banii destinati pentru
ostirea romana. ').
Ipsilanti trimisse la Tudor pe capital-1U lordache sal
cerd esplicari in privinta acesta. Tudor II respunse :
Ca doue cutite nu incapti inteud tecd ; ca ellu e res-
77

pundatora de ordinea publica, fimdt-ca ellu si cu 'Diva-

nula compuna guvernulu ten-el"; ca. daca Muscalii nu vial,
Ipsilanti trebue sa treed Dunarea, cum s'a legato prin
proclamatiile selle ; aft-felt-1, va da pricina Turciloru se
') D. Petre Poenaru. Fotino, pag. 92. Filimon, vol. II, pag 14o..
2) D. Dumitru Columbeanu din Vladimir increclinteasi ci acea corespondinca.
se baga in bete giurite, spre mai multi assigurare.
3) Philimon, vol. IL pag. 154. Tricupi, vol. I, pag. 147.
4) Vec.I Dirzeanu (Trompeta No. 659 0 660;) Cioranu, pag. 6o. Colonel
Voinescu, op. cit. pag. 143.
5) Dirzeanu ( Trompeta No. 66o).
 213

intre in terra ; si Romani!, ca se scape de robia Turci-

lora, $i se pan. capata drepturile lor, vorti fi snit! se
gonesca pe Greci din terra ')."
Capitant Iordache plea. forte superatti pe Tudor.
Pe cand.ti locuitorii din districte suffereati jafuri si
omoruri din partea. zavergiilorti, locuitorii din capitala nu
mai pucin sufereau si ei jafuri din partea vagabondilorii ce
se inrolati in ostirea lui Ipsilanti ; $i chiar din partea
arnautilort lui Sava 2).
Acesta sili pe Tudor a observa lui Sava ca nu's! in-
deplineste datoria cu destula energie si sinceritate ; cad
de aceea erati platit.i de Divanu arnautii lui, ca se pa
ciesca pe bietii locuitori de facatorii de relle ; mai allesti
in urma contributiei ce Sava pussese pe fie-care cassa
si pravalie, tag pentru plata Arnautilorti se! 3).
Dupe intellegerea ce avura amandoi in privinca acesta,
se dette ordine ca sa se armese tot! locuitorii, si sa °more
pe ori-cine s'ar mai Incerca se'i jefuiascd, fie grea, fie
bulgartt, fie pandurti ; apoi se luard masuri mai seriOse
pentru pada capitale! 4).
Acesta fdcu se mai incetese Ore-cum jafurile ; der lo-
cuitorii speriati se ascunserd prin hanuri, si prin mon-a-
stir!, inchidandti unii casele si pra'valiele , altii adapo-
stinduse pe la consulatur!, si multi pardsind Bucurescii,
si plecandu peste frontiera ; insa cadeati din Scylla in
Charibda : caci cette de Zavergii, respanditi peste ton
locula, tineau drumurile ca si despuiati pe calldtori; astfelti
numai sub pada de Omen! armati mai putea cineva ca.-
latori. Anarchia era in culme, spaima era generala S).
1) D. Petre Poenaru.
') Cioranu, pag. 6o. Tudor avea atata repulsiune contra arnau(ilorii, bleat
. iefusa a'i priimi In ostea lui. D. N. Popescu de la MusetescI ne assigurA cd
Intre al$ii, un D. Daniil Cantarolu (din plaiul Arifu, distr. Argesu) venisse cu
3o de ArnAaqi a se inrola in ostitea lul Tudor. Acesta respunse ca n'are in-
credere in streini, earl au luata armele numal pentru jafuri; c ella nu pole
iugadui assemenea neorinduele; §i Ca chiar Panduril slujescti cu left, §i sunt su-
pu0 disciplinel ostasesci.
3) Dirzenult, Trompeta No. 660.
') Cimanu pag. 6o.
5) Fotino, pag. 75-76.
 214

In timpulu acesta, atattt ostenii din tabara lui Tudor,

cum si multi sateni din comunele vecine, si chiar are-
stantii duprin inchisori, erau occupati cu facere de san-
turi si de meterequri imprejurul monastirii Cotroceni, alle
carora urme se vecha si acli spre partea unde este asilul
Elena Domna. Sute de mesteri, precum fierari si rotari,
erati occupati, sub prevegherea Pandurilor, cu dregere
si facere de arme, si de roue pentru tunuri, si cu felu
rite obiecte de ferarie trebuinciose uneT ostiri; in fine,
cu stringere de provisiuni, ordti, faind, malaiu, pastrami,
pismeti, etc. 1).
Prin aceste lucrari, Tudor pe de lid parte occupa pe
ostenil sei spre a 'i putea impedeca de la neorandueli,
iard pe de alta se assigura contra vre unuT attacu farce
veste din partea ori-cui; totti de ud data se prepara de
tote celle trebuinciose pentru ua lupta eventuald, fie cu
Eteristii, fie cu Turcii.
Mai in tote dillele PanduriT faceati essercitii militare,
dupe systemul russescti, pentru ca sa. se deprinda cu
armele in each"' de lupta cu cei ce ar fi provocat acea lupta.
Inteua di, pe candtt Pandurii se essercitati la dare
de semnti, Cacaleteanu, capetenia tunarilor,, intreba pe
Tudor in cotro se indrepteze tunul cello mare 2) pe care
voia se'la incerce ? Ca se dea ua spaima boierilor in-
chisi la Belvedere, cad se ispitissera. se fuga cu ajutorul
lui Sava, Tudor ordond Cacaletenului se indrepteze tunul
spre Belvedere 3). Boierii se pomenird farce veste cu ua ghiu-
lea, care cadu dreptu in curtea caselor unde erati arestatT.
Intellege lectorulti spaima Boierilor ! Cu tote esplicarile
') D. P. Poenaru DIizeenu. (Trompeta No. 659).
2) Tudor avea 5 tunurf, dintre call doue mai marl, si trel mai mica, dupe
cum assigura Kiriac Popescu, in memoliul sea, (Romanult, No. 304 pe 1868).
Din acestea, cel mai mare era addus de Tudor de peste Oita ; era un tuna
tuicesca, luata de Rup de la Turd, in reshelul din 1806-1812; §i pe care,
neputendu'l transporta, flu arruncassera Rusii inteua balta; iara trel tunuri erat
din celle domneKI, luate din Bucuresci; uniT suqint (precum, Dragulici) ca pe
langa aceste tunuri de tucin, Tudor mai avea si tunuri de ciresin, portative.
3) D-1111 Poenaru. Cioranu pag. 73. Voinescu, pag. 141.
 215

ce li se dette, ca din intemplare s'a ratdcitu ghiuleaoa

in acea directiune, ei remasserd convinsi ca.' Tudor le-a
pusu gendu reit Hotdrira dar se adopteze planult lui
Sava, d'a elibera inteud ncipte pe Boieri prin surprindere ;
caci influinta ce Tudor capdta in terra incepusse a neodihni
pe Sava, care banuia ca Tudor lucrezd ca sd se facd
Domnu. Tudor prinse de veste ') ; si ordond lui cdpitan
Ionitd, care pddea pe boieri la Belvedere, ca se spuie
acestora ca are ordinu de la Domnu Tudor, c'and se
va arata Sava ca se'i ridice cu sila , ellti se'i dea, insa
mai scurti d'i& palind. Cdpitanul comunica acesta boieri-
loru; si candu Sava se presinta inteud nOpte cu 400
Arnaud la porta caselor de la Belvedere, boierii aller-
gara la p- arta, si rugara.' pe Sava sd se intarcd inapoi,
facanduji cunoscutu hotdrirea lui Tudor, de a-'i da morti,
iar nu vii 2).
Sava, veclenduse dejucatt, se intOrse rusinatt; si incepu
sä. lucreze cu mai multd activitate pentru perderea lui
Tudor ; lard Tudor indoi strejile de la Belvedere.

') DirLeanu (Trompeta No. 66o) (lice ca Scarlat Grad4teanu ar fi destAinuit

lui Tudor planul lui Sava, ce era inteles cu boierii pentru liberarea for de la
Belvedere.
2) D. P. Poenaru Cioranulii, pag. 73.
 CAPITOLU XXIV.

Cate-va acte de crudime d'alle lei Tudord.

De si crescut in contact cu Turcii barbari si cu Ru5i1 des-

pop:, si nascutti cu aplicari resbellice, si tot d'odata san-
ger6se, Tudors poseda in mare grade simtimentulu jus-
titiei, si avea si consciinta datoriei selle ; elle intellegea, cu
bunulti sea simtu, respunderea cea mare ce avea ca cape
allu miscdrii; si nu 'i era permisu a compromite causa
sacra, prin acte de sldbiciune ; asa darti, in interessulti
ordina publice, prin care se assig,urd averea, onOrea si
viata cetatenilorti, si prin care se insufla incredere cel-
lora sfiosi si indoiosi, prin to mare Protectorului si Suzera-
nului ; si in interessulu diseiplinei militare, care assicurti
successele pe campula luptelortt, Tudor fu silitti a intre-
buinta aspre mdssuri contra celloru ce, dispretuinda or-
dinele selle, hrdpiati averea altora, fie aceia Panduri sal
Arnduti; mai allesu ca assemenea desordine repetanduse
pe tad diva 1), urma sd fie aspru pedepsite.
Ca sa bage dar spaima in anima cellorti hotomani
cum i numia ellu, Tudor spenclura pe unii de nisce sdlcii
ce erati in marginea taberei de la Cotroceni, iar pe altii
i sugruma in secrete ').

'). Cioranulu, 78-79.Fotino, 75-76.

2). Ion Dtagulici, de la Cernovasani- D. P. Poenaru.
 - 217 -
tnteud cli nisce sateni vine tocmal: de peste Oltu sa se
planga la Domnul Tudor ca patru Panduri din partea
locului le -au luatu in sila vitele din bath-turd, Si le-au van-
dutti la Turd peste Dundre, lassandu-le copillasii muri-
toil de fame.
Tudor ordona. Ispravnicului respective a prinde pe cei
patru hotomanY, a'i taia in presinta reclamantilorti, s'a'i
trimite capetele spre incredintare.
Intre cei patru culpabili era s'un nepotu alla capita-
nului Oarca, unul din favoritii lui Tudor. Oarca se raga
de gramaticulu Episcopului Ilarion ca se rage pe acesta,
si acesta sa stdruiascd de Tudor sa ierte pe nepotukt
sea. Ilarion indupleca. pe Tudor, care si facu untirevasti
care ispravnicul respective pentru gratierea nepotulm
lui Oarca ; si audit revasul lui Ilarion, i Oise :
rEaca, popo, 'V; ama facutu hatarula ; de si asemenea
hotomanY trebuesca pedepsiti, pentru pada altora ; dar
me temil se nu fie tarclitt : caci trimisulu cu porunca
d'anteiti a si plecatu de ieri, 5i acumu o fi departe."
Capitanulu Oarca porni callare un pandur credinciosu din
capitenia sa, care si ajunse pe trimisul lei Tudor in mar-
ginea Oltului.
Dupa vr'o clece chile, plimbanduse cu Ilarion si cu
Giani prin tabard, Tudor i dusse la untt loco dosnica,
unde se aflati 3 capetini de omti, acoperite cu ua zeghet
Tudor ridica zeghea ; si la vederea celor trei capetini,
eel" duoi amid ai lei Tudor se speriara.
De ce al tdiatti ? tulle cuT sunta aceste cape-
tini ilu intreba Ilarion.
Alle cellor trei hotomani de peste Olta, cari au
venduta la Turd vitele satenilor, lassanda copii for mu-
ritori de fame, i respunse Tudor linistitt.
Oarca a avut norocti, cad' ar fi fostu patru capetini,
clise Giani.
Crudule ! clisse Ilarion ; cum poti lua viata unui omti,
canda'nu poti face ud mused ?
 218

E! popo ! Nu se pote altil-feliti; caci ua Oste fara

ascultare e mai rea de CAW ua haita de lupi flamendi
Acesti panduri, pe cari '1 am taiatti, trebuia, ca ostasi,
se apere pe fratir for sateni, iara nu se -'r jefuiascd
tocmai ei. Daca de sateni nu le e for mild, frati cu dinsii, a-
poi ce trebue se sufere albastrimea de la ei ? ')
Dar ce putea astepta cineva, dice Kiriak Popescu, de
la ua 6ste neregulata si recruta 2). "
Pe fie care di Tudor era silitti s6 pedepsesca, de fara
sea inteascunsti, pe cei ce faceaU neorandueli.
Unt ore -care Tufenu, fostu ispravnicu la Rusii de vede, se
presintainteua di la Tudor inteua stare vrednica de plansti:
fussesse jefuitu si batutti rea de care Panduri, in catti a-
bia flu sapasse de la marte fiult seti ; si veni-se tree
dille pe josu, nemancatu si mai goal. Tudor, dupe ce
ordona sela ospeteze, illti plimba prin tabard ca se vada
decd cum-va cunasce pe vre-unul din aces Panduri cari
'la jefuisserd ; cad pe fie care di veniati cette de Panduri
cu capitanii lor, pe candu alti Panduri erat trimisi in
differite localitati, pentru differite trebuinte. Tufenu nu
cunoscu pe nimeni; atunci Tudor aduna pe Panduri, si
le tinu unti cuventa in care le arata ca ellil s'a scu-
latu pentru dreptate, nu pentru plesca ; ca jafurile for
vor avea triste urmari pentru terra; si ca e hotaritti a
pedepsi fara crutare pe on -cine ar mai indrasni sa fur'e
macar un uou de la cineva.
Apoi Tudor ordona se faca Tufenului un rindu de
haine, cu cheltuela sa ; si dette si un revasu in care
dicea ca on cine, de oil ce nernd ar fi, s'ar indrasni sa se
attinga de Tufenu, va respunde cu capul seri. Tufenu
lipi acellu rivasa in porta caselor selle ; si fu nesupiratti
de nimenT, pena la intrarea Turcilor in Bucuresci 3).
In alter di, intrandti episcopulu Ilarion in camera lui

') D. Nicolae Popescu de la Museteti.

3) Mernoriult set, Romanulu No. 304 pe 62.
3) D. Nicolae Pepescu de la lguetescl.
 219

Tudor, acesta ridica velinta ce acoperea patulu, i 'I' a-

rata cadavrul until capitan de arnauti, a nume Ghencea.
Pe langa jafurile ce comissesse, acesta se aratasse si re-
bellu ordinilor lui Tudor. Ent fussesse adus in ferre toc-
mai din districtul Valcea, unde facusse acelle neorandueli.
Crudule !i dise Ilarion spaimentatti. N'o se ince-
tezi uä. data cu assemenea omoruri ? phi prevestesca ca
aceste omoruri o se -'ti rapuie capulu.
'TTa m mai spusu, popo, ca hotomanii 4tia astfel tre-
buescu resplatiti, cad imi strica toff.' rostul planulul met,
i eu nu pociti se 'I ingadui a face ce facu zavergii. lui
Ipsilanti ; pe Mine me dOre inima de terra; poruncile melle
trebuescu indephnite; si cei vinovatl trebuesca pedepsiti,
ca se nu se dica §i de mine ce dice lumea de Ipsilanti,
ca de frica nu pedepsete ellti p'ai lui; d'aceea zavergii
lui facti Cate audY, cad n'ati tema de nimenT l).
Cu tote astea, Dumitru Catellti din Cerneti (care trae.5te)
unul din Capitanii de Panduri din Ostea lui Tudor, assi-
gura ca. Tudor avea un tribunal militarti , compusu din
Hagi-Prodan, Makedonski , Cretescu Si Cacaleteanu, in
judecata carora dedea pe ArnautiT si Panduril cei vi-
novati. Tot Dumitru Calellu, Intrebatil find. despre tra-
darea de la Gole. ci , la care dicea cal a participate Si
densulti, se scusa ca. Tudor incepusse a omori pe capi-
tani lard judecata ; de unde se intellege, ca sae acellu
tribunalti era pro forma , sae ca era partialti ; ceea ce

') D. P. Poenaru.D. Zaharia Boerescu, fosta profesore la seminarul de la

Curtea de ArgeO, raportea unt faptu analogu, care dice cd i s'a relatatt de
un intimt al lui Ilarion.
Inteul di Tudor, pe and se Oa la Cotroceni, intieba pe Ilarion:
Ce e de facutt, popo, and se impute sarea ?
Ilarion, care nu intelesse sensulu acestor cuvinte, nu sett; ce se respunda;
atunci Tudor, ridicandu velinca patului, i arb.ta sub -pate cadavrul unlit preotu
Eaca sarea norodului, imputita! I 4isse Tudor.
Dar asta ce vina a mai ficut? intreba Ilarion, spaimentatt.
Vina mare, popo, daa am fosta silitu se-'111 tait, respunse Tudor infuriate,
fare a voi sa se esplice.
..kccstfi faptu fit credeint adeveratt, dupd ate cunOscemil despre Tudor.
 220 --
sili pe Tudor a se face singuru si judicatora si esecutoru,
chiar pentru apitanii set.
Inteu'd cli, la Cotroceni, pe canda Tudor conversa dupa
masa. cu Ilarion si cu Geni despre multe, intre alte fapte
d'alle lui Tudor din timpulu resbellului russo-turca, narra
si urmatorult faptu caracteristica, care a remast tiparitt
in memoria locuitoriloru din Mehedinti.
nEram in gona unor hoti, cari avet de cdpitani duoi
popi, cari popi savirs6a crudimi turcesci.
nPopossissem la unu sata.; cand Plaiesii imi addusera
legati pe cei duoi hotomani de popi, cari eraa tocmai
din acellu sate.
Incepuiti sa'i dojenescu, spuindu-le ceea ce trebuia
77

sa le dice; iar unulu din el', obrasnicu, imi respunse cu

semetie : ncd are cine sa 'la dojenesca pe ellu; ca Epis-
copula e stapinula lui; ca numai Episcopulu 1114 pate
77

2,pedepsi; iar ea. sa 'mi vada de treba mea; sa. 'mi sta.-
npinescti Pandurii mei, cari sunt mai ref decal telharii."
Poruncit atunci la cati-va sateni sa faca ua gropa la
spatele altarului; cand grOpa fu gata, clisseia ,acellui
telhara de popi :

7,1 Tn acea casa 'a lui Dumneclea, of citit-tu poporanilor

71
tei santa evanghelie, care ()lice ca preotii sunt urmasif
77
apostolilor, sunt sarea pamentului sunt lumina norodului,
sunt pastorii turmei, cari suffletult isf punt pentru ei;
77
iar tu, hotomanule, dupa faptele talle nelegiuite nu mai
77
esci vrednicu a fi pastorul turmei; o sa to ingropa dera.
la spatele altarului, ca popii ce o vedea grcipa to sa
nu mai faca" ca tine."
Dupd ce illa impuscaia, poruncia de batu pe celaltu
popi pang ilu ommoraill si p'acella ; si 'I am aruncata
p'aminduoi in grapd.
Apoi poruncia. de 'mi facu ua ciorba de iepure; s'am
mancatu cu asa poftd, ca catii oiu tr d n'oiu uita acea
ciorba!" ') Eata una actu de cruclime a la Tepesa.
') D. Nicolae Popescu de la urtescl D. Rupturenu, vec7iiu professorit
din Severin, 'mi a ielatatii unit faptii analogu; pOte e tot acesta metamorfosatit.
 - '2 2 1 --
Tudor , care servisse in &tea rusesca, si se incredin-
tasse ca numai prin discipline, basata pe subordina-
;iunea passive, Rusii erad superiors Turcilor, Tudor credea
ca pbte introduce acea discipline si in &tea lui ; dar
perdu din vedere ca. Pandurii nu se putRi compara cu
soldatii rusi : pe cand acestia erad nisce marine, sclavi fare
voinca, aceia, victime alle tiranieT, eraii fir ar muntilor, cars a-
lergau de bung voe la trombica invierii, gata a-si versa san-
gele pentru patrie si libertate ; dar pang atunci, credal' es, ca
trebue , in puterea flintei, sa profite de acea occasiune
spre a se ,despagubi de la jefuitori,' sad a resbuna pe fratele
sad. de averea luata cu sila de Zapciu si de arendasd, in
puterea biciului ; apoi, in lipsa de plata regulate, es mar
creclea ca le era permisa a lua prisosuld de la cel bo-
gati; in fine, credea ca acdm era vremea a se imbogati,
stringend si es bans albi pentru Slille negre.
In fa.6a atator inamicT, de care avea sa se terra, Turd,
Greci, Bulgari si Ciocol, Tudor trebuia sa menajede cel
pucin pe Capitani; ceea ce n'a facut ; astfel ca instinctuld
de conservare ad silit p'aceT capitani a preda pe Tudor
in mina lui Ipsilanti.
 CAPITOLU XXV.

Tare II trech Dunirea, si Tudor parasesce Capita la.

Cu pucine cline inainte de intrarea Turcilor in terra,

Sava, prin indemnulti Mitropolituld, si dupe staruinta luT
Tudor, se decisse a deserta mondstirile ce occupa (An-
timul, Radu -Voda, Michai-Vodd si Mitropolia), ca sa evite
ud luptd fait. folosu : cad Tudor era hotdritti a intrebuinta
forta pentru acesta, in caclil de oppunere din partea
lui $ava.
Tudor occupa indata. cu Pandurii sei acelle Mandstiri ;
iar Sava 41 concentrd o5tirea sa in hanurile din Serban-
Voda si dela sf. Gheorghe ').
In Oioa de 8 Maki, dup. ce facurd sfe.tanie la Mi-
tropolie , ridicard si Tudor Si Sava steagulu libertdtii,
dupe esemplulu Eteristilorti. Steagulu lui Tudor l'am
descrisu in Cap. XX ; iar allu lui Sava era albu, avend
pe dansulit zug-ravitil rastignirea luT Christie ; 5i fall
nici ua inscriptie 2).
Ce sili pe Tudor la acesta ? Negresitu intrarea Tur-

I I) Filimon, op. cit. vol. IL pag. 154.

2) ldem pag. 156 Fotino, pag. Ht. Acesta fapta revolutionara din
partea lui Sava surprinse forte mutt pe Iocuitorii din, Bucuresci, mai alesu pe
Boierl, earl '1A credeaft represintantul ordinii legale. La acesta BA sill atatu
indemnul Eteri,tilor d'a se pronuncia, cum ai vestea despre intrarea Turcilor
In ;errA.
 223

ciloru in terra, ca inamici. Pe la finele lui Aprilie, Tudor

priimisse u0, scris6re de la Solomon prin care '1 vestia
impresiunea ce a facut asupra Pandurilorti m6rtea Patriar-
hulul; acesta revoltasse pe Panduri contra Turcilor, si ho-
ta'rasera a se bate cu dansii in cadu d'a trece armati
pe pamantulli terrei ; mai vestea Solomon lul Tudor ca Turcii
de la Adacale, de la Cladova, de la Vidinu, de la Rahova
si de la Nicopoli trecussera Dunarea, si se indreptati
spre Craiova; si ca alai Turci neregulati treceatt hotesce
de la Ostrovu in Mehedinti, si jefuiau casele Pandurilor,
nindti chiar pe pdrintii lor. Solomon trimissese acolo 200 de
Panduri, sub Capitani Vasile Crapatu si Dumitru Busteanu,
cars isbindu pe Turci noptea fara veste la satulti Bucura,
omorisera cati-va din ei, iar Panduril, perd6nd numal pa-
tru, se inturnasera la Monastirea Jitianu ; in fine arata
ca tabara turc6sca a sositti pang la satul Cioroiu , dis-
tanta tree postii de Craiova ; ca.' de acolo se indrept6sa
spre Craiova ; si ca, neavendtt o; tire _ indestula, ellt se
trage la Cozia ; iar respunsulti sa-la trimita Tudor lul
Solomon la Ramniculti-Valcii ').
In urma atatorti probe de fidelitate si de devotamentit
din partea terrii Care Porta, Tudor ton nu putea crede
ca Turcii infra in terra ca neamici ai Romanilor, ci nu
mai aT Grecilorti ; scirile insa priimite de la Solomon illu
incredintara ca TurCii sunt ostill Romanilor 2).
Cu cate-va cille inainte de priimirea acestei sciri, Tudor
se intelessesse cu Sava ca sa un?',sca fortele for spre a
lupta .impreund contra Turciloru, chiar in marginea Bu-
curescilorti ; dar se incredinta indata, prin 6meni credin-
ciosi, si dupa apucaturele lui Sava, ca scopula acestuia
era d'a-'10. trada Turciloru, ea si pe Ipsilanti, ins,;elandu'-

l) i3iog,rafia lui Solomon, pag. 8 §i 19.

2) Laurencon dice (pag. 91) ci Udrisla, acestti Geniis r8S a11u revolMiunii
romanesci gi grecesci, assicura pe toti ci Turciilnu vinil; §i n'anuMa sosirea for
dccat atunci cand ei se apropian de Bucuresci, din care causi multi cadura
victime a furiel Turciloru.
 2131

p'amandoi cu fag-,dduele zadarnice. Tudor hotdri sa lu-

crese singur, dupd cum ilia vor povatui imprejurdrile 1).
Sava pardsi Capita la inaintea plecaril lui Tudor, in-
tdrindu-se provisorit in Monastirele Mdrcuta si Plumbuita ;
dar lass in Bucuresci destui paznici pentru a apara de
jafurile panduriloru Monastirele sf. Gheorghe si Serban-
Vodd, unde se aflati addpostiti multi locuitori cu fami-
liele si averile lorti. Cu tote ordinele severe ale lui Tudor,
cu tote pildele ce facusse, omorandu pe hotomani, Pan-
durii, inainte de plecarea for de la Cotroceni, luard arme
5i cai on de unde puturd gdssi; insusi proprietarii le
didRi de buns \Toe, ea sd-'si scape viata. Er se incer,
card a jefui chiar mondstirile Serban-Vodd sl sf. Gheorghe-
dar furl impedicati de arndutii lul Sava 2).
Cu tottt entusiasmula pandurilorti pentru libertate, cu
tots ura for contra Turciloru, cu tote intdririle de la
Cotroceni i positia strategics a cellord lalte Mondstiri
din Capitals, unde avea concentrate ostirea, Tudor
intelesse cd lupta cu Turcii langd Bucuresci putea fi
fatald Capitalei, pe care o espunea la foculti si la sabia
Turciloru; hotari dar a se retrage in Monastirele de
peste Oita, uncle ern mar siguru de reusita ; amand insd
plecarea pans la, appropierea Turciloru de Bucuresci,
pate cu scopil a aria de la densii prin scrisori care avea
sa fie in deiinitiv linia for de conduits, atatti in privinca
Grccilor cat si a Romanilorti.
La r3 Maid Tudor priimi scire ca. Turcii de la Silistra
sosisserd la CYJilesci; iar la 14, ca cei de la Giurgiu
inaintasiera pan' is Copaceni ; Tudora incepu atunci a
se pregati de plecare.
Plecarea lui Tudor si apropierea Turciloru ingrijird
forte multut po-porulti din capitals ; multi din locuitori se
addpostird prin Monastirele vecine , si mai ales pe la
consulaturi 3).
') Filimon, vol. II. pag. 157.
2) Filimon, vol. II, p'g. 158.
3) Idem, pag. )58.
 X25

Tota in dioa de 13, Tudor, liberand pe boieri din

arestulti de la Belvedere, ii pusse sä, subscrie un protestu
catre potentatiT de la Laibah contra incalcarii territorului
romana de cdtre Turd, si mai allesa contra jafurilorti
si ucciderilorri alharesci alle Eteric,itilora ; end ruga pe
membrii congresului a lua in consideratie legitimele cerert
alle poporulul, si a face sä, se realisese dreptele lor do-
rinte, spre a se evita ua noua resccila pe viitorti ').
Cu presintarea acestui protestu la congresulu de la
Laibah fury. insarcinati Geni, Ilarion si D. P. Poenaru.
Despartinduse de Boieri, Tudor le disse : D-v. treceti
acum in Statele Austriei; cad eu trecti peste Oltu, cu
ton, adunarea norodu`lui., ca se me intaxescil In Mona-
stirele ce le-am umplutu cu zaherelle gi cu Panduri ; si
nadajduesa., cu ajutorul lui Dumnedeu, se me tiu acolo
multa vreme, ca in niste cetaiti, pang sand voiu sili pe
Turd se dea terrei d.repturile si privilegiele ce norodult
le-a cerutit prin mine de la Inalta Porta. Umblati sa-
natosi ! D-Slew sa ye lu,ninese ca sa iubiti terra cu caldura.
Nu incetati si din Brasiovti a lucra pentru dobandirea
sfinteloru drepturi alle patriei nostre" 2).
La despartirea lui Ilarion de Tudor, pe candu coborait
scara aminduoi de many., Tudor disse lui Ilarion :
Vet' da sema la Durnned.eu Ca nu m'ai lasatu sa taitt
pe cainii astia de Ciocoii! Macar dece din ei asi fi voit
sa '1 trimita umpluci cu paie ca plocon pe la imparatii !"

I) D. Petre Poenaru. Despre acellil protestu ne assigarl Si D. Simion

Romanov, batilna ca de 70 de ant (ce are domiciliula in Buculqc1, strada
Coltii) care la 1821 figura ca Mavrofor in (:)tirea lui Ipsilanti. Clad Tudor a
fosta addusu la Targov4te de Arnautil lui Capitana Iordake ca sl 'la taie, D.
Simion. Romanov se alb. scriitoru in cancelaria de Indestulare a (Orli grece§ti,
alt caria ,efiL era Somaki, unit litterator distinsa. Acesta presinto D -luI Ro-
manov 1.16, chortle, scrisa in limbs romanl, §i gAsiti asupra lui Tudor, ca s'o
traduca In limba grecesca. Era conceptulu protestului trimist de Tudor la
Laibah, qi in care se descria cu culoil negre crudimile Eter4tilor, crudimi re-
voltotore, Intre care era i acesta: ca Eteristii smulgeau copii de la sanul ma-
meloru lore, II aruncat in sust, §i 'I prindeati in iataganele lore.
2) D. P. Poenaru.
15
 226

Vei vedea ce vor face cainii hastia, pe urmd, cand le-or

veni loru bine ! Tine minte vorba mea; daca vel trai. Dar
tutu am omoratil vr'o septe Lupi . .
Prea reti ai facutu, Arhon Slugerg ! Omulu nu
trebue sa ridice viacd de °mil! S'apoi amu mai
spusu cine, scote sabia, de sabie va peri. Fugi mai bine
si Dumnea-ta ; ca vor sa to onimcire Grecii, cnm au vrutti
sa me °more si pe mine 1).
Las 'se me oniore , d'or fi ei mai tar!. Sunt
Romani", nu sunt Ciocoiu se dosescu.
E! popo! De cdnd m'am imbrdcatil cu cama$ea mortii,
in tot minutulti asteptu m6rtea
Apoi cei doui amid intimi se imbrdtiseard si se despdr-
tird ; ei nu se mai intalnird de cat pote in patria spiritelora!
Ilarion, care era stabu de inima, lacramsa" ; si disse D-lui
N. Popescu, care '1U insotia irr esilitt: Mare 01111-1 va
pierde terra, de 'in vor ommori Greek!" Tar in emigratie,
dicea adesea Ilarion : Ret" am facutil, Nicolditd, de
n'am l'asatti pe Tudor sa taie pe Gocol! Maine l'ar span-
dura, de le-ar cadea in /nand! Dar acum e fardit !" 2)
Tudor dette Boieriloru spre pacia" 5o de Panduri cu
-mu capitanti de incredere, ca sa'i insotiascd pang la
hotarulu Austria Boierii plecard insotiti de Ilarion, de
Geani si de D. Petre Poenaru. El mai aveaii pentru pada
loru vr'o 20 de Arnaud, sub comanda lui Buluc-Basa So-
tir, plait): din pungele lord.
La plecarea Boerilor, Capitanul ce 'I conducea priimi
ordinu secrett" de la Tudor a 'i conduce la Monastirea
Cozia, nu la Brasovii, voind a se servi s'acolo de dansii
cum se servisse in timpul sederii selle in Bucuresci; s'a'i
impedica cu modul acesta a lucra contra intereselor po-
porului.
Boierii, afland pe drumu acesta hotarare a lui Tudor,
') D. N. Popescu de la Muletesci assigura ca Grecil 'I ar fi propusit odat'i sa
otravesca pe Dation 1n cafea.
Idem.
 227

se intristard forte mult ; si ved:e'nd ca nici rugaciunile

nici banii nu pot indupleca pe capitanul de Panduri, se
rugara de MiLropolit a interveni prea santia sa.
Mitropolitul .fu silita a intrebuinca anatema 1) .contra
acelut capitan, spre alit putea indrupleca ca se conduces
pe boieri pang la truntaria Austriei 2).
Dar abia scapard de Pandurii lui Tudor, si dettera
peste Arndutii lui Ipsilanti.
Ipsilanti, insciintandu-se despre plecarea Boierilor, or-
dona arbistratigului Duca, ce se afla la Ploesci, se alerge
indata dupe dansii si sa 'I 'aduca la Targoviste, ,cu scopti
d'a se servi si Ipsilanti de Boeri dupe cum se serviss e Tu-
dor, pentru inlesnirea cellor necessaril ostirit selle.
Dlca le esi ina.inte la Campina. Boerii.se spaimantard,
cu atatu mat multi ca nu se p'uteu opune luT Duca, care
avea, intreiti osta5.1: de cata dansii; se cotisard dar cu totii,
si rescurnparard cu bane libertatea lor.
Ipsilanti, inteud epistola care Duca, cu data din 17
Main, imputes aspru lui Duca ac6std conduita, obser-
vandu'i ea trebuia sa esecute ordinul sea, sari sa astepte
ordin ulterior ; iar nu sa liberecle pe Boeri, cart 'I ar fi fostu
de mare ajutor; dAr ce e mai gray, prin conduita sa ellu
speriasse pe Ploesteni, cart se rdspandird in tote partile, pier-
cJand astfeliu Ipsilanti folOsele ce putea trage de la dansii 3).
Abia sositi in Brasov, Boerii. primesca stirea despre
mOrtea lui Tudor ; astfelu cei trimisi din partea terei la
Laibah se opresc in Brasoya, dinpreuna cu companionir
for de druma.
La i 5 Maul, pleca .si Tudor de la Cotrocent cu tad
ostirea sa, compusa din 5 tunuri, vr'o 4ocio Panduri ar-
matI, si 500 Bulgari calari sub comanda lui Prodan si
Makedonski ; si multe carre cu provisiuni, cu familiile Bul-

%) Blesternul arhierescu avea p'atunci in Romania efectul ce avea in mediul evil

escornunicanea din partea Papilor:
2) D. P. Poenaru.
3) Filimon pag. 159.
 - 228 -
garilor, si cu diferite unelte pentru resbel. Tudor se in-
drepta spre Pitesti, pe la Gaesci.
Drumul cel mai dreptu spre a merge peste Oltti era
pe la Serbanesci, adica pe drumul cel vechiu al postiei.
dintre Bucuresci si Slatina, pe unde si venisse Tudor cu
ostirea luT, si pe unde nu avea se intimpine nice ud pie-
dica din partea Eteristilor ; a merge pe la Pitescl, unde
se afla avan-guarda luT Ipsilante, sub. comanda luT Cd-
pitan Iordake, era a se espune la o inc-aerare cu acesta;
Ce silisse dar pe Tudor se schi.mbe planul seu, d'a se in-
tari in mondstirile de peste Oltu, dupa cum anuntasse bo-
erilora, si d'acolo s. dictese conditiile selle Turcilor, cu
arma in many ?
Si Sava si Tudor furd jucaria luT Udriski, care voia
seji per4.
Prin mijlocirea luT Udriski, Tudor intra se vede in co-
respondinta cu Kehaia Bey, pe candtia cesta se aprdpiade
Bucuresci ; si consimti a urma planul trasti de Udriski:
adica, Tudor sa lovesca avan-garda ostirii lul Ipsilanti
de la Pite:;-iti, pe cand Sava cu Turcil vorti lovi corpul
ostirii grecesci de la Tergoviste, puind ast-feiti pe Ipsi-
lante intre doue focurl. Ua datat erra curatita de Ete-
risti, Porta promittea acordarea tuturor cererilor Roma-
nilorti.
Udriski promitea lul Sava domnia terei pentru Calimah ;
si lui Tudor, tronul terril cu vechea et' autonomic.
Si Sava si Tudor cdclura iii cursa: intinsd de Udriski :
Tudor, nu credem pentru ca sa se faca Domn, ci ca sa
scape terra de robia turcesca.", si sa- pota dobandi Ro-
mani drepturile loru, lard vdrsare de singe, creclu ca e
in interesul terrii a se uni cu Turcil contra Grecilor : a
curati adica terra de acesti aspect' periculosi, cart', in curs
de un seculu, fusesserd flagelula Romanier, si Carr, chiar
acum, causassera terrii atatea durerl, si provocasserA in-
vasiunea turcesca.
 2 )9

Din parte'f, Sava, care cunostea prin Udriski tote a-

cestea, si voia a se scapa de Tudor, singura piedica la ur-
carea pe tron a lui Calimahu, comunica lui Ipsilanti, la
6 Maiti, scopul lui Tudor : ca adica ellli inaintesd spre
Pitesci cu scop d'a pune pe Ipsilanti intre doue focuri, in-
tre Pandurii lui Tudor si Turcii lui Kehaia-BeT; si 'T si tri-.
mise 400 de Arndud spre a inlesni lui Capit an Iordake
prinderea lui Tudor.
Dupe aceea pleca si ellu la Tergoviste cu restul ar-
ndutilor, si insotit de Buluc-basa Ghencea, de Mihale si
de Tufecci-basa, cu arnauti lorti. ') Sava insd trdda si pe
Tudor si pe Ipsilanti, urmand orbeste consiliele lui U-
driski 2).
n diva de 16 Maip, Boierii rdmasi in Bucuresci, din
preund cu Baltdreulti, ca din partea comersarrtilor, si
cu Udriski, esira _inaintea lui Kehaia-Bei. la satul Cate-
lulu 3), unde tdbarasse cu corpulti seu de ostire.
Dupes ce Boerir si comersantil facurd actu de supunere
care Pasa de la Silistra, assigurard cu vieta for despre li-
nistea locuitorilor ; iar Kehaia-Bey 'T primi cu bund,voinp,
promitendu-le protectiunea sa, si incredintandu'i ca are or-
ding a protege pe supusii credinciosi Portii, fiind tri-
misti numai contra apostatilor 4); apoi le ordond a se in-
turna linistiti in Bucuresci, s'a ingriji pentru zahereoa
ostirii impdrAtesci si pentru conacele ei, cad a douac,I
are sa intre in Bucuresci.

) I-Minion, vol. II, pag. 6i Tricupi, vol. I, pag. 157 Fotino, pag 161
3) Laurel-Icon, pag. 162.
3) Altil clict O. la Dude§tl. Vecli Darzenu, Trornpeta No. 662.
4) Prin urmare si contra Romtmilcr, case se sculassera 3i el cu annele.
 CAPITOLU XXVI.

Tudor pure la ineercare vitejia Panduriloril ').

pioa de 15 Maiu fu hotdritd de Tudor pentru pornirea

sa peste Oltu. Era Duminica. Dupd terminarea servi-
ciului divina, care se tinu is 1\ilitropolie, se sfintird ste-
gurile 2); si &tea se prepares de plecare.
Cotta de Bulgari de sub comanda luI Prodan Si Make-
donski, care stationa in BucurescT, veni si ea la Cotroceni
dupes amiacli, ,unde se uni cu corpulu o. tirii Jur Tudor.
Carrele cu munitiuni, cu bagaje, cu provisiuni Si cu fa-
miliile Bulgariloru se porniSserd inainte, de diminetd.
In capitolulu precedent-it am ardtatti ca causa retrageriI
lui Tudor de la Cotrocent fu necredinta lui Sava, si
.

temerea arderii capitalei de care Turd ; peste Oltu,

Tudor spera ca va putea lupta mar cu succesu in Mo-
:nastirile intdrite si aprovisionate, in caciti cdnda Turcir
n'ar satisface legitimile cereri alle poporului. Una dis-
curst, in sensulu acesta, tinu Tudor cqtirii selle in mo-
mentulu .de a pleca ; ellu termina clicandit: cd a sositti
timpulu luptel cu paganulti, daces acesta ar incepe lupta;

') Memoriulu lui Chiriak Popescu (ve41 Rotnetnut pe 186-2 No. -304 *i 317)
ne va servi de conductoril In narratiunea cellor trei capitole urmUdre..
2) Stegulu cello mare al lui Tudor, assigura D. Nicolae Popescu de la Mu-
§eteci, era zugravitii In Bucuresci cu maestue do un callugaru de la Antimu, ann-
me David, cal e lnvetasse pictura in Russia ; de nude se intelege c'avea done steguri.
 231.
ca vitejia si entusiasmul Panduriloril le assigurd biruinta,-
mai allestt ca Turcli dupd atunci nu erati ca cei din res-
bellulti din urind d'intre Russia cu Turcia, Ia care res-
bent" luasserd parte multi din ostenii ce se aflati admit"
sub stindardulu libertatii; in fine,, ca cu ajutorulii 1u
Dumnedeti, si cu voinicia Pandurilortl, ell(' sperd a birui
pe pagan(', care va dossi .rusinatti, ca in luptele de la
Cladova si Feteslam ').
Pe candil Tudor tinea Panduriloru assemenea discursti,
prin care '1 infuria contra Turcilorti, ell ('. correspondea
inteascunsa cu Tura: contra Eteristilora 2). Un assemenea
jocu era periculosa pentiu Tudor: 'cdci corespondinta sa
cu Chehaia-Bei, cadand in m'ana Grecilorti, fu arma cea
mai puternicd. .cu care Cdpitan Iordake attrasse pe cd-
pitanii de Panduri in partea sa, si lit putu lua la Qolesti
lard greutate din mijlocul ostirii selle..
Ostirea porni. dupd apussul sOrelui in directia Pitesci-
lorti. Inainte mergea pedestrimea, compusa de Panduri;
Ia mijlocti eraa tunurile; iar callarimea, sub comanda l'a
Prodan, Alesandru. si Machedonski, forma arriere-guarda.
Prima nOpte ostirea tabdri din collo de apa Ciorogirla.
Tudor allesse ud positiune favorabild Pentrd on -ce attacti
eventual(' din partea Greciloru sal a Turcilor; dette
singuru cuventula de ordine, pe care 'it" schimba in fie-
care nOpte; aseda ostirea in carrel, puindu la mijlocti
tunurile si carrele cu munitiuni si cu provisiu,ni; pusse sen-
tinelle affair): iMprejurulti taberei, in differite directiuni,
in distanta de un, patraru de orb ; la flancul(' pedestrimei
aseda callarimea si reserva; sentinellele se schimba(' re-
gulatu la fie-care duoe ore. Tudor, callare, insotita de
io osteni allesi, visitd, tabara tcites nciptea, spre a se in-
credinta daces ordinile selle se eSsecutd , si spre a fi
desteptti in cacti" de vr'un attacti fard veste din partea

') Ve41 Nota No. LXVItI.

2) Memoriu 1u1 Chinal: Popescu (fimndraut No. 307).
 - 232 -
inamiculut Ellu dorrnia numai dioa, candt repausa ostirea ;
si attunci, multu doue set trei ore.
In reversatulu diorilort, se dette semnalult de plecare
prin descarcarea unui tunt , si prin batterea tobelort,
urmanda aceeasf ordine de marst ca in dioa precedents.
La amiadi .ostirea se opri la Bolintinul din valle. Aci
Tudor intrebuinta ua stratagems militara, cu scopt d'a
deprinde pe ostasi cu attacurile fara veste, si d'a putea
deosebi pe cei fricosi de cei inimost dandt ast-felt d'ud
parte pe cei d'anteit, ca se nu adduca incurcatura in
lupta, si insarcinanduii cu pada proviantului si a munitiunii.
Pe candu dar ostirea repausa de amiadt la Bolintinul
din valle, Tudor ordona in secrett unui terant, ca se
vie repede in tabard, si so spuie ca trei mil' de Turd,
din cei sositi la Bucuresd, s'au luatu in gong dupa ostirea
romanesca ; si c'ar fi aflatu ca alti trei mil' de Turd,
din cei sositr la Giurgiu, au pornitu si ei, pe alts calle,
tau in gOna lui. Tudor, cu scopu de a-'1' taia drumult,
si a-'1u pune intre doue focuri.
Pe d'alta parte, Tudor ordona. capitanului Simeon si
lui Buluc-basa Ion Vanciu, ce faceat parte din avan-
guarda ostirit ca se is zoo callareti si sa se departede
de tabara in directia Bucurescilort, oprindu-se inteunt
ion ascunst, unde sa. Se lege la capt cu turbanuri tur-
cesd; ,poi, astfelu strevestitt sa se arate ostirif in de-
partare dee ua fuga mare de calk'.
In fine ordona unui altu satent a se imbraca in vest-
minte de cersetort, si a spiona sentinellele in privinta
numeruluT ostiriT; apot addust de sentinelle inaintea lui
Tudor, dupa ordinele ce aveat, ellu spusse ceea ce era in-
vatatt se arate sicellu 1 altu satent.
Sentinella la care se- adressa acestt terranu, banuindu'l
de spion turcesct, ilu adusse inaintea lui Tudor. Acesta
ilu intreba cu asprime, in auclulu tutulor : de unde vine ?
Si unde merge ? si ce cauta a ispiti pe osteni ?" TOrranulu
respunse, dupa cum era invatatil :
 233

Santa trimisti de Turcii tabdriti langd Bucuresci ca

se aflu unde esti cu ordia dumitalle, si cati ostenT al' ;
si apoi se me intorcti lute ca se le dual respunsulu.
Alti trei iscoditori s'au pornitu d'ua data cu mine pentru
aceeasi trebd, pe altd calle ; iard 3000 de Turd de la
Bucuresci, Si .a1ti 3000 de la Giurgiu, au pornitu ca se
to pule la mijlocii. Tudor se prefacu ca se tulburd ;
incallecd callul, dette ordine sa se adune tot' ostenii, si
le tinu un discursa in sensula cellui pronuntata in dioa
pornirii selle de la Cotroceni ; si terming astfelti :
n Vom birui negresitu pe vrdjmasi, ca la Cladova si
la Feteslam ; Si va remanea numele nostru neuitatti la alte
nemuri si la copii nostril : cdci acesta luptd este sfinta,
77

nde vreme ce privesce la dobandirea drepturilor terril

nostre. Iarbd de puscd avem , tunuri bune avemt ; si
77

17
voinicia I 4 I).
Tudor asedd apoi ostirea in ordine de batae, luand
ud positiune favorabild ; si tunarii stat gata cu fitilurile
apprinse ; ells trimisse 400 cdllareti in departare d'un
carte d'ord de tabard, din car)." zoo in directia Bucu-
rescilor, si zoo in directia Giurgiului, pe unde se credea
ca vinu Turcii ; si le dette ordinti ca, intalnindu avan-
guarda Turcilor, se nu dosescd", on care ar fi numerulti
for ; ci luptdnduse cu (latish', sa se retragd incetti spre
ostirea romanesca , pang in departare de ud batae de
puscd, cdndti atunci sa se repedd fie-care la postul set.
Cel zoo cdlldreti, cari se indreptasserd spre drumulti
Giurgiului, intdlnird pe cel doue sute de panduri stre-
vestiti ca Turcii; si descarcand in el de departe puscile
lor, incepurd a se retrage incetti spre ostirea rom5.'nd,
dupd ordinul ce priimissera dela Tudor.
Pandurii ce erati strevestiti ca Turcii inaintard incett
spre armata romand, asedatd in ordine de batae ; Tudor
dette atunci semnalulti luptei, ordonand pedestrimei a

') Chiriac Popescu, (Rontiinul No. 304, din 1862).

 - `3,1 -
sta pe locu imprejurulu tunurilor, asteptand apprQpierea
inamlcului.. In ininutulb. cand Ostea astepta ordinul de
incaerare, Tudor ordona tunarilor se stinga fitilurile ; cad'
a bag-at-1 de s6na, clisse ellti, ca acei cart villa asupra-le
nu sunt vrajinasi, ci Romani din avan-guarda ostirii selle ;
si ca 'din gresela era sa se ommare crestini cu crestini.
Assemenea stratageme repeta Tudor in mai multe rin-
duri, atat noptea catit si clioa, in celle patru clille de
druma ce fa.'cu ostirea sa de la Cotroceni la Golesti.
 CAPITOLU XXVII.

Simptome de rebeliune.

Din cliva Cana Tudor tidied stegulu revolutiunii, ellu

,nu incetd a recomanda otenilorti seT respectu la pro-
prietate si supunere la ordinele selle, facendu'i a intelege
ca ostirea cea mai vitad, lard disciplina, este invinsa.,
ori care ar fi numerulu ei; si adducea essemplu pe Mus-
calif si pe Pandurii din resbelulu din urina" turco-russil,
in care cette marl de Turd nedisciplinati fusessera it franti
de unit mimerti mica de Cazac! si de Pandurl, car! ascultau
orbete de ordinele Capilor loru; pentru acestii cuventu,
. Tudor pedepsia aspru pe eel ce cutesat a rapi averea
altora, Mai alesU averea satenilorti.
Ella le clicea adessea: assemenea jafuri din partea u-
nora osta5i attragti asupra-le urgia lul D-clew. Noi nu
ne-am sculatu se rapimu averea fratiloru nostril, ci s'o
77

na.O.rama improtiva pradatorilorti, dupa cum ne-am legato

grin jurdmentti. Noi ne-am plansti si cdtre Turcia si cdtre
"Russia improtiva acelora ce ne -au jefuitti, pentru care
pricing ne-am si ridicatu cu arma ea sa.". scapamu de a-
77
celle jafurr, i sa dobandimu drepturile nostre celle veal",
n cdlcate de strein!; apoi tocmai noi sa cla.mu pada. de
assemenea jafuri? Ve mai clicti si de asta data,, ca, dacd
rs'o mai tangui vr'una cretinti pentru cella mai mica
 lucru ce s'ar lua de voi cu sila, acellu jafuitora cu mOrte va
fi pedepsitu; cad, prin asemenea fapte nelegiuite, dam
nprilejti vrdsmasilorti se ne rasboesca ca talhari; iara Sul-
71
tanul nu va lua in semi plangerile nOstre ; si numai
71
Cana. nu vom capata cu voie-bunk, aceste drepturi, a-
n tunci ne vom lupta voiniceste ca sa le cdpatdma cu sa-
bia. Am hotaratu, fratilorti, se perim mai bine dupe fata
npamentului, de catit se remanemu dupe cum am fostil.
npend aci ; iaru drept_rile nOstre nu le vomu putea cd-
npata daca vomit lnahni pe fratii nostril, cari ne ajutd
in lupta acesta, cu carrele si cu bucatele loru; apoi si tote
nemurile ne vloru °Carl, candu volu afla ca not singuri,
ncari ne-amt.1 sculatu pentru dreptate, jefuimu pe fratii
nostril; si cu ereptti cuventu vom fi de Omeni uriti, si
,,de D-deti urg-isiti. Se ne purtamti dar cinstitt4 fratilort.,
Idaca vremti se biruimil pe vrasmasi, sa dobandimti drep-
nturile terii, sa avemii odihna pentru totu- d'auna, si sa
fiipti sraviti de norOde ').
Dar cu tote consiliile parintesci si ordinele severe din
partea lui Tudor, multi dintre osteni se dedat la prade
si la neorandueli, ast -felu ca Tudor se vedea snit a '1 pe-
depsi, credandu ca cu asemenea esemple va putea im-
pune celor reu naraviti,
De la Bolintin pang la Gdesci, Tudor omori peste doue-
deci Panduri si Sarbi pentru furtisaguri, cum afirma. Cio-
ranu 2); iara Chiriac Popescu sustine ca 33 .ar fi omo-
rat% pe unii prin spanzuratOre, pe altii cu maciuca, ellu
insusi cu mana sa; si pe multi din ei, inaintea ostenilor 3).
Ion Dragulici din Cernovosani sustine, la randul seu,
C. pe cei mai putin vinovati II spanzura de suptiori, de
cracile arborilor, pe marginea drumului, atarnandu-le de
gate borfele furate; ierti Bulgarii 1111 Prodan si Mache-
doschi, cari veneat in urma ostirii, scaparl. pe cei span-
') Memoriu 1ui Chiriac Popescu (Romlnul No. 304, din 1862).
2) Opul citat. pag. 8o-81.
3) Kirialc Popescu Vedi Romhul No. 3o 'j din 1862,
 231

zurati, taindule funia ; din care causal acel Panduri le

pastra recunotinta.
La potia Carcinovu,, fiind slat a spanzura Si a1tT
Pandurr, tott pentru furtiagurl, Tudor' ceru de la Ca-
pitani incredintare in scrist ca nu se vor maT repeta a-
semenea prade din partea panduriloru ce comandat , Ca-
pitanii detera inscrisulu cerutt. de Tudor, afara de Ion
Oarca, Ghita Cutoiu, Iene Ienescu ') .5.i Ion Urdarenu ;
acestia se oppusera, respunzend lug Tudor ca el nu pot padi
crangul cu iepuril; Si ca Tudor n'are nevoie de inscrisul
lort, ca pate omori ellu §i fard inscrisul lor, candu o
vrea ellu 2).
Asemenea nesubordinare din partea unorti cdpitanY era
ua trista simptoma de rebeliune ; si de la rebeliune la
tradare. nu e de caul un past.
Tudor 41' stapani mania, asteptandit occasie favorabila
spre a pedepsi p'acestl rebell, pe carl Incepu a 'I" banui
ca complici aT hotomanilort. Bulgarilort, cari format
in o5tirea sa ua cangrena periculOsa, de care trebuia sa
se scape cu uä. oral maT 'nainte.
In diva de 17 Mait, pe la amiacli, pe cand c=tirea td-
barasse intre Gae§ti pi Carcinov, Tudor priimi ua scrisare
de la Capitan Iordache, care se afla Ir Pitesci, 5i in care
'lu vestea ca, de va Inainta spre Pitesci, ilu va lovi cu
Arnautii se.
lndignata d'acesta insolenta, Tudor citi scrisOrea in
audult tuturort ; 5i disse catre Capitanil sei:
V'am spusu In multe randuri, ca. Iordache me gonesce
71

in faca, si cugeta Mortea mea ; ellu trebue sa." fi prinsti

77

nscrisorile inelle cdtre Pap Diiulai, 5i pate 5i raSpinSli 171

rag aVeptaing la potia din urma. ED '10 amt scapatu
in casa mea din mainile Nemtilort, la trecerea lul din
terra nemtesca in terra sarbesca ; i in ion de multu-
rmita, vedeti cum inn: platesce ellu! Ce e de facutt cu
') Vera cu D. Ghip Ienescu de la Pitesci, fast deputatft.
Cioi anti, pug. 8i A costa o affirmi Dragulici,
 23d

71
omula acesta Spuneti, vol. N' suntema' de patru on
nmai tar' de cata densult, si avema si tunuri; cum cu-
t6za eln se 'mi scrie astfelu ? ')"
Consultandu-se apoi cu capitanii se', Tudor se decisse
sa stea cu ostirea. pe. ion ; si trimisse pe Machedonski si
si pe Alecsandru in carruciorn de postia la capitan Ior-
dache, ca sa. se intelega cu densulu in privinta, acesta;
dupa apusula sdrelui, ce' doui trimisi se inturnara cu
respunsu, ca capitan Iordache are grelle banuele despre
necredinta lul Tudor, si ca astepta la Golesci ca se se
esplice amanduoi.
Tudor avea si elu marl banueli contra lul Prodan si
Machedonski, ca a ru fi intelesT cu capitan Iordache 2); si
astepta occaclia favorabila ca sä. se scape de dansii, si de
to' Sarbii ce se afiaa respanditi prin monastiri 3).
La 18 Maiu,. Tudor tabara cu ostirea sa pe carnpia
de la Golesti, unde 'la astepta capitan Iordache si Far-
mache cu tota ceta for de Arnauti. Tudor asecid ostirea sa
in ordina de bataic pusse pedestrimea la mijloca, ,in
forma de carrea ; si in mijlocul carreului, tunurile; iar pe
Prodan, cu parte din calarime, la drepta ; si pe Make-
donski si Alexandru, la stanga pedestrimii, formanda ari
pile ostirii. Capitan Iordache aseclasse si ella pe ostenii
ILA iardsi pentru bataie : pusesse la dr6pta pe Farmache ;
in centru, pe Dimitrip si pe Vechiari; si la stanga se a-
') Chiriac Popescu (Romanul No. 307 pe 1862).
2) Fotino (pag. 128) suqine cl eel doul cap! al Bulgarilor jurasserl martea lui
Tudor, inainte de plecarea acestuia de la Cotroceni; si la pag. 122, adaogl:
Pax fi omortiii Insusl Prodan la Cotioceni, in jiva plec1rii salle, chid Tudor
a refusatft a da Bulgariloru lefurile loru, dace nu s'ar fi temut de &tea lul
"Tudor, care ar fi mtcellritu pe top Stu-Ulf." Asa dar Machedonslri si Prodan a-
manarft esecutarea planului lord pentru unt timpu mai favorabilft, asteptanci unft
pretestu seriosft, pc care '1 dete insusf Tudor la Golesti, dup1 cum vomft vedea.
3) Acosta o afirml si Solomon, in biografia sa (pag. 2o) cjicendft: La Ram-
nicft primit u3 scrisdre de la Tudor, ce 'mf cjicea sa via cu toci pandurif mei la
Golesti, gonind duprin mOnastiri pe Sirbi gi pe Greci, ca sh ramhie numal pan-
duril din ceata mea, ca sa ingiijesct de zaherelle,
 239

sesta ella in fata lug Prodan, partea cea mai tare a

ostirii lug Tudor, ')
Superioritatea numerului ostirii lug Tudor, si entusias-
muld PandurilQru, cad tragead singuri tunurile cu mai -
nele lord, nerabdatori a:se masura odata cu Arnautii can' II
sfida 2), facu pe Iordache a'si schimba planuld'; ellu pre-
simtia ca, in lupta deschisd, va fi invins ; prin urmare gasi ca
era mai prudently a'si ajunge scopulu prin tradare de catti
prin hipta ; cu moduld acesta nici nu espttnea pe ostenii
ser, de care avea ,nevoie in lupta cu Turcii : ceru dar ua
esplicatie lug Tudor, fata cu martori. 3) Tudor consimti;
si ambii capi se intalnira in fata ostirif lor, in departare
de ua batae de puscd, insotiti fie-care de cati-va osteni
allesi. Escorta fie-caruia din capi remasse la ua departare
de trei-deci de pas1 de fie-care, avanda puscile la ochi
pline, si Pandurii si Arnautii, si gata a face focd din
ambele parti, la celd mai mica semnd de tradare.
Tudor intreba pe capitan Iordache: ce '111 a slat a'i
trimite scrisarea ce o primisse in diva trecutd.", intre Ga-
esti si Carcinovd ? si pentru ce ii Impedica trecerea. peste
Oltd? Cdpitan Iordache '1 respunse: ca. Ipsilanti it banuiesce
ca lucresa inteascunsd cu Turcii contra Eteristilord ; si '1
ard.ta ua scrisare a lug Tudor catre Turd', prinsa d'und curies
eteristd. Tudor atunci ii esplica: ca plecarea sa de la Bucu-
resci a fostd provocata de necredinta lug Sava, care nu se
tinusse de. lagaduiald, d'a esi impreund cu ells inaintea
Turciloru, calcandu'i farce veste in tabara lord de la Du-
desti ; ci a dositd nOptea spre Targoviste ; prin urmare,
neputandd lupta singurtl contra Turcilord, in campy lu-
cid, fdra indestuld calarime, Si nevoind a primejdui lard
folosu si ostirea si Bucurescii, pe care Turcii in feria for
'). Laurencon Op. cit. pag. 162-163.
') Cioranult, pag. 82.
3) Cioranu, pag. 82.Kiriak Popescu, (Romanu No. 307) clice el numa1 Ma-

ched onsla a stat ca martorla intrevorbirea Capilor ; dera Raybaud sustine ca 9 capi-
tani, ceea ce nici Filimon (pag. c. 163-167) nici Laurencon pag. 163-168) nici
Fotino (1287-136) no mentioneacp despre acesta,
 240

tar fi data prada focului si jafului, a creduta ca este

mai bine a trece peste Olta ; si aci, unindu-se cu Eteristii,
sa lupte cu puteri unite contra Turcilora, cari, peste as-
teptarea lui, intrassera in terra cu cugeta vrajmasescti.
Cat pentru corespondinta sa cu Turcii, Tudor nu tagarlui
faptul; dar se apa'ra" dicand ca, din capulu locului, ellu s'a si-
lin a dobandi pe callea negotierilor drepturile reclamate
de poporu; dar ca nu va lasa artnele din m'aria pang
n'o dobandi ua iusurare sail imbunatatire pentru compa-
triotii sei; ca nici odata nu s'a gandita a.trada pe Greci;
dar ca Greet faceU mai bine daca trecea Dunarea ; ca.ci
acolo erau mai siguri de isb'anda ; si nici nu punea piedici
Romanilora ; cad Turcii, venindil ca sd'i gonesca. din Ro-
mania, nu putine nenorociri vor pricinui locuitorilor acestei
terri; in fine, ca, Grecii ar fi bine sä. treca Dunarea; si
fiind pdrasiti acolo de noroca, atunci se pota retrage in
Romania, unde Tudor le va putea procura unu asilil
sigurt. u
Capitan Iordache se prefacu ca crede ce 'i spune Tu-
dor ; ri intinse mana, se sarutara, si jurard din nal credinta
si iubire ; si se hotara a se opri Tudor la Golesci, ca sa
astepte aci intrunirea ostirii selle cu a Eteristilort.
Tudor ordona atunci Polcovnicului Enache CacaleOnu,
seful tunarilor, sa descarce tunula. cell mare, in semn
de pace si infratire ; si inchin'andu-se,' dupe obiceia, ste-
gurile ambelora ostiri, fraternisara si ostenii din ambele
tabere, dupa egemplula capilora lore ; si descarcara in
vintd armele lora spre semnd de unire 1).
Ostea lui Tudor tabard. dupa aceea pe c'ampia din fata
caseloru boerului Dinicu Golescu, asedandu-se in colOne,
dupe obiceia, si puindu tunurile inaintea portii; iar Tu-
dor, cu capitan Iordache si Farmache, si cu parte din
capitanii din ambele ostiri, se urcara in foisorul de d'a-

l) Raybaud, pag. 23-- '- 33 Kirial Popescu, Memoriulu seu, Roluttnu

No. 307 pe 1862.
 211

supra portii, unde mancard cu totii ciorbd cu borsu si

peste marinatti. si friptu.
Peste putinti, sosi si printul George Ipsilanti, care in-
tdri si elu fratia intre capii ambeloru corpuri, silindil pe
Tudor a se lega prin inscristi ca pe viitoru va ramanea
credinciosti Eteriei, si va lupta impreund cu Grecii con-
tra Turcilort ').
Ipsilanti se int6rse dupd aceea la Pitesti, luso-0.W de
Cdpitanti Iordache si de Farmache cu top: Arnautii loru,
ldsdnd pe Machedonschi ca sd prepare tardmulti pentru
scopult propusu 2); capii Bulgarilor si parte din ostenii
loru se asedara in casele Golescului; Tudor remasse in
foisiorulli de d'asupra portii, unde dormi ndptea aceea
si cea viitOre; iar cuventul de ordind pentru acea nOpte
fu Mehedintula 3).

') Chi iiac Popescu (Romanul 'No. 307, din 1862.) Filimon adaoga ca, in
inscrisula ce Tudor a data lui Ipsilanti, s'ar fi legato Inca ca nu va mal omorl
nici unt Panduro fora judecata osta§escft, (op. cit. vol. II., pag. 163).
2) Fotino, pag. 139. Dirzenu, Trompeta No. 665 Gervinus, pag. 201
a) Cioranulu, pag. 93.
16
 CAPITOLU XXVIII.

Triclarea.

Am aratatit in Capitolulu precedentu neincrederea ce

esista intre Tudor, Prodan si Machedonski. Tudor IDA-
nuia pe acestr duos ca complier al' lur Capitan Iordache,
ce avea ordinu de la Ipsilanti a paralisa cu ori-ce prep
miscarile lur Tudor.
Prodan si Machedonski banuiati si er pe Tudor ca ina-
mica declaratti alu loru; cu tote astea Prodan nu se uni cu
Machedonski de catii atunci candii se incredinta cal Tu-
dor era incelest cu Turcii; ceea ce pentru elu era uä.
crima, religia primanda pentru ellu patria si libertatea,
In acesta lupta, Tudor fu invinsit, nu pentru ca ina-
micil fur fura mar tare, ci pentru ca. prin nemultumirea
Pandurilor, le dette pretestu a 'lit da pe mana Grecilor.
Laurencon si Filimon sustinii ca Machedonski si Pro-
dan aflassera de la Alecsandru Bulgarulu (Capitanit care
commanda detasamentulit de Bulgarr callareci) planulit
lur Tudor d'a estermina pe Greer prin Turd', si prin Pan-
duri pe Serbir de sub comanda Yui Machedonski si Pro-
dan 1); acesta sili pre cer dour apitani anti preda in
taina lur Capitan Iordache.
') Laurencon (pag. 165), Eli suqine Inca ca acestu secrete l'ar fi incredintatii
Tudor si la alti doul Capitani, anume Dumitru fi Constandin, ce fussesera mai
 243

Chiriac Popescu, care, ca cape a11a garden de pada

si de esecutie, urm6cla a fi bine informatu, sustine ca
Tudor, descoperindu prin spionii sei planulu lui Prodan
si Machedonski, convocd unti consiliu de ca.rf-va capitani
pe 'cari credea ca pate compta; le descoperi planula luT
Prodan, Machedonski si Alexandru; si le ordona sa. pre-
pare pe Panduri ca sa se opuie chiar cu forca la cadu
canclu inamicii sei ar cuteza se intrebuinteze forca. Unii
din acei capitani, intelesi se vede cu capii Bulgariloru '),
lepadara masca, si '1 respunsera ca nu mai e vrednicu a
le fi capetenie, .din causa asprimei selle; attuncT Tudor,
prin patru Panduri fideli, pulse mana pe Urdarenu, si ilti
spandura; voindti sa sp'andure si pe 1 nescu, sari Prodan
(care, se vede, fussese insciintatu) si 'la scapd cu Arna-
utif sei 2).
Cioranul dice ca., avendu Tudor banuiala ca cei 4 capi-
tani rebeli suntii intele.si cu arnautii lui Iordache, se dusse,
in noptea de 19 spre 20, insotitii de confidentil sei (Ciora-
nul, CacaleOnu si cati-va Panduri devotati din garda sa)
sa visiteze posturile si sa incerce sentinelele, dupe obiceiu,
spre a se incredinta daca 's1 implinesca datoria lora; cal in
timpul acestel visitarT, Tudor ordona sei aduca pe cc): patru
'nainte sub comanda lui Capitan Iordache; iara Filimon (pag. 165) suqine ca
pe Dumitru si Constandin '1 ar fi comoran Tudor In secrete ; dar pe Alecsandru
n'a 'pututa, fiindu nedeslipitA de Piodan.
Acosta nu pOte fi de credut, Tudor fiink forte binuitor si circonspectu, si nein-
creciandu-se In nimeni. Chiriac (Romdnul No. 307) vine in sprijinul nostru: ellit
sustine ca Tudor banuia si pre Alexandru, ca pe Prodan si Machedonski cu
atath mai pu(in dar, nu sa putea Increde in eel doul Cipitani, ce fussesseia
mai nainte sub comanda lui Iordache.
Negresittl, cu cei patru capitani earl refusasera a da lui Tudor la Careinov
Insdrisulu cerulu de acesta, d'a respunde adica el de neoranduelile Pandmiloi a.
1) McmmiulA lui Chiriac (Roinciaul No. 307 pe 1862.)
Acosta o afirma si D. exlocotenent George CacaleOrm, din Craiova, fiul lul
Cacalecenu ce a servitil sub Tudor Ca seft allu tunarilora ; capitanii diseia lui
Tudor: npfina canal ai sa totO. OITIOT1 pe capitanii credinciosi, pentru nimicuri ?
,,Maine pate si ne vie si randulti nostru ..."; din case causa se unira cu Ma-
chedonskl si Prodan, si consimtha la arcstarea lui Tudor 0 la pornirea lei 14
Ipsilanti.
 - 244 -
Capitani; doui anume °arca. si Cutoiu, carT
cunosteu mai bine pe Tudor, se ascunsserd; si trimisii
adusserd numai pe Enescu si pe Urddrenu.
Insotitti de acestT doui Cdpitani si de cei-alti, Tudor
veni cu tots pang in dreptulu unorti saIcii ce se aflau
p'ud movilita, departe ca la patru sute pasi de fuisorti.
Aci Tudor ordona gardilorn seT sa, spandure pe Enescu
si pe Urddrenu, ca rebeli si ca hoti ')
Urddrenu fu spanduratti de sdlcii; der Enescu fu ier-
tatti, dupa rugaciunea Cioranulut s'a Cacaletenului; insd
fu legatu aprOpe de sdlciile unde spandurasse pe Urdd-
renu, amenintandulti cu bataea si cu ocna 2). Atunci a-
lerga Prodan ce fusesse insciintatU, si liberd 3).
Tudor se sui in fuisorti, si adormi. Dupe cite -va ore
se adunara sub fuisoru, unde dortniati Cioranul si Caca-
letenulti, toti capitani de frunte, intre care era Vasile
Crapatu, Frunte-latd, Barbu Urleanu, Ghelmegeanu, Ion
Cretiescu si altii, toti iubiti de Panduri; si privindu ca-
davrult Urddrenului, ce era ruda cu cei mai multi din-
tr'insil, incepurd a murmura contra luT Tudor.
In timpulu acesta, Machedonschi, instiintatti de unti Ca.-
pitanti Dinu l) despre mortea Urdarenului, ordona sa
se deschisa porta, tarandti dupe sine unti calti albu; si
incredintandu-se de la cdpitani despre mcirtea Urddrenului,
aila cdruia cadaveru se vedea la lumina focurilor, le disse
') Despie ITiclarenu, D. Popescu de la Mu'et11 assigud, dupe spusa tut Ki-
riac Popescu, ca. Tudor, vedendit inteua cji pe Urdarenu cu ua tava mare de
aigintu, ilia intreba de unde o are ? Si Urclarenu respunse ci de la tata-sea.
Mutt, porc-de-caiue! 11 observa. Tudor ; tats, -teti a mancatu din vase de leant
si de pan-tend, iar nu din vase de argintii. 0 sa va spandurt pe top, hotoma-
niloru, ca nu va mai lasatj de hoO.
2) Cioranul peg. 84.
3) Filimon sustine ca Tudor ar fi spanduratii si pc Enescu, §i ca Prodan '1
a taiatu strengulti. (op. cit. Vol. II. pag. 165) Acosta o afirma si Fotino, pag.
131; Si Laurencon, pag. 165. Assertiunea lul Cioranu ni se pare mat veridica;
clef, de '1 punea strengulu de gat, ar fi muritA pana sa vie Prodan sa '111. scape;
afara numai daca gi Prodan ins* pe Tudor; ceea ce n'o spune raiment, si ceea
ce nu putea fi; cad' Tudor se temea de capil Bulgarilor, mat ales de Prodan pe
care 'IA respecta.
Fotino, pag. 131
 -2 -1,
12 suntu niste prosti, daca sufere a'i omori ca pe caini;
si ca aceeasi sorta astepta pe toti.. Capitanil revoltati res-
punsera ca suntu la ordinile lei Machedonschi ').
Machedonschi incalecd si plecd la Pitestt Capitanii se.
risipira prin tabard, incepanda intre PandurY propaganda
contra lui Tudor; ast -felu, chiar in acea nOpte, Tudor
era prisonierulti lore.
Tudor dormia, nesciind nimica d'acesta conspiratiune.
Cioranul si Cacaletenu se gandira sa'I dea de stire; dar
se convinsera ca." 'sf espunu viaca fard folosa 2) Ac6sta
o aflara chiar de la conjurati, adoua di; cad santinelele
de la fuisorti primissera ordinu de la Capital')." a omori
pe Tudor indatd ce s'ar fi incercati sa se dea josu, cum
si pe on cine s'ar fi incercatt" sa intre la dansult", lard
stirea lore.
A doua qi, 21 Maiti, Tudor esi in faca lagarulta; si
fu incungiurata de toti Capitanif, pe faca carora se ci-
tea resbunarea. Elu intelese gresala, si credu ca o pOte
repara ordonand0". Cioranului se ingrope cadavrulu Ur-
darenului cu onorile militare. Cu tOta dorinta sea, fu
peste putinta Cioranului a comunica lui Tudor planulu
conjuratilortt: cad acestia urmareatt ca umbra, ne
perdendu din ochi nici pe Tudor, nici pe cei ce'i bd-
nuiati 3).
Capitan Iordache ceru in acea cli lui Tudor a doua intre-
vorbire, faca", cu Capitanii, sub pretest."' ca are a'I face
importante comunicarf in numele lui Ipsilanti.
In diva de 21 Maltz, pe c'andt" sorele era la chindii, sossi
capitan Iordache de la Pitesti, insotiti de Capitan Far-
') Cioranul, pag. 85-86. Fotino afirml (pag. 132) cA capitanii ar fi declaratit
atuncl inscrisu ca nu vor a mai cunOste pe Tudor de cape; insA. lucru s'a pe-
trecutu noptea, si nu se pate admite c'au state sa faca asemenea inscrisa ; era
destul pentru Machedonschi declararea lore verbal, si starea spiriteloru, revol-
tate de mOrtea Urdarenului.
') Acosta o afirma si D. Gg. Cacalqenu din' Craiova, care a aflatt de la ta-
ta-set amanuntele arestaril lui Tudor.
') Cioranul pag. 87.
 246

mache, de Ghencea de Michalea, cu vre ua trei-cleci

si
de arnauti alle§i; iar vre ua trei sute ') primissera. or-
dint a occupa mai multe punturi strategice, lard a fi va-
Out", si a alerga la semnalult ce li se va da. Capitanii
panduriloru, grupati inaintea portii, primird cu demon-
stratiuni de bucurie pe Cdpitan Iordache, care descale-
calla. 'I salutd, Si le aruncd in trecdtti aceste cuvinte
Ve spanciura, copii, pentru ua tramba de panda!" 2);
apoi se urcd in foi§or la Tudor, urmatti de cat" -va cd-
pitani ai acestuia si cu parte din arnautii sei; iar Testulti o-
cupa loculu sentinelelor de la scara.
Dupd ce 'I adusse aminte pe sciirtu ajutorulti ce'" de-
dese ca sa pad ridica poporult, spre a scapa terra de
ciocoi, cumu si calcarea jurdminteloru .5i a legaturei data
in scrisit, cu cate-va Mille in nainte, Capita/1u Iordache
disse lui Tudor :
Princulti me trimite a'fi spune ca nu mai are incre-
dere in tine de acli inainte ; i etta, ua noud probd des-
pre necredinta ta."
Iordache scOsse din s'enu nisce scrisori prinse assupra
unui altu curiert, trimisti de Tudor de la Gole.;;ti catre
Chehaia-bei; §i le citi cu voce tare in auclulti. pandurilor 3);
apoi, adresandu-se Care cdpitani, he disse: .

Luat-at" vol armele, flacai, ca sa luptati cu Turcii

impotriva chretinilorti ?
Nu! respunserd Cdpitanii in unanimitate. .

Nu v'a spusu Slugerulu Tudor, pang eri, ca a-sieti

se ye luptati improtiva Turcilort-i?
A.a este! strigara top" capitanii.

,) Raybaud (pag. 231) sugine ca eiaa uS mie.

2) EliadeCoyiservaiorul pe anula 1855, pag. 66.
3) De §i istoiicii Greci nu reproduc acea gmespondenta, ea a trebuitti sa esiste,
fiinda ca toti scriitoiii i Martorn meutioneda despre dansa; astir -fela, de essem-
plu, Chiriac Popescu, in Mentorinl sat (Romanula No. 307 pe 1862); Cioianu,
pag. 87; Raybaud, pag. 236; Gervinus, pag. 200; Laurencon, pag. 92. Aces-
ta o afinna si pandurii pe care's am consultatu; cum gi D. Nicolae Popescu de
la "Aluete§t):, care a allat'o in Bia:,,iova char din gura lui Chiriac Popescu.
 247

Cu tote astea, vedeti, din chiar scrisorile lui, ellti

voia se ye dea pe mana Turcilorti.
Cdpitanii incepurd a murmura.
Intrebati pe acesta calcdtorti de jurdmantti : unde
suntti at'ati panduri si capitani ce'i a taiata numai de la
plecarea sa din Cotroceni ? Unde sunat Urddrenu si altii ')
pe cari'i a tdiatil aid. la Golesci?
Pentru acesta n'ama se dart cuventii nimenui, res-
punse Tudor cu mandrie; suntti in terra mea cu sa-
bia mea.
I-a spanduratti lard judecatd; si pe altii 'i a omo-
ratti inteascunsti. Aceeasi sorta ye astepta si pe voi!
La aceste cuvinte fecele cdpitanilorit se intunecard, si
incepurd a scrasni din dint:.
Iordache profitd d'acesta dispositiune a cdpitanilorid,
si le disse :
Mai vreti voi de comandirti pe acella care ye o-
mord fdrd vind si ne judecati, si care lucredd pe sub
mana cu Turcii ca sa ye dea pe mana pdganilora ?
Nu 'hi mai vrema, respunserd to' intr'o glasuire.
Pe cine voiti voi de comandir de adi inainte ?
Pe Gospodar Machedonski si pe Gospodaru Pro-
dan, strigard cdpitanii.
Incuviintati voi mergerea Slugerului Tudor la prin-
tult Ipsilanti, ca sa '§l dea cuventti de faptele selle ?
S. mergd! Sa mergd! respunserd top: 9)
Aide dera la printuth. Ipsilanti, disse lui Tudora
capitan Iordache. Printulu, ca pdrinte bunix, si ca co-
') Raybaud (pag. 233) (lice cal Iordache '1 ar fi addusil aminte si de cei 9 CA-
pitani earl fussesera martori la convorbirea din urma dintre Tudora cu Iordache,
si pe care Tudor '1 ar fi omoritu la Golesci, intr'ul singurA nopte; faptu despre
care ne 4ndoimu, flinch"' ca nici unt istoricA nu mention&JA despre acesta; cum
iarasi nici unA pandurA din cei ce traescil nu 'si aducil aminte se fi dispArutA,
intr'ua singura n6pte, 9 capitani din cei mai de frunte; Marl de UrclArenu, spin-
4uratii facA cu toV.
1) Intre conjurap era si Dumitru Caleb din CernetI, dupe propria lui mArtu-

risire.
Ce to a silitA sa vincli pe Tudor, care 's1 a pussu via4a in primejdie ca se
 -218
mandiru allu nostru anti tuturorti, te va ierta, decd te
ye): pocai ').
La unit semnU. datti de Capitan Iordache, arnautiT luard
pistalele luT Tudor din cuiti 2) cum Si o pereche de di-
ve scape de Ciocoi si de Greci? ila intrebain et.
Nevoca m'a silitu, imi respunse batranult panduru: cacl, in tote noptile,
pierea cite doul-trei dintr'ai noptiii, fare. judecate. In loco sa ne batemu cu
Turcii, cumil ne fagaduisse, ellu ne ucidea ca pe caini. L'am predate lui Capitan.
Gltiulea (Iordache) ca se, 'in duce la Ipsilanti.
Rea ati facutt, mople!
Am veclutt si not c'am facutil ret; d'aea ne-a gi batutt Turcii la Dra-
gesani.
') Cioranu, pag. 87 si 88. Raybaud, vol. I. pag. 235 si 236.Filimon, vol.
II, pag. 166 si 167. Laurencon, pag. 166 si 167 Fotino, pag. 125 126 si
133-137 Tricupis, vol. I, pag. 148 1i 149.
Filimon, Laurencon Fotino sustint Inca a Tudor, ca sa justifice con.duita
sa in ochil Pandurilbr, ar fi aruncatt vina asupra lui Udriski, care Par fi con-
siliatu a urma astt-felt in interesulu tend.
Despre alta parte, Fotino (pag. 133-136) pune 4n gura lui Iordache unt sirt
de cuvinte insultatore pentru Tudor, si lauclarose pentru Iordache; de si se gra-
besce a marturisi cu dialogulu de la Golesci dintre eel doui capitani este numai
sensuld convorbtrii lord, dupe cumu s'a raportatu pi lui de catre unil din ca-
pitanii ambeloru ostiri, afla(i face ; 1i dupe cum a cititt In Gazetele nemtesti ;
fare a cite insa gazeta de unde a estrast acesta convorbire.
2) In privinta sabiel lui Tudor, despre care not ne am indoitt ca ar fi aceea
ce o posseda d-lt Rossetti, din causa marcil princiare sapate pe dansa (Ve41
CoTunina /iii Traian. No. 6 1 9 din anulu 1872). D-lii Idn Erezoianu, vechit pro-
fesore, assiguia ca poetult Ion Vacarescu 'I ar fi spusu a aces. sabie o posedi
de la Ionita Cretescu, care 'i a dato dupe intorcereq acestuia din emigratie, pen-
tru ua suma de bani cu care 'in imprumutasse in Bra0ovt; iart lui Cretescu
o didesse Capitan Iordache.
D-la Romulus Scriban, in fbea Guardistul C/ivie de la Galati (No. 15 din
1872) sustine (fare probe) ca acea sabie art fi dat'o Episcopul Ilarion lui Tudor
in prechoa plecarii acestuia peste Oltu ca sa ridice poporulu, dinpreuna cu 4000
de galbeni, clicanciug; Dute si mantueste terra tea;" iar Tudor ar fi respunse:
lull volt pune pi viata pentru ea."
Batranil cari at cunoscutit pe Ilarion se indoiescil de celle aratate de D. Sell-
ban, pentru cuventult ct Ilarion era avarti; ca nu putea dispune la 1821 de a-
tatia bani incatt se dea lui Tudor 4000 de galbani; afara numai data acei bani
vor fi fost din cassa eteriei, sat din pungele boerilorii patrioti ; in fine, ce nu-
mele lui Tudor si pajerea domnesca sapate pe sabie urmesa sa fi fostu gravate
In Turcia; prin urmare Ilarion, care era circonspectu, nu s'ar fi pututu compro-
mite pane acolo in ochii Portii, compromitand tot d'o data si mitcarea nati-
onals.
Aceste observatiuni logice, cari fact parte din argumentele cu care am coin-
batutu ideea celor ce sustint ca sabia ce o posseda D. Rosetti ar fi sabia lui
Tudor (Columna No. 6 si 9 pe 1872) le afirma si D. ex-locoteninte Cacaletenu,
 249

disagi cu bani, i unti geamantanti cu haine si cu

hartir I).
In timpulti acesta arnautii, ce sedeati ascunsT in nisce
sake langa Tergult d6lulur, sossissera la Golesci, si pu-
sessera mana pe tunuri si pe munitiunl, inbrancind.0 gu-
arda lui Tudor.
Parasite de top', tradata de ar seT, Tudor se resemna,
nefacand nisi ua improtivire; adressa numal aceste cu-
vinte capitanilor se:
Me dun la Ipsilanti, caci asa e vointa vostra; dar
suftletulti met presimte ca n'o sa mai me intorca; si
d'oiti muri, s5.'ngele met ca .a asupra vostra s'asupra
77
copiilor vostril." 2)
Cuvinte profetice, cars se realisara! Inteadevarti, dupe
m6rtea luT Tudor, Romania redobandi dreptulu a se car-
mui de Domni pamentenT; dar nu putu scapa si de ro-
(fiiulu Cacale,enului care a servitt In oitirea lui Tudor de la 1821 ca capetenie
a tunarilor) suqiind ca adevarata sabie a lui Tudor, cum §i indult. set, le pos-
seda d-sa, incredinOndule Cacaletenului InsuiI Tudor dupa arestarea sa la Go-
lesci, cu aceste cuvinte:
De lie vom mai Intalni, mi le vei Inapoia; de nu va vrea Dumneq.et O. mai
traesct, pastresa-le, ca semnt de prieteiugii; inelul Ile ain't §i et de la parintil
mei."
(Vecji Columna tut Traian No. 9. pe 1873, unde am vorbit pe larg despre a-
cesta, descriindt §i sabia i inelult.)
Reposatult Scarlat Rosetti afirma In nota sa ca ar fi daruitt la Museul na-
tional ua carabina lucrata in argint, ce ar fi aparlinut lui Tudor.
I) Dupa. Incredintarea D. Ionita Columb6nu.
Vedi i memoriult DIrzenulni, In Trompeta No. 665 pe 1868.
2) Fotino, pag. 137 Iar la pag. 136, Fotino sustine ea, pe cand se prepara
Tudor de plecare, Capitan Iordache gasi Intr'ua camera din casele de langa fu-
iiort, unde Tudor Iii avea bagajult, ua alta sciisore pecetluita tote a lui Tudor
catre Turd, In care le promitea esterminarea ovirit greresti; Iordache o baga
In slut, fara a o mai arAta pandurilor.
Dupa aratai ea Cacaletenului, Tudor, ve4andu-se parasite de panduri, a chiamat
pe intimii set, Ii le-a dis: el Imi fagacluesct ca o sa me Intorcit,, dar v6dil cu
ce gandt at el cu mine!" Atunci dete Cacaletenulul sabia inelulu; ai Ca-
caletenu lua tint stegu ce era acolo §i alte obiecte, pe cari, dinpreuna cu sa-
bia, le pusse inteua ladel Fi le espedia la moiia sa de la Timburesci. Dupa in.
credintarea sa, Cacaletenu, dupe batalia de la Dragaidii, fiind prinst d'un Pa-
sa, a fost amenintatu cu mortea; §i Pat scapatt caci-va negustori i notabili
dand Paid cind pungi de basil; iar Paia 'I Ina ai frumosult armasarti, en tote
tacamul Ini, er cu armele ce avea,
 - 250 -
bia Ciocoilor, cart la 1832 servira de instrumentO Mus-
calilora spre a se introduce in Regulamentult-organict
principiula muneel silnice; astfel classa plugarilor trebuia
sa, suffere Inca 43 de ani robia muncei, pe care toc-
mai la 1864 o desfiinta Voda Cuza, ajutatu de impre-
jurarT favorabile.
Pronuntand numele lui Cuza, ne vine in minte tradarea
de la palate, din noptea nefastd de la 1 1 Febr. 1866,
care are atata assemanar e cu tradarea de la Golesci
din cliva de 21 Maio 1821.
Ca si Tudor, Cuza fu tradatti de chiar aceia cart, a-
vindo datorie sacra a'i apara viaca, devenira instrumente
drbe alle cellor ce se opussessera sistematicamente la
Imbunatatirea sorter plugarilor !
Deosebirea Intre tradarea de la Golesci si cea de la
palate este ca cea &anthill ar putea avea ud scusa in
ochiT istorieT; nisce ostenT simplii, pe can ucciderile ne-
chibcluite alle lui Tudor, si corespondinca luT cu Turcii
(pe care es n'o intelegeau) all pututu fi amagiti unti mi-
nutti spre a'si calm sacra for datorie; ce scusa insd pot
avea eroif salvatori din noptea de 11 Febr. 1866 in o-
chil historieT? Daca a fost cineva culpabilO atunci: all fost
Ministri, dupo regimulu constitutional% iar nu Cuza, care
dedesse probe de adeveratO Domn Roman : dovadd, co-
respondenta sa oficiala cu Puterile garante, pe care he-
roii salvatori all cocolosit-o, fiind in favOre.a Domnitorului
Cuza.
 CAPITOLUL XXIX.

Assassinatulit lull Tudor.

11=11111
Sore le appunea dupe delurile ce adapostesct capitala
ArgesuluT, canda Capitan Iordache pornia pe Tudor la
Pitesci, pe una calu all caruia darlogl ii Linea Ghencea,
Tudor tinenda capastrula; iarti vre ua doue-decT de ar-
nautT insotiau pe prisoniera.
Pucinti dupa pornirea lull Tudor din Golesci, Mache-
donschi porni pe Cioranul la Pitesci ca."tre Capitan Ior-
dache ') ca sa prepare celle necessariT pentru (3.tire; si
cum inopta, porni si end la Pitesci insotita de cati-va
PandurI si Bulgari.
Inoptasse canda Cioranul sosi la Pitescl; ellu afla pe
Tudor denda pe patu, si imputanda lull Ghencea si lull
Capitan Iordache fapta lora. Ghencea ila padia cu puKa
incarcata; Iordache se plimba pe gandurT prin camera.
Cioranul se opri la u0", Si asculta. Tudor dicea calai-
lora seT:
rOamenT fara cap:telt', §i streinT de acesta terra, prin
71
viclenie ati amagitu ctirea mea de m'a data in mainile
n vostre. Ce credetT se faced cu mine ? sa me omoritT?
Ea nu me temti de marte; in multe randurT am infrun-
tata mot-tea in resboia. Inainte de a ridica stegula pen-
') Care era in cuartiru la boierul iancu Mavrodolu.
 :!52

77
tru dobAndirea drepturilorri terrei, m'anl imbracata cu
calmaa mortii.V'ari ganditti vol bine la ce capatti o sä.
77
iasd fapta vostra? Turch sunta in terra ; si voi singurl
,,nu suntecT in stare sa. ve bated cu eT cu isprava ; \Teti
vedea."
Temendu-se a nu fi surprinsti ascultanda la ud", Cio-
ranu infra, in camera., salutd pe Tudor cu respectu, si ,
implini missiunea catre Capitan Iordache.
Acesta ordona pe data ispravnicului de Argesi (Cos-
tache Stefanescu) se prepare celle trebuinciOsse pentru
otire ').
A doua cli dupe prandu, Tudor fu pornitu la Tergo-
viste; iarti dupe pornirea lul infra. in Pitesci si ostirea lul
Tudor 2).
Tudor fu pusu inteun ,caruciorti micti de po5td, fiind pus
langd densulil unti Manu, adjutantu allu lui N. Ipsilanti ;
alte trel caruci6re de posta illu urmati, in fie-care cite
doT arndup: armatl 3); cum §i ua escorts de cati-Va Mavroforl

') Cioranu, pag. 88-89.

2) Unii sustint ca chiar in noptea precedents. ostirea lui Tudor trecusse la
Pitesci; ceea ce nu se pote admite; pentru ca Pandurii, cari se caulk indata,
art fi putt. libera pe Tudor, aflandu-se in Pitesci in acea nopte.
Dovada, bat/A-nub:I pandura Dragulici diu Cernovasani, cari incredincesa:
Ca adoua 4i, candil au vrut se pornesca pe Tudor la Ipsilanti, Capitan Ur-
lenu, care luasse parte cu Kiriak la ucciderea lui Tudor, i 4isse d'o parte:
Dar not cum remanem, boerule? Sa mergem si not cu d-ta? Sau, daca vrei,
not to putem scapa.
,Si Tudor 'i a cis ca se n'aiba tema ei, ca nu le va face nimic Capitan Ior-
(lake; si ca va vorbi cu Farmaki a'i lasa in pace, ca pe nisce supusi ce au fost;
iar ca sa '1u scape, nu vrea, ca se face varsare de singe fara folost; ca dans
o fi sa moia de mans. Grecilor, ass.): a fost scrisa; si ca samanca s'a aruncatu, si
o sa '91 dea rddele."
Unula din acestia era si D. Malls, (fost senator) dupe insasi incredintarea sea
Ve4i. si Cioranul, pag. 8g. Barbu Viga din Gorjiil afirma ca, intre aces aina-
up era si unit Ghip-ho(u, scosa de Greci din Puscarie, si urns altulu anume
Uzu,- care in urma s'a turcitt. Acellt Ghi(a hocu, cumnatil cu Andrei Gherescu
din Baea de Arama, la intorcerea sea din Tergoviste, a aratata panduriloru de-
getulu cello mica. allu lui Tudor, cu inelula lui de pecetluitil, unn melt' cu
torts grosa de aura si cu petra mare de matostata. GhiC1 ho(u cjisse Pandurilor
eca v'am adussa semnil ca amt' omoratii pe cainele de Tudor, care voia sa ne
,,dea pe maim Turcilor."
 233

larT, trimisr intr'adinsu de la Campu-lungti pentru a in

sosi pe prisonieru '). Elu fu condusu la Tergoviste pe
la Campu-lung.
Catr-va Pandurr ce erati fatal la pornirea lui Tudor
ilu intrebard :
Data pe nor cur ne lasr, boerule?
Corbilor si cainiloru, cari orti se ye manance, le
respunse Tudor ; cad nu m'att ascultattl ce v'am po-
runcitti 7).

Pe ca.mpia de la Gradiste, departare de und cuarta

de postie de ampu-lungt, asteptati pe Tudor calarr vre
u'a trer-clecr de flaca.i din acestii oral , ma."celarT, brutari
braslasr; cad boierir si negutatorir fugissefA, in Bra
si alti
siovu d'ua data cu spargerea Bucurescilor.
Insotiti de mar multi arnautr calari din &tea lui Ipsi-
lanti, ace flacar esisserg intru intimpinarea Domnului
Tudor, pe care poporulu ilu iubia, Nice acela care ne
a relatatu faptulii) pentru ca. scaclusse ludele de la doue-
clecr si cinci la cincr ler 3).
Grecii, temandu-se de Romani, resp'andissera vorba ca.
Tudor e poftitu de princulti Ipsilanti la Tergoviste ca
se,' '14 facts Dornnic. Poporuld derd intimpina pe Dom -
nulu Tudor cu demonstrarr de bucurie. Tudor insa. era
tristui
In Campu -lungu Tudor sosi in murgulu serer, si i se dede
de locuitu cassa bogasierulur Constantin Chiliasa 4), fiindti
in apropiere de cassa boerulur Urianu, unde sedea bei-
zade Nicolae Ipsilanti. A doua Ni eat fu pornitti peste Mus-
') Chiriac Poppescu (Romhnult No. 307 pe 1862).
2) Dragulici din Cernovosani. Raybaud (pag. 236) afirml ca Capitan Iotdaclie,
in scrisorea ce trimisse din Pitesci lui Ipsilanti, dupe arestarea lui Tudor, l'ar
fi consiliata a nu 'la trata cu asprime ; dert nici unt alit autort nu mentionesa
despre acesta. Toth. Raybaud (pag. 237) dice c Ipsilanti ar fi fostt dispust a
urma consiliult lui Iordache, deca nu s'ard fi 'OppussA adjutancii sei, cari prin
surprindere au ommoritt. pe Tudor, spuind lui Caravia care It pacjia, cd '11.1
duce la Ipsilanti audit l'a scos n6ptea din arrest.
3) D. Ion Ciolan, din. Campu-lungti.
4) Moplu mat despre mama.
 254

celle la Tergoviste, sub ifa escorta mai numer6sa, cond-

cindtt de prancitt la carciuma de p6tra* 1).
Ajungendti pe la miedulu nop0 aprOpe de Tergoviste,
Tudor fu oprittt penO la clioa, de unix avanpost allu os-
tirii grecesci 2). A doua cli, sosindti in marginea ora-
suluT, Tudor fu pussu calare pe unu calla ordinaru, cu scar]:
de lemnu si cu piciarele legate pe sub burta callului 3).
Asti-felt-1 strebatu Tudor vechea capitald a Romaniei !
Asttl-felti fu presintatu Tudorti inaintea luT Ipsilanti ! Esind
in foisor, Fanariotulu apostrofa pe Tudor cu aceste cu-
vinte insultatare :
Ciocoiule! cum nu 'ti a fostti mila se dal la marte
de Turd atatia chrestini? 4) Se 'la inchicia in Mitro-
polie 5), dandulti in pada lui Caravia, ada"oga. Ipsilanti.
'Jut"' scriitor asigurd ca. Ipsilanti a instituitu indatd un
tribunalti militaru 6) care a judecatu pe Tudor, si l'a o-
sandittt la m6rte, in basa art. 3, 7, si 8 din regulamen-

') Comunicatu de D. Ion Ciolan din Campu-lunge, unula din cei trel-decl de
flacai ce au intampinatt pe Tudor la Gradiste Acesta particularitate 'rni a po-
vestit'o §i tats. -mea, care a aflat'o dupe intorcerea sea din Brasova, cum si alti
batranf din Campu-lunge, de essemplu, raposatula Hagi Nastasse, inrolat In os-
tirea lui Ipsilanti, si Roboiulu cellu betranu, si reposatul Nicolae Niculau, co-
mmerciant din aceensl urbe.
2) Fotino, pag. 137.
3) Dupa incredintarea preotului Teodosie, arhidiacon alba lni Ipsilanti in Ter-
goviste, si martor ocular. Vedi epistola sea publicata de d-nu Maior Papazoglu in
Pressa de la i Octombre 1872. Acesta o afirma si a41 cetateni din Tergovistey
earl au audita de la batrani de acolo; §i intre altii, mama fra4ilor Fussea, in e-
tate de peste 8o de ani, incredinOda assemenea cu l'a vadubi pe Tudor In starea
acesta, trecancla pe la porta cassel selle, ce este aproppe de cassa lui Gertoglu, un-
de 1edea Ipsilanti.
4) Preotul Teodosie, citatu mai susa.
5) Tudor fu pusu inteua chilie de linga porta, din celle despre stanga, aprOpe
de clopotni0.; cu t6te astea era libera a se plimba prin curtea Metropoliei, In-
a sub path,, putenda merge si la bisericl, sera si dimineta, unde asculta cua
mare evlavie serviciula divine. Acesta, dupe incredincarea lui Tudor sin Maine
(betran de 8o de ani trecuti), fiula bucataruluI care a servita atulnci pe Caravia.
Vedi §i Fotino pag. 138.
6) Fotino, pag. 138. Cioranula, pag. 89. Laurencon, pag. 167.
 255

tuki militaru allil Eteristilorti '); altii sustinu ca l'aU o-

mortal fara nisi ua forma de procest. 2); altii ca l'ar fi
torturatU, ca se afle comorile selle 3).
In privinta mortii lui Tudor, suntii mai multe versiuni;
cea mai acreditata este aceea care o raporteda Cioranul
s'o afirma martori competenti; dar s'acOsta urmeda a fi
complectata cu cea raportata de Rabbe, in memoriele lui
Raybaud; lui Rabbe i s'a comunicatu de oficerulti lui
Ipsilanti, ce a assistatu la prinderea Jul Tudor la Golesci;
dar si alai scriitori suntU de aceeasi opiniune, cu ore ca-
re midi variante.
In noptea de 26 spre 27 Main, Orfano (chefalonitu)
C. Cavaleropolu (peloponisianu) si Garnovski, adjutantulu
lui Ipsilanti, se presintara in arestulti lui Tudor, cerend
de la Caravia pe prisonieru, in numele lui Ipsilanti.
Scotindulti afara din Mitropolie, dupa mieclul nopti, ei
se indreptara cu Tudor spre fasaritu, afara de sancurile
cetatii.
Unde me duceti? intreba Tudor.
-- La al' tei, 'i respunse unulti cu ironie.
Nu vedU ea ca drumulti asta nu duce inteacolo ?
Mergi inainte, 'i isse acella cu brutalitate.
Ei se oprira langa iazulti morel, aprOpe de gradina
lui Gertoglu; aci asteptau duoi greci, Varnava si Parga.
Acestu din urma disse lui Tudor, in limba greca :
Sperjurule, fa'cr ultima rugaciune Care DumnecleU
pentru iertarea pacatelort!
Tudor respunse :
N'aveti nici unulii din voi unti pistoln ?
') De si acea lege ostasesca privea numai pe Greci, Ipsilanti credit ca o p6te
applica qi la Tudor, numai pentru ca jurasse a lupta cu Grecil contra Turcilor
§i '0 calcasse jurerrantult. Vedi Nota No. LXIX.
') Tricupis, vol. I, pag. 149. Filimon, vol. II, pag. 167 Raybaud vol. 1,
pag. 236. Gervinus, pag. 201.
') Cioranula, pag. 89-90 Laurencon, pag. 94. Acesta guscine enc6 ca Ca-
ravia gassi fn captu§ala cepkenulul lul Tudor aura §i pietre scumpe In valore
de 5 mil de galbeni; ceea ce este absurdu : cacl Tudor n'avea nevoe a
ascunde Wail, dupe corn obicinuescil bandgii; mai allessu ca d-nu Ionia Cp
 256

Dreptu respunsti, incepurd lovi cu iataganele. Lun-

gd §i durerdsd fu agonia lui Tudor! ')
Dupa ce '1U omorird, illu desbracard, spre a nu fi
cunoscutti dupd vestminte : cad Eteristil se temeau de
poporu, mai allesu de panduri; din care causa, mOrtea
lui Tudor se timid in mare secretti.
Raybaud dice (pag. 237) ca 0.... (Orfano) I'a omorit;
apoi la pag. 238, face in ironie acesta observatiune :
I\T'ar trebui sa imputte cineva adjutantilorn lui Ipsi-
77
lanti ca n'au intrebuintatti sabia tort'', in espeditia Gre-
cilor din Romania, contra Turcilorti; dovadd, usulti ce
fdcurd cu sabia lorti in imprejurarea acesta!"
Cepkenul lui Tudor, fiindu stramtit la incheetura mai-
nilor, assasinif ii taiara pumni.i ca sa pad scdte mai les-
ne cepkenulu. Dup'aceea illu asvirlira in putula din gra-
ding lui Gertoglu, aruncand pdmentii in putii 2).
lumbenu, ce 11 servia, assigura ca toti banii destinati pentru intretinerea ostiril
if avea Tndor In dissagit de pielle ce'l luasse Capitan Iordache, cand l'a desar-
matt la Golesci. Raybaud assigura din contra (pag. 238) ca nu s'a gassitii assu-
pra lui Tudor de catt patru taleri.
1) Ve4i memoriult Protopopescului, In Vol. II. Nota No. XV.
2) Raybaud (pag. 236-237,) dice ca cet duos assasini fi sapassera deja grepa
unde at si aruncatu cadavrult, fara a specifica insa loculu; dar Cioranul (peg.
9o) sustine ca Caravia l'ar fi omoritt cu mana lui, langa iazulu mores; qi ca-
d avrult l'ar fi aruncatt in putult d'alaturt din gradina lui Gertoglu.
Acesta o afirma atatt D. Sake Poroinenu din Tergoviste (batranu notabilt
de peste 7o ant) cum si d-nu N. Popescu de la Muetqtl, ce a aflatt acesta in
Brasov de la Kiriak Popescu, care assigura ca Tudor ar fi clissa aceste cuvinte:
,,M6 omoriti, tilharilor! Dar nici de vol nu va fi bine ! Cainit si corbil or se ye
manance!"
Aceste cuvinte pete le va fi clissii Tudor inainte d'a incepe a'lu cioparti cu
iataganele; dar In timpuln acela, credem ca n'a mat pronuntata assemenea cu-
vinte.
Laurencon (pag. 167) §i Fotino (pag. 138-139) narresa faptulu ca Si Raybaud,
cu deosebire ca ar fi fostu ingropatu in §antulu cetatii despre sud, in dreptuln
gradinei lui Ciocarlan. Laurencon si Filimon punt in gura lui Tudor cuventulu
,,aman" (iertare), pe cand Fotino dice ca Tudor ar fi pronunciatu cuvintele ur-
mat6re, mat potrivite cu caracterulu lui Tudor: omora-me, sa scapu!"
Tricupis (vol. 1, pag. 149) se margine§te a dice ca l'a tiliatu afara din Tergo-
vite.
Dirzenul (Tromp. No. 665) 4ice ca l'a taiatt in malult lalomitet, si l'a aruncat
 257

Astfeld. peri, dice Regnault, pdrasitti d'ai sei, mdceld-

ritti de nisce miserabili assassins, acellu Romano care stiu
ridica arma pentru causa nationals. Morrtea ha Tudor
Vladimirescu e ua path. si pentru boerii ce nesocotird
si pentru Fanariotii ce '1U mdceldrird. Acestia, prin asse-
menea conduitd, erau can putin consecinti cu traditiu-
nile lor, ca Omen): nelegiuiti qi lap; pe candy aceia tra-
dati, prin sldbiciunea lor, drepturile terrei si sperancele
unef generatiuni. ')

tadaviutu lui pe girls.

Batranil dln partea lgcului dicu a din vternca Zaverei este astupatu putulu
lui Gertoglu, n ct au auditu cA, In ellu s'ar fi aruncatu de Arvaifi chini motti."
In fine, Panclutil ce am consultatu nu stiu nimicu positiv In ptivinta acesta.
') klistoire politique et sociale des principautes danubiennes, par IIelias It,eg-
nault cap. VI.
17
 CAPITOLU XXX.

001rea Eteriel. §I Cap II sel

Am vedutii sfarsitulti lui Tudor ; se vedema acuma

scirta lui Ipsilanti si a ostirii s611e, si sOrta ostirii lui
Tudor.
Dejucatti de Imperatula Russier, si neputencla compta
pe concursulu lui Tudor, Ipsilanti ridicd tabdra sa de la.
Colintina, la z Aprilie, si se indreptd spre Tergoviste.
Ellu gdsi pustif satele pe uncle trecea ') ; cdci locuitorii
satelor fugissera mai toti prin munti si prin paduri de
frica zavergiilor 2).
Ipsilanti alessesse Tergovistea atatti pentru positiunea
sea strategics, catu si pentru appropierea sea de fron-
tiers, ca la on -ce caciti sd path; mai lesne trece in Aus-
tria 3). Elk' occupa militdresce judetele Dambovita, Mus-
Prahova, Sacuenii, Buzeula si Romniculti-Sdratti,
si mai tardiu si Arg-esulti, avendu in fie-care judetti ci-
te ud companie de Eteristi sub comanda unui cdpitan,
pentru inrolare de volintiri, deosebitu cite unti ispravnicu
de incredere pentru implinirea contributiunilora de la lo-
cuitori, si chiar de la scutelnicii boeresci, sub cuventii

') Filimon, vol. II, pag. 135; ve41 i pag. 356-360.

') Cuventulu de zavergii detivn de la cuventulu albancsu za.-vero, care insem-
ne4,1 pentra lege.
Cletvinus, peg. 199 -- Lautencon pag. 80.
 259

de plata lefiloru ostajilorti Sei; eteristii luau enca fara plata

on -c'ate provisiuni aveau trebuinta pentru omen si cal,
pradanda pe sateni fara mila, i esercitandti crudimi ne-
pomenite contra locuitorilort de on -ce trepta a acestei
nefericite terri
In otirea lui Ipsilanti se inrolassera mai multi fii de
boeri, crescuti in scola fanariotica, din Bucuresci, din
Iasi si din alte districts, creclendu-se mai onorati a servi
uä. causa streina de catti causa patriei loru. Intre acestia
figurau Barbu Stirbey, fostulu domnitorti 2), Clucerulu
Constantin Herescu (Nasturelu) 3), Caminarulti Nicolae
Vlasto, Caminarulti Moisache Hagi-Abdula, si altil din
Bucuresci; iarti din Iasi, Nicolae Scufu, Grigorie Sutu,,
Alessandru Ridu, Hatmanulti Bibica Si altii; din Campu-
lungu se inrolassera George Ciontolac i Iancu Eliatti 4);
in fine in fie-care capitala de districtii, occupata de E-
teristi, mai multi Romani greciti se insarcinassera cu fa-
cers de volintiri pentru ocitirea Eteriei, si cari dossira
toti la intrarea Turciloru in terra. Cassele loru fury arse
de Turd, dupe cum se vedti Si adi in Tergoviite ruinele
casseloru lui Geartoglu, i in Campu-lungu ruinele cas-
selorti lui Eliatti Si Ciontolacti.
Sosindti. in Tergoyi§te, Ipsilanti se aciecla in cassa lui
Gertoglu, eteristu infocatt, care fu numitti ispravnica aid
districtului Dambovita. Acea cassa avea doue scari: pe
una se putea urca on -cine; far pe alta, care se numia sa-
cra, nu se putea urca de catti. Ipsilanti, fratii lui, si per-
sOnele ce purtau titlulu de principe 5).
') Daizeanu (Trompeta No. 662). Cioranu pag. 71.
2) Dupa incrediMarea lui Alziary de Roquefoit, biografulu piincului Stirbei
care intr'un jurnalu din Nizza, din anulu 1869 dice: cA la 1821, Intorcendu-se
Stirbei in patria sea, a intratu In eteria greca; si patria lui Leonida fi fu re-
cunoscattre pentru acestu serviciu; apol adaoga : tote aceste amenunte mi le-a
comunicatu ensu §I princulu Stirbei andu trziia." (Vedi Trompetta No. 720).
3) Cioranulu, pag. 73. Darzeanu, Trompetta No. 659. Fotino, pag. 94.
1) Dlizenu (Trompetta No. 659).
') Gervinus, jag. 185. Cioranu, pag. 72.
 Leo

Assemenea massurA nu putea fi dictate de catu de va-

nitatea bisantind, ce caracterisa pe Fanarioti, cum si de
temerea vre unei surprinderi din partea celoru ce ar fi
cutesatti se 'I ameninte viata; cdci Ipsilanti Linea multu
la viata sea; dovadd, conduita sea la apropierea Tur-
cilor de Tergoviste, si la bdtdlia de la Drag4ani; ceea
ca facu pe Laurencon se died despre densulti :
',Dupe purtarea sea in Romania, Al. Ipsilanti ne au-
torisd a crede ca la Culm n'a perdutu braciulti sea
pentru vitejie" ').
Apoi, dupd mdrturisirea mai multorti betrani, demni
de credinta z), Ipsilanti se temea mult de vagabonclii ne-
disciplin'ati din ostirea sea, inrolati pentru jafuri, si cari
nu sciati de frica, cu tote asprele penalitati din regula-
mantele ostases,,cti aIle Eteriei; din care cause Ipsilanti
dormia adesse-ori ndptea prin viile din prejurulti Tergo-
vistel 3).
Sosirea Eteristilord in vechea capitald a Romaniei, fi-
inda in sdptamena patimilorU, locuitoril din Tergoviste,
speriati de jafurile ce audisserd ca facti. ZavergiT, hotd-
rard a face diva serviciulti divine, care, dupd ritulti or-
todocsti, se obisnueste a se face nciptea .
Cu modulo acesta, fiindd liberi noptea, puteati apara
averele si familiele for de jafurile acellei adundturi de Omeni
lard disciplind si fare frica lui Dumnedeti. Multi dinteinsii
erati facatori de relle, scosi duprin inchisotile Statului;
ne-avenclu ce pierde ei isi permiteti totulu fare teamd,
mai alesti in acei timpi de perturbare generall
Dirzeanu, in memoriuhl sea, i descrie astfelti :
Tot' se credeati cdpetenii, si supunere nu da nici u-
77
Departati cu totulti de frica lui Dumnedeti, ci
') batjocorea chiar copii nevarsnici, de era uä. jalnicd ten-

') Op. cit. pag. 1'13.

2) Intre car! d-nu Aristia si d-nu Simion Romanov, aflati atunci in Tergo-
viste, ca Mavrofoii.
3) Gervinus, pag. 195, .A,cesta o afirmt si 1VIavrofmil ce trtescu.
 261

guire se vadd cine-va astfelu de nelegiuiirf, a carora o-

brdsnicie si nemilostivire condeiulu nu pate sa le poves-
teascd; caci, nu numai locuitorii din orase erati jefuiti,
77

"dar si satele duprin prejurti erati pradate; spargeau cra-

mele de 1,a viile dupe dealuri, si, dupd ce beau pand
77

se imbataii, apoi descarcau pistalele in butile cu rind

si rachiu, fdcandu-se nepovestite pagube si sdrdcie; in
scurtti, pe cine intalnia, illu desbraca diva nemiada-mare;
77
astfelti ca tipa fit' din maicd, ne mai putandti cine-va
77
afla nicairi ocrotire; cad ace' nelegiuiti spargeau chiar
77
biserici ca sa fure vasele sfinte, in catti norodulti se
77
tanguia cu amarti, si blestema in vileagti; iar ceT ce
77
cutesau a se impotrivi, erati omorati indata; si dace. se
plangeat la Ipsilanti, priimett dreptil mang-dere acestti
respunst : ca nu pate face zaptu (infrana) ua ostire noud
nsi nesupusa. Inca la regulile osta,"sesti. Asfelu bietii cres-
n tini I i pardsiail casele, si se infundat cu copiT si cu ne-
veste prin munti si prin paduri; iar cel cu dare de bani
treceti peste hotar; insa tote drumUrile si potecile fiindu
impanate de Arnduti, bdjenarii erati prddati fora milos-
tivire ; in catu, d'ar fi fostu putintd, in gaura de searpe
s'art fi ascunsti 1).
De aceea poporulti, in indignarea sa, a stigmanisatti
acelle desordine, si crudimi alle Eteristilorti prin pana u-
nui poetu romanti din acea epoca, care a aruncat ana-
tema asupra loru 2),
Nu numai Romani', dar si streinii, si chiar grecil stig-
matisard acelle desordine car' rechiemati timpil de terrare
al: Tatariloru si Turcilor, ca' insemnail prin foal si sabie
trecerea loru prin aceste nefericite terri.
Asfeliti, de esemplu, Palazov dice :
Arnautii lui Ipsilanti s'ai luT Capitan Iordache au fa-
cutU marl relle Romanilorti, jefuindt, omorandti si ar-
77
d.andU totti pe unde treceati, din care causd, intrandu
') Dirzcanu (Trompeta No. 659, 662, 665.) Ve4i 1i colonel Voinescu op.
cit. pag. 14-z si 143. Vecll si Cioranu, pag. 71-72.
') Veql Notta No. LXX.
 2G2

Turcii ill Principatc ca se-i gonesca, Romanii sufferira

si de la Turci nu mai putine nenorociri" ').
Gervinus dice :
Ostitea lui Ipsilanti, compusa de Omeni nedisciplinati
si deprinsi la jafuri, facu marl neorandueli in Romania" 2)
Laurencon i descrie astfel
Eteria se anunta sub relle auspicii, jefuindri la terra
77

ce trecea de arnica, s'ai caria locuitori professail" ace-

iasi religiune cu Grecii 3)
Si'n alta parte, tutu Laurencon, dupe ce constata celle
ara"tate mai susU de Dirzeanu, apoi dice:
77
Nici a suta parte Turcii n'ati esercitatil grozavielle
saversite de acea ostire nedisciplinata, compusa din gu-
)71nitila tuturorei natiilor ;caci cei °nest", ca Cristari, ere.'
In forte min numeril.; toti se credeu frati si capitani;
si de aci proveneti atatea desordine"
', Bande de ArnauArnaud cutreerat satele si aduceati in Ter-
"goviste turme de of si de porci, carduri de passeri si
ciredi de boi si vaci. Ca sa 's)." faca Ala idee lectorulii
de sufferincele teranului romant, e destulti a arata ca
)7

cuhnia lul Alessandru Ipsilanti consuma pe ton.' diva :

50 oca came de boil
3c1 oca came de mien.
20 oca came de porn.
77

24 oca came de passere.

77

5 O-6o pain.
Afard de until, oud, lapte etc.
77

Princulti George Ipsilanti avea aceeasi portiune ca si

77
cei l'alti capi ai ostirii; astfelu ca acesta devastare de
necreclutti revolta simtula publicu" 5).

1) Principatele Romane, de Palauzof, cap. VI.

2) Op. cit. pag. 289.
3) Op. cit. pag. 72.
4) Idem pag. 88.
5.) II I r 87.
 263

Rabbe, in memoriulti lui Ray. baud, dice : Pe Candi.'

Ipsilanti manca, bea si danta, la cartierul generalu, os-
tirea lui jefuia terra ; provisiile nu se pIateti; si capii
77

77
faceati ua scandalcisa consumatie, unti lucsti de mancare
77
neauditti, numai din spinarea bietului terranti" 1)
Se ascultdmil acurnii pe insu§i istoricii Grecr:
Theodor Csenu dice :
Capitanii si osta§ir lui Ipsilanti erati nesupusi, nein-
77

nfranati, si incuragiati la hrapirT; erati biciza lu Mon -

nefletia pentru orasele si satele pe unde tabarati" 2)
Fotino dice :
Sufferintele Romanilor din partea Greciloru nu le p6-
77

77
te spune condeiulu; iar dedulcirea for la jafuri fa' cea pe
Eteristi a pierde din vedere scopulti pentru care lua-
sera armele` 3)
Nu numai ostasii lui Ipsilanti, dar si ispravnicii numiti
de dansula, sub pretecsta d'a indestula ostirea cu celle
trebuinciase, pradau lard mila pe sateni de vitele si pro-
ductele loru, din care mare parte le speculau in folosulu
lora, facandti astfelti unit jafti nepovestitti, de care 'si
vorti adduce aminte multti timpu Rom'anii 4)
Se vedemu acumti si conduita capiloru acestei o5tirI.
Acasta ostire era ca la 7395 individi 5), formata in patru
corpuri, in care intra si corpulu lui Sava, pe care conta
atund Eteristii; Ipsilanti o respandi in districtele occu-
pate de dansula ; astfelia. fratiT seT Nicolae si Iorgu sta-
tionau in Campu-lunga cu parte din °stash' corpuluT ce
comandau; princul Cantacuzin stationa inteunti satu, de-
partare d'ua jumatate de legte spre nordulti Tergovister,
cu unti micu detasamentti din corpulti lui George Ipsilanti;
Duca stationa in Ploesci, si capitan lordache la Pitesti ;
') Op. cit. pag. 228-229.
2) 71 figcv4 altvtzi? ilreevccctaccog 1861.
3) Op. cit. pag. 98.
4) Dirzenu, (Trompeta No. 665.)
5) V&A Notta No. LXXI,
 2U4

iar Alesandru Ipsilanti sedea in Targoviste, cu batalionul

sacru si cu mare parte din ostasii din corpurile frati-
lorti sel.
Afard de batalionulu sacru, compusti, cum am dist',
din juni luminati si plini de patriotismil, si can se eser-
citait neconteniat la arme, toti cei lalti isi petreceu tim-
pulu In betii si in jafuri; ei eraii incredintati, dup. as-
sigurarile datte de Ipsilanti, ca treit.eci de mii de Rusi
at sa treca. Prutulu sub comanda fratelui sell Dimitrie,
ca sa bates pe Turcii din Romania ; ca." Grecii din Turcia
au infr'antti pe Turd: in mai multe loviri; ca Constanti-
nopolulu este blocata pe apes si pe uscata ; si ca Bul-
garii s'ati ridicatu cu toti, si all batutti si ei pe Turd ;
si alte asemenea stiri incuragetore, cari soski prin curi-
eri inteadinsti, scosi din fabrica lux Ipsilanti. prin acelle
stiri false, ernu credea a insufleti pe fricosi si a imbarbdta
pe cei desmoralisati ')
Apatia sau indiferinta era atattl de mare in ostirea
Eteristilort, cum si lipsa de pol4ie sat de priveghere, in
catti, In tuba timpulti sederii lui Ipsilanti la Targoviste,
spioni Turd', strevestiti ca Armeni, circulau pintre os-
tasi, traindu din provisiele ostirii. 2).
Cassa cu bani a ostirii, adunap" din contributii, din
,daruri patriotice din partea Grecilorti, si din contributiile
impuse Romanilorti, era pe in'ana unorti capi fares mo-
ralitate, cari if risipeti f'ara nici und scrupulti; iar sol-
datiloru, cari reclamati salariulu, li se respundea cä. tre-
lue sa lupte, ca pentru glarie gi libertate. 3).
Ce ne-interesare! esclama Laurencon in ironie. Ce ab-
negare din partea cellorti ce tineti fondurile publice in ma-
na lora! Nu e de mirare ca, subalternii acelorti sefi neinte-
') Fotino pag. 99-102 - Gervinus pag. 197 Filimon vol. Il. pag. 149.
Laurencon pag. 73. Acesta o afirmA si Domnul Simeon Romanov, 52 d-nu
Malta, ce erau Mavrofori. Pines la fuga sa in Austria Ipsilanti a intrelmintat
asemenea stiatageme, spre a incutagia pe Eteristi. VedI nota No. ..LXXI1,
2) Laurencon pag. 86. Raybaud peg. 229,
2) Laurencon, locul citat,
 2G5

rresati fur siliti a sa hrani din spinarea bietului I:errant:1

27
romant ! "
Unii consiliu supremu, compusu de princult Cantacu-
zin, de mediculu Cristari si de Orfano (comandantulu o-
rasuluI) era insdrcinatti cu dirigerea operatiilort militare,
cari operatiuni consistati in strangere de provisiuni du-
pa la locuitori, ce se plateft cu chitante, dupa esem-
plulti Muscalilorti; cu intarirea Tergovistei, win destu-
parea vechiloru tianturi, prin sateni addusi cu silla din tote
partile; cu facere de basti6ne fara tunuri, cari tunuri a-
vea se adducd MuscaliT, cum si oficert streini cart sa'i
comande ; cu turnare de glOnte din plumbulu invalitorii
MitropolieT, si cu ghiulele de sticla fatute inteud sticla-
rie aprOpe de Tergoviste ; iar glOntele carT se turnati
diva, noptea se risipiati in veseliele ce facet. '). Ostirea
n'avea de catti patru tunuri, din cari tree de Cate ud
jumatate livra (1 1 2 dramuri livra), iar unulu, de doue
livre , luate cate'si patru de la puscdria din Bucuresci 2)
Intimii lut Ipsilanti eraa Orfano 3) Lassani °) si Scufu 5).
Acestu din urma cd9lu curandti in, disgratia luT Ipsilanti,
din causa discordiei selle cu Lassani, secretarulu lui Ip-
silanti, pe care Intl prefera pe langa tot"' cef-lalti. Tata
din causa acestuia intra discordia si intre Ipsilanti Cu
princulti Cantacuzin 6), in catti acela fu silitu a'M espedia la
Iassi, sub pretecstti d'a, fortifica acela orasiti cu miculu
sett corpti" de ostire Gervinus sustine insd ca trimiterea
lui Cantacuzin la lass): a fost spre a'i inlesni fuga in

') Colonelu Voinescu, op cit. pag. 14.2.

21 Laurencon, pag. 85.
3) Fostu servitoru la unu ore care Bucauri, negutetoru grecu din Odessa
Laurencon pag. 89.
4) care fusese in Pesta trajlocanr iaa intrige grannie. LaurencOn, loc. cit.
5) care a furatu casa cu bans a Eteriei §i a trecutu in Bra;tovu, din care
causa Ipsilanti Pa stimatisatu in proclamo.tia sa de la 8 lunie, ca si pe alts
miserabill ca Caravia, ca Duca, etc.
6) Filimon vol. 2 pag. 356-358. Beldiman ins t. attribue neirqelegerea intre
clanif la n4te fatori, pag. 39.
 261;

Bessarabia, dupa. cum Ipsilanti se 'pregatia sa treca in

Austria '). Batalionult sacru fu pusu sub comanda lui
Caravia, ceea ce fu Inca uä, causO de neintelegere in-
tre Ipsilanti si cantacuzin ')
Cu astfela de individi, anti carora nume manj este
hartia, dice Laurencon, se incungiura generalissimulu os-
tirii independinteI Greciei; astfeliu, pentru cei mai multi,
acestil pretinsil resbella pentru independinta nu era de
catt unit pretestu ce ascundea hotia. Tudor cella putin
avea una scopu, care 'la declarasse pe fata ; pe candu
in tabara lui Ipsilanti totulu era intunerica si confusiune." 3)
Spre a se justifica si a se recomanda tote de o data
in ochil Romanilora, Ipsilanti le adressa ua proclamatie,
in care le arata motivele ce au silitu pe Greci a se opri
in Romania. Goniti de tirania Turcilora din patria lore,
la primula semnalu alit libertatii, fura siliti, glice el, a se
inarma contra inamiculul comunt alu crestinatatii; iarti
sederea lora in Romania este provisorie, asteptanda mo-
mentula favorabilu spre a trece in iubita for patrie; prin
urmare, in pregliva de a parasi Romania, Ipsilanti credea
de datorie a esprima Rom'anilora recunostinta sa pentru
ospitalitatca ce primissera de la nobilii fie at Doeiei, atatt
fratii sei de acme, cata si compatriotii seT, in timpu de
restriste; iar aceasta, recunostinta, n'o putea esprima mai
bine de cata facanda Romanilora urari sincere pentru rea-
lisarea dorintelorn lore legitime, si consiliindu'i ca pe vii-
toru se nu mai Incredintese autoritatea suprema in maini
streine (! ! !) ; iar puterea legislativa, separata de cea ese-
Cutiva, se se incredintegle la una saa done adunari, corn-
puse de representanti din diferitele classe alle societatii;
se se infiintese s'ua." ostire organisata pentru pagla terrei;
darile catre Steil sa se regulese prin representantii Na-
tiuniT; Domnitorulu sa," alba lista sa civila, ficsata de a-
9 Gervinus, pag. I99-200.
2) Fotino, pag. 97.
3) Laurencon, pag. 89.
 267

dunarea terret; in fine, se se institue scoit pentru lumi-

narea poporului ')
La citirea acesteT prochmatil, Romanit patriot" trebue
se fi surisa : asemenea consiliu nu putea amagi de cat
pe eel simpliT. Venite de la, una Fanariotu, care uccidea
fara nici unt dreptu pe represintantulu adeveratu allu po-
porului, care prig conduita sa provoca invasiunea tur-
cesca, cu tote tristele selle urmari, care, in fine, in schimba
pentru ospitalitatea ce priimisse, platea poporului cu pra:
da, cu foculu si cu omorulu, acellu consiliu perfida nu ,Lie-
rita de cata dispretula adeveratilora Romani.
In ostirea Eteriei anarhia ajunsesse in culme; nimeni nu
maT recunostia nici ua autoritate. Tricupis assigura ca
una Ore care Bucavala, ce comanda vela dour-spre-clece
Greci, sub-scria proclamatiile selle astfela : Enache Bu-
cavala, arhistratiga (primula comandantu) allu armateT
ellenice la Carlovita, gi Naziru (inspectoru) peste cinci ca-
dichiuri (plan") 2)

Desbinarea intrasse intre capiT Eteristilort Princult

Cantacuzin, indignatu a vedea pe Ipsilanti sub influinta
lui Lassani, comanda ostirii data unui brigantu ca _Duca,
si pe Caravia comandanta allu batalionului sacru, Can-
tacuzin parasisse Tergovistea la 9 Maia. Ipsilanti scose
vorba ca a plecatu la Brailla ca se sustie pe Eteristii
d'acolo, si apoi se treca" la ;Iassi ca se priveghese pe
Pendedeca, care nu 'i inspira destula incredere; iara ne
reusinda in missiunea sa, se se intdrca indata la Tergo-
v4te cu top" Grecil, aflati in Iassi si in Galati.
Duca, ce era pusu subt ascultarea lul Cantacuzin, nu
se supusse ordinilora lui Ipsilanti; si Cantacuzin, cu v'rua,
trei cute cinci-cleci de ostent, se indrepta Care Iassi, du-
p. mici loviri cu Turcii la Focsani.
Pendedeca nu se supusse nici dansula ordinilora. lui
1) veal Kota No. LXXIII.
2) Op. cit, vol. I. pag. 137.
 288

Ipsilanti, nevoindu a recunOsce pe Cantacuzin de sefa alu

sea. Iassi, ca si Tergovistea, era in plina anarhie. !
Chiar Mavromati, medicult luT Ipsilanti, disparu si ellu
pe candy Turch se apropiat de Tergoviste.
La 'vestea intrarii Turciloru in terra, multi din Ete-
risti desertara, nesimtindu-se in stare a se masura c'ua os-
tire superi6ra, sub tote puncturile de vedere. Acesta sili
pe Ipsilanti a da ordina ecreta. luT Duca, la 7 Maia, Ca
se prepare in graba provisiuni pentru 1500 callareti; si
se stea gata de plecare la primula ordinti ce va priimi.
In aceiasi di trimisse in Bucuresci pe Caravia ca se
mai inrolese volintirT, cari se inlocuiascd pe fug-ari ; si cu
mare greutate putu inscrie abia vre ua doue sute vaga-
bondi, cea mai mare parte covrigari, bragagii 5i tigani,
dice Fotino, pe cari '1 addusse cu musica din Bucuresci
la Tergoviste; iar in Bucuresci Caravia lipi pe tote ,stra-
dele proclamatia luT Ipsilanti de la 5 Maia, ce anunta
victoria Grecilor in provinciile turcescT, cum si regulele
ostaseSci '),
La Io Main., Ipsilanti priimi stiri positive despre apro-
pierea Turciloru de Bucuresci; acesta proclusse mare
turburale si fried intre Eteristi.
La 16 Maid Saba pleca si ella la Tergoviste cu woo
de Arnaud, dupe ce inscintasse pe Ipsilanti, cu cate-va
dille inainte, de sossirea Turciloru, si de planulu luT Tu-
dora care se indrepta spre Pitesci, dicea ellu, spre a
lovi avangarda Eteristilora. Sava trimissesse luT Iorda-
che la Pitesci 400 din Arnauth seT, spre a inlesni prin-
derea luT Tudor. Ipsilanti, aflanda acesta, dete ordina fra-
telui sea si lul Capitan Iordache a impiedica mersula lul
Tudor, si a'lu aresta la trebuinta, spre a scapa d'una
neamica multi mai periculosu de cat TurciT 2).
Duca se afla tabarata la Baicoi, lassandu strejT la Plo-
') Fotino, pag. 107-108. Filimon, vol. II, pag. 150.
2) Laurencon, pag. 160-162. Vecli si Fotino, Filimon, etc. Vecji ji Tricupis,
vol. I, pag. 147-148.
 269'
escr, la Campina si la Marginenl, si trimitandt si la Bii-
curesci ca sa priveghiese miscarile Turcilor. Oamenii sei prin-
sera. cati-va .spioni Turd', din carT duoT fura trimisT la
Ipsilanti, iarti pe cel r alp' if spanclurd ').
La plecarea in Brasovti a boerilorti, liberatT de Tudor
de la Belvedere, Duca primisse ordinti de la Ipsilanti a
le esi inainte la Campina si a'T adduce la Targoviste;
dare Duca, punguindu'I, le dede drumulti ; ceea ce sili
pe Ipsilanti a'lu mustra aspru pentru acesta intend e-
pistola cu data din 17 Mai.
Tabarandti la c. omuna racarescT de langa. Targoviste
cu ceT 1000 calaretT aT seT, bine echipatT si disciplinatT, Sava
fu bine priimitu de trimisiT lui Ipsilariti ; apoT ilu invitd
si Sava pentru a dou ascii la cina, tot la Vacdresci; insa, Ipsi-
lanti, care era bdnuitor, pretesta ca e bolnav ; si trimisse in
locu -I cati-va -din adjutantii se): 2).
Sava se dusse apoT de se intari in M-rea Mdrginemi,
de uncle scdsse pe arndutii lui Farmache, pretestandti
ca acea mOnastire putea servi ca cetate de aperare ; iar
la timpu, va alerga in ajutorulu Grecilorti. Ipsilanti se
prefacu ca '1u crede, si 'lu lasa" se occupe acea monas-
tire ; candu 'Ansa., la 25 Malt, aflandti despre inaintarea
Turcilorti, it rugd sa vina grabnicii a se uni cu ostirea
sea, Sava nu se misca din loch.
La 26, Ipsilanti ilu invita din noti, ardfandu'l ca Turcii
s'appropie de oraSti ; in locti se piece, Sava scrisse lui
Duca se vind cu' ostenil lui pe la Margineni ca sa mergd
impreund la Targoviste ; Duca, care'lu banuia, refuSa" ;
den nicT la Ipsilanti nu se dusse indata"., cerandti res-
pectu de treT clille, sub pretestu d'a aduna ostaqii respan-
ditI in diferite positiunT ; voinclti insa a sonda pe Sava,
Ducal ilu intreba., printeua. scrisOre : nce gander to ellu
despre miscarile Turcilorti ? Si ce arti fi de facutti ? Sava

') Laurencon, pag. 16o.

2) Tricupis, vol. 1. pag. 146.
 270

ii respunse : ,,lupta este neaparatd, biruinta e la norocU,

si se ne vedemu sdnatosi ! 1)."
Aceste cuvinte dedera pe facd cugetulu lui Sava : nu
maT remasse nici ud indoiald de necredinta luT in ochiT
Eteristilort.
Cand Duca se presintd la Ipsilanti, acesta 41u priimi
cu raceld, jot clisse :
Du-te la trupa ta ; maine vei afla ordinele melle."
Cu cdpitanT ca Duca si ca Caravia, Ipsilanti presimtia
infrangerea si umilirea ostiriT grecesci.
Speranta lui era tote in Russia 2). Ella nu putea cre-
de ca Imperatulu Alexandru; care 'hi incuragiasse a ri-
dica stegult. revoltei 3), va sufferi pe Turd sa, intre in
Romania aid' a protesta cu armele.
NUtritu d'aceste illusiuni poetice, si 'dupe indemnuln
luT Sava, inainte de plecarea acestuia la WarginenT, Ip-
silanti mai trimise ua petitiune si unit memoriti Care
monarchulu RussieT, ca din partea Grecilorii din Romania,
pe care le iscalira maT multi.oficierT eteristi, si chiar Sava;
Ipsilanti, fiindu desaprobatu oficialmente de Russia, nu
cutedd a le subscrie; scrisse insa din partea sa scrisori
Care Impardtessa RussieT .si care regale Prussiei, ru-
gandu'T p, sustine sacra causa a Elleniloru.
Cu aceste scrisori, cu petitia si cu memoriukt trimisse pe
doctorulu Canella, bdrbatti cu multd invetaturd, care si
plea la Petersburgu, dupe ce trecu prin Dresda si Be,
lintt
Ancd ud proba de ametela si desperarea in care se
71

aflau totT, observd Gervinus, care relatedd si dansulti a-

cesta faptil 5).
InteadeverU, GreciT I T perdussera cumpdtula, la ap-
1) Laurencon, pag. 172. Vecji vi Filimon, locul citat.
2) Fotino, pag. 113.
3) Colson, op. cit. (pag. 40) afirma cl moStenitorult coremei, care fu Nicolae
I, a ridicatu toasturi in publict pentru succesult Eteriei.
4) Laurencon, pag. 169---171 Filimon, vol. II, pag. 169.
') Gervinus, vol. I, pag. 202.
 '271

propierea Turciloru; acesta ii 5i silissera a ommori pe Tu-

dor, sere a se scapa cu ua ord. mai cal-end(' d'unia ne-
amicu atat de periculost. Demoralis4a era in culme !
Pe fie-care nopte disparea multime de Eteri5ti, nu numai
civilf, dera militari; caci pe tota cliva se primia 5tiri
ca Turcil se appropie, ca Turcif sosescii; ceea ce produsse
ua." invalma561a 5i ua spaima cari nu se potti. descrie ').
Laurencon rapportesa ca, la intrarea Turciloru in Bu-
curesci, unti ispravnica d'aT lot Ipsilanti, adducanda a-
cesth veste in Tergovi5te, fu apprope a'§i perde viaca.
Caravia, ce se afla atund callare, it addusse tiri5a de
pare in curtea princului Gg. Ipsilanti, strigandu, cu sa-
bia scosa, ca trebue se'l" taie capulti, fiindu ca a respin-
dita sciri false cari au demoralisatu o5tirea. In de5erta
irIfortunatulti ispravnia, adducea de martoril pe cutare co-
merciante, sositu din Bucuresci, de la care aflasse acesta,
scire; crudulti Caravia tinea una ca trebue se 'la ommore,
ca sa. faca pilda. Abia ilu putu scapa fratele generalis-
simului; iar Caravia se departa, racnindu ca unti tigru
caruia scapa. prada. Ipsilanti ensu5T se temea de acesta
'T
°mu sangerost 2).
Udriski, care se afla la Margineni cu Sava, juca in
tabara lui Ipsilanti rolulu ce jucasse 5i in tabara lui Tu-
dor : avea spionii sei, cari demoralisau o5tirea, u '1 im-
pingeau la assassinarea lui Ipsilanti.
Istoricul Alexandru Sutzu assigura ca scrisorT, suscrisse
de Udriski, circulail in lagarulti lui Ipsilanti; 5i in elle
se promitea amnistia 5i resplatire cellor ce vor preda pe
Ipsilanti pe mana Turciloru, via sat. morth. 3).
In astii-fela de stare era o5tirea Eteriei cand Turcii
se appropiau de Tergovi5te.

1)- Fotino, pag. 61.

2) Laurencon, pag. 90-91.
3) Op. cit. pag. 86,
 CAPITOLUL XXXI.

Prim ele loviri intre Turd si Eteristi.

Pe la inceputulti lui Maiti, mil corpt de Ianiceri ple-
casse din COnstantinopole sub comanda lui Salim Meh
med, sub care trebuia sa, operese impreund eel' trei
Pasi, de la Vidin, de la Silistra si de la Braila.
Cara-Mustafa (Chehaia-Be!) anti Silistrei se indrepta
spre Bucuresci, cu doue corpuri de cite 4000 ostasi fie-
care.
Pasa Vidinului, Hagi Ahmed, infra. in Romania mica ;
iarti. Iusuf-Pala alIti Brailei intra in Moldova cu vre-ud.
450o de Tura.
Acestu din urma lovi pe rebelii din Galati, cari prin
surprindere occupassera acestil °rasa, dupO cum am are-
tatil la local set. Galati! era aparatil de unil Atanasie
Carpenisi, cu. mai multi arnauti si mateloti de corabii,
cari, din preund cu alt! Greci, Serb! si dmeni fara cd-
pataiti, fara discipline si degradati de vitiuri, se urcau
de la 600 ?and la Boo de individi. _Ei occupau trei ye-
chi intariri, construite in facia orasului de catre Turd' in
timpula ultimului resbelti allti Rusilor cu Turcil.
Cotiras Peloponisianuld occupa, cu vr'o 73 de Greci,
unu santti lungu afara din intariri.
La 13 Mai .ataculti incepu; der la primele descar
 273

cari de focuri, mai jurnaate din Faeristi fugira. Cotiras

cu 32 de insi se lupta bIrbate;3te, si toT murird ca nis-
te vitezT.
In reduta cea mai tare din celle trei, Athanasie Carpe-
nisu si Popa Gheorghe se apdrard tan. cliva de 13 Maiti,
numai cu 33 contra unuT numer inclecitti de Tura. Nap-
tea intrebuintara ua stratagema spre a putea fugi, cre-
clandti ca potti fi folositori in alto lupte, Caci aci lupta
era inegala : ridicara mai multe haine inaintea intdririi
in care Turcii descarcard focurile lora, luandti acelle
vestminte dreptu inamici; apoT, dupa ce umplura celle
doue tunuri care le avea, si le descdrcara in Turd', fu-
gird top', afara de tre!, trecandu pe Prutu la Iasi. Turcii,
dupd ce fa'cura unti mare macellil in Galati, se intorsera
la Brailla 1).
Din corpulu Turciloru de la Braila, dupd infrangerea
rebeliloru la Galati, se rupse unit detasamentit de cite -va
sute, si se rissipi dupa prada prin sate, inaintandit spre
Ramnicul-Saratti si spre Focsani.
Seapte-cleci Turd' din acestia se inchisserd inteud ca-
sa la Ramnicul-Sdratti, unde flied blocati de Greci, in
mica numarti, sub Capitanii lora Anastasie Caracala, Hris-
tea Vrana, Panait Zuli, Nicolae Sclavuna; si luptard cu
ace 7o Turd.' vr'o 4 ore; ranindu-se cati-va dintre Greci,
eT se indarjird si mai mult; si hotarara a da foal casel.
Turcii, simtindU acesta, esird pe furisi din casa in care
erau blocati, si condusi de niste sateni, se baricadara
inteua mord afard din orasti, asteptandu sa inoptese ca
sä. pad fugi.
Grecii ii blocard s'acolo; dar neputanda se '1 invingd,
din causa positiunii favorabila ce occupati Turcii, inven-
tard uä. stratagem care le reusi de minune. Unit grecu
,a,nume Panaiot Peloponesianulu, luanda unix butoiu cu
smala, i dede fon si 'la rostogoli pand apprope de mara,
') Gervinus pag. 198-199. Fotino pag. xis.
8
 274

care se si aprinse indata. Turcil esira afard speriati;

si Grecii, navalindu asupra-le, i macelarira pe toti.
Dupa acesta isb'anda, Grecii se intOrsera la Focsani,
unde gasira alti vr'ua go Turci, inchisi in monastirea
8f. I6n; dupa u. lupta crancend de 5 ore aprdpe, in
care se ommori vestitulti Pana Olteanul, cu alti I o tova-
rasi gred, se departara, luanda drumula spre Tergo-
viste ').
Chehaia-Bei, lassandu pentru pacla Bucuresciloru pe
Tagir -Aga, bas-beslega, cu 30o de Turci 2), si pe slu-
gerulu Alecu Aslanoglu, capu chehaia langa Pasa de la
Silistra, porni la 25 Maitt de la Colintina spre Tirgoviste
in fruntea a 6000 Turci calari si 4000 pedestri, a-
venda de mehmendaru 3) pe Ienache Baltaretu, care pe
multi nevinovati '1 a scapatu de la marte prin influenta
sa langa acesta Pasa.
In acea cli, la satulit Ciocanesti, Turcil prinsera una
desertorti din &tea lui Ipsilanti, ce fussese calfa la ua
bacanie din Ploesci; si de la densulti aflara starea de-
plorabila a ostirii grecesci.
Chehaia-Bei imparti ostirea sea in doue corpuri, or-
donanda ca sa inaintecle una la drepta si alta la stanga,
spre a ataca avangarda lui Ipsilanti.
In Tirgoviste apropiarea Turciloru pricinui ua desor-
dine complecta, in catti multi din ostirea lui Ipsilanti do-
sird, de frica; iar altii se ascunsera prin viile si padurile
duprin prejuru. Locuitorii fugissera deja mai toti cu
multe Mille inainte.
Cu t6te astea Ipsilanti ordona lui Ion Colocotroni si
lui Gerassie Orfano a se asecla la Monastirea Nucetuki
cu parte din ostire; iarti lui Duca, langa uä, padure la
Netezesti on la Cornatelti. Trupa acestoru comandiri,
compusa mai multti de Albanezi, Serbi si Bulgari, in nu-
2) Fotino rag. 116-117,
2) Filimon susline cY 2000, op. cit. vol. II, pag. 272.
3) Conductor u.
 255

meru ca la 1500, forma ore -cum avan-garda ostirk gre-

cesci: iar Ipsilanti cu restula otirii se hotari se dea a-
jutoru unde trebuinta va cere. Acesta in diva de 27 Mai.
Duca, in fruntea a 400 de Arnaud, pornindu la locul
ce i se insemnase, se intalni in calle cu mai multi co-
mandiri eteristi cari veneati de la Focsani, in fruntea a
25 Albanedi; Ii corporandu-se cu trupa lui Duca, ei se
batturd cu Turcii vr'o cloud ore in padurea Cornatelu:
in acesta lupta se omorira si sa ranird vr'o 15 Turci.
Isbanda ar fi fostu de siguru a Eteristilor, deca Duca,
speriatu de multimea Turciloru, ce'i vedea dupd ua
movila, n'ar fi data. semnalulu de retragere.
La monastirea Nucetulu, lupta fu mai seriosa : ea tinu
de la rasaritulii sorelui p'ana dupe amiadi, cu perdere
de veud sutd Turd', morn §i raniti, si prea putini d'in-
tre rebeli ; dar Orfano, demoralisata si ellu de multimea
Turcilor, si sfersindu amunitiunea, parasi Monastirea
Ion Colocotroni si Sahini, ce erati fortificati in Mona's-
tire, se luptard vitejeste p'ana la apusula sOrelui cu 300
ostasi ce comandau; ensa sfarsinda si ei glantele §i pra-
fulu de pusca, fugira noptea la Tergovi:;;te spre a da
alarma.
In zadarii Ipsilanti ii indemnd a reincepe lupta cu to-
te ostirea; cei doui comandiii se oppusera., respundenda
lui Ipsilanti ca e comoda a sta departe de campula lup-
tii si a baga pe attii in foca.; si ca decd aru fi auditti
§i dansula vijiindu pe la urechi multimea glontelorti tur-
cesci, n'ar mai stdrui pentru reinceperea luptei.
In n6ptea de 29 Maiu, se tinu una consiliti de resbel
intre comandirii ostirii; si se decisse a trece cu totii la ROm-
niculti-Velcii, unde, ajutati de positiile muntOse si de (D-
tirea lui Tudor, vor putea cu successa a se messura cu
Turcii. Ostirea se forma in doue corpuri : unultl, sub
comanda lui Duca, pleca spre Pitesci pe drumula Gdes-
cilort; ensa Duca, G-heorghe Manu si alti comandiri tre-
curd din Pitesci in Transilvania, lassanda corpult ce co-
 276

manda in voea intmpalarii. Celle alto corpti, sub co-

manda luT Ipsilanti, Caravia, Orfano si altiT, se indreptd
peste delurT la ampu-lunge, de unde trecurd iute la Pi-
tesci, ca sd se unescd acolo cu corpulti luT Duca, al luT
Cdpitan Iordache si al luT Hagi-Prodan. In drumula acesta
multi din corpulu luT Ipsilanti si al luT Duca dossird, as-
cundendu-se prin munti si prin paduri 1).
Sambata., la 28 MaiO, orasula Tergovistea era ca si
pustiti; totT fugissera, afara de cati-va focuitori du prin
suburbiT, si de starostea. austriac, a nume Alecse ; iar
proviantuln ostiriT grecesci, si multime de vite marl si
micT, remasserd in possessiunea Turcilort.
La 29 Maiti, TurciT asedard ostirea in ordine de ba.-
taie in marginea TergovisteT, si trimisserd inainte ca cd-
laudd pe capitanulu Bibi cu ,ordinti inscrisa care boerT
si negutatorT, prin care li se assigura viueta si averea
de vor fi liniscitT; iar avendd veud temere,'se se retraga
totT la unit loco afara din orasti, unde vor fi paditT de
Turd.
Aflandil insd Chehaia-beT de la trimissul sou ca. in Ter-
goviste nu se aflau nicT rebelli nicT locuitorT, intrd in o-
rasu cu un mkt" numer de TurcT, renduind strejT la std-
rostia nemt6scd, spre a nu fi supd'ratd de Turd; iaru os-
tirea asedd tabdra pe campia de la SusenT, spre nordul
TefgovisteT.
In acea cli, Ghencea cu cati-va ostasT din corpul luT
Sava, veni se se inchine luT Chehaia-beT; iar a doua cli
se presinta. si Sava cu Deli-basa Mihale si cu Ciuciuc-
Ciolac, in fruntea a ua. woo AlbanecIT caldri.
Sava era insotitil de Udrischi si de Tagir-Aga, bas-
besli de la Ianina, vechiu amic allu luT Sava.
Cati-va bittrhui din Carapu-lungU, intre cart IIagl NIstasse, ce se" inro-
lasse In ostirea luT Ipsilanti, ne au aseiguratti a vr'o 50 de Serbi §i BulgarT
din Campu-lungti au fugitil din Tergoviste, inainte de a se incepe lupta cu Tur-
cii, aicendti ck' (Ted Ipsilanti a fugitil, et ce sa mat ramaie?" si umplurI, munti
si pUdurile du prin prejurulti Campu-lunguluT. Turcii an tAiatt vr'o 20 din -
11 entii, stall cu gona let Sava contra Arvatilorti.
 277

Chehaia-Bei it primi pe totT cu politetd, promitandu-le

lefurT si tainurT de la densulu. 1)
In cate-va c,lille, catti a statti. Chehaia-Bei in Tergo-
viste, Turcil prinserd veud 24 GrecT din diferite batalli-
dne, si maT multi Arnaud, stravestitT in vestiminte tarrA-
neti, cari se ascunsessera prin satele vecine : i tradas-
sera satenii, nu atatti de frica Turciloru, caul de res-
bunare contra acestorti &pep' neomenoA dupe urma ca-
rora sufferea acumn terra atatea nenorocirT! Chehaia-Bei
ii a taiat pe top' 2) Dupa. aceea ellU plecd cu tota &tea spre
Pitesci, pe drumulu Gaescilor; dar la Gdescr, aflandt ca
Ipsilanti trecusse Oltukt, §i priminclu si ordinu de la Pasa
din Silistra ca se se intOrca indatd in BucurescT, spre a
guverna terra pang la instalarea nouluT Domnitortl, Che-
haia-BeT dede 3000 de Turd sub comanda luT Siricoglu
si Iii trimisse, din preund cu corpulti luT Sava, in gOna
rebeliloru; iar ella se intorse la BucurescT cu restulu os-
tirii. 3).

1) Fotino, pag. 140-148 Filimon, vol. II, pag.172 178.

2) ET full ingropati in qautulii ceth,liI, la porta cea despre rasgritil, langa
carciuma lei C. Dimitrescu din strada mare, uncle se vedil §i adi urme din
zidulii cetatii.
3] Fotino, pag. 140-148.
 CAPITOLU XXXII.

Lupta Pandurilord peste Olirt sub Solomon

i Mihaloglu, s,i sortea Panduriloril lui Tudor.
Corpulu de ostire turcesca, care trecusse de la Vidinii
in Romania-mica. pe la Calafatti 1), era precedatil de ua
avangarda ca de 200 Turd. Pandurii de la Calafatu
se retrassera spre satula Clenovulu, unde se unira cu
ceta luT Anastasie Mihaloglu, ce '1 clicea si Manache,
compusa de vre 15o Bulgari si Panduri.
La Cleric:11/u, TurciT se lovira" cu rebellii, cari se lup-
tara vitejeste, ommorindii ranindu vre 13o Tura; in-
Si
tre acestia era si capetenia loru, Rogobete, romana tur-
citti, care fu prinsu i taiatil de Mihaloglu ; din partea
rebeliloru se ommorird duo): insi, i 16 fura fanip". Restul
de 7o Tura se inchissera in biserica satului, unde fura
incongiurati de capitanulu Solomon, care 'T libera., dupa
ce '1" desarma.
Lid aka ceta de Turd, ca vre 15o, se lovi langa Ca-
racaln cu capitanti Zottu, amicti allu lui Mihaloglu, ce
comanda vre ua 25 de Bulgari, amestecati cu Panduri.
Dupe ua lupta de cate-va ore, in care se ommorird vr'ud
1) Insotiti de Ion Samurcas, orenduitti de Divanulii Craiovei ca ingrijitorii
allil ostirii turcesci, care avea Inc , (le conductorti pe unit Clucerulri Mu Po-
roineanu.
 279

15 Turd, Zottu se retrasse cu ai sei, fara nici ud

perdere.
In fine, aka cotta de Turd se lovi cu Solomonil la
Ciresit.. In tote aceste loviri, Turcii furd batuti.
Ua luptd mai seriasa se incinse intre Turd si Mihalo-
glu,'care se inchissesse in monastirea Tismana. In acestd
luptd* se omorird ca la vro 120 Turd, iar restula se res-
pandi prin sate dupd. prada 1).
Tote aceste cette de rebelli, in numerd ca la veud 650
Panduri, amesticati Cu Bulgari si cu Greci 2), sub CQ-
manda cdpitanilort Solomon, Mihaloglu, Zottu, Diamandi
si altii, pornird in trarnbe care ROmniculu-Valcei, spre
a ascepta aci pe Tudort, despre care aflasserd ca a ple-
can de la Bucuresci cu total ostirea lui ca se trecd peste
Oltu.
Solomon sossisse inaintea for la Dragasani, uncle nu
statu multU, fiindd rugatu de cati-va negustorasi de aci
ca se se retraga, spre a feri ordsellula de foculti si ro-
bia Turcilort, cari se asceptau chiar in c,lioa aceea. So-
lomon, fiindu-i mild de densii, se trasse la 26 Maid cu
trupa sea la satulu Zdvedeni, departare ud ua jumetate
postid de Dragasiani.
Aci se uni cu cettele celloru l alai cdpitani numiti mai
susti; si tdbarird cu totii in nisce pruni, pe und di llu,
ordonandd Pandurilorti se stea gata de luptd.
Turcii sossird in data; Solomon ensd, care avea co-
manda supremd, in ion d'a se lovi cu densii din posi-
tiunea favorabild ce occupa, esi la campti luciu, indem-
natu de furia tineretiloru si de voinicia Pandurilort, dupe
cum se esprima. ensusi So lomont ; Turcii, in nun-lett' ca
la 3000, si cu tunuri, II pusserd' la mijlocil.
Pandurii aru fi fostu toti morti deca Solomon, in des-
perarea sea, n'art fi ordonatu Pandurilora se'si facd locu
Fotino, pagina 149- 151.
2) Solomon (op. citatii, pag. 20) dice di luting Pandurii de sub comanda luT
emu 800.
 280

pintre Turd cu iataganele. *AstU-felt" numai putura scapa

de la uA. morte sigura, rassandil morti peste too Pan-
duri ; restulu occupy iarasi positiunea de mai 'nainte, a-
dica gradina cu pruni, de uncle puturA lupta vitejesce
pano n6ptea, Candi" trecurd la Romnicti I).
Pandurif de sub comanda lui Tudoru, caindu-se chiar
a duoa cli pentru predarea lui in mainele Grecilort, in-
cepura a dossi, nOptea, cette-cette, risipindu-se pe la cas-
sele loru 2); asti.i-felf.", din vre ua". 4000 panduri, veniti
cu Tudoru la Golesci, mai putin de jumetate participa
la lupta cu Turcii; cei fugi ii peste Oltu, imprdsciindii
vestea despre prinderea lui Tudor, demoralisara pe pan-
durii de sub Solomont si ai celorlalti comandiri, cari
incepura." si el' a se respandi pe la cassele loru.
Dupe plecarea lui Tudoru de la Cotroceni, Solomonu
primisse la Romnicii ua scrisOre de la Tudoru ca sa plece
indata cu toti Pandurii lui si se vie la Golesci, gonindu
mai a/1.'6k" din monastirea Cozia pe Serbii si Grecii a-
flap' acolo, si inlocuindu'i cu Panduri.
Scopulu lui Tudoru era, cum am aratatti, pe de ua."
parte se inchicla. in Cozia pe boierii liberati de la Bel-
vedere, spre a se servi cu densii si peste Oltu dupe cum
se servisse in Bucuresci; iar pe de alta, indata" ce va
trece Oltult", se se desfaca de Bulgarii si Serbii de sub
comanda lui Prodan si Machedonski ; prin urmare, se go-
nesca singurti pe Greci din Romania, dupo cum promis-
sesse Turcilort, sperandu ca prin acestu act:" POrta va
accorda de sigur Romaniloru drepturile ab anliquo ce re-
clamassera". Der omulu propune si Destinulu dispune. Tra-
darea de la 'Golesci nimici planul sea.
Pe Candi" Solomon se prepara a essecuta ordinul lui
Tudoru, priimi alta scrisOre, printr'un curled.'" arnautti,
din partea lui Ipsilanti si a lui Capitanu Iordache, in
1) Solomon, loc. cit., pag. 19, 20. Vecli aianuntcle acesteI lupte in me-
moriurd Protopoppescului, vol. II. Nota No. XV.
2) Fotino, pag. 98 J9. Acesta o affirmg §i Uatrinii Panduri sari traescii.
 281

care, laudandulti pentru bravura sea in lupta cu Turcii,

Ha anunta ca Tudorti e prisonierul lora, fiindu Ea '1 au
prinsu corespondinta cu Turcii; si ca se astepte acolo
sossirea for spre a lupta cu totiT contra paganilor.
Acesta sili pe Solomon se remaie pe locu. Peste tree
Mille, aflandu de mdrtea lul Tudoru, se sfatui cu
seT deca trebue se lupte cu Grecii contra Turci-
lor, dupa cum scria Ipsilanti Tots capitaniT respunsera:
7,c6, el'nu mergti in ajutorul luT Ipsilanti, fiindu ca fa-
miliele lorti sunt in terra, si pate se le robesca. Turcii;
si ca se intorcil prin padurr pe la cassele tor, asteptandU
acolo venirea Rusilor, dupa cum be promitea
Solomon se suppusse vointeT generale, si pleca la Cozia,
insocitti de mai multi PandurT, §i assigurandu pe to' ca
nu vinu Muscalii. De la Cozia, insocita de vr'o 5o voinici
fideli, ellU trecu in Austria cu nume schimbatu, unde fu
arestat la Hatzeg, cate-va cline; de acolo fu dussu la
Deva, si in urma la Aradt, de unde, cu ajutorul boeri-
lora aflati in Brasiovil si in Sibii, iii putu dobendi li-
bertatea.
Dupe la sedere de 5 anT in statele austriace, la Au-
gusta 1826, Solomon se intarse in terra. Grigorie Voda
Ghica, dupe ce dojeni pentru participarea sea in re-
volutie, si dupe ce 'la consilia a pardsi gandurile de ye-
belistre, IT redede_ capitania poterex Prodilla ; la 1827 Ia-
nuariu, illu facu si Kirk- Serdaru peste celle cincT districts
de peste 0,1tu ; si la 1828, participa in resbellul russo-
tura., ca, comandiru de Panduri. 1).
Dupe fuga sea din Tergoviste, Ipsilanti trecu la Cam
pulung, unde nu se opri de catti ua singura cli, si pleca
la PitescT, lassandu in , voea intemplarii 5o carre cu fe-
rarie, cu seurT, cu pastrama, cu orclu. §i faina; de Ia. Pi-
tescT, trimisse pe Farmake cu 30o arnautT a se inta.ri la

1) Biographia 1tif Solomonti, pag. 22-23.

 282

Curtea de Argesiti; iarti ellu, unindu-se cu, corpulti luT

Iordache, si dandti comanda batallionuluT Sacru, ce o a-
vussesse Caravia, frateluT seti Nicolae Ipsilanti, pleca la
o Iunie spre Romnicula-ValceT, pe unu timpii forte plo-

iosti 1).
Avangarda ostirii luT Ipsilanti trecu Oltulu pe is finele
luT Maiti; iarti Ipsilanti, cu restulu ostirii, sossi in mar-
ginea OltuluT la 3/15 Iunie, unde si tabara 2).
Parte din panduriT luT Solomonu se pussera sub co-
manda luT Mihaloglu. Audinda de sosirea lui Ipsilanti,
care se credea ca vine cu MuscaliT, sesse capitani din
cotta luT Mihaloglu, si anume: Protopoppescu, Dumitru
Bustenu, Vassile Crapatu, Barbu Ticu, Ghita Cutoiti si
Nicolae Urlenu, plecara la Ipsilanti. Aci veclura. callaireti
cu sulite in uniforma de Cazaci; altiT, imbracatT in ne-
gre, si multi Panduri d'aT luT Tudor% totu MechedintenT
si Gorj anT, cum si 5 tunurT. Apropiindu-se de un coral,
unde mancati cati-va ostasi callareti, ce pareti Cazaci,
ascultara ca se vecla deca vorbescil muscalesce; deru
auclindu-T vorbindu grecesce, se intristara forte multti,
si intellessera ca nu sunt MuscalT. ApoT, nici pe Tu-
dorti nu'lu vedeau; si in ellu puneati ei tota spe-
ranta lorti.
A duoa cli, la 4 Iunie, trecu si &tea luT Ipsilanti 01-
tula, si se asecla la ROmnic, unde Ipsilanti imparti 20,000
de lei pe la osteniT din differitele corpurT, spre a'i incu-
ragia ca se se bata cu TurciT, assigurand ca MuscaliT
sossesc pence in trei Mille ; iar peno la sossirea lora, se
is eT bravura in lupta cu TurciT.
AtuncT, vre ua". 4o de Panduri, mai toti capitani, ru-
gard pe Protopoppescu se le faca ua lalba catre Prin-
tul Ipsilanti, rugandulti se le dea pe Slugerul Tudorti,
in care ei au incredere, si la glasul caruia au napustit

l) Fotino. pag 147. Filimonil, op. cit. vol. II, pag. 176.
2) Fotino, pag 152.
 283

casele, si s'au sculat cu armele ca se capete drepturile

terrei.
Intre cei trimisi cu acea petitiune era si Protopo-
pescu, care ne assigura in memoriul seu ca, dupo ce
Ipsilanti lua cunnoscinta, prin talmaciul seu, de coprin-
sul petitiunii, r6spunse capitaniloru:
,Ca Tudoru e chiematu in Russia de catre Imperatul
Alessandru; ca. petitiunea o va trimite in data lui Tu-
dor la Russia; ca Tudor nu va intardia a se intarce,
dupo cum 'I a si promissu, la plecare, fiindu chiematu de
Imperatulu pentru binele terrei; iaru Pandurii se mei--
ga la Dragasiani se se bats cu Turcii, peno va sosi
Tudor."
Capitanii, intellessera in data viclenia Fanariotului, si
se mahnira forte inult, incredintandu-se ca inteadeveru
a repusu pe Tudoru, dupe cum aflassera deja de la u-
nil' din Panduri.
Acosta facu pe multi Panduri se desertede, descuragiati
de perderea lui Tudoru.
Deca nu e Tudoru Cu noi, diceau el*, Tudoru care
7)

ne a ridicatu de la cassele ndstre, si cu care de siguru

am fi batut pe Turd, ce se mai stamu noi ca se ne ba-
temu pentru Ipsilanti, unu Grecu callare pe callu, care
o sa fuga p'aci 'ncolo, lassandu terra si copii nostril* pe
mana Turciloru 1).41
Dupe cinci tulle de la pornirea lui Tudoru la Targo-
viste, parte din ostirea lui Tudoru, compusa de vre o
2,000 Panduri, cu 4 tunuri 2), sub comanda lui Hagi-
Prodanu, Machedonschi si Alessandru, fu pornita din Pi-
tesci de Capitanu Iordache peste Oltu, pe drumulu Cra-
iovei; trei tunuri mai mail, cu tcita munitrunea, provian-
tulu si celle necessarii pentru resbellu, le oprisse la Pi-
') Memoriulil Protopoppescului, vol. II, Nota No. XV.
2) Dupe Filimonii, op. cit., vol. II, pag. 174; iaril dupe Kirialtil Poppescu,
aproppe 5,000 si cu 3 tunuri; ceea, ce nu 'Ate fi esacte, ceef cello puginii uX
parte din trei fugisse deja de la Pitesci, dupe cum assigurA. Pandurii cari
tritescti,
 281

tesci Capitanu Iordache, neavendu destula incredere in

Panduri : cad se temea, p6te, cum banuesce si Chiriacu
Poppescu, ca Pandurii se voru uni cu Turcii, de ciuda
ca le luasse pe comandirulu lor.
Capitanu Iordache le fagadui cu juramantu ca a duoa
cli ii va urma totu pe acellu drumu, cu corpulu sell de
Arnaud, si cu tdta munitiunea de resboiu, ca se is parte
cu totii la lupta de peste Oltu.
Dupe duo dille de la pornirea loru din Pitesci, Pan-
durii aflard de la alti Panduri ca la Slatina, cu trei
Mille inainte, ua cetta de Turd fussesse infranta de ud
c6ttd de Panduri si de Arnaud, sub comanda Capitanu-
lui Simionu si a lui Buluc-Baca Iovanu ; si ca Turcii
dedessera focu orasului 1).
Hagi-Prodanu se indrepta attunci spre Slatina ; insd,
dupe uä. ora de mergere, priimi alta scire cd. peste Olt,
la Dragasiani, sossisse de la Craiova unu corpu de vre
ud trei mii de Turd; ellu se opri la satulu Vulturesci,
unde se intalni cu avangarda ostirii selle, compusa de
Panduri si Serbi, pedestriT si callari, in nu(neru ca la
175 de ostasi allesi, sub comanda capitanului Iovarni Bi-
tolenu, care sapte Mille oprisse trecerea Turcilorit peste
Oltu, pen() la sossirea corpului intregt.
In nOptea aceea, ostirea poposi la Vulturesci; iar de
la Dragasiani sossi unit Romani', scapatil de la Turd,
rugindu-se de comandiriT Pandurilorit a trece iute Oltul
ca se scape din sabia Turcilorit mai multe fete luate de
Turd de la fugariT crestini si de la familiile Serbesci din
1) La Slatina era prefectil si sell de Panduri, pentru districtu Oltulu, Polcom-
niculu Ghelmegenu, care avea de locotiitoi a pe Nicolae Gigartu; iar peste ma-
gazia cu. provisiuni, depuse in casa Dellenultif, erau numiti Toma Ciungu si
Ione Iarca (pkrintele fostului professoru Dimitrie 'arca) li ajutoru allu acestora
duoi magazinerT si-unu logofkulu Dobre. Viindu Ttutii in Slatina, la 21 Mai,
au tkiatu pe Toma Ciungu si pe unu Gheorghe Grecu, in marginea OltuluT;
iaru pe Iene Iaxca, pe Loge-Oulu Dobre si pe Diaconulu Michai, 'I au tkiatu
la Valea- muiereT, in marginea Slatinei : si la 23 Mai, Turcii au datu focu o-
rasiului. Acestk notitk ni s'a communicatu de D. Dimitrie 'arca, fostu pro-
fessore.
 - 285 -
partea Craiovei si de la Caracalu, cum si 17 negutatori
din Draglsani, pe care IT Linea inchisi, cu hotarire ca
se'T taie, banuindu -T de zavergii. Hagi- Prodanu porunci
atunci preotilorti din Vulturesci ca se facd sfe,slanie pi
se botede ostirea cu aiasma; apoi, addunandu pe ostasi
impregiurulti seri, ii intrebA: care dinteensii Voesce a
trece Oltulu in acea napte? Scopulu seu era ca se attra-
gd pe Turci din marginea OltuluT spre dealurile unde
erati viile de la Dragasiani, si se pan.' trece ast-feld si
restulu ostiriT Ale, lard greutate.
Din duoe Mil' de Panduri si Bulgari, dispusi a trece
Oltulu, Hagi Prodan allesse numai 30o voinici, cari, in-
caltandu-se cu op. inci, si luandu merinde si fisicuri in
destule, trecura n6ptea Oltulu prin trei puncturT differite.
Candu se acea diud, el' se aflati pe dealurile de la Dra-
gasenT, sa.dite cu vii; la vederea loru, Turcii se trasserd
dupe marginea OltuluT, si incepura lupta cu Pandurii,
cari se bateu din nisce casse alle viiloru. Lupta tinu Vi-
ta qiva de 29 Maiu, cu mare perdere de partea Turci-
loru, cad lassara pe campulu luptei 86 de morti, si un
numaru mai mare de raniti ; Turcii talau capetele mor-
tiloru loru, dupd cumu assigura Chiriac Popescu, si le
ascundeau. Cu ce scopu ? Nu intelegemu.
In timpulu acesta, Hagi-Prodan cu restulu ostirii trecu
Oltulu, in dreptulu unei paduri marl, ce era in faca Dra-
gasaniloru, si care ascundea trecerea loru. Turcii dederd
atunci focu orasului; iar corpul lui Prodan aseda tabara
mai susu de Dragasani, in partea despre apus, unde se
unira cu eT si cei trel sute panduri du prin vii. Turcii
se intdrira in monastirea Dragasaniloru, si in doue casse
marl' boeresci, cari fiindu la spatele 1Vlonastirii, afara din
orasiu, nu fusesseed atinse de flaccera focului.
Din cei trei sute panduri, cari se resboissera cu Turcii,
au remasa morti 33, si 17 ranitT.
A doua cli, Dumineck, calaretii bulgari de sub co-
manda lui Hagi-Prodan atacara pe Turci, cari esisserd
 - 286 -
din intaririle lord. In acestd lupta, Turcii ldssard morti
56 de insi, iard cel l'alti se inchissera iar in monastire
si in cassele unde se afla adapoStita restulu Turcilora.
Dupo aceea se incinse ua lupta crancend intre corpulu
Panduriloru cu Turcii, blocati in aretatele zidiri. Turcii
ara fi fosta pe deplinu invinsi, decd Pandurii nu isprd-
viaa prafulu si glontele, si d6cd Diamandi, care sossisse
si ella cu PanduriT sei, pe la amiacli, pe campula luptei,
le ar fi data ajutoru, s6a cellu pucin le ar fi imprumu-
tatu glonte si praf de Rasa.; dera ella se trasse fard a
descarca macar tint pistols; ceea ce facu pe Hagi-Pro-
dan banui ca intelessa cu Tura'.
Lipsa de munitiune, si temerea de noun ajutOre ce
putea sossi Turciloru de la Craiova, silira pe panduri
,

a se retrage, Duminecd noptea, la ua positiune in de-

partare sesse ore de la Dragasani.
In acestd lupta cdclurd morti cinci sute de Turci, si
alai attatia ramp"; iar din partea panduriloru, s'at omo-
rata 156, si s'au ranita 73.
Turcii luard retragerea panduriloru ca ua stratagema,
si nu cutezard a esi doua clille din monastire si din ca-
sele de unde erau inchisi ; dupe aceea rarnananda pu-
tin Turcii de pacla in monastire, cei-lalti plecard spre
Craiova cu rainitiT loru.
Dupe trei clille de la retragerea lui Hagi-Prodan de
la Dragdsani, si dupe clece cille de la plecarea sea din
Pitesci, sossi si Ipsilanti in marginea Oltului, impreund
cu capitan Iordache si cei 1-alti, unde se dussera, spre
intampinarea lui, Machedonschi si Alessandru, relatandu'i
celle descrisse pen'aci; apoi a doua cii trecu Capitan
Iordache Oltulu, insotitu de cati-va din comandirii luT'
Ipsilanti ; si veni la Episcopia RamniculuT, unde gassi
zacandu pe Hagi-Prodan, ranitu din lupta de la ,Dra-
gdsani. Iordache IT facu cunoscutu, din partea lui Ipsi-
lanti, ca de aci inainte comanda Panduriloru o va lua
ellu; negreitu, pentru neincrederea ce'i insuffla capi-
 287

tank de Pandur!; ensa nu 's1 ajunse scopulu; cad, du-

pe cumu Machedonschi incredintasse pe Ca,pitan Ior-
dache, Panduril vedandu c1 se is comanda din mana
capiloru loru, dossira, cer mai multi pe la casele
loru 1).

1.3 Memoriulu 1n Chaim Popescu tRomtinul No. 807 §i 812, pe 1862),

 CAPITO LU XXXIII.

BAL. llia de la Dr Agavani.

Dupd lupta de la ZivedenT, Turcii se retrassessera in

monastirile Serbane$r, Stancetii, Strejwi Si Mamu, cu
scope d'a taia drumulu rebelliloru ; la 6/18 Iuniu, un nu-
meru de vr'o 2,006 Turd occupassera DragI§eanii; Ca.-
pitan Iordache lua positie p'ua, movila d'asupra oraselu-
luT Drag4eani, care apara un podu peste un loc baltos ;
iar N. Ipsilanti Si Caravia se aseciarl in fata Dragasa-
niloru, la marginea unui sancu ce se lega cu podulu.
C4tirea G-reciloru, afard de Panduri, se urca la vr'o
cincT miT pedestrii, 2,50o candretT si 5 tunuri; Turcii nu
erau de cat vr'o doue mii, si fait. tunurT. Ipsilanti avea
sub comanda sa vr'o doue mii, intre cad Cazacii §i U-
lanii de sub comanda lui Garnovski, si altt atatia sub
comanda lul Orfano i Colocotroni ; dar acetia, din ca-
usa ploiloru necontenite, nu putussera a se afla la pos-
tulu for in dioa de lupta.
In dioa de 7 Iuniu, se tinu un consiliu de resbellu, in
care se decisse, dupe propunerea lui Capitanu Iordache,
a se incepe lupta a doua di, pene vor sosi §i cei l'alti
osteni; mai allesu ca, dupa paxerea lui Capitan Iordache,
clioa aceea (Marti) era lid di nefasta ; iar in dioa de 7
se inceapa, numaT escarmu§urile, ocupandu-se positiile fa-
vorabile spre a pune pe Turd la miilocu.
 2S9

Din nenorocire, Caravia facu se se piarqd victoria.

Comandirul turcu Carafeiz, care se "intdrisse in Dra-
gasani, dedesse focu la mai multe case, ca se pcita o-
pera cu mai multd inlesnire; Caravia, ce era beatu, ') lua
acellu incendiu ca unu semnalu de fuga allu Turcilor ;
si ambitionandu a lua singuru bravura acellei lupte, or-
dona cellor Boo callareti ce comanda a trece podulu.
Turcii venisserd la atacu pe josu, lasandu caii la cartie-
rulu lore'; vedendu furia inamicului, el se retrasserd ; a-
cesta incuragid ,si mai multu pe Caravia ; der din partea
Turciloru acesta retragere fu ud stratagemd; cad, incalli-
candu iute 134 caif loru, navelird cu furie si strigari contra
Mavroforiloru, si produssera mare confusiune In batali-
onulu sacru.
In zadar IT. Ipsilanti se opusse la acellu atacu nechib-
duitti; ellu nu fu ascultatu de Caravia ; atunci se veclu
silitu a porni, si ellu cu batalionulu sacru. Turcii din Dra-
gdsani, profitdndu de confusiunea inamicului dedera de stire
Turciloru din MOndstirile Serbanestii, Strejestii si Manu ;
si cu ajutorula acestora, el pussera in desordine de-
plina trupa lui Caravia. Timpula era fOrte ploiosu, In
caw ostenii pedestrii inotat prin noroiti, ca se clic-a ast-
feliti. Mavroforli se luptara vitejeste; dar Turcii IT infran-
sera, II mdcellarird, si ii pussera pe gond. Parte din Ma-
vrofori intrard in padurea vecind, ca sa scape ; atunci Tur-
cii silird p'una Mavroforu prisonieru a chema pe cei ascunsi
in padure, bdta'ndu rapelula cu ua toba a Mavroforilorti.
Stratagema reusi : cad la sunetulu tobei, vr'o cinci
deci de MaVrofori creduli esird din padure ; si aTurcii IT
mdceldrird pe top'.
Dupe aceea Turcii se luara in gona Eteristilorti ; si
sosinclu la unu paraii sect, numitti Gura-Verdii, deterd
') Alrzeanu (lice (loc. cit. No. 666) ca Caravia, gasindt vine si rachiA Indes-
tulu la loculu unde tabarasse cu trupa lui, s'a date la beutura ptin't la dioa;
s'a doua cli a incepubi lupta, indhrjitii fiinclt de beutura, $i lava a asculta de
porunca. Aceasta o affirma gi Filimon, pag. 181; si Gelvinus, pag. 204 ; si
Fotino pag. 153.
19
 290

peste cinci-cleci de panduri sub comanda lei Cdpitana

Oared, care opri furia Turcilora; in fine sosi si Cdpitan
Iordache cu Arhimandritulu Sirbu, si in unire cu Ora.,
luptard cu succesa, contra Turcilor dand timpu Mavro-
foriloru sa fuga.
Nicolae Ipsilanti fu scdpata d'una oficera francesa, care
'la lea pe callula sea, salvandula de la ua peire sigura.
Caravia dossi; iar ostenii 1ui se rissipird prin muntY.
Din norocire, sossi ndptea; si Turcii se retrasserd in
intdririle lore, mirandu-se de ud victorie neasteptatd.
Pl6ea care muiasse prafula de puscd, retragerea lui
Caravia din luptd dupe primula attaca allu Turcilora,
lipsa de baionete la puscile Mavroforiloru, lipsa de fitil-
luri la celle doue tunuri (pentru care tunarii fury silitT a
le descarca cu ictsca aprinsci, §i numai ua singura data),
lipsa de ghiulele si de prafu de pusca (de si Caravia pri-
imisse la Tirg-oviste pentru amunitiune suma de 200,000
lei pe care o sfeterisisse), in fine inceperea attacului fare
ordinula comandantului de capetenie: tate acestea con-
tribuird la infr'angerea completta a Eteristilora, de si
eraa in numera impatrita mai mare de earl Turcii.
,,Canda Omenii sunta ca se se piarda, dispretuesca le-
gile prudintiT, clice Rabbe ').
Si tote ellu adaogd : Caravia n'a fosta singura cul-
pabila in acesta invingere, atata de nenorocita prin con-
secintele selle ; pentru ca dup'aceea incepurd in tote impe-
riula tura semnalula acellora mdcelluri spaimantacire,
77

dictate de fanatismulu religiose allu Turcilor ; iar Roma-

nia 'Yu devastate de pagan, si locuitorii ei prddati, uccisi
si batjocoriti 7).
Din trupa lui Caravia se uccisserd peste 14o Iasi; din
batallionul sacru peste zoo, intre cari patru officeri si 25
sub-officeri; 37 Mavrofori priso.nieri fury dusi la Constan-
tinopole, unde fura taiati. Tata amunitia fu perdutd. Pa-
') Raybeaud, vol. I, loc cit. pag. 243.
2) Idem, pag. 239 -2$3.
 291

guba Turciloru insd fu neinsemnata in comparatie cu a

Eteristiloru.
Panica fu generald : tot" fugira, car" unde puturd.
A doua di Turcii revenird la attacu. Oared luptd vi-
tejesce, lengd piriulu ardtatu, ua cli si uä, nOpte ; deca
parte din °stash' lul Ipsilanti l'aru fi sustinutu, victoria ar
fi fostu de siguru a crestiniloru, dupe incredintarea mar-
turiloru occulari; der Pandurif sfirsissera praful si glOn-
tele ; cu tote astea Turcii fury pus): pe gond; iar Oared
se retrasse, cu putinii bravl ce 'f ma" remasesse, in pa-
durile muntiloru din apropiere.
Acestu bravu capitanu, numitu Carc-Serdaru in anulu
1822, prinse inteusa di nisce hap" earl erau Turd stre-
vestiti, si pe cari IT si omori lard judecata. Pasa de la
Vidinu, aflandu d'acesta, illu ceru la Caimacamul de la
Craiova, care '1u si trimisse ra Vidinu, unde fu pusu in
tepd. Astfel fu sfirsitul acestui capitanu de Panduri, demnu
de ud sorra flm,i build! 1)
Deru generalissimulu ostirii grecesci, Alexandru Ipsi-
lanti, unde se afla ellu in timpulu luptei? Departe trei
ore de teatrul resbelulun Apo", printeud proclamatie cu
data din sho Iunie, redactata ensd din carantina nemtescd,
dupe doue septemani de la infrangerea de la Dragasani 2),
proclamatiune demnd de secolul Comneniloru, dice Ger-
vinus 3),Alesandru Ipsilanti stigmatisa ca tradatori, si
espunea la ura contimpuraniloru si la blestemulu Poste.
pe Duca, Caravia, Manu, Sutu, Scufu si altii 4).
Laurencon observa, cu drept cuventu, ca conduita a-
cestoru cdpitanY este mai multu ua lasitate de cat ud tra-
dare ; pe candu conduita generalismului este necalifica-
bild; de aceea sangele Mavroforiloru va fi ud path' ne-
stersd pentru memoria aceloru capitani mi5ei; si secolul
') Dupe incredinlarea Mtraniloril Pandmi, cari traescn.
2) Dirzenu, loc. cit. No. 666. Acesta o affirm, toci scriitoril citati mai
la valle.
3) Op. cit. pag. 205.
4) Veqi Notta No. LXXIV.
19*
 - 292 --
al XIX-lea, fard a ascepta judecata Posteritatii, a facut
dreptate, d'andu-le, dispretiulu ce merits,; iar cei infierati
prin proclamatia de la 8/2n Iunie, ar putea respunde lui
Ipsilanti : to -am servit dupai cum ne-ai comandatu. ')
n Ast-felu se terming lupta Greciloru, in Principate, a-
daoga Laurencon. Le facem urari sincere ca se recapete
libertatea; ensa pe alts calle, nu ca la 1821. Credemu
ca voru profita de lectiunile ce le-a datu nenorocita cam-
panie din Prihcipate; avem assemenea convictiunea cä.
Vor realisa scopulu loru, de vor fi ensa unite, de vor
departa pe intriganti din mijloculu loru, si mai allesu de
nu se vor mai gandi la domnia Principateloru. 2)"
Din causa ploilorti celorti. multe, Turdi nu se putdra
lua in gong dupe fugari, can se ascunsera prin paduri,
innecandu-se multi in Oltu, iar multi dinteensii se indrep-
'bard in desordine spre MOnastirea Cozia, unde pleca si
Ipsilanti, la 29 Iunie, insotita de fratii si de favoritil see,
Si scortatu de Cazacii si Ulanii see.
La Cozia, Ipsilanti seclu patru Ole 3), in 'care timpu
trimisse pe secretarulti set' Lassani la vama austriaca de
la Turnu-Rosiu, ca sa mijlocesca trecerea sea si a fra-
tilorit 'see in .statele .Austriei. A cincea cli intrebuinta, ua
farsa spre a putea fugi fara. : fabrics ua scri-
sore ca. venita din Austria, in care se assigura ca Nemti
intra in terra pe la Caineni. Acosta causa ua bticurie
generals, si . mai insufleti curagiulu ostenilorti consternate.
') Lautencon, pag. 97. Despre batalia de la Dragaanl, ve,d1: Laurencon,
pag. 187L192, unde figurela §i planulu de batallie. Vet)I I Raybeaud, vol.
I, pag. 243-250. Memoriulu lui Chiriacti Popesc.u, In Rorrianula de la 1862,
No. 313 §i 316. Fotino, pag. 152. Filimon, vol. II pag. 184-192.
2) Laurencon pag 117.
3) D-no C. Aristia, unulii din Mavrofori, care a participate la lupta de la
DrAglvtnI, §i care a, InsiAitil la Cozia pe Ipsilanti, assigura ca acesta, chemandil
Intml 4i pe doctorulu Christan ea sa manance, doctorulu II clisse en indignare:
Omu fara anima, cumti iti mai vine sa manancl candit al bagatu In foci doue
provincil, §i canclit fratil no §trii lace pe campia de la Draga§anl, iar altil rä-
tAcesct1 prin paduri, gol §i liamen4i."
Ipsilanti Ii response, cu singe_ rece: Eft 'me am tinplinitti misia mea, D-le
doctor; sAmanl-a s'a aiuncatu; ay vor culcge fructele libertapi."
 ---, 20
Ipsilanti pusse sa traga clopotele, sa descarce pist011e,
si sa, se cante unu Tedeum pentru buna sossire a. Nem-
tilort ; der chiar in noptea aceea disphru cu fratii si fa-
voritii seT, lassandu pe to in voea intamplarii. A doua
di Bim-basa Anastase Argliirocastritulu, vedendu-se de-
jucatif cu modulti acesta, se lua dupa densulti calare, in
fruntea cetel selle de Arnauti, si '1u ajunse apprope. de
frontiers, amenintandu-lii cu mOrtea de nu va plati lefu-
rile ostasilorti sei. Ipsilanti rescumpard viata cu 500 de
galbeni dati Arghirocastritului ').
Dupe. plecarea lui Ipsilanti de la Cozia, incepurh sce-
ne de tilharii revolthtore din partea Arnhutilorti si Pan-
durilOrti : caci cei callari jefuiat pe cei pedestri ; ast-felti
ca on -ce simtimintt de umanitate, dice Laurencon, pa
.

rea stinsti din anima acestOrti dmeni.

Din eel" ce putura sca,pa, prea putini trecura, in Aus-
tria, dupa 'ua asteptare de mai multe dille la frontiers,
nemancati, si udati pan'la pielle de ploile ce nu incetard
doue septamani d'a rendulti.
Ipsilanti trecu in Austria, insotitu de fratii sei, de Or-
fano, Garnovski, Lassani si de Cavaleropolu. Dupe ud se-
dere de 36 ore la Turnu-Rosu, ei furd condusi la Her -
manstadt, unde li se liberara unu pasportu cu data din
20 Iunie, sub pseudoniniulu Dimitrie Paleogenitu, supus
russu, si mare comerciantU. Cu acellas pseudonimu furs
trecuti si fratiT lui Alesandru Ipsilanti ; iar in pasportu
se clicea ca au voie a trece in America, prin Temesvar,
Pesta, Viena si Hamburg 2).
La Temesvar ei furs opriti de gtivernatorU, in as-
teptarea ordineloru de la Viena, dupe a chror primire
fur-a porniti la 'Arad, uncle furd opriti dece dille ; de aci
Alesandru Ipsilanti fu despa."rtitu de fratif si amicii
si transportatu la cetatea Muncastru, unde sosi la 14
Julie 1821. Aci, dupe unu arestu de sesse ani, fu liberatu
2) Vecli autoril citati mai susn.

2) Filimon, op. cit- vol. II, peg. 191.

 294

la 1827, prin intervenirea cabinetuluT rusescu ; iar la 7

Ianuarie 1828, muri la Viena, in etate de 42 de anT ').
LW' Nicolae .si Iorgu Ipsilanti 11 se lug-adult-a trecerea
in Bassarabia, si de aci in Grecia, unde fratele loru Di-
mitrie resculasse Peloponesul 2).
Ast-felu se implini profetia luT Tudor : ca, farce con-
cursulu sett, Bulgarii si Grecii vor fi batutl de Turd, iar
corpurile for vor fi pradd corbiloru si a cainiloru. Acosta
era si cfedinta Panduriloru 3).
Credem ca Ipsilanti a trebuit se se cdiascd de assassi-
natul luT Tudor ; cad, priveghiatu d'apprope, si silitu de
Panduri, Tudor ar fi participatu, farce voea sea, la lupta
cresciniloru contra paganiloru. Vom cerceta in altu locu
deca, luptandu cu Grecii contra Turciloru, Tudor ar fi
pututu avea ua sorta mai bung de catu a lui Sava ; si
decd terra lui ar fi cdpatatu indatd drepturile reclamate
de poporu prin mijlocirea sa.
Catu despre Prodan si Machedonski, nefiindu ingaduiti
a .trece in Austria, el se inchissera in monastirea Tismana
cu parte din Panduri. Aci aflard si all T Panduri tle sub
comanda lui Mihaloglu 4). CeT dour capi aT Bulgariloru,
can participasserd la arestarea lui Tudor, fura arestati
si maltratati de Panduri, earl' le imputau mortea lui Tu-
dor ;. eT hotdrasserd chiar se '8 omore, deca nu 't ar fi
') Idem, pag. 192.
2) Ubicini. Provinces danubiennes (l'Univeis) pag. 529.
3) Despre increderea Panduriloru In Tudor, Chiriac Popescu relateda un fapt
curios : fiindu si ellu intre cei 70 Panduri calari, comandati de Makedonschi,
pe cad. Ipsilanti ii trimisesse, dupe infiangerea dela Dragasani, ca sa esami-
nese u1 cet ituie facuti de Nelati la 5788, p'11a muchie langa Schitul Cornachi,
Chiriac intalni, aprdpe de Cozia, In padure, un unchias orb% care sta radimatt1
d'un aibore; ailandu dera. de la Chiriacu ca este Pandur din &tea lui Tudor
batranul oibu II 4isse ca si ellu fusesse odata Pandur, si ca' acumit a saracitt
s'a orbil.n; apoi, aflandu de la Chiriac ca in adevern Tudor s'a prapaditu, res-
pqnse oftandn. : Se stii, fatul men, ea fail Tudor nu yeti ramanea in terra nici
§epte dine; ca. numai el cunoscea duhul Pandurilor, si putea sa le tia carma;
iar fail Tudor, vor fugi toV Pandurii pe la casele lore; si fart Panduri, Grecii
se vor rissipi pe la alte terri streine. Tine minte voiba mea!" Ve4imemoriulfi
lui Chiriac Popescu, in Romantil pc 1862, No. 313 si 316.
l) Dirzenu, loc. cit. No. 667.
 2(15

scapatu fratele lui Machedonski, care ii infricosd prin

scrisori mincincise ca multime de Turci vino assupra Tis-
manei; acesta ii silira a'i libera, dupd un arestu de 21
de chile. Prodan si Machedonski trecurd apoi in Transil-
vania, 5,ii de aci in Bessarabia; iar Pandurii din Tismana
se rissipird prin munti fii prin codrii, facendu vendt6re de
Turd', dupd sistemul haiducescu ').

') Chiriar Popescu, loc. cit, No. 356. VeclI i memoriulit Protopopesculul
vol, IT, Nota No. X.V.
 CAPITOLU XXXIV.

Mirtea lilt Sava.

Ca se':;3I arate pe deplin devotamentulu seu Catre Turd,
si ca se faca a se uita participarea sea la eteria greca,
Sava se lua in gOna Eteristiloru, in fruntea a u'd mie de
arnauti ai seT, sub ordinile lui Sericoglu, ce comanda
duce mii Turd callad, deslipiti din &tea lui Kehaia-bey.
In marginea Dambovitei, care se reVersasse din causa
ploiloru necontenite, Sava intalni ariertvgarda lui Ipsi-
lanti. Vre ua 6o Mavrofori se inecara in Dambov4a, vo-
indu a trece riulu ca se scape de mOrte ; iar vre ua
duoe cleci de eteristi fura facuti prisonieri; Sava le -Laid
capetere, si le trimisse ploconu lui Kehaia-Bey.
Aflandu ca Ipsilanti se grabisse a trece Oltul, Sava se
lua in gond dupe densulu, si sossi peste Oltu dupe in-
frangerea Eteristiloru la Dragasanf; urmarindu'i pena la
Cozia, la i Iuliu, afla pe Serdarulu Iamandi cu famillia
sea si cu Mataragi-Baca intaritu in Cozia, cu 16o Pan-
dud si Bulgari, bine armati, dispunendu enco si de duo
tunuri remasse de la Ipsilanti, dupe trecerea sea in
Austria.
Iamandi se lupta, vitejesce duoe Mille, causandu mare
perdere Arnautiloru lui Sava, cari blocassera monastirea.
Se dice ca Turcii nu se aratassera, chezasuindil Sava
 297

ca '1u va Prinde fara versare de singe. Cu tote astea,

sangele se varsa: cad. Iamandi, la prima somatiune, refu-
sasse a se preda ; atund Sava if dede unu revasu peste
ziduri, pusu intr'unu protapu, si in care '1u assigura ca
au sossitu Muscalii in terra ; ca on -ce impotrivire este
zadarnica; si 'i promitea cu juramentu viaca sea si a fa-
millief sell; cum si iertarea Panduriloru, in fine pastra-
rea rangului seta. de Karc-Serdaru.
Mataragi-Baca, care nu se incredea inteunu tradatoru
ca Sava, fugi noptea din monastire cu catf-va Pandurf.
devotati, prin adjutorulii unuf calugeru; Diamandi ensa,
care trebuia se priimesca resplata conduitef selle neleale
in lupta de la Dra".ga.sanI, fu atatu de simplu in cat se
incredu in juramentul luf Sava, si se preda. Sava ilti
dede pe mana Turcilorti.
Pe candti Turcif desarmati pe Iamandi, acesta disse
lui Sava: Judo, m'ai vendutti! derti martea mea o va
resbuna fiulti mett Bratti; si tu, ludo, vet' muri ca unu
caine, chiarti de mana paganiloru, neinvrednicindu-te a
da nici nfacaril unu pistolt in vrajmasii tel." ') Se dice
ca. Sava, miscatti d'aceste cuvinte profetice, ar fi obser-
vatti lui Sericoglu calcarea juramentului, sea; derti acesta
ii respunse: Unit ghiauru, care s'a sculatti cu arme im-
potriva Padisahuluf, merita rn6rtea, chiarti cu calcarea
juramentuluf.
Acestu tespunsti, ce caracterisa pe Turcii ,din acea e-
poca, era ud prevestire pentru ori-care altulu, afaia de
Sava, pe care vanitatea ilu orbia inteattatti in cata credea
ca. Turcif if vorti ierta allianta sea cu Ipsilanti, in urma
unorti assemenea probe de devotamentu. Diamandi, cu sep-
te-deci de pandurl si Bulgari, si cu duoe stegurf si duoe tu-
nurf, fura tramisf la Bucuresci, la Kehaia-Bey, care if tri-
misse 14 Silistria ; de aci, la Constantinopole, unde fura
top' macellaritl.
') 'Dupe incredinIarea lui Hagi Certea din Ro01 de Vecji.
 -28-
De la Cozia, Sava trecu peste munti in districtula
Muscellu. Aci Bassi intariti in mondstirea Anincisa ma!
multi Arnautl, din cei fugiti de la Dragasani; cad cei
de sub comanda lui Farmake trecussera cu capitan 0-
limpie in Moldova.
Nesimtindu-se in stare a tine peptu unul numeril insu-
titti de inamicT, Arndutii din Aninosa fugira prin paduri;
vre ua duoe-cleci si patru din cei mai slab! de picioru
fura prinsi si ommoriti de Turd, cart' dedera apoi focu
monastirii.
De la Anincisa, Sava se indrepta spre vama Austrie!
din Muscellu, unde aflasse ca unti pop.' Serbu se intd-
risse cu mai multi Serb! si Bulgari in stancele de la Val -
lea-Muieril, numite Coltil. Aci, la II Julie, se facu ua
incaerrare sanger6sa intre Turci 5i intre Bulgarl, ommo-
randu-se peste 120 Turd, 5i ranindu -se vre ua optu Bul-
gari; veclenda ensa Popa Serbu ca Turcii si Arnauti! lul
Sava ilu incongiord de tote partite, trecu frontiera cu
parte din luptatorii set, inlesnindu-le trecerea officierii aus-
triad de la carantina, Carl simpatisat cu acesti bravi ne-
norociti; dera dupe staruinta lul Sericoglu, care ameninta
sd intre cu forca in carantina, officierii austriaci fura si-
lit! a 'la lasa sa treca pe pamentula romanesca, cum 5i
pe fidelulu sea servitors. Mai multe Mille acesta brava pre-
ota si servitorula sea fura goniti prin codril, prin ripe si
pe stand, ca nisce ferre selbatice; el ommorira in acesta
lupta inegala opts Turci; dera in fine servitorula fu om-
morita ; si vitezula popa, allunecanda dupe ua stancd, si
in caderea sea frangandu-i-se sabia, fu prinsu via de Turci,
cari 'la trimissera la Chehaia-Bey.
Se clice ca acesta rara fi intrebata :
Dulce era, popo, sangele turcescu?
Mi s'ar fi parutu si mai dulce, respunse curagio-
sulu preotu, deca nu mi se rupea spada.
Kehaia-Bey ilu porni la Silistria , unde fu descapa-
tenattl.
 299

Dupe ce Sericoglu, cu ajutorulti lul Sava, curati ore

cum terra de rebelliT greci si bulgarT, venandu -'T ca pe
nisce ferre selbatice, priimi ordinti, pe la finele luT iu HU,
de la Chehaia-Bey, a aseda in fie-care orasti cite ua
garhisond, de la I0-15 Turd, sub comanda unui Basal,
pentru mantinerea linistel; si ellu, din preuna cu Sava,
se se intorca la Bucuresci spre a fi resplatitT pentru ser-
viciele addusse PadisahJuT: cad astil-fe1u era ordinulu
Pasei de la Silistria, stepanult1 lui Chehaia-Bey.
Sava sossi in capitala la 5 Augustu, si trasse dreptu
la cassa sea din suburbia Tabacilora; vre ud. 30o anfa.-
uti ce insociati fura asedati la cuartirD., in suburbiele
Oltenil si Protopoppu; iaru restula de vre ua 600 re-
masserd la Ciorogarla, din ordinulu lui Chehaia-Bey.
Sambdtd, la 6 Augustu, Sava se presinta la Chehaia-
Bey, cu Delibasa Mihale si cu Ghenciu; eT fura primili
cu tote onorurile cuvenite unorn Aga le; si dupe ce pre-
sinta luT Chehaia-Bey si pe celle rake capeteniT alle cet-
tei see, fu anuntatu ca a duoa di are a imbraca pe top'
caftanti, din ordinulu Sultanului. ')
Dumineca, 7 August% pe la orele io dimineta, Sava
se dusse la Chehaia-Bey, indemnatt de Udrischi, care '1u
assigurasse ca va fi si ellu faca la priimirea sea. Sava
era callare 2), in costumulu seU cellu strelucitu,, inso-
citu de Ghencea si de Mihale, 3) si de 25 de Arnaud,
din cei mai bravi. Chehaia-Bey avea cuartierula sea in
cassa luT Belu, acea casd unde Sava depussesse jura-
mentulti de credintd catre Etherie, si de unde se ridi-
casse si stegulu Etheriei de catre D. C. Aristia.
In curtea acelleT case sedeati insirui i vre ua 30o de
') Disrzenu, loc. cit. No. 667,
2) Se dice ca calluld lui Sava, care era bine dressatti, candii a fostd se piece
la Chehaia-Bey, in clioa de 7 August, s'a oppusu a se lasa incalleca, 9i c s'ar
fi poticnitd de duoe off; iar deli-ba9a Mihalea, observandu-i ca acesta e semnd
red, Sava '1 respunse: cautali de treba, 9i numal crede in eresuri."
3) Unit altu c ipitant, a nume Franguli, remtssese la Preclea10, ne inereqtn-
du-se in promissinnile Turctlorn,
 soo

Turd armati, carT primird pe Sava cu onorile militare.

De ambele parts alle scarei erau iardsi asedati Turci ar-
mati; in salla din capuld scare, erat assemenea insiru-
iti Turd' armati, de ua parte si de alta; iarti la spatele
lore, mai multi chrestini, care venissera, unii attrasi de
curiositate, altii .addusi de trebuinta 1). Pe canda Sava,
insocitti de Ghencea si de Michale, se gatea se intre in
camera lui Chehaia-Bey, se audi ud detunaturd de multe
pusci: Turcii descarcati armele for in Savva si in capi
tanii se'. Sava. cddu moral indata.; iarti Mihale se apard
cu sabia pend in capulu scare, unde cddu si ellu morn.;
Ghencea, vrandu se sard pe ferestra, cadu si ellu, stre
punsti de .mai multe glante.
La pocnetult armeloru din said, Turcii din .curte in-
cepurd si er macellulti contra Arnautilorii lui Sava ; nu-
rnaT dual 'scapard, unulu cdllare, ce allergy se dea de
scire camaradiloru sei, si ediu Valid trecu garla in nott.
Cadavrele Arnautilord fury aruncate pe Dambovitd, care
curge pe la spatele case' lui Bellu.
Capetele lui Sava, Ghencea si Mihale fura, umplute cu
paie si trimise la Silistra, 'de unde se trimisserd la Stam-
bul; iar corpurile lorti fury aruncate pe campia de la o-
borulu targului d'afara.", cu ordinti din partea lui Chehaia-
Bey a nu cutesa nimeni se se atingd de dansele, sub pe-
depsd de. marte; elle devenird prada cainilora si corbi-
lord, implinindu-se ast -felu profetia lui Iam.andi.
Acesta este sarta tradatorilorti vanitosi 2) 1
Ast -felu resplatia Porta p'atunci. pe cei ce o servia
cu fidelitate! Essemplu, Mavrogheni, omoratti prin sugru-
1) Intre acesti privitori, era §i The Fotino, trimissn de unchiu sett, Dionisa-
che, ca se assiste la acea ceremonie, §i se afle de la secretaruln 1111 Chehaia-Bei
(Michailn Marcu), convorbirea lui Sava cu Chehaia-Bey, dupe cum Insusi The
Fotino affirma a'cesta In istoria sea, liag. L72.
2) Se (lice ca unii din camaracjii §'amicii lui Sava 'ln ar fi consiliatii a fugi
In Austria, atatn la intrarea Turciloru in terra, Cum §i la apropierea sea de fron
tiera, In gotta Eteri§tilord; Urn vanitatea, mai forte de catu logica §i esperienta,
flu facu sa crecla ca Turcii, pentru serviciele addusse lore, 11 va face Spatarn
$i va intra ast-felu In protipendatfi, visulu sett de aura.
 gm

mare pentru credinta sa care Porta. Ast -felu ar fi, res-

platitt, 'de sigur, si pe Tudor Vladimirescu, chiar cleca
s'ar fi luptatu allaturi cu Turcii contra lui Ipsilanti ; cad
in ochii Turcilorti, si Tudor, ca si Sava, ca si Ipsilanti, nu
era mai putin decatti und hainu, adica unu rebellii, care
cutesasse 'a reclama drepturile ;erre cu arma in mans.
Martea neasteptata a lui Sava se respandi in capitala
ca uu schinteie ellectrica, si .pricinui ua fried nespusa.
Cum se to mai incredi Turcului, deca ei sacrifica pe in-
susi Sava? A meritat insa sorta Sa ; caci, spre a complace
Turcilorti; compromissese, nu vieta, ci chiar oncirea si su-
fletulu, espunandu-se la stigmatulti posteritatei, si la bla-
sfemulti." contimporaniloru, ca sperjurti si tradatort .
Frica causata de martea lui Sava se prefacu in spai-
ma, Cana Chehaia-Bey promisse Turciloru cate ua mah-
mudea (25 de lei) pentru fie-care capti. de Arnautu; cru-
dit si lacomii .Turci taiara multime de crescini, ca sa NO,
capata .mai multe mahmudele; ast -felu, numerandu-se ca-
petele ce formati ua piramida ingrozitore la scara casei
unde locuia Chehaia-Bey, se afla unti numerti intreitti mai
mare de catii. numerulti Arnautilorti lui Sava. Macellaria
acesta tinu fret- ore; si in acesta timpu, intellege fie-care
spaima bietilorti locuitori .ai capitalei!
A trebuitti intervenirea Baltaretului 1), a lui Udriski
s'a unor4 boeri curagiosi, pe l'anga Chehaia-Bey, ca sä.
faca sa incete. acelle crudimi. Chehaia-Bey -dede ordina
severil prin pristavi a nu se mai adduce nici ua capa-
tina sub pedepsa de mOrte ; der jefurile commisse cu a-
cesta .ocasiune, cart tinura trei Mille, cine le 'Ate des-
crie ? 2).
Macelaria de la 7, 8 si g Augusta pusse verfa mace-
lariei care dura in terra de doue luni apprope. Sute de
crescini cdclura victime a1le traddrii Evreilorti si Armeni-
') Arnica intima allu lul Chehaia-Bey. In timpuld de terrOre al administratiei
Turcilorn, ellii a scapatt pe multi nevinovati de iataganulu. Osmanliilor.
2) Ve41 Dirzenu, loc, cit. Ico. 671.
 302

loru, cari, din rautate seri cu calculi', pirati omens nevi-

novati ca rebelli: din reutate, spre a satisface resbundri
personale, si a attrage fa-vat-ea crudilorii pagani; cu cal-
culi', cad tradatorii aveu partea loru din jafurile cellor
omoriti prin denunciare. Numerulu celloru cdcluti jertia
a traddrii infame, nu se pate calcula. Marturi occulari,
ca The Fotino, Dirjenu si albs, assigurd ca peste 90o bd-
nuiti ca rebels ddceu in inchiscirea lui Chehaia-Bei, din
pivnita caseloru Vorniculul Ionita. Druganescu '). Din a-
cestia, cei mar grail invinuiti erau trimisi la Silistra seu
la Constantinopole, unde erau omoriti; cei remasi, parte
erau tdiati prin respantii, parte spendurati la oboru; iar
cadavrele loru se tineu neingropate cate doue si trei One,
din care causd, infectandu-se atmosfera, murk' multi de
bole grabnice. Acesta sili pe multi. crescini, slab): de in-
geri, a se turci; si multe femei devenird cadine ca., se
scape viata.
Se venimu la arnautii lul Sava. Assasinarea cdpeteni-
iloru loru ii silird a se ascunde, unii prin vii, albs prin
gradini, altii prin podulu casseloru, sell prin pivnite pd_
rasite ; vr'o 3o ense, cu Atanasie, Himariotulu in fruntea
loru, se inchissera in turf. bisericei Olteniloru, de un-
de tinura ua. Ali §'Ila, nopte ud lupta crancend" cu 2000
Turci, ce aveu si 2 tunuri. Turcii dederd focu casseloru
du prin prejurulu Bisericii, cu gancla d'a goni pe Arndu-
tii ascunsi acolo.
Cei baricadati in Bisericd aruncail jost, dupe feres-
trele campandtorului, ornamente sacre si bani; Zaporo-
janii turd, gramddindu-se a lua acelle obiecte, erau sacrifi-
catr de arnauti, cari descarcati in gramada armele loru. Cu
celle doue tunuri, reusird in fine Turcii a apprinde usele
si invalitOrea Bisericei; ast -felu, despre cliod, terminandii
Arnautii prafulu si glantele, navalird in Turci cu iataga-
nele in dint si cu pistalele in mains, si 'sr facurd loci"
p'entre densii, culcandu'i la pdmentil, ca ccissa iarba cam-
k) Lan,g1 metohulft Episcopiel Buzeu, allftturi cu conservatoriuhlr
 303

pului; numaT (Iota puturd scapa ; iar numerulu Turciloru,

morti: si raniti fury ca la Boo ').
Ca respldtire pentru assemenea bravura, Chehaia-Bey
fu numitti Paqci cu dotal tuiurt, la 26 Septembrie; apoi se
dede amnistie generale; de si ucciderile partiale conti-
nuard ancd din partea Turcilorta. nedisciplinati. Pand la
finele luT Octombriti, totti se vedeau tdiati si spendurati,
prin respentii si pe la ()bolt., Cate cincY, §i sesse crescinT,
banuiti ca rebellY 2).

..1

I) bupe incredintarea lui Ilie Fotino, care cjice c a aflatil acesta chiar de la
Turcil earl 'I aft ingropatu.
2) Ve41, Fotino, pag. 146, 165-176.
 CAPITOLU XXXV.

Lupta de la Sculeni.
Turcii veniti de la Brai 11a, in numera ca la trei mii
pedestrime, si patru mii calarime, cu optu tunuri, intrara.'
in Iasi in diva de 13 Iuniu, dupa retragerea la Stanca
a lui Pendedeca cu Eteristii din partea locului, sub co-
manda mai multoru cap. itani; cad planula lui Caufacuzin,
d'a occupa stranitorea strategics de la codru, nu reu-
sise, fiindu occupaa de Turci Inaintea loru.
Cantacuzin, care avea comanda suprema a Eteristilora
din Moldova, ordona, facerea unui retransamentu apprdpe
de Sculeni '), departare ca doue ore de StancA, unde
Grecii puteau concentra cu Inlesnire proviSiunile lora.
Acesta positiune insa nu era favorabila pentru Eteristi;
Inca ua proba de necapacitatea military a lui Caritacu-
zin, care, pe langa. necapacitate, uni si lasitatea : cad', in-
data ce afla de intrarea Turciloru in Iasi, trecu nOptea
de la Stanca la Sculeni, sub pretestu d'a priveghia for-
tificarea acestei positiuni; s'a doua di trecu Prutul, sub
cuventu d'a 's1 vedea familia ce se afla in Bessarabia.
Esemplulu sea Ilu imita i Pendedeca.
Capii ostirii allesserd atunci de comandanta superiorU,
in local cellor dol desertori, pe Atanasie Carpenisiotu
I). Satu ajecjatti pe 'naiad dreptii allu Prutului, in dreptuln ciranunei ku-
se01,
 -3u5-
cunoscutu prin lupta sa vitejesca de la Galati' contra
Turcilor.
Athanasie concentra ton. ostirea la SculenT, dupe be
arse podulu de peste riula Jitia. Aci CapitaniT ostiriT, res-
pingand cu dispreta propunerea luT Cantacuzin d'a trece
cu tote in Bessarabia, in faca numerasei ostiri turcesti ce
inainta, facura din nuoa juramanta a muri panqa unula
pentru patrie si libertate; sifiinda cä. erati siguri de mar-
te, se impartasira tot): cu santele taine. Esemplula lora
it imitara 400 de osteni vitejT, intre cari se deosibeu Lu-
ca Balsamache, chefalonitt de origina, care IT parasisse
corabia la Odessa, si alergasse cu top: marinariT seT la
lupta sa cra pentru patrid yi independinta.
CeT 400 Eteristi incepurd a lucra acuma cu activitate
la facerea retransementuluT, insuffletitT de santula amor
de patrie si de libertate ; dar abia terminassera trel part:
alle santuluT intaririi, si TurciT, comandatT de Chehaia-Bey
alla Pasel de la Bra.'illa, sosira cu tOta, cavaleria, cu 2000
Turd pedestri:, si cu sese tunurT.
EteristiT aseclara cate-va tunuri spre partea intaririT a-
prope de santurl, unde gramadira trunchiud de arbor: pen-
tru oprirea cavalerieT turcesti; apoi detera focu satuluT
SculenT spre a nu putea servi de adaposta inamiculuT
cuma si tuturor magasiilor de trestie, unde se afla depo
situla de sare.
Ventula, care sufla spre. partea Turcilort, mana fu-
mulu in aceea directiune, si causa acestora ore -care con-
fusiune; cavaleria turcesca.* insa navali cu iuteala asu-
pra retransamentuluT; Grecil respinssera primula ataca cu
tunurile, incarcate ma: allesu cu bucati de fiera. Cava-
eria tura se rett'asse in regula, si facu ion infanteriel,
care navali cu furie; der ea avu aceiasT sarta. Tref su-
te de Turd: pedestri ocupara atunsT ruinele satuluT Scu-
lenT; dar capitanula Stavrache navali asupra lora in frun-
tea a ua sun. Creteni si EpirotT; si dupe ua lupta cran-
cena de ua ord, a alunga din acea positiune, comoran:
2Q
 -30G-
du ca vre ua, optit-c,leci Turd', si facandu prisonieri
velad doue-deci si cincT.
Chehaia-Bey ordond cavaleriel a noud navalire contra
intdririi; derti Turcil furd respinsi a doua .6rd; maT ales
ca Turcii nu se puteti servi bine cu tunurile lor: cad
ghiulelele, fiindt1 indreptate in dircctia Bessarabiei, gene-
ralul Zalpanov, care assista la acesta lupta din marginea
Prutulul, in fruntea a doue regimente pedestrime 's'a u-
nuT yegimentu de cazaci, fiindu fata s'un mare numartl.
de Greci si Moldoveni, ce in,curagiati pe Grecil luptatori,
generalulia. Zalpanov, dicti, notificasse comandantulul os-
tirii turcesti ca ua singurd bomba de va atinge paman-
tulti rusescti, Rusii se voru vedea siliti a incepe ataculti
contra Turcilorti.
Chehaia -Bey cu 5o0 callareti si pedestrii asedd atunci
celle sese tunuri, de care dispunea, spre partea stanga a
retransamentului; si din acesta, positiune favorabild incepu
ataculu cu furie, causanda mare stricaciuue si intaririi si
luptatorilorti dintr'ansa.
Pe d'alta parte, GreciT, cari esissera din,retranseamentia,
incuragiati de victoria for d'un minutu, fura respinsi ina-
poi de restuld cavaleriei turcesti; apoT tOta cavaleria na-
\Tali din tote partile asupra retransamentului; si ud lupta
sericisa incepu intre crestini si pagani: lupta decisiva ca-
re tinu opal ore.
Grecii detera proba, de eroigmia. : maT toti capitanii for
cadura. ,morti, afard de Cara-Gheorghe, care scapd ranitti.
Comandantulu superioru, Athanasie Carpenisiotu, de si ra_
nitu grew, maT descarca doue pistole, trasse spada, si
dupa, ce mai omora. duos Turd', ca.du si sdrobita
de numerulti cellu mare alit inamicilorti..
Grecil cari putura, scapa se atuncard in Prutu, and e
multi se inecara; cei ce stiurd inota, trecura pe pamem-
ulti Russiei, uncle furd felicitati si ajutati de Romani,
Greci si Rusi, cari assistasera la acesta lupta inegala.
Infrangerea Greciloria intdritasse atatti de multu pe os-
 307

taSii Rusi, in *ca.-tti numai disciplina several .putu infrana

.furia lora ; altfeliu, Cate trelle regimentele rusesti ar fi a-
lergatu in ajutorulu Greciloru, dupe 'cumti assigurd is-
toriculu Filimon.
Ast -felu fu. sfarsitulti lup-tei de la Sculeni, intarnplata
in diva de 17 Iuniu, to cline dupe lupta de la Drdgd-
seani. Se dice ca Ion Intzov, ce assista cu statal sea
,major la acestd lupta, ar fi pronuntatti aceste cuvinte ea-
tre Iacov Rizu, ce era presinte :
Decd Ipsilanti ar f avutu clece miT cue ostasi vitezi ca
acestia, si unit comandantu ca Atanasie Carpenisiotu, ar
fi pututa lupta cu succesti contra unul corpti de 40000
Turd."
Pierderea Greciloru, in acesta lupta, a fostu ca la .goo
de insi; iar a Turciolru ca la ua. mie.
D6cd ar fi luatu Parte la lupta si corpulu Eteristilorn
ce stationa la Roman, sub comanda lui Vasile Tufecci -.
basa si a comandirului Mladen, 'Dote ca victoria ar fi
fostu a Greciloru; din nenorocire, acesta corpu, sosindu
la- Sculeni in urma infrangerii. Greciloru, fu fara veste a-
tacatu de Tura; Grecil se luptard vitejeste pang nOptea,
canda ceT ce mai ramaserd. cu .viatd trecura: .Prutulti in
Bessarabia, in luntrele rusesti. Comandantulu Mladen; du-
pe ce pribegi 15 chile pin muntii MoldaveT, trecu in Ser-
bia unde fa. uccist de Milos, cdruia Mladen ii inspira .

ternere, ca ostasu vitezu, si ca amicti devotatu al luT

Cara-Gheorghe, rivalu neinpacatil and lui Alifo.
Lupta de la Sculeni si de la Galati, si mai in urma
lupta de la Secu, onoranclit numele Greciloru, a stersa
pata de fricosi pusd pe fruntea loru de insusi Ipsilanti,
din causa desertdrii loru din lupta de la Nuceta si de la
Dragd.seani; astfelu ca. luptele din Moldava fura. prelu-
diulu eroicelorti lupte din Peloponesu, carii assigurard
'independinta GrecieT I).

') In pnvinta luptei de la Sculeni, vedi Filimon op. cit, vol. II, pag. 193
199. Vedi si Beldiman (Eteria) pag. 52So.
 CAPITOLU XXXVI.

Llipta de la Eatinitstirea Secu.

Dupe infrangerea Eteristilorti si Panduriloru la Dra.-
gaseeani, aceeasi sorta astepta si pe Eteristii din Moldova;
cu deosibire ca cei din Romania fury invin,si de la pri-
ma lovire, pe Candu cei din Moldova, dupd ua eroica
resistenta, de mai multe luni ; astu felu ca Turcii casti-
gara scumpil in Moldova victoria lorti.
Dupa trecerea lui Ipsilanti in Austria, Capitan lordache
se indrepta spre Curtea de ArgesU, unde se uni cu Far-
mache, formandti unu corpu ca de vr'ua. Boo Arnduti a-
lesi, toti calari '), Ei se indreptard apol spre Moldova
T) D. Alessandra Odobescu 'ml a procurabl u;S, notic't despre unit stegil ce se
alb la biserica St. Gheorghe, suburbia °liar% de la Curtea de Argqi. Acella st6git
ate pe uit parte desemnatu pc St. Gheorghe ctlare, sulictInd balaurulu; $t de de-
sub aceste duvinte: 6 Cfytog Itcycanyc'eQnic FecOey tog (s.intultt mare mat-
thil George); pc cea lalta parte este dcsemnati. invieiea lui Hristos, sub care
se vale scristi cuventulti: dmq-ao- tg (invierea), iaru intr'un colp alu stegului
este zugt:tvit botezul Domnului thistos, subt care sunt scrisse cu slove cclle din
urma trei euvinte.
D. Odobescu dice cl b ttianil din partea locului '1 ar fi spusil ci acellu stegil
ar fi fostu lasatti acolo de pandurii lui Tudor, clup;i resplindirea lora peste Oltft
in rutma arestlrii lui Tudor la Golesci.
Bahanii consultall de nol, prin millocirea domnului M. Carbunenu, de la Cur-
tea de ArgeA suntn de .pqrere cI acella stegd ar fi fostn diuuitu bisericel in
chestit.ne de urt ote case Mathei, in urma tevolutiuni de la 1821, dm preuni en
ut cruce mica de lemnii, care se all si adi asedata pe prastolu.
Viindtt,cA. assemenca step figuia numal In trupa 1ni CApitan Iordathe si Far-
 309

peste munti si peste Muscelle, ca d'acolo se pota trece

in Bessarabia, si de aci in Grecia.
Dupe multe trude si nevoi ce incercd in trecerea sa
din Muntenia in Moldavia, Capitan Iordache ajunse cu
trupa sea, peste deluri si munti, Wend la Vrancea. Aci,
intalninda pe comandirulU Mladen, afla de la ellti celle
petrecute la. Sculeni, cum si dossirea rusincisa a lui Can-
tacuzin peste Prutti. Acosta mahni multi" pe vit6zulu Ca
pitan, care prevec,lu ca causa Eteristilorti era perduta,
cello putin in Romania.
De multa ostenela si rnahnire, capitan Iordache se bol-,
ndvi grew, in CAW camaraclii sei ilia purtau pe maini, peste
vdf si peste delluri.
Informandu-se apoi ca. in M-rea Slatina se afla ua cot-
ta de Turd, Olimpie trimisse pe polcovniculti Manta cu
200 Arnaud, cari infr'ansera pe Turd' la zo Tuna". Nu
putu veni insd in ajutorii si cdpitanilort Litu si Anas-
tasse Icinitul, cari cu go Eteristi luptati contra unui nu-
meru inclecitti de Turd, inteud Monastire aprope de ho-
tarulti Bucovinei. Turcii, dedera foci" acellei Monastiri, si
70 de Eteristi ce mai remdsesserd cu vieata se barica-
dara in biserica ; si dupe io ore de lupta desperate, se
retrassera la Suceava, unde fura bine priimiti de locui-
torii d'acolo.
In lunele Iulie si August'', Capitan Iordache avu mai
multe loviri partiale cu Turcii, in partile muntose, unde
se afla retrassti.
La Septembre, insanotosindu-se, si veclenda impossibili-
tatea d'a se apera iarna cu °stash' sei callari in locurile
muntOse de la Vrancea, dupu ua lunga si obositore ca-
laforie, se indrepta spre hotarele AustrieT, sossindu la

mache, dupe eumu arati. istoricil Greci, nor credeme ca stegulti fn cestiune a
fostil lasatii de cepitan Iordache la Biserica cu bran:tale. St. Gheorghede la Cur-
tea de Aigesi, la plecaiea lul Olimpie si Farmache in Moldova, dedieandu-lu
cu modul acesta martirului omonimu, pentru ca O. le ajute in lupta de inde-
pendents contra Turcilm a.
 310

monastirea Nemtu' numai cu 35o de. Arnauti, fideli Si

bravi; cad cei lalti flit parasisserd. Slim de Nemtr a se
departa de la hotarele AustrieT, ella se indrepta Spre
monastirea Secu, aseclata inteud vale stramta, si iricon-
jurata de tote p'artile de Munti si de paduri.
In acella timpu, Olimpie priimi ud. scrisOre de la Epis-
cdpfila de Romant, care,' laudandula pentru vitejia sea,.
illa ruga s'alerge in ajutorula lasiloru, ca snit scape de
mica gamisond turca ce se afla acolo. Consultanda nu-
mai zelult sea pentru religie, ella brava pericolula si
pleca la Iasi; dOra la cinci leg-he departe de foSta ca-
pitala a Moldavei, se .veclu incunjurata de unit, corpa de
mai multe mii de Turci. Ellu intellesse, de si tardia, cd.
scrisorea ,Episcopului de Romano fussesse ua Lrsa, in-'
Tama ; dupe ua lupta desperata de mai multe ore, in, ca-
re caclura multi din bravii sei soci de arme, reusi a' sca-
pa ; si se intOrse le monastirea Secu, unde se inchisse in
intru 1).

Turcii blocassera monastirea, in numeril ca la 1500,

sub capetenia lore Chiuciuca-Ali, care astepta una aka
corpa de Turd mai mare. Olimpie asecla pe Farmache
la acea stramtare, cu parte din Arnduti. La 8, Septembre
sdssi si corpulu de 4000 de Turci cari se ascepta, sub
capetenia lora Salih-bei, coridusa de calause Romani. Ar-
nautii, veclendu-se incungiurati de tote partile, dossird cei.
.mai multi; ialti Farmache, cu -unu mica numeril ce'i re-
massesse credinciosi, se inchisse si ella in Monastire.
Dupe. ud lupta crancena de mai multe ore, cu mari per-
deri din. partea Turciloru, acestia se apropiard de Ma-
nastire, dandti focit cladirilora de lemna du prin prejura,,
si stramtoranda ,grew pe cei inchisi, mai allessii prin, fu-
Multi si flacara imprejmuirilora incendiate.
Capitan lordache cu It Artiauti fideli si viteji se in-;
chissera in dopotnita manastirii.
' llayband, vol. I, pag. 260.
 $11

Vedendii. Turcii impossibilitatea de a lua Mondstirea cu

asaltt, facura. lui Farmache propuneri de predare,' cu
promissiune ca va fi liberu ; si dede termenu de trei
clille sd se gandescd. Olimpie se oppusse categoric, respun-
clandd lui Farmache ca ellt este hotdAtu a muri in a-
cellU locti; iaru Farmache pOte csi, decd. voeste, cad
ellu ii va deschide singuru portile manastirii.
Acosta sili pe Farmache a continua lia,pta, care tine
encd 9 clille. Attunci Salih-bei propusse unu altu armis-
titiu. de ud cli, in care cdpetenia Turcilor facu lui Farmache
ud.noudpropunere,de predare, observandui ca acestd lupta
este zadarnicd, caci toti rebelii din Moldova si din Ro-
mania suntu invinsi, ca mci unit ajutorit gnu mai pate
astepta de nicderi, ca. este indonjuratti de tote par
alte trupe turcesti se a;it6ptd, cari vor maxi
tile, si ea,
corpul lui Salih-bei; si in fine ca Farmache va fi silit a
se prdda do f6me.
Farmache, dupe indemnulu. lui Iordache, refusd on -ce
propunere ; si lupta continua cu mai multd furie, peno
la 22 Septembrie. Atunci unit Ceus-basa turn, alln. Pa-
sei de la Braila, se presinta la porta Mondstirii cu pro
puneri favorabile din partea numitului Pala. Elk." era in-
sotitu si de Udrischi,, in mare uniforms '), garantand, in
numele guvernului sou, essecutarea fideld a conditiunilor
de pace ; intre conditiuni, cea mai principals, era liber-
tatea Arndutilort cu armele loru, si trecerea lui Farmache
in Austria.
Din 15o Arnduti ai lui Farmache, cari mai remasse-
sera vii din lupta cu Turcii, 33 nu se increciurd in Turci
si'n Udrischi, si fugird spre hotarele Austriei in nOptea
de 22 spre 23 Septembre ; iarti Farmache cu restulu Ar-
ndutilorti se predd Turciloru, in diva de 23 Septembre.
Turcii ii uccisserd pe top', afard de cati-va cdpitani, pe

') Rayband, pag. 26o, snsOne ca Volf, starostea K. K. din Botoiani, se

presinta ca mijlocitoru.
 312

cari-i trimissera la Silistra, unde fury omoriti ; iarti Far-

mache fu dussu in lanturi la Constantinopol, unde fu
tdiata, dupe ce '1il chinuird mai anteiu cu celle mai bar-.
bare torture.
Capitan Iordache ensd, inchiclendu-se in clopotnitd cu
ceT 1 i Arnaud devotati, Oise fidelilorti si braviloru seT
soci de arme : rAmicii mei, et cunoscti bine pe Turd',
nsi voi fi cunOsceti ca si mine; ei n'ati nimicti sacru ; de
cat" morti de sabia lore, mai bine sa murima ca sol-
dati liberi si ca omen]: de onore" '). Dupe ce inlesni fuga
unuia din ceT I I Arnduti, a nume Tdnasse 2), pentru ca
se comunice Eteristilort felulu mortei selle, Olimpie se
luptd vitejeste din acea cloponita", cauclandu mare per-
dere Turcilort ; candu sfersi glontele, dede focu unui bu-
riu cu prafu de puscd, si sari in aera cu cei io bravi
ostasi. ET preferasserd ua marte eroica pentru religie si
libertate, pe langa ua marte rusinasd, ca a lui Farmache
si a ha' Sava.
Turcii remasserd uimiti d'atata eroismti, de care ei
n'aveaU idee, si la care nu se asteptati ; iarti intrigan-
tulu de Udrischi, aces-tu genie red anti miscdrii greco-
romane de la 1821, remasse rusinatti ca n'a pututu a-
magi si pe Iordache, dupe cum amaigisse pe Tudor, pe
Sava si pe Farmache ; posteritatea flu va infera cu fe-

l) Raybaud, pag. 261-262.

2) De la etre Gheorghe Hagi-Certea, din Roil de Vede (despre care am men-
tionate in alta 'iota) a aflate celle urmatore:
La Seen, Iordache propussesse lui Farmache, la 8 Septembre, sa dea iuru§t1
toil arnautti for in tabara turcesca si sa scape caVi or putea, 4icencle: tote
mOttea ne astepta; dere aste-fele mutime ca osta.§i viteji, resbunAndil pe fratii
nostri de la Drage,ani §i de la Sculeni. Nu trebue a ne preda Turcilore, cari
ounte sperjuri; cad avem pilda pe Savva gi pe alp; cate e despre mine, eft nu
me daft; pentru ca, de chide tats -men 'mi a puse pistOlele in brit, cu juramintil
d'a manca dill mai multa came de Turce, eu nici ua data nu m'am inchinat
Turcilore." Apoi adressandu-se catre Arnatql, be plisse: cine din voi iubqte
,,pe Christos qi pe Iordache, vie langil mine." Attunci se allesseia cei ii viteji,
caul murira cu cl'ensule, dupe cum arataram mai suse.
 313 --
rulti rosu allu tradariT si aihi infamie, ca pe toti eel ca
densulu ').
Astu -felu muri acestu brava capitan, pe care toti is-
toricii, si chiarti Rom-Anil' care rail cunoscutti, lauda si
admird bravura sea 2), cumt si sentimentele selle nobile
si gener6se.
Istoria impartiala nu pOte refusa unorti barbati ca O-
limpie ceea ce li-se cuvine; si on catti ar fi Romanii
de reti dispusi contra lui Capitan Iordache, nu trebue sa
.nege cualitatile militare si sintimentele patriotice alle a-
cestui capitan; ei cata a tine comptt de fatala necesi-
tate ce l'a snit a se assigura de persona lui T14dor Vla-
dimirescu, spre a paralisa scopulu set. Dupe cuma vom
arata la locult seu, instinctulti de conservare a dictatu
lui Iordache acea messura estrema; gi apoi, cum assigura
Rabbe, scopulu lui Iordache n'a fostu a omori pe Tudor,
ci a'tti impedica d'a se uni cu :Lurch' contra Greciloru,
priveghindt miscarile selle.
Deca Tudor si -Iordache, unindu trupele lore, art fi
comandath. ostirea Grecilorti si a Panduriloru la Draga-
sanY, de siguru Turcii erau invinsi 3) ; intarindu-se apoi
in Monastirile de peste Oita, el" aru fi dictatti de aci
Turcilora conditiunile lore ; Si pOte d'attunci si Romania
si Grecia art fi fostii pe deplin libere. Anso astu-felu a
fostu scrissu in cartea Destinului!

Despre lupta de la MOnastirea Secu, vedi Filitnori, op. cit. vol. It, pag.
199 5i205-212 Vecli si Daurencon, pag. 199.
2) Rabbe dice ca, in vials sea, Olimpie ar fi esterminatt mai multe mil de
Turd; se Intellege ea nu singurt. Tott. Rabbe adauga ca consulult austriac
din Iasi (Rapp) ii propussesse a'i Inlesni trecerea in Russia; dert Olimpie 11
respunse: ,Am luatt armele ca se verso sangele inamicilort patriei melle, iar4
nu ca se fugt; ,Si ocasia e prea favorabile ca sa, nu profitu de densa. Volt se
remanu la postulu met. (Vedi Raybaud, loc. cit. pag. 259).
3) Acesta e xsi opiniunea lui R abbe. Vedi memorille lui a)'band, vol. I,
pag. 190,
 CAPITOLU XXXVII.

Giimaeamia Postelnieului C. Negri.

Indata dupe intrarea lui Chehaia-bey in Bucuresci, se
numird Caimacami, in Moldavia, Hatmanulti Stefan Vo-
goride; in Munteia, Postelniculu Constantin Negri ') ;
si la Craiova, Constantin Sarnurca3.
Acestia erau pro forma ; caci in realitate capir ostiri-
lora turcesti guvernau terra militaresce. De si ldsSasserd
administratia interiars pe mana Boeriloru, ei nu incetati
ensa a da ordine turcesci 2) si caimacamiloru si isprav-
nicilora.
Tait de lid data, Scarlatu Calimah, numitu Domnu de
Care Inalta Porta encO de la inceputulu miscarii, adres-
sa si ellu us scrisOre caimacamului Negri, prin care i
facea cunoscutu intrarea trupelort turcesci in Principate,
pentru infrangerea rebeliloru si restabilirea linistei; si ilu
invita a comunica Episcopiloru si Boeriloru firmanul pen-
tru numirea sa de caimacamti; i recomande a ingriji pen-
tru celle trebuincicise ostirii, a invita pe boerii pribegi
a se intOrce in patria lora, a prinde pe rebelii ce s'aru
incerca se fuga, si a ierta pe eei rdtdciti cari voril ardta
sincerer pocdintd; in 'fine a priveghia pentru mentinerea
`) Ve41 Nota No. LXXV.
Vecli Nota No. LXXVI.
 t13

linistei, si a insufla incredere tuturorit celloru coprinsi de

spaima, intempinandu on -ce neorandueli din partea .Tar
cilora nedisciplinati ').
Caimacamulti. Negri, indata ce lua Carma terrei, numi
in functiunile de cdpetenie pe boerii eel_ marl aflati in
capitald; numi ispravnici dintre boierii de anti duoilea
rangu ; si zapcii, dintre boerii de anti treilea rangu. A-
cestia fura obligati a da inscrissti ca se vorii purta cu
cinste si credinta in postulti ce li se incredinta 2). Se
numira. si Zabetl pe la tote judetele, pentru mentinerea
linistei Si grabnica esecutare a ordinelortisuperiOre ; iaru
in Bucuresci, din ordinul lui ChehaiaTBey, se randui unit
CavazTbasa cu' 5o de Ascheri (ostasi, turd) pentru men-
tinerea ordinei publice, si pentru pedepsirea ostasilorti.
can art sevarsi neoranduele. Numi apoi pe Vorniculu
Mihalache Mann, vechilu de ViStierti mare, si cu insarci,
narea strangerii -de fanu si orclu pentru trebuinta o. tiris,
§i a strangerii dajdiei pe Ianuarie si Iulie, cate 3o si '/,
lei de fie care lude 3). Tot-1:i de ua data se trimise Si
circulars catre ispravnici, prin care li se comunica coprin-
sulu firmanului imperial s'allti ordinului domnescu, si
invita a ingriji pentru celle trebuinciase ostirii, si a vests
pe fugari a se int6rce la caminurile lore spre a se apuca
fie care de meseria sea ; iarti care nu se va suppune, se
scie ca va trage asuprd'i urgia imperatesca 4), Pe de
alta parte, insciinta pe boerii emigrati in Austria despre
numirea sea ca Caimacamt, despre infrangerea rebellion,
si despre restabilirea linistii in Principate ; si invita, in
numele Sultanului, a se intarce indata in patria lora spre
anti ajuta in sarcina sea, ca stalpi as terrei, vindecanda
astu -felu ranele causate de revolutiune si de invasiune 5).
)) Vedi Nota No. LXXVII.
2) Vedi, pentru acesta, condica No. 96 din Arehiva Statului, pag. 6, seqiu-
nea istorica.
a) Darzenu (Trompetta No. 667),
4) Vedi Nota No. LXXVIII.
') Vc41 Nota No. LXXIX.
 316

Boerii din Bra$ovii, addunandu-se tots la locuinta Me-

tropolitului, dupe citirea firmanului $i a scrisorii Caimaca-
mului, facurd 16 publicatiuni din parte-le care liicuitorii
terrei, indemnandu'i a e$i duprin munti$i din paduri, unde se
ascunssessera de frica rebelliloru $i a Turcilort, $i a se
intOrce la caminurile lora, incredintandu'i ca n' au se in-
terce nici ud superare din partea imperatescelorti 0$tiri,
cari n'ail venitu de catti pentru curatirea terrei de rebelli
$i pentru restabilirea linisteT ob$te$ti; assigurandu'i in fine
despre venirea in scaunti a Domnului Calimah, dupe cum
incredinta Inalta Porta%
Dupe aceea respunsera." $i Caimacamului ca, neafl'an-
du-se toti Boierii in Bra$ovii, lipsindil unit pe la bra', al-
tii pre la satele duprin prejuril, se a$tepta intOrcerea lor,
spre a se chibzui cu totii despre celle ce ail se urmede
in acesta privintd ').
Cu acestti respunsu se intarse in Bucutesci Lipcanulu
Domnescu, trimissti de Negri la Boerii din Bra$ovii.
Caimacamulii, 'vedend intardierea Boeriloru d'a se in-
tOrce in terra, trimisse la Bra$ovil pe Slugerulu Dumi-
trache Top licenu, insocitii de unt Cavazu turcescti, ca
se'i indemne se reintre negre$itti in patria lorti, fiindti
trebuincio$i pentru binele Terra
Dupo 15 chile de $edere in Bra$ovii, Toplicenula se
intarse cu respunsti inscrissa din partea boeriloru, ca
multi dintre den$ii nu s'ail mai intorsu de la bdi, Si cal
apele sunt prea marl; ei mai trimiteti $i ua petitie care In-
nalta Porta, prin care o ruga pentru trimiterea in grab
a Domnului terrei 2).
Adeverulil era ca Boierii nu se incredeat in Turd,
parte fiindil compromi$i prin participarea lorti la revolu-
tiune, parte fiinda spdimantati de crudimile Turcilorti,
crudimi cari ajunsserd pend la audul lor.
Cu tote astea, pe la inceputuld lui Augusta, se intOr-
1) Memorinla Diizeritilui, loc. cit. No. 666.
2) Idem.
 311

sera in terra'. vre ua 6o de beori, de a duoa si d'a treea

mand; iara din cei: de frunte, Banulu Barbu Vacarescu,
Spatarula. Scarlatu Mihdlescu, Vistierula Gregorie Roma-
netu, si altii ').
Duminecl, la 8 Augustu, gatindu-se acesti boeri, a
merge spre inchindciune la Chehaia-Bey, si venincla pend
la Bisserica Cretzulescului, fury intempinatT de Vornicula
Nicolae Golescu, care le anunta ca.' in acea di nu'i pate
primi Chehaia-Bey, remanencla a se infatisa a doua c,li,
luni; ast-fela se intorserd cu tofu la Banula Vacarescu.
Causa era ca tocmai in acea di fu tdiata Savva, du-
pe cum am aratatu in capitolulu XXXIV.
Mdcelurile provocate de mortea lui. Savva causard ua
spaimd nespasd boeriloru adunati la Vacarescu; doue
ore el' petrecurd in spasmurile fricei, cad nu cunosceaa
causa acellei macellarii. DUpa duce ore Chehaia-Bey,
printeua. Aga trimissa la Vacarescu, facu cunoscuta bole-
rilora taierea lui Savva si a Arnautilora sel; numal ast-
felu puturd se'sI mai vie puffin in fire, dice Dirzenu.
Luni, la 9 Augustu, din ordinula lui Chehaia-Bey, boerii
se dusserd se i se inchine, avenda in fruntea loru pe
banula Vacarescu. La scara cassei unde sedea Chehaia-
Bey, erail peste ua sutd de cdpatini de arnduti si dc
chrescini nevinovati, tdiati de Turd' cdrora li se pro-
missesserd, cum am aratatti, cite ua mahmudea de fie-
care cape de arndutti. .

Dupo ce trecura cu destuld fried p'intre duce siruri

de Turd armati, asedatT pe scara sald, pano la per-
5,;i

deoa Pasei, boierii intrard tremurand in camera guvernato-

rului turca, si'i sdrutard pOla, dupa obiceiula orientala. Ei
fura poftiti se secka pe scaune, fie-care dupe rangul sea; a-
poi, dupe ce'i felicita de band venire, si se informa des-
pre petrecerea lora in emigratiune, Chehaia-bey pusse
de le citi ordinula Pasei de la Silistria, prin care It in-
') Alemoriuli1 Dirzanu loc, cit. No. 667.
 318

vita' din nuou pe top" emigratil a se reinforce in patria lo r,

si asi Chita fie-care de trebile selle ; iaru, lui Chehaia-
bey 11 ordona a ingriji ventru buna ordine in terra, si a'
priveghia, sub a sea respundere, a nu se supdra suppusii
impardtiei de catre °stash turcesci 5.
Dupe aceea se citi si ordinul Rase de la Silistria catre
Caimacamulu terra mai cu aceeasi coprindere 2).
Dupe citirea acestoru duoe ordine, pe cari boerii le
ascultara in piciOre, cu mare respectusi fried, Chehaia-
bey iar le ordona ca Se seo josu; si dupe ce ')." cinsti
cu cafeadupe obiceiu, mai facendu-le Ore care infrebari,
apoi ii. espedui. Boerii plecara linistiti, multumind lui Dum-
nedeu ca au scapatu de morte, dupe cum se temeau. Cu
tote acestea, cei mai multi se asedara pe la hanuri, din
causa spaimei ce domnea in capitala, dupe mOrtea Ar-
ndutiloru ; spaimd care tinu trer dille, catu a linutu si
macelulu, pena se dede de Chehaia,-bey ordinu a se ri-
dica dupe strade cadavrele cari infectati atmosphera.
Dupe trei dille, iaru fury chemati boerii de Chehaia-bey,
care ordona se li se citesca unit altit ordinu de la Pasa
de la Silistra, prin care se justifica mOrtea ha Sava si
a altorti capetenii de rebel')." 3). .

Dupe aceea, boerii se adunara si facura unit actu de .

multumire care I. Porta ca a scdpatt terra de resvrati-
tori 4); cum si ua adressa. catre Vicarultt Mitropoliei, ca
se vestesca pe emigrati prin protopopY a se intOrce la
caminele lor, fiind terra acum curatita de resvratitori. ').
La 21 Augusta, Banulu Barbu Vacarescu, numindu-se
Vistieru Mare de care 'Chehaia -bey, pentru meritele si
patriotismulu set, si pentru credinta sea Care I. Porta,
Vacarescu lua urmat6rele mdssuri:
Facu din nuou publicatii pe la tote districtele, indem-
I) Ve41.Nota No, LXXX.
2) Nota No. LXXXI.
31 Vec}1 Nota No. LXXXII.
4) Nota No. LXXXIII.
a) Vell Nota No. LXXXIV.
 319

nandti pe locuitorii fugiti a se intorce pe la cassele for

spre a se occupe lard grija de meseriele lore, garantan-
du-le linistita petrecere; ast-fel ca eel: mai multi din emi-
grati se Intl:Si-sera la caminele lore in temeiulu promissi-
uniloru acestui boeru care insufla incredere.
Allegendu apoi omeni vrednisi si cu practice, reforma
mai in totalu personalulu Vistieriei si allu ispravnicatelor
din celle -12 districte din Romaia Mare; iaru judent3-
riloru din' districte le dede ordine in ce chipu se urmecie,
spre a satisface. tote cererile pentru implinirea contribu-
tiuniloru., si inlesnirea celloru trebuinciOse pentru ostirea
imparatesca.
Intre capii de masa numiti la Vistierie, fu si Stolnicul
Constantin, oranescu, care, din preuna cu Pitarulugo-
nita Jianu fussesse trimisi de Tudor la Pasa de la
Silistria cu petitiuni din partea terra, pentru accordarea
drepturiloru strebune. rasa ii tinusse acolo, ca ostatici,
peno dupe incetarea tullourariloru din Romania.
Randui dupe aceea pe la tote judetele buinbasiri (ei
secutori) pentru provisiunea de iarna a fanului si ord.ulu-
in trebuinta ostirii, si pentru caxratulu loru pe la maga-
zii, trimitandu ,si banite drepte de la Vistierie pentru a-
cestu sfarsitu.
Vendu apoi prin licita ie husmeturile si vanilla ; iar:cu cd-
utarea ocneloru insarcind pe Clucerulu -Filip, cu obliga-
tiune a da socotella pe fie-care ,trilunie.
Pentru neajungerea baniloru pentru cheltuelile c;3tirii,
Vacarescu facu un adausu la darile contribuabililoru de
fie-care categoric 2); si fiindu-ca din causa desseloru fur-
tuni si a secetei era mare lipsa de grau si de ordu, ran-
dui bumbasiri la judetele Saacu; Prahova, Dambovita,
'1 Ve i bioguafia acestuia in Columna Traiana No, 4 Pe 1873.
2) ..A.std-fela de es : nernurile furt impusse cu 20 de lei de person, postel-
nimi Cu 15 lei, mazilii cu 12. br:iSiail cu 8, scutelnimi cu 20, poslujnicil cu 7
lei ,i 60 de bani, iaru slujitorit mi 4 lei; afart de adaussele fAcute mai 'nainte .
la scutelnici s1 la- postelnici, la cel d'anteia cite talere to de onta, la cei,
d'aiie duoilea cite 5 talere.
 320

Ilfovu, Vlasca, Muscellu si Argesti, pentru ridicarea p,o-

rumbului din magaziile arendasesci, boeresci si mondsci-
resci, si trimiterea lora pe la magaziile ostirii, pldtindu-se
din Vistierie cate 18 lei chila de porumbu, iarti pentru
cdrratulti lora cate 6o de parale de china, si doui lei
pentru ud depdrtare mai mare ; mai tarditi se reduse
pretulti chilei la 16 lei.
Peru messura cea mai inteleptd a Vdcdrescului fu anche-
tele trimisse pe la judete pentru descoperirea abusurilor, des-
pdgubirea locuitorilor nepastuitisi pedepsirea culpabililoru;
iar cu conducerea acestei operatiuni fu insarcinatti Biv-Vel
Vronic Al. Nenciulescu. Resultatulti acellorti anchete, a-
cute de boeri ce se bucurati d'ud bung reputatie, fu des-
coperirea multorti abusuri si jafuri, comisse atatti de re-
bell cum si de Turd, mai cu semi, de ispravnici si zap-
cii. Astir -felti, de essemplu, Medelnicerulti Nicolae Fun
datenu, insarcinatti cu ancheta in judetulti Teleorman,
descoperi assupra Stolnicului Iordache Tufenu, ispravnic
la acellu districtu, abusuri in suma de lei 35000, luati
dupe la locuitori; pentru care, aducendu-se in lanturi la
Bucuresci, din ordinulu lui Chehaia-bey, fu hotoratt la
mOrte, fdra judecata ; prin mijlocirea insd a unor boeri, si mai
allesii a lui Tahiru-Aga, ellu fu iertatti de la marte ; der
fu batutti la falanga cu ua suta de toiege, numai in po-
turi; imbracatti apoi in haine terrenesci, fu inchisti la pus-
cdrie, punendu-i-se termenti scurtti pentru plata acellor
bani; mai in urma, dice Dirzenu, a scapatu de la inchi-
sore prin dare de bani, dupes vechiulu obiceiU.
Unu altu essemplu analogu s'a facutu in persona Stol-
nicului IOn Fotino, ispravnicu la judetulu Oltu, assupra
cdruia s'au gasitu abusuri de 46000 lei. Din ordinulu
lui Chehaia-bey, s'au intorsu top- banii locuitoriloru jefu
iti; iar numitulu a fost scosu din ispravnicie.
Fiindu-ca se fdcea multd pagubd locuitoriloru prin mul-
tele contributiuni si dari de producte care ostirea tur-
cescd, boeril facura, plangere pentru acesta catre Paa.
 -- 321
de la Silistria, ca se se milostivesca assupra seracei ra-
elei se nu o lasse in paguba si sdracie. Past, dede
ordint ge se numesca ua comissiune pentru cercetarea
cheltuelelorti facute cu ostirile imperatesci, de la 15 Maiti
1821 peno la finele lui Ianuarie 1822. Din ordinulu lui
Chehaia-bey, fu insarcinatu cu facerea acestorti compturi
Vorniculti Alessandru Nenciulescu, Clucerult. Filipt, Ca-
minarulti Alecu Aslanoglu, boerulti Alecu Seiano, Stol-
nicult Petrache Anion, samesulti Vistierie, si chiru Ia-
nache Baltaretu, favoritulu Iui Chehaia-bey; si forman-
du-se duoe condice de venituri si cheltueli, cea scrissa
romanesce si subscrissa de boierii Divanului, s'a opritu
in Vistierie ; iaru ceea Yalta, scrisa in grecesce, se tri-
misse Pasel: de la Silistria -cu samesulti Vistierie.
Unti allu duoilea rondtt de compturf se trimisse la Si-
listra cu Clucerulti Filipu, vechilt anti duoilea de Vis-
tierie, insocindu-lu si ensusi vistierulu. Vacarescu. Acesta
pleda cu caldurd inaintea Pasei causa bietiloru locuitori
impovarati sub- jugulti attatorti dari felurite, carl 'I sa-
racissera de totti. Asti-I-felu se fixd suma de 151500 lei
pe fie-care lung, ca plata a ostasilort, cari se se pia.-
tesca din veniturile Metropoliei, a Episcopiilonu si Mo-
nastirilorti, cum si ploconulti potropopiloru dupe obiceiu,
si dupe cumti se urma si in Moldova. Pentru nutrirnen-
tulti astirii, se decisse se dea cite ua die de lude, si cite ua
vacd la doue lude, care insuma 8300 01 si 4150 vaci ;
iar pentru grin, s'a hotaritti a da 350o chille districtele
Buzeu, Ialomita, Saacu, Prahova si Ilfov ; porumbu, cu
analogie din 12 judete, cite patru banite de ludele bir-
boerul de nemti, mazilul, ruptas,iul, si preotul; si pa-
tru banite de la Andol, scutindu-se scutelnicii si posluj-
nicii, ce platissera deja doue ajutOre; si slujitorii, fiindu
Ca se aflat In serviciu._.
Terra fu despagubita mai tardia pentru tote aceste
cheltueli prin staruinta luT Grigorie Voda Ghica.
21
 ---, 322

In timpulti acesta sosi de la Constantinopole Si cartea

Patriarhului care capii Bisericei romtme, pentru inceta-
rea spiritului revolutionar, si suppunerea catre inalta
P6ra, dupe cum ce pate vedea Ii estenso la Note ').

I) Ve41 Nota No. LXXXV. t'entrn cell& eoprngd in acegkii capitolil, ve41
memoriulti Dirzenului In onpetta No. 673-676.
 CAPITOLU XXXVIII.

Crudimile Tureilor in timpula invaslunii

for de la 1821.
La 17 Maia. Chehaia-bey intra. in Bucuresci, unde 'la
intempinard secretarii consulatelora, cari 'la incredintara
despre concursula lora contra rebelului Ipsilanti. Ella se
instala in castellulu banului Grigorie Ghica de la Col-
lintina ; Si separa ostirea sea in mai multe cete, ronduind
una la Cotroceni, alta la Belvedere s'alta la cancelaria
austriacd; iara restulu fu aseclatu pe c'ampia de la Col-
lintina. Pentru pada Bucurescilora, lasses una Basil-be-
slega cu cate-va sute de Neferi (osteni) ; apoi dede or-
dina a se strange la Agie tote armele din Bucuresci,
pe care le si trimisse la Silistra.
Intrarea Turciloru in Bucuresci causes mare frica locu-
itorilora, cari alergara a se adaposti unil pe la Monds-
tiri, altii pe la corisulaturi. Cu tote ordinile severe alle
lui Chehaia bey, Turcii comissera multe ommoruri, nepu-
tanda distinge pe rebeli din pacinicii locuitori. Dupe pi-
ra Ebreiloru si Armeniloru, vre 15o banuiti se omorira
in scurtulu timpa de 8 dille allu sederii lui Chehaia-hey
la Colintina.
A trebuita se intervind Udrischi, secretarulu consulului
austriac, .si comerciantula Enache Baltdretu, ce era in
 391

stransa." legatura cu Chehaia-bey, ca se incete omorurile

ce se fac6u pe tata dioa.
Acesti nenorociri erati pusi unit in tepa pe la capula
stradelora principale, altit in spenduratOre la oborulti
Tergului d'afard ; si fiindu ca. Turcii, impinsr de fana-
tisma si de racornie, tot nu incetati a face omoruri, Cheha-
ia-bey incepu a priveghia insult essecutarea ordinelorti
date ') preumblandu-se strevestitti pe stradele capitalei,
reprimanda singuru escessele soldatilorti fanatic'', si pe-
depsindu aspru pe autorit unorii assemenea desordine.
Acosta linisti putinu pe locuitori, insuflandu-le incredere.
Parte din el' esird duprin mOnastiri uncle se ascunseserd ;
tergult se deschisse; fie-care incepu a'st vedea de tre-
bile selle, si orasula se aprovisiona Cu celle necessarit 2).
Era demna de compdtimire starea nenorocitilorti locuitori!
Creclendit c'ati scapattl de rebel'', et sufferiau nu mai pu-
cine relle de la Turcil ce venisserd a restabili ordinea
legala. Sec,lurd ascunsi multe Mille, cu femei si copii, unit
prin pivnite, altit prin mondstiri, prin biserict §i hanurt,
spre a se addposti contra furiei Turcilora ; in acesta in-
valmds61d, multe jafurt si omoruri s'ait comissa de os-
tirea nedesciplinata 3). Femeile mai allesst erati es-
pusse brutalitatii soldatiloril turd, can le rapiat chiar
dioa dupe strade, si se inchideati cu elle pe la cuartie-
rele lort ; multe femei se facura cadine, si multi baxbati
se turcira ca se scape viata ce e mai tristu, chiar ; co-
pit erat violatt, se'a prin inselaciune, seu prin amenintari.
Nisce assemenea acte barbare urmati se insufle spaima
mare intre locuitori, can numai eran siguri nici de ave-
rea, nici de onOrea, nici de data lort ; acesta fdcea se
se doreasca invasiunea russescd: cad soldatit rust, mai
disciplinatt, nu comitea assemenea acte arbitrarit; pe cand
sold* turd n'aveau tema de pedepsd, cu tote ordinele
') Memoriult lul Dirzenu Trompetta No. 662.
1) Fotino, loc. cit. pag. 126-128.
3) Dlizenu, op. cit. No. 66$.
 32J

severe si essemplele ce fa."ceat capii lor, omorinclu farce

crutare pe criminall; cei mai ree si crock dintre soldatii
Turd erat" Tatdrii si Zaporojanii, cari n6ptea sparget
biserici, iarti clioa calcati casse, predati ton'. ce gassiat
acolo, s'omorati chiar femei si copii, la cellu mai usora
murmurti de protestare.
Aceeasi sorta aveati si aceia cari eraa siliti a pa."rassi
capitala pentru differite affaceri; Turcii le esett in drum
jefuindil si omorincla pe on cine intalniati 1).
Apoi intrarea Manafiloril in terra, pe la Octombre
1821, in numerit ca vr'o 6000 la Iasi, vr'o 4000 la Bu-
curesci, si la Craiova vr'o 2000, causa mare spaima, fl-
inch" renumiti pentru crudimile lora. Chehaia-bey ii mar-
gini prin diferite localitati, precumu la Dudesci, in M-rea
Panteleimon, la Marcuta, la Collintina, la Banessa, la
Belvedere, la Cotroceni si la Vacaresci, oprindu in Bu-
curesci prea pucini, ce filed concentrate pe strata Tergu-
lui d'afard si in suburbia Cretzulescu. Jafurile si crudimile
Manafilor bagara atata spaima intre locuitori, in catu multi
comercianti inchissera pravaliile si fugira. la Brasova pe
timpu de iarna. Apoi tainurile (provisiunile) Turcilorti si
alle cailoru, cari numai porumbu consumati pe fie-care
luna cate 2200 chile marl., iaric lemne de foci" Cate
b000 carre pe tota luna, amenintau capitala de famete 2).
Dirzenu raportesa cite -va acte de barbaric alle Ma-
nafilor, intre care cellu urmatoru merita a fi relatatu,
spre a se incredinta lectorulu de suferintele bietilor 16 .
cuitori din capitala in acellu timpu de terrorismu turcesc.
In dimineta child de 7 Martiu 1822, certandu-se cati-
va Manafi cu cati-va Zaporojeni, scOssera iataganele si
incepura a se cioparti. La alarma data de un Manafu,
tote Manafii aflati prin tergu alergara infuriate cu iata-
ganele sccise, si incepura a lovi pe cap' intalniau in ca-

') Dtizenu loc. cit. No. 676.

3) Idem No. 675.
 326

lea loru, lard deosebire de sexu, de etate si de conditi-

une. Se ranira si se omorard vr'o 15 chrestini, mai ales
Armen si Eyre. Apoi intrard prin pravalii, jefuindu mar
fa pe eel mai bine imbrdcati.
Acesta causa ua panica nespusa intre locuitori: cad
in fuga si imbulzela loru, se omorird si se ranird multi
crescini, intre cari si Slugerulu Dimitrie Stirbei. Acesta
se afla atunci prin targu cu trasura; Manafii ilu smul-
sera din trasura, ilu batura cu iataganele, si illu si ra-
nira ; apoi 't luard vestmintele, ldsandu-lu mai mortu de
frica. Chehaia-bey abia putu opri furia loru ; ellu es
prin targu, insotitu de garda sea (collulu), spre a li-
nisci pe nenorocitii cetateni 1).
Adauga la aceste scene, differitele scornituri de vorbe,
cum dice cronicarulu, vorbe cari bagau spaima in loco.-
itori; de essemplu, se respandia vorba ca., in timpulu de_
nieloru din septemana patimiloru, are sa ndvalesca pa-
ganii prin bisserici, si sa batjocoresca pe crestini chiar in
santele locasuri, iaru casele loru au sa be jefuiasca si se
he dea focu; acesta in si sili a face deniile dioa, dupe
amiadi; si cum insera, se inchideau toll prin cassele lor.
In septemana luminuta, alte vorbe se respandira: ca
au se se taie chrestinii lard deosebire de Care Manafi
intdratati. Chehaia-bey ii concentra in MOnastirile duprin
prejurulu capitalei, si nu le mai permisse esirea de catu
desarmati. Autoritatile locale abia puturd linisci pe chres-
tini d'acestd spaima 2).
Abia se linistird pucinu spiritele, si se respandi vorba
ca Turcii voru sa puie sub sabie trei mahalale, si anu
me, Tabaci, Serbi si Caramidari; si fiindu ca frica nu
rationeda, nu pucind spaima cauda si acesta scorniturd,
incatu infortunatii locuitori din acelle trei suburbii luard
lumea in capu 3).
') Dirzenu, loc. cit. No. 676.
2i Idem,
3) Ve4i rressa, No. 213 pe 1872, unde se relaterlA acestti faptil de Kitialt Ar-
chimand,itulit, dupe relaciunea Episcopului de Arge,ii Grigoric.
 327

Apoi dessele incendiuri, unele din negligenta, altele cu

precugetare, nu pucina spaima causau si elle locuitori-
loru; astu-fellu fu arderea M re! Cotrocenii, unde se a-
flau Manafi, scapandu numai biserica ; cum si arderea
casseloru Clucerului Stelanica de langa M-rea Santului
Savva, unde s'aflau s'acolo soldatii Turd"; fard ajutorulu
datu de ensusi Chehaia-bey in persona, tOta capitala ar
fi devenitu prada flacariloru, din causa ventului ce sufla
in acea cli cu iutela despre appussu ').
Nu numai in capitala, deru si pe la judete, pe unde
treceu Turci in gona rebelilor, sau Turci desertori, ja-
furl' si omoruri nespuse se sevarsiau de acesti barbari,
ce au remasti intiparite in memoria Rom'anilor.
Eata cate-va essemple :
La schitulu Gavanulu, din districtulu Buzeu, se ade-
postissera multi boeri si comercianti cu familiele loru, din
Buzeu si din ROmniculti-Saratu ; d'andu Turch peste densi",
condusi de satenf, cat" putura fugi din ef scapara prin
paduri, numai cu trupurile, rata.' cindu multe dille prin munti;
si prin codril, cu femel, cu copii micl, barbati si batran",
suferindu de fame si de frigu ; pe cat" ensa ii prinsera
Turci!, pe toti if sacrificara; intre acestia fury si Paharni-
culu Costache Hris,oscoleu, economul schitului si dou." ti-
gall"; apoi intrandu Turcii in schitu, predara totu baga-
julu fugariloru, si dedera focu schitulu!. Din ce" ce sca-
pard, unii murira prin munti, altii espirara dupe sosirea
loru in Brasovu 2).
Pe la 15 Martie 1822, un Ore-care Caminaru Stefan Bujo-
renulu, luandu cu platy tre! Nefer! (soldati turd) pleca din
Bucuresci la mosia sea Copacenif din Ilfovu, ca se stranga
venitulu mosie! ;. sedendu la mosie pana dupa Pasci, se
pomeni nOptea, in serbatorile invierii, cu dece ins" inar-
mat", car" calca casa faid veste, lega mai a nfeiu ser-
'1"

vitorii, apo! pe Nefer!, si incepu a chinui pe Bujorenu

') DIrzerm, loc. cit. No. 675 qi 679.
2) Dirz6nu op. cit. No. 665.
 328

cu hare arse, ping ce ilu omorird, luindu'i totu ce avea

acolo ').
Pe la Iuniu, 1822, vre ua 26 Arnaud trecura din Mol-
dova in Muntenia pe potecile muntiloru, comitendu multe
talharii. Se trimisesse indata dupe' el' duoi Kirk-Serdari
cu zabeti de judete, si cu polcomnici si cdpitani de po
tern; el se lovira cu densil in doue locuri ; deru talharii
erau adapostiti in locuri pietrose si prin desisuri de pa-
dure; incoltiti de potera, el trecura pe poteci ascunse
din muntii plaiului Bucleu in muntil districtului Saacu ;
navalindu potera assuprale,, omorl trei Turd d'ai za-
betiloru si un poterasu ; apoi, desgropandu nisce argin-
tarii si banl, ingropati acolo de el- mai'nainte, Arnautii trecu-
ra aru in Moldova ; unulu numai din acei talhari, fiindu
bolnav, fu prinsu in cassa unui preotu de sub delulu
Focsaniloru ; si trimissu la Bucuresci, fu taiatu in tergu
la porta hanului S'antului George nuou 2).
In judeolu Dambovita, pe lenga nenumerate jafuri si
ornoruri: din partea Turciloru, 15 Basibuzuci calcara pe
polcovniculu Panaitu, vatafu de plaiu, omorindu'lu din
preund cu fiulu seu, sub pretestu 'ca au fostu apostati.
Apoi cete de Turd', cari desertau, nu pucine jafuri si
omoruri comiteu on pe unde treceau ; astu-felu, desertand
din ostirea turcesca din Iasi si din Braila ua cotta de Turci,
si trecandu in districtulu Putna, pradara tote satele in
trecerea loru spre Braila si Cralova,
Chehaia-bey trimise un Silihtaru Aga cu 50o ascherr
in gOna loru si pentru pacla orasului Focsiani.
Arnautii rebelit emigrati in Austria, princlendu de ves-
te despre plecarea comerciantiloru si boeriloru ce se in-
turnau in terra, esira peste munt.i inaintea loru, in cette
de la I o 15 insi, toti armati; si se pussera la panda pe
la stramtorile muntiloru din Prahova, Muscelu si Buzeu;

') Idem No. 678.

2) Idem No. 679.
 829

el jefuiau pe cei ce intrau in Orrd, lassandu'i numai in

ca.mdsi; si pe multi ii maltratau si ii omorau.
Acesta sili pe Chehaia-bey a rindui pe drumulu Plo-
esciloru un Kirk-Serdar cu 5o Neferi de pada, cari se
preamblau din vama Predelului pant in Campina ; iar
pentru vama Budeului, rindui pe Silihtar-Aga de la Foc-
sani. Acestia, facend vandtare de facatorii de relle, prin-
serd s'un capitan Constantin, grecu d'origint, incardosit
cu altii, si cari bantuiau drumulu spre partea Buzeului.
Trimisu din preund', cu unu socu allu seu la Bucuresci,
ei furd spandurati la oboru, pentru pada'.
Pe langd aceste neorandueli, comisse de Turcii deser-
tori si de Arrauti, Turcii dupe la Serhaturi, mai allessu
cei din Giurgiu, predau satele si pe trecdtori fart cru-
tare, in catu nu mai cutecla nimeni a ambla in pdrtile a-
cellea.
Asemenea neorandueli silira pe boeri, in mai multe
rinduri, a reclama cdtre Pasa de la Silistra si dela Giur-
giu '), si d'adreptulu care Sultanulu. Pdrta trimisse mai
multe ordine cdtre Chehaia-bey pentru incetarea acellor
desordine ').
Acelle desordine continuard 'Ansa pang la retragerea
trupeloru turcesci, adicd a Manafiloru la 2 2 Apriliu 18223)
si a Ianiceriloru din Iasi la 28 Iunie acelasi an 9); iar
la 9 Septembre plecard si Zaporojanii, insociti d'un ca-
vaz-Pasa pond la Dundre, spre a nu face neorandueli
prin satele pe uncle aveau se treed 5); si in loculu Turci-
loru ce plecard, fu ronduitu de la Czarigradu un Capu-
gibasa cu 1500 Turd pentru pada 'One 6).
Veql Arznl Boerilorii Care Pasa Silistrel, In condica dglla Archiva No. 96
secOunea istorica, pag. 3; si catre Pasa G-iurgiului, loc. cit. pag. 3, recto Vedi
si Nota No. LXXXVI.
1) Vedi DIrcenu, loc. cit. No. 676. Vecli si Nota No. LXXXVII.
6) Dirzenu loc. cit. /No. 678.
4) Idemit No. 681.
S) Idema No. 684.
") Iden2II No. 681.
Despre crudimile Tut cilorii de la 1821, vedi si biografia Christecului, pag.
6, 93 si 94, (6060. la 1870, si scrisa de elltt insusi.
 CAPITOLU XXXIX.

Rebell" ,i Boierii emigrati.

Dupe ce ratacisserd mar multe chile prin paduri si prin
munti, desbracati, desculti, si nutrindu-se unit din cu rade-
cini si ierburi, ca animalele, rebelit Greci, Bulgari si Ro
mane, cat): putura scapa de iataganulu turcescii, trecura
in statele Austriei, unde fura desarmati, la vama nemtesca,
apoi fura dust ca oile in Brasovu set' in Sibiu ; aci unit fura
inrolati cu sila in armata austriaca, iar cei necapabill a
purta armele fura trimisi sub pada in Bucovina si Bes-
sarabia l)
Catti despre Boierii fugiti, cei din Moldova trecura in
Bucovine si Bessarabia; lax cei din Muntenia, in Brasovu
si in Sibiu.
Ua data assiguratl in statele Austriei si Russiei, bo-
erii incepura ua corespondinta regulata cu Boierii re-
masi in terra, de voie ski de nevoie ; corespondinta
cifrata, spre a nu compromite pe amicit lora in cadia d'a
cadea in mainile Turcilor sea a Revolutionarilorti. Acea
corespondinta nu "putea fi de catu politica, cum o do-
vedesce ensusi vocabularuln conventionalu ce'lu publicam

') Dirzenuy loc. cit. No. 666, Veda qi Pressa de la s Oct. 1872, unde s'ati
publicatu de D. Majorca Papazoglu ate-va ordine alle guverriului austriacu in
privinta ac6sta.
 331

la Note 1); cad corespondinta relativa la affacerT par-

ticulare n'avea nevoie a fi cifrata; se intelege de sine
ca atatil corespondinta loru cu Boieril din terra, cum si
petitiumle si memmoriile for catre curtile AustrieT, RuSsieT
si TurcieT, catre CaimacamT si Domnitorn, si catre repre-
sintantiT terreT la Constantinopole, se facea in limba ellena,
limba oficiald in acea epocd. ET tinura enca corespon-
dinta si cu cabinetele RussieT, AustrieT si TurcieT, ru-
gandu-se pentru trimitere de ostiri in Moldo-Romania, ca
se scape de flagelluln revolutiuniT, cum diCen eT.
Dupe trecerea in Austria si a boierilorn arestatT de
Tudor la Belvedere, adica dupe mot-tea lui Tudor, pe-
titfile si memmoriile se trimissera pe faca catre celle trei
Curti, cum si scrisorile catre boieril remasT in terra, ca-
tre CaimacamT si catre Callimacht ; in elle se cerea de-
sertarea terrer de Turd', s'acordarea dreptuluT d'a se
guverna terra de Domni si Mitropoliti roman.
Assemenea cerere, dupe cum am aretatil in introdu-
cere, Boieril adressassera Porte)." atatn dupe fuga lui
Caragea, cum si dupe mOrtea lui Sutu, cum assigura si
Laurencon
Prin petitiunile adressate care Imperatuln AustrieT, Bo-
ierii i multumea pentru ospitalitatea ce li se dase in statele
selle, siilu ruge ca sa intervie lOnga Turcia pentru isgoni-
rea rebelliloru din Principate ; catre Sultanulu si catre
Imperatoruln. RussieT, el descriian suferintele locuitorilor, si
se rugau pentru trimiter -ea ostirilorn in terra spre a su-
gruma spiritulu revolutionarn; in fine, in cele adres-
sate luT. Voda." Calimachu, boieriT ilu rugau a starui la
Port a,' pentru grabnica sa venire in scaunuln. DomnieT,
cu ostirile turcesti, spre a face se inCetecle acelle sufle-
rinte, si a se putea inturna .si eT in terra fara tema.
Tote acelle petitiunT, assigura Dirzenult, eran trimise Ia

') Vett' nota LXXXVIII.

2) Op. cit. Capit. II,
 -32
acelle cabinete prin mijlocirea consulului austrian Flai-
sah ')
Pe langd acelle petitiuni si scrisori, cum si differite
memmorii, posseddm si celle urmatare, comniunicate de
D. Bolliac
ScrisOrea Boerilorti din Brasovu si din Sibiu catre bo-
erii si episcopii din Bucuresci, prin care aderd la masu-
rele ce acestia vor lua in interesulu publicu descrie suf-
ferintele causate de regimulu arbitrariu si corumpatorti
allu Fanariotilort, care a provocatti nemultumiri gene-
rale, prin urmare si resccila care '1 a silitu a parassi
scumpa loru patrie; staruescii a se reda -terreI dreptu-
rile Ale usurpate ; a fi consultati si boerii din emigratie
ca patrioti si esperimentati in affacerile publice, pentru on
ce reforme publice si sociale s'art face in urma acellei
miscall; in fine, ca punu gperanta loru, acum ca in trecutu,
in pravoslavnica. Russie, care totti deune a voita binele
acestei terri 2)
In petitia boierilorii emigrati de la 31 Maiti 1822, catre
imperatulu Russiei, ei descrie miseria in care 'I a ad-
dusu esilulu si persecutia Turcilor0. ; ila roga a'i impru-
muta cu 500,000 ruble, ca se aiba cu ce trai, fiindti-ca
nu au curagiulu a se intOrce in terra,. spre a coopera
la ruina terref sub unti guvernu usurpatoru si barbaru ;
si ca nu se vorti inturna de can- dupe restabilirea de-
finitiva a ordinei legale 3)
Petitia Boierilora emigratI de la 12 Iuliu 1821, care
Imperatulti Russiei ; printeensa aratd ca mesurele luate
de densii pentru sugrumarea revoltei, neputendu reusi,
au fostti siliti a se adressa cu plangerl care I. Porta
ca se trimita °stir): pentru acestu sfarsitu ; si veclendil ca
ostirea turcesca nu mai vine, si scopuln. lui Tudor era
nimicirea boierismului si jefuirea terrei, n'an creutti pru-
') Memoriula Dirzenului, loc. cit. No. 66o.
3) Nota No. LXXXIX.
3) Nota No. CX.
dente a mai sta la carma terrei, mai allesu dupe pleca-
rea Caimacamiloru si a represintantelui L Porte ; si ca
afiand scapare in statele Austriei, din esilti ei n'ati ince-
tatti a ruga pe I. Porta d'a lua mesuri pentru incetarea
nenorocirii ce bantuia nefericita lore patrie ; descrie apoi
barbariele ostirii turcesti, chiemata a protege pe cresting;
si ca refusa a intra in terra, dupe somatiile ce li s'ati
facuta de capii armatei turcesci, de tema a nu fi espusi
la acelesi brutalitati barbare; in fine, reclama ajutoruha
autocratului russil ca sa scape terra de acesta. neno-
rocire. ')
Memoriulu boeriloru emigrate care cabinetula Russiei,
prin care reclama, invasiunea russesca pentru mai mult
ani, sere a tine in free pe satenii demoralisati de revo-
lutiune ; si propune 28 articole de reforma sociale, intre
care si dreptulu d'a se guverna terra de Domni si Me-
tropoliti pamanteni, ca in vechime , articole ce servira de
basa Regulamentului organicti ; dera flincdu scimbate de
muscali, Brancovenu si Mitropolitulu Lupu renuntara la
aced reforma.
Cu tate invitarile din partea boiel ilorii aflati in Bucu-
resci si a Caimacamului, si cu tate ordinele lul Chehaia-
bey si alle Sultanului 3) boierii ernigrati refusara a se
intOrce in patria lore, unig pentru ca erat compromise ca
partasi la miscare, altii pentru ca se temeti de cruclimile
Turcilorti. ; refusulti lore obstinate sili pe Turd' a devasta
proprietalile loru, si a impiedeca pe arendasi a le tri-
mite arendile, dupe cum singuri atesta in petitia lore
care imperatulti Rusiei de la 31 Maiti 1822, reprodusa
intre actele justificative. 4)
Boierii persistara si dup'acesta in refusulu lor, prefe-

') Nota No. XCI.

3) Dupe cum asigurA D, Boliac in Trompetct de la 0,, Decembre anul 1872
(No 1032) Vec)1 si Nota No. XCII.
3) Vec)I Nota No. XCIII.
4) Nota No. XC.
 334

rinclii mai bine miseria de catti mOrtea f de si boierii in-

torsi in terra, '1 assigurau sa. n'ati a se teme de nimicti.
Dupe ce vendura pe pretiti de nimicti tote obiectele de
luxti ce putura scapa de prada rebellilorti, dupe ce
si ultimulu mijlocu allu imprumuturilortl, cu camete,
grelle, si assigurari in mosiile lore, Boierii emigrati fura
siliti a invoca ajutorulu imperatului Rusiei, rugandulti a'i
imprumuta cu 500 mii ruble assignate, sum am aratatu.
Sa vede ca cabinetula russu n'a satisfacutu cererea
lorti : cad' vedem multi boieri intorcandu-se de nevoie in
terra , rinduri, rinduri, mai allesu dupe plecarea Janice-
610'11 s'a Manafiloru.
Deosebitu de boierii intorsi in terra, despre c are am
vorbial la Capitolulu XXXVII s'att mai intorsti din Bra-
siovn, siliti de strimtorare, pe la Noembre 1821, Banu
Grigorie Ghica, Clucerulu Mihail Filipescu, Caminarulti
IOn Cocorescu, si alti boieri de alla doilea si anti trei-
lea rangu; ei fura bine priimiti de guvernatorulu turcu,
si numiti indata in functiuni, fie-care dupe rangulu sett
si anume, din cei mai susa insemnati, Banulti Ghica fu
insarcinatti cu epistassia Spatdriei, Clucerulu Mihail Fili-
pescu cu epistassia Agiei, si cei-lalti cu alte dregatorii. ')
Dupe plecarea Manafilort din Bucuresci si a Ianiciari-
lorti din Iasi, si dupe ridicarea celoru -lalte corpuri de
Turd., se intarse din emigratie si altu rindu de boieri si
si comersanti ; si incepura. Omenii a'si repara cassele de-
rapanate din causa cuartierelor, si a se bucura cu totii
cä. au scapatu in fine d'acei aspeti atatu de superatori.
Apoi venirea consulului francesu in Bucuresci la 14
Mai 1822, si a Constdului austriacu Flaisah pe la ince-
putul lui Sept. 3), inspira mare incredere nefericililoru locui-

') Dirzenul, loc. cit. No. 675.

2) Idein No. 678 si 68i.
3) Cu occasia acesta, dupe serviciulu diviui, facutu la 13AI-5.0e, s'a cetibi de-
cietulu Imperatulul Francini]. allti Austria, prin care decora pre Flaisah, dan-
du-1 si gratificalie woo galbenl deosebitti 500 °kali lui Udriski, secretarult
 385

toil; ast-felu ca mull i emigrate, incuragiati prin venirea consuli-

loru, se inturnard in patria loru '). Unii ensa n'au fostu feri-
citi a'si mai vedea loculu natalu, murindu in emigratie ;
de esemplu Generalulu Costache Ghica, allu caruia corpu
s'a immormantatu la mosia sea Baicoiu, din Prahova ')
Dupe primirea scirii ca Porta in fine a accordatu Ro-
maniloru dreptulu d'a se guverna de Domni pamenteni,
si ca, s'a numitu Domnt in Muntenie Grigorie Ghica, s'at
intorst in terra si alti boieri din cei ce nu cutezassera
a esi pen'atunci; se oprira ensa unii din ei la Ploesci si la
Bucovt, altii la Campu-Lungt1 si la Pitesci, de unde son-
dara dispositiile lui Chehaia-bey. 3) Astt-fela Vornicult
Matache Racovitza, Logofetulu Nestoru, Vornicult Cost.
Balacenu, Vorniculu Iordache Golessu (ginerile sea) si
cei duoi fie ay lily C. Balacenu, (hatmanult Stefan Balacenu
si Aga C. Balacenu) si altii, tote acestix fura imbraci-
sap' cu bucuria de Caimacamu si de Chehaia-bey, si nu-
mitt si ei in differite functiuni pentru cautarea trebilort
terra
Cu tote astea, unii Boieri fricosi- din emigratie, ca
Brancovenu, ce emu compromise, si ca Balenu, Mitropolitult,
Episcopulu Ilarion, etc. cu nice unu prep nu voira a
intra in terra, de frica Turcilort. Episcopulu Ilarion, la
invitarea facuta de Aga Mihdita Filipescu a se inairce
in terra., dupe ce Porta numisse Domnt pamentent pe
Gr. Ghica, Episcopulu Ilarion respunse Filipesculuiprintr'ud
scrisOre ca nu pOte veni in terra , der ca sinite mare
bucurie pentru numirea lui Gr. Ghica ca Domnu, acesta
fiindu unu mare evenimentu potiticu ; si ca face °earl sin-

consulului austriact, penttu serviciile adusse Imperiulni §i Rommel; (I) in thn-

pul revolirciel ,Si anti uivasiunit turcesci (Ditzenu, loc. cit. No. 684.) Eta cum
sciii tiranit se iesplatesca pe cei ce '1 servA cu clevotamenta.
') Dirzenul, loc. cit. No. 679 si 684.
') Idem No. 679. Dirzenu reproduce in acestd No. oratianea funebril a aces-
tut boicru, fara a insemna ensa numele autorulut acellui discursii funebru.
3) Dnzenu, loc. cit. No. 681.
 336

cere pentru fericirea Romaniei, consiliindu pe Filipescu

a calca in urmele stremosiloru. si unchilor see.')
Cabinetulu Turciei, care Linea multu la intorcerea in
terra a boieriloru emigrate, spre a dovedi celloru-alte
cabinete (cei observau neorenduelile Turcilor) ca intor-
cerea Romaniloru emigrati e ua dovada de incredere in
ostirea turcesca, cabinetulu turcu, dicu, se intellesse cu
cabinetulu Austriei a sili pe boieri sä se intorca in pa-
tria loru ; pentru acestu sfersitu, presedintele Cure im-
periale ordona Guvernatorului Transilvaniei a comunica bo-
ieriloru si comersantiloru, adapostiti in Brasov si Sibiu,
ca nu potu spera nice unu ajutoru de la Imperatulu
Austriei ; si indemna a se inturna in patria loru; cellu
'T
pucinu dupe plecarea din Moldo-Romania a Ianiceriloru
si Manafiloru, ei numai aveau motivu seriosu a mai sta
in statele Austriei, linistea fiindu restabilita in principate,
precum si ordinea legale ; prin urmare li se inlesnea si
pasporturi de intOrcere ; iar can voru refusa a se intur-
na in patria loru, li se facea cunoscutu ca, nu mai suntu
ingaduiti in statele Austriei, ci se piece in alte state.
Acesta, pe la finele lui August, 1821 2)
Acellu ordinu fu repetatu si la 14 Februariu 1822 de
guvernatorulu Transilvaniei, in basa ordineloru imperiale
de la 14 si 18 Ianuariu acelasil anu. Guvernatorulu da
refugitiloru romani termenu d'ua lung pentru plecare, a-
daugandu ca, la 19 Februariu si la 3 Martie, se se pre-
sinte tote emigratii din Moldo-Romania la comissiunea intoc-
mita pentru acestu sfersitu, d'andu respunsu cathegoricu
de plecare ; iar cei ce voru refusa a se suppune acestui
ordinu, voru sti ca suntu considerate ca rebelli, si vor fi
tratati in consecinta. 3)
Acesta sili pe multi Romani a pardsci Brasovulu si
') Dirzenu, loc. cit. No. 684.
21 Vecii acelle ordure In Pressa de la r Oct. 1872, publicate de d-nu Majoit
Papazoglu.
3) D. Papazoglu iclern.
 837

Sibiu lu si a se inturna in Romania ; cu tote acestea a-

tat cer fricosi, cumu si cer compromise in faca Turciei, ca
partasi la miscarea insurectionala, mijlocira de remassera
in Transilvania, unit pent)" la instalarea in scaunulu Dom-
niei a lui Grigorie Ghica si I. Sturza, altii penO la 1826 '),
s'altii cu pucin inaintea invasiunii Rusiloru de la 1828 ;
din numerulu acestoru din urma fura Episcopulu Ilarion,
Mitropolitulu Lupu si altii.
Boierii Moldoveni, emigrate in Bucovina si Bessarabia,
trimissesserd in Moldova pe Vorniculu' Teodor Balsu cu
arzmahzaru din parte-le care E Porta, esprithandu prin-
teensulu credinta si supunerea locuitoriloru Moldovei cd-
tre Padisiahulu, si reclamandu vechile privilegir alle ter-
rel relative la allegerea Domnilorti si Mitropolitiloru din-
tre pamanteni; ei mar trimissera unu arzu catre Salih-
Pasa, comandantulu ostiriloru imperdtesci din Iasi, spre
a inlesni lui Balsu mergerea sea la Constantinopole cu
alts duos Boieri, Aga Ion Grecenu si aminarul C. Cer-
chezu, cari luarg de la Focsiani si pe Serdarulti Iancu
Stavri. Er ave'u si scrisori de recomandatie care Pasa
de la Silistra.
Caimacamulu Stefan Vogoride, care aspira la tronulu
Moldaviei, intriga Care Pasa Silistrei a .nu da ascultare
cererii Boierilor (d'a le accorda Domni pamenteni), sub
pretestu ca er sied enc6 in terra streinsa ; si prin neintOr-
cerea in patria lor, dovedescu neincredere si nesuppu-
nere Care I. Porta 2)
Cu tote astea Pasa de la Silistra priimi bine pe re-
presintantii boieriloru emigrate din Moldova, si inainta
arzulu loru la Sultanulu, de la care priimi respunsu a se
inturna cei patru boieri in Moldova, deunde vor fi che-
mati la Constantinopole candu li se va vesti de I. Porta.
') Precum Solomon. Vecli biografia sa, pag. 22.
2) Veql scrisorea lui Vogoricli care Pasa Silistrei in -Eteria lul Beldiman,
pag. 121-122.

;g
 CAPITOLU XL.

PAWL! Domni romant dup6 revolutinnea.dela 1821.

Cu tote intrigHe Greciloru .'ale Rusiloru pentru ca terra
se .se guverne totu de streini, ca in trecutu 1), si cu tote
silintele lui Calimahu de a remanea 'tutu ellu Domnu,
cumu sa :si hotarisse de Porta 2), Sultanulu se decisse.
in fine a accorda Romanilord dreptulu de a Se carmui
de Domni si Mitropoliti romAni; Ansa numai pe ter-
menu de '7 anni, 'jar nu pe vies, dupe cum reclamasse
terra "prin boieri si prin Tudor in multe randuri-
P6rta se incredintasse pe deplinu de perfidia si ingra-
titudinea Greciloru 3), cdrora le lassasse, in timpu d'unu
secolu, aceste provincii a le sploata in folosulu loru:
7) Cabinetulil Russiei a staruitu multu, prin lordulu Stanfort, pentru anularea
aceael inovatiuni, pain care Russia pierdea infiuinla sea in Principate, dupe
cuinn assigura Colson, locula citatu, pag. 41 §i 42.
2) In mina descopeairii complotului Fierier, care sili pe Sultanulu a sacrifica
piincipalele farnilii din Fanaru, Callimahu cadu qi ellit in disgratia Sultanului,
cu tots, fidelitatea sca titre POita; i avu soita rebelltlord. Vedi Leltres sup
la 7'yrqute, de Ubicini, torn. II. pag. 107.
7) Nu nun-tar ca fury inlocuinti cu Domni romani, dar Sultanulu ordona si
clesfiintarea scOlelorii gtecesci din Principate, oprindit pe Greci a se mar ames-
teca In uffacerile terrei, gi anulancici tote rangurile date de Mihal Satu unorii
Persone fct?ft merits, Matti in timpulu Domnier Sale, ate. 0 dupe trecerea sea
in Bessarabia:. Vedi fiimanurile turcesci din 1822 relative la acesta chestiune,
in sucursala Archiver din Iasi, 0 dupe tail Archiva Generale din. Bucuresci
possecla usdist4 i niar multe coppii.
 339

Se incredintasse assemenea Si de credinta care Nita a

Romaniloru si a Boieriloru, partisan' a" Turciei , avendu
probes chiar assassinarea lui Tudor de catre ultimulu
repreaintantu allu Fanariotiloru,
Fiindu-ca. ne propunemu a trata intr'ua opera', a parte
domnirea lui Grigorie Vod1. Ghica, primulu Domnu pa,
mentenu dupe miscarea de la 1821, vomu arata aci pe
scurtu ca. la 23 Martie 1822 , rasa de la Silistra , in
ba:sa ordinului Sultanului, ordona ca cite 7 boieri din
Muntenia si Moldavia ') se merges la Constantinopoli,
fiindu chiemati in interesulti acestoru terrY.
Boerii Moldoveni presintaed Sultanului, din partea po-
porului de peste Milcovu, unu arzmahzaru in care des-
cria sufferintele terrei sub guvernulu Fanariotiloru; si re-
clamata' dreptul de a se guverna Moldova ma' multi alai
de unu Consiliu de boeri din protipendada, avindu de
presiedinte unu Baku Boeru, alesu de Boieri; si acelu
Consiliu sa aibai atributiuni de Domnitoru. 2)
Boerii munteni presintara. si eT Sultanului un memoriu
in care arata, in 21 de articole, reformele de care avea
nevoe terra in urma acellel, miscari 3).-
1) Din Muntenia furl trami§i urrrettorele persone, dintre boierii de primula
range afiati in terra, si anume:
Banuld Grigorie Ghica
Banulu Barbu Vacarescu
Vornicult Nicolae Golescu
Spataruld Scarlat Mihalescu
Cluceruld 1VIihaita Filipescu
Cluceruld Filip Lens
Caminaral Ion Cocorescu
(Vedf DIrzenu, Trompetta No. 676).
Din partea boerilorti din Moldavia Turd trimi0:
Logoatulu 'mita Sturza
Vorniculd Gheorghe Gaza
Vornicult Iordache 1-1.4canu
Vorniculd Ion Teutd
IIatmanul Costache Cerchez
Aga Ton Grecenu
(Vedi Beldiman, Eteria, plg. 123).
') Vedi Nota No. XCIV.
3) Vecli Nota A o. XCV.
 340

Dupe ud sedere la Constantinopole de cluoe luni si ju-

metate, Porta numi la i Julie Domnu in Moldova pe Lo-
gofatulu Ion Sturza, unulu din cei sese candidate mol-
doveni; si pe Banul Grigorie Ghica, unul din cei s6pte
candiclati din Muntenia , Domnu in terra Roman6sca ;
apoi, dupe ce fura imbricate cu caftan de catre Sultanulu,
la 3 Iulie, si dupe ce numird ambi Domni caimacamii lor,
plecara la I I Augustu din Constantinopole, si sossira la
Silistria la 27 Augustu. Aci, dupe u5, sedere de 13 dale,
la 9 Septembre Pasa din partea locului le dede sem-
nele de domnia; si in fine, la 13 Septembre, Ghica sossi
in Bucuresci; ear Sturzea sossi la Iasi la 20 Septembre 1).
Vestea numirii de Domni pamenteni, sossita in Bucu-
resci pe la finele lui Maiu, causa ua bucurie nedescriss'a ;
numai dupe citirea firmanului la Mitropolie, in diva de
7 Iulie, si dupe numirea Caimacamiloru, se incredintara
Romanii de adeveru, si inaltara cu toti rug-dciuni catre
D-deu pentru acesta nenddajduitd fericire 2).
Intr'adeveru, domnia pamantena insemna desertarea
terrei de ostile turcesci, alle cdrora crudimi facussera pe
Romani s6 uite jafurile rebelliloru; insemna Inca inceta-
rea abusuriloru revoltatOre din partea impiegatiloru Gred
si a comerciantiloru Turci; insemna in fine speranta in-
tr'un viitoru seninu si fericitu pentru Romania.
Numirea lui Grigorie Ghica ca Domnu in Muntenia
fu nemerita; multumita conflictului dintre Russia si Tur-
cia, cabinetulu de Petersburgu nu putusse influinta ca-
binetulu de Cons,tantinopole in privinta acesta.
Numirea lui Grigorie Ghica, ca primu Domnitorti du-
pe i o6 ani de domnie streina, si ca boeru onestu si pa-
triotu, lacu pe Romanii sincere a trece cu vederea abu-
sulu de putere allu Portii, adica dreptulu ce 'si insusise

') Vecli Dlizenu, loc./cit. No. 678 §-I 679,

3) clern No. 681-685.
 341

Porta, contra tratatelor, de a numi ea direct pe Domnii

terriloru romanesci.
Dupe cumu vomu vedea in opera ce am promissu, Gr.
Voda Ghica, de si lard instructiune, a justificatu pe de-
plinu si increderea Portii si increderea Romaniloru : ellu
vindeca ranele sangerande alle Romaniei, causate de re-
volutiune si de invasiune ; sciu se tina in respectu si gar-
nisona turca, si pe Turcii comercianti, si mai alesu pe
impiega tii abusivi si pe boierii intriganti, facendu cu unii din
ei esemple ce au remassu nesterse in memoriaRomanilor;
facu multe imbunatatiri in tote ramurile administratiei;
iu fine facu se domnesca, dreptatea, de care erau setosi
Romanii; si termina carriera sea domnesca protestandu,
prin retragerea sea din scaunulti domnescu, contra invasi-
unii barbare a Rusiloru de, la 1828.
Boerii emigrati, rosi de viermele invidiei, se silird a as-
cunde, pisma for sub masca patriotismului, in protestul care
cabinetulu Russiei contra numirii d'a dreptulu de catre
Porta a lui Gr. Ghica ; prin acellu protestu, ei incul-
pau pe Porta ca a cdlcatu autonomia prin numirea lui
Gr. Ghica ca Domn in Muntenia, acesta fiind un drept alu
boeriloru , iar pe Gr. .Ghica ilu inculpa ca a umilitu terra
aprobandu mesurele Pottii d'a se amesteca in autonomia
terrei , si consimtindu a stationa in tera, un corpu de
garnisona turcescd, sub pretestu de a mentine ordinea ;
si ca s'a pus sub ordinele Pasei de la Silistra ; prin a-
celle messuri, diceu Boerii, s'att attacat privilegiile nostre,
garantate prin legi, si acestea prin tractate solemne; prin
urmare, se credeti datori a reclama ajutorulu autocratu-
lui Russiei, ca se faca se incete uddata assemenea ma-
suri arbitrarie din partea Turciei ')
Derd Russia nu le putu veni in ajutoru, cu tOta do-
rinta ce avea de a se inlocui Gr. Ghica cu vre-ua cre-

') Vogt Nota No. XCVI.

 342

atura russesca ; Boierii fura der siliti a face E?)1, dvdepyiiv (-/ I 2,0 -

upla, cum se dicea in limba la moda p'atunci; linserd adica

mana pe care n'o puteti musca ; si candu creclura tim-
pulu favorabilu, se incercard a resturna pe Al. Ghica,
dupe vechiulg obiceiii; der caduid in grcipa ce o sapau a
celui Domnu, alleganduse Bibescu, din odinulu Russia
 CATE-VA OBSERVATIUNI CRITICE.
ASUPRA

REVOLUTIUNII GRECO-RoMANE.
DE LA 1821

q'A CAPILORTJ ACELLEI REVOLUTICTI.

.
Acum ca' lectorulti cuncisce Istoria, RevolutiuniCRo-
manilor si a Grecilor de la 1.821; allu caria theatru,
fostti Romania, se ne fie permiSU .a .respunde.
.
la catetva
intrebari cad nascu firesce din citirea aceste istoni: ,

.1 Care a fost caracterula si resultatulu Revolu-

tiunii de la 1821 , atata. pentru .Greci catti *si pentru.
Romani ?
2- Ipeilanti si .Tudor fost-ati ei omens politics si
militari ?
3 .7-- Rusia perdut-a ea la 1821 prestigiulu sett in
ochil crestinilorti din Orient ?
4 Ipsilanti avea ea]. drept se ommore pe Tudor ?
Pa'nd la ce punct pate fi scuzabild in ochiT is-
tOrier conduita cdpitanilor de panduri la Golesci, facia
cu Tudor ?
6 Ce consecinte ar fi avut pentru Romania si pentru
Tudor lupta lui contra Turcilor, sett icfrangerea Eteri-
tilor de care panduri?
.
7 Deca pate fi intemeiate accusal-11e' ce actual his
Tudor inamicii sei personals, ca a fost lirapitor ?
 344

8 Deca Tudor a lucratii ca sa se face DomMi ?

9 Care trebuia se fie linia de conduits a lui Tudor
dupe intrarea sa in Bucuresci ?
io -- Cum a fost considerate mOrtea lui Tudor de
boieri si de plugari ?
1 Care trebue se fie pe viitor politica Romanilor
fare cu populiT cretini din orienta ?
1. In privinta Revolutiunii romelne de la 1821, observam :
Proclamatiunile lui Tudor Vladimirescu catre natiune,
petitiunile selle catre Curtea suzerand si protectrice, si
correspondinta sa cu Caimacamir terrei , dovedescti ca."

miscarea Romanilor de la 1821 a fost ua miscare na-

tionals si democraticd. Tudor cerea infiintarea domnii-
lofa pamantene, incetarea abusurilor impiegatilor, si I.V51.1-
rar ea sarcineloru plugarului; cu alte vorbe, ua". Constitu-
tiune in armonia cu vechile institutiuni democratice alle
Romania ')
Din celle doue cestiuni vitale, numai cestiunea politica
sat nationals a fosta resolvatd prin miscarea de la 182i;
iarti cestiunea democratica sea socials, adica relatiile
dintre plugari si proprietarT, remasse pendinte ; pen-
tru cuventulti,- dice Balcescu, ca la acea epoca opressiu-
nea sateanului venea din partea Fiscului.
Regulamentulu organics de la 1831, desfiintandit re-
forma lui Mavrocordatti, o inlocui cu ua reforms care
robia terra Ciocoilorti,_ si pe Ciocoii Muscalilorti, ad.dogd
Balcescu; cad Russia, de si a recunoscutti dreptula de
possessiune allu terranului assupra pamentului, a maritil
ensa. atatti de multti drepturile proprietarului, in cats, in
fapta, a robin pe plugaru pamentului, monopolisandu
proprietatea in mainele boerilorti; ast-fela ca nici o-data
oligarhia n'a fosta mai bine intArita in terra", pe Regu-
lamentd, si in afard pe sprijinulu Russiei.
') V&A: Question economique des Principautes Danubiennes, par N. Bal-
cesco. Paris, 1850, pag. 24.
2) Idem, pag. 25.
 345

Dera precumu tirania Fanariotiloru se sinucisse prin

propriile selle escesse, asseminea tirania Boerilor se sin-
uccisse prin acelleasi escesse. Sem'anta aruncata de Tu-
dorti la 1821 isi. Bette fructele selle in miscarea de la
1848, care se pate socoti ca continuarea sau completa-
rea miscarif de la 1821. Spiritulti nationalti si patrioticU,
desteptatU prin revolutiunea de la 1821, produsse resta-
bilirea unui guvernu nationalu; si juna partita nationals,
ce se forma dupa 1831, lua de missiune continuarea pro-
gramer revolutiunii de la 1821, adica realisarea dorinte-
lorti si trebuintelorti poporului, inaltandu la 1848 roma-
nismulti pe ruinele ciocoismului, dupa cum la 1821 cio-
coismulU se ridicasse pe ruinele fanariotismului"; astu-felti
ca programa revolutiunii de la 1848 fu democratisarea
Statulur prin egalitatea drepturilorti, a pamentului prin
improprietarirea terranilortl, si a capitalului prin institu-
tiunile de creditu organisate de Statu. ')
Despre aks parte, miscarea de la 1821, desceptandu
pe boeri din indiferinta si amortirea in care cadussera prin
regimulu arbitraru si corrupatorti alu Fanariotiloril, if sili
a propune si ei are care reforme, dupa cum atesta me-
moriulu trimisti de densii la cabinetele Russiei si Turciet 2)
Acesta dovedesce ca revolutiunile inteun Stau se as- '
semana multti cu crisele unorti maladif in corpulu omu-
lin', care crise restabilescu equilibrulu sdruncinatu prin
escesse; din acestu punctU de vedere, crisele sociale si
politice, cari apparu din candti in Candu in corpulu so-
cialu, se potu considera ca ua bine-facere; cad ail de
scopU restabilirea equilibrului sdruncinatu prin abusulu
de putere al unia din celle doue elemente , oligarchia si
ohlocratia, cari 'sr disputa puterea in societatile moderne.
In ce privesce revolutiunea Grecilor, cu tate gresalele
luT. Ipsilanti, si infringerea Grecilor peste Oltu si peste
') Ve41 in Romania viitoro, articolul lui N. Balcescu : lWersulii Revolutinnii
in Istoria Romitnilor, pag. 9 ii. Paris, 185o.
2) VecJi in vol. II, Nota No. XCII.
 - -346

Milcovti, resultatulu a fostu ca lupta inceputd in Roma-

nia,'si ina'busita in Romania, a urmatti cu su,ccesti in
Turcia, uncle Grecii au facutti minuni de vitejie; ast-felu
Ca, dupd septe ant de sacrificii eroice, Grecii castigard
in fine drepturile lor. Eroismulu lore le attrasse admirarea
Europei si ajutorulti FrancieT s'allu Angliei, cart i sal-
vara de jugulu barbaru in momentulii cand for.cele lore
erati mai sleite, si cand desperassera pate de reusita"..
Dupe batallia navala dela Navarin, in care flotta tureesea
fu nimicita, Grecii fury norociti a vedea realisata dorinca
lore. Grecia fu recunoscuta de state Ebert' si indepen-
dinte, sub protectiunea Franciei, a Angliei s'a Russia
Ast-felti Ipsilanti trai se vadd aurora libertdtii patriei
sale; iar TZarul, care amdgisse pe Greet, espuindu't la
iataganulu ottomanU, priimi plata rolului echivocti ce ju-
casse in drama de la 1.821; caci d'atunci Grecii se des:,
illusionard` de protectdrulu perfidu allu ortodoesiel; si
incepura a luera prin ei-insust, dupd cum le recomandas-
sera; atat eelebrulti Rhiga cum si C. Ipsilanti; si, de' a-
tunci inco trebile le merge f6rte bine.
2. S6 ana/iscIndi acum ceite-va aote alle celloru doui capi ai
7niquirii de la 1821, spre a rgspunde la a doua intreba re.
Pe candil. Tudoru occupa la Cotroceni pe ostasii sec
cu sapaturi de santurl, si cu eserci0 militare; spre a't
itripedica d'a face neorandueli, si a le insufla tot-d'o-data
spiritulti de discipline, Ipsilanti petrecea 'in Targoviste in
ospaturi si baluri, incurajandti prin conduita sa jafur-ile
si omorurile din partea 'Eteristilorti nedesciplinaci.
Pe can. planulu lui Tudorti pentru radicarea popord-
lui si organisarea ostirit. selle a' fostu bine combinatu, si
pe catu miscarile selle ail fostu repech si cuteciatore, :in
Cita a pututu 'dejuca intrigile inamiciloru terrei, si a pa-
ralisa aCtiunea reactionard, p'atatti planula lui Ipsilanti
a fostti. reit chibcluitti, si miscarile selle sovaitOre sett ne-
sigure, ca cum ar fi fostu paralisate de fried sett de ne-.
 347

Incredere. I lipsia chiar arme si provisiunf: ceea ce. do-.

vedesce lipsa completta de capacitate pentru .a conduce
ua Revolutiune. ')
Intreprinderea iui Ipsilanti, dice Gervinus, era dintea-
71

cellea al carorti succesu atarna. de la mis,icarT repecli;

77

77
trebuia se inflacare zeluln amicilorti, se tarasca dupes
densulti pe cei nehota'rati, si se uimesca. 'pe
77
cu
riutela miscarilorti selle ; din contra, intarclierea si sovairea
sa au descurajatu pe toti. 2)
77

Pe candu Tudoru, in Mai pucina de dou6 luni, revo-

lutionasse tOta Romania mica, si adunasse sub stegulti
sea peste sesse miT o.steni, afara de cei trimisi. a intari
monastirele principals de peste' Oltti; pe canal ella ,occu-
passe t6te positiunile strategice din Romania mica, si in-
fransesse sea tinusse in respect cettele de Arnauti si de
PlaesiT , trimisi a 111 combate ; pe cand in fine organi-
sasse Oltenia pe piciortl revolutionaries, ast-felti ca la. 15
Martie ellti se afla cu poporulu armatti la portile, Capi-
talel; lui Ipsilanti 'i a trebnitti o lung intrega ca se vie
de la Iasi la Colintina, candu trebuia se se afle in Bu- .

curescl inaintea sosirii lul Tudor% si se se faces stapanti

pe situatiune. lie ni se va obiecta ca ellti nu se indoia
de concursula luT Tudortt s'alu lul Sawa, si ca n'avea
decatil se se, arate la portile Capitalef, pentru . ca Tu-
doru si Sawa se i se inchine, ca nisce vassali, voni res-
punde : ca a pututu crede. acesta pena la intainirea sa
cu ,Tudorti la. Colintina ; dera atuncl s'a incredintatti pe
deplinu de trista realitate ; si trebuia se treca indata in
Moreea si in Peloponesu, cum anuntasse in tote procla-
matiile selle ; si se lupte acol6 cu puterl unite contra Tur-
cilor ; ast -felu ar fi scapatu si ostirea greca d'o ruing
completta, si terra nOstra de atatea nenorocirl. Din con-
tra, Ipsilanti se margini in simple protestatiunT pe la ca-
binete. Si pe candu Ipsilanti da ostirit selle comandirT
') Raybancl, tom. I, pag. 183 196.
2) Gervinus, opulit citatti, vol. I. pag. 188.
 398

viciosT ca Caravia si ca Duca, si tolera desordinele re-

voltatore ale Eteristilorti, Tudoru lucra cu Boerii si cu
Pasil pentru dobendirea drepturilorti terrei, si insufla in-
credere Romani lorti printr'o administratiune energica si
drepta, prin introducerea discipline! in ostirea sa, si prin
aprovisionarea monastireloru cu tote celle trebuinciase,
in cadU d'ua lupta eventuala, fie cu Grecil fie cu Turci!.
Alta trasurd caracteristica despre necapacitatea poli-
tica a lu! Ipsilanti este scrisOrea sa, catre Imperatula
Russiel, reprodusa in Nota No. XLVI.
Gervinus considers acea scrisOre ca opera unei ima-
ginatiuni bolnave, a unel mint! usure : cad teoria sa
despre origina diving a Revolutiunii, care nu era decat
opera uneT societaff secrete, cu ramificari in tots Europa,
a trebuitti se dispuie reti pe representantii principiuluT
autoritar, si mai allesu pe Taralu. $i cand sustinea
Ipsilanti assemenea teorie ? C'and vulcanul revolutionarti
colcaia in multe parti alle Europe!, in Spania, Portugalia
si Italia; ceea ce provoca adunarea potentatilor din Santa
Allianta la Tropau si la Laibah, si adoptarea fara re-
serva a politicei sugrumatOre a lu! Meternich. Teoria
lui Ipsilanti se putea dory considera ca ua sfidare arun-
cata acellor Potentat!, spaimantati de spiritul revolutio-
narti. Iata principala causa a desaprobaril lu! Ipsilanti
de cdtre Alessandru alu Russiel, a stergerii lul din re-
gistrele ostirii rusesci, a publicarii prin foile grecesc! din
Vienna a acelei desaprobari oficiale, s'a ordinelor trimise
lui Vitgenstein, comandantulti trupelor rusesci din Bas-
sarabia, d'a padi cea mai stricta neutralitate; in fine a ordi-
nelor trimise lu! Stroganoff la Constantinopole, d'a pro-
mite Portii concursul Russiei pentru indbusirea resurec-
tiuniT din imperiulti turcil l).
Assassinarea lul Tudor a fost iar un act nepoliticu din
') Vecii Gervinus, op. cit. pag. 191. Veqi qi epistola lui Ipsilanti de la
Nota No. XLVIII, prin care punea condiOunt Turciel ca sa pota depune armele,
cond4inni ce numai unti generalu victoriosii le putea dicta.
 - 340 -
partea lut Ipsilanti, care a trebuita sh se atesca la Dra-
gasani, canda a veduta bravura Pandurilora. Ce minunt
de vitezie n'ar fi facutt. acet Pandurt sub comanda lut
Tudora! Priveghiatu d'apprOpe, si compromise vis-a-vis
de Turd, Tudoru ar fi invisa de siguru ostirea de in-
vasiune, cu concursula Greciloru, comandatt de bravula
Capitanti Iordache.
Lupta ar fi pututu dura multu, Tudoru fiinda ajutatu
de spiritult resbelnicu allu Pandurilor, infuriate contra Tur-
cilor, si de positia monastirilor de peste Oltu, bine appro-
visionate, si intarite cu osteni alesr; si chiar decA Turcit
ar fi fost pena. in fine victoriost, not credem ca sOrta Ro-
manies n'ar fi pututu fi mat rea decatu in trecutii: cad
Grecit fanariott erat grew compromise in °chit Portit, ca
si cabinetul rusesca ; si interessulu Turciet era sa. accorde
Romanilorti drepturile reclamate, spre a evita pe viitora
noue rescOle, s'a putea concerta tote fortele selle in Mo-
reea si Peloponesu, uhde Grecit continuau cu succesa
lupta de independinca inceputa in Principate.
Insa Destinulu a decisa. alt-fela!
De vom esam\ ina pe Ipsilanti si ca militarti, nu 'la a-
flaima, nice in privinta acesta, la inaltimea missiunit sale.
Inteadevera, in loco d'a incredinta lut Capitant Iorda-
che comanda ostirii grecesci, cello pucinti la Draga.sant,
unde s'a data lupta decisiva; si in ion d'a se pune ellu
insust in capul ostirit, spre a o imbdrbata, ella incredinta
sOrta armatet hit Caravia; si apot seclu departe de thea-
trula luptet; si fugi indata la hotarula terret, dup. prima
inn-Angel-6 a Eteristilora ; si d'acolo, aruncanda anathema
assupra capiloru ostirit selle, trecu in Austria in mode
rusinosa.
Aseminea greselle neiertate au falcuta pe Gervinus a
dice despre Ipsilanti, a propos de bat'alia de la Draga-
siant :
n Ast-felti a fost sfarsitult acelui tragica prelude allu
revoluciunii grecescr din Principate, jucatu de familia Ip-
 - 850

silanti dupd inspiratiunea cabinetuluY russt. Ipsilanti n'a

stiutu bine rolult .set, si a facutt fiasco indata ce suf-
florult l'a pardsitt; cu tote acestea, Caput(' Eteriei a fost
la inceputt aplaudatu de Europa, tocmai fiind ca Europa
nu cunostea amanuntele acellel intreprinderi. 5"
Raybaud critica si densult conduita lui Ipsilanti, ca
general(' si ca omt politico :
77
Intreprinderea lui Ipsilanti se terming cum a inceputt,
printr'ua proclamatiune in stilt emphaticu, ,prin care sa
.silea a justifica retragerea sa dupd campult luptei de la
Dra'gasani; iar acea proclancaOune fu redactata de Las:
sanis, (secretarult set. intimt) din ordinult set, in caran-
tina dela Turnu, Rosu, Si 'I pusse data de la Rtmnicu.
Ipsilanti credea ca victoriele se putt capata cu pro-
.clamatium, scrise in stilt esaltatt ; ins d, e departe dela
cuvintele improvisate de eroismt cu sabia in 'n'ana pe
campult de resbellu, pena la elocuinta factice redactata
d'unt secretart in cabinetult set. .

Ipsilanti, ajutatu de numele sea §i de nemarginitefe

ressurse ally, Moldo-Valahiei, ar fi pututu face ca., For-
tuna sa fie- in favorea sa, daca ar fi fostu mai abile si
mai diligente; der, slab(' de caracteru, s'a lasatti domina
de omeni carT, 'ca Si dinsult, era(' lipsiti de esperiinta in
conducerea affacerilort, esceptandu-se de la regula ge-
nerala Hristaris, Atanasie, Iordache si Farmaki." 2)
Laurencon, la rindult set, se esprima ast-felt in pri-
vinta intreprinderii Grecilor din Principate dela 18Z I :
/7
Intreprinderea lul Ipsilanti fu red conceputd §i zeu e-
secutata; d'aceea a fostu spre paguba in tot"' chipult ;
iar pentru Romani, fu ua, nedreptate s'ua nenorocire : cad
nu Romanii i11u chemassera spre a'T scapa de opressiu-
nea Fanariotilor ; dera fiind-ca placusse lui Ipsilanti a
face din aceste duce nefericite provincii, theatrult lupte
lora Grecilor cu TurciT, Romanii trebuia sa. se creqd fe-
i) Op. cit. pag. 210.
2) Op. cit. pag. 251-255.
 351

kiciti a vedea campiele lor desolate, averile Tor jefuite,

si viaca lore in pericolu de care acesti cispeci neomenosi.
Se dice ca planulu Eteristilor, occupanda militaresce
Moldo-Valahia, era d'a face ua diversiune ostirii turcesci
'in fay.c5rea Grecilor din Moreea; dera acea diversiune nu
folosi Grecilor, si fu fatale Romani lor; provocand marls
calamitati peste terra lor.
,,Nici tint planu, nici ua bravura (afara, d'a lui Ior-
dache) nu vedem in pretinsa campanie a .Grecilor in Frill-
cipate ;, desordinea s i nesubordinarea, cu tristuIti for cor-
tegiu, acestea furs la ordinea child; si cand lupta incepu,
mil de Tuptatori fugira din 'naintea unui numert de ina-
cu multa inferioru lora, si in privinta numerului si
in privinta entusiasmului.
Si. sa nu creda cine-va ca ura contra Grecilor imi
dictesa aceste triste reflessiuni; nu cunosca personalu pe
nici unlit-Li din capii lor; din contra, simpatideda cu causa
Grecilora;. der acea causa a fosta compromise de capi
ca Ipsilanti. `)

Eta si bpiniunea lui PouqUeville despre Ipsilanti :

Ipsilanti era una ba'rbat sapient, dera fara acea in-
77

structiune solids care e resultatul studielor sericise; poet,

fara focul sacru '); amabil fara urbanitate; soldat fara
a fi militara, de si perdusse tin braca in resbellul de la
Culm; avea, acea vanitate care caracterisa pe Fanarioti,
'acella spirit de intriga allu caria scop era tronul Prin-
cipatelor; in fine, ua slabiciune de caracter ce 'la facea.
I) Op. cit. pag. 1o8-112.
2) Se insala pougueville, cad tocmai (Ceuta sacru Pa impinsu a se pure in
capula miqoarii, nesocotincl tclte pericolele, si sacrificand ftmilliet avere si chiar
viaca. ti
In privinta patriotismului, Ipsilanti merits, tots, lauda, ca si Grecil ce l'au se-
condat, si can se pail da ca esemplu tuturor.
Alex. 5,;utu, in istoria sa, (pag. 30-40) c}ice, in privinta ace.sta ,ca Ipsilanti
a offeritti p'altarubl patrief selle ua jumetate million de franci; si Maria Ipsi-
,lanti. tal cjestrea sa, care se urea la 375 mii franci. Dupa esemplulu lord,
,Grecii depussera millione de lei In casa Eteriei, cu care bani s'a pututa sus-
One lupta septe alai contra for9elorft unite alle Turciel.
 -- 852 7
a fi dominat de omens nedemni, anti cgrora merit era
a 'i lingusi vanitatea." 5
In fine, Zallony se esprima astfel despre Ipsilanti :
Fanariotii nu erau capabili a concepe §'a efectua ua
revolutiune cum o proectassera ; singura esceptiune a
fost Al. Ipsilanti, a caruia conduita militara illu facusse
a se distinge in resbellul Russilor cu Francesii. Intea-
clever, marele seu sufflet era format pentru mart intre-
prinderi ; singurul bracu ce't remasesse voi a'lu intre-
buinca pentru liberarea patriei selle. A fost cu tote a-
cestea reu ajutat in intreprinderea sa ; insa compatriotii
set au terminat cu succesu opera emanciparii, inceputa
de densulu in Principate." 2)
Cu tote aceste greselle, cart in politica au greutatea
crimelor, Grecii respect memoria lut Ipsilanti; cad ellu
avu curagiul a se pune in capul unei intreprinderi atat
de hasardOsa ; ellu a dat semnalult independincei Elladei,
care, °data compromisa in facia Turcilor, a sustinut lupta
cu eroismt ; si pan'a in fine, lupta a fost coronata d'una
succesu completu; apoi, si in privinca Romanilor,, prin
proclamatia sa de la Nota No. LXXIII, pare c'a voit a
face amenda onorabila catre Romani.
De vom cerceta acum actele lut Tudor, ca om politicu,
illa aflam si in privinca ac6sta superioru lut Ipsilanti.
Intr'adever, ellu a stiut insufla incredere atat boierilor
patrioti cum si Eteristilor, la Inceputul misca..rii, in cat sa
pOta dejuca Idea varsare de singe planurile Reactiunii,
si sa path,' paralisa trupele trimise alu combate, facend
a fraternisa cu ostirea lut chiar aces ostent salariati at
g-uvernului, cart ar fi fost dispusi a se lupta contra lut.
and apoi s'a incredintat ca R4.1: nu pot veni in a-
jutorulti Eteristilor, eat a intellesii roluiti set, ,i a remas
credinciosu si Portii si tOrrei sale, lucr'and ca Romanu,

1) Op. cit. pag. 307-308.

2j Op. cit. pag. 257,
 ---- 353

tar nu ca agheritti anti Eteriei, allu caria scop era cu

totulu altul de scopula ce urmdreati Romanii.
Si li apoi pe Boieri a 'r da concursulti lor, pe d'o parte
spre a'i compromite in ochii Turciei si Russiei, jar pe
de alta spre a profita de esperiinca sj prestigiulu lora,
ca sa dea miscarif caracterulit legaljtatji ; cand se lucre-
dinta in urma ca parte din acei Boieri nu sunt sinceri,
II aresta la Belvedere, sub pretestu d'a apdra contra
Zavergiilor, jar in realitate spre a'i impedeca d'a lucra
cu inamicii terrei; si tot d'odatd sa servi de densii pentru
realisarea scopului sett patriotia.
In fine, amenintat de Eteristi si de Bulgarii din trupa
sa ca partisanu allu Turcilor , ellu preferd a remanea
fidelt Portii, s'a mentine disciplina intre ostenii sel, cu
pericolulu d'a pierde chiar viaca, pe care o sacrifice cu pla-
cere pe altarul patriei, pentru triumful causei ce sustinea.
La a treia intr eb are respunde :

Pe cand Grecii castigait stima lumii si independinta

Elladei, Rusii perdeit prestigiul in ochii popolatiunilort
crestine ; peroleit inc d increderea si recunoscinta recilor ;
perdki marele avantage ce ar fi putut dobandi deed,
sub un pretest ore -care (ce nu lipsesce Diplomatiei) ar fi
declarat resbellu Turciei, s'ar fi facut ca sa. lupta sub
stegurile rusesci, si Greci , si Romani, si Serbi, in fine
toti populii crestini de sub sceptrulii Turcilor.
Derd atunci ar fi castigat numai Russia, ca la 1774,
ca la 1791 sj ca la 1812 ; sj ar fi perdut tote acelle
populatiuni. Acesta dovedesce ca, este nä lege a
progressulat, care pang in fine face se triumfe drep-
Wilt contra forte! 1 vieleniel
Ipsilanti avea ore drept ii se .onuire pe Tudorii?
Nu credit ca Ipsilanti avea drept a dispune de viata
lui Tudor, fare macarti na forma de procestt regulate,
dice Laurencon.
De mi se va obiecta ca §i Tudor tot ast-felti s'ar fi
23
 s51

purtat cu Ipsilanti, deca ar fi reutsit in planulu sett, las

altora a respunde la acesta obiectiune.
Ea igntrebt numal atatt cu ce dreptt Ipsilanti dis-
77

punea gle 1V1oldo-Valachia ? Cu dreptul ca mosulu set si

tatalu sett domnissera in aceste Principate ?
n Asseme-nea pretenliune ar fi putut avea Ipsilanti nu-
mai cand mosul sett si tatalt set ar fi fost princT mo-
stenitori; der atucci si fii Ator Domni, ca Mortzi, Cali-
mah , Mavrocord.att, Caragea , etc. ar fi putut invoca
assqmenea drept; Ins fii acellor Domni, ca nisce simple
beimiete nu s'ati credut in drept a esercita assemenea
drepturi, dupd mortea set destituirea parintilorti lorti;
rextru euventu4 ca simplu titlu de bei-zade (fit de Prin-
cipe) nu le offerea nici unu avantagiu reatu.
Ipsilanti, flatatti de prestigiul suveranitatii, s'a credut
ceea ce nu era in realitate ; si prin urmare 'sf a insusit
drepturi ce nu le putea avea." ')
Dupa principiile eterne alle dreptului natural, nici chiar
sub forma unui proces regulat, cum pretinde Laurencon,
Ipsilanti nu putea dispune de viata lui Tudor; caci tribunalul
set militaru, care dupd unii scriitori, ar fi judecat si o-
sandit pe Tudor, era compus de partisatnii. lui Ipsilanti,
preveniti ca si ellu contra lui Tudor ; prin urmare, inte-
ressati in cestiune.
Catra pentru articolii: 3 , 7 si 8 din condica penald a
Eteriei '2) ce au fost applicati lui Tudor in acesta im-
prejurare, acea condica nu putea fi lege pentru Tudor,
ca pentru Eteristi; did: Tudor nu jurase credInta lui Ip-
silamti, cum jurasserd Eteristii.
Nurnal atunci s'ar fi putut justifica ore-cum assasina-
tulu lui Tudor, deca ibtoricii Gred ar fi reprodus vr'un
') Etturencon, op. &it. pag. 93 0 94.
') Vecli Nota No. LXIX. In vol. II. alts acestel opere. Prin art. 3 se span-
dull desentorulu, prins cu armele to mina contra patnel; prin art. 7, se ornota
cello ce se dovedea in relaOuni cu inarnmuld contra patrlei sate; si in.in art.
b etc osaadita la ratipte cells cc conspira In secieta sett pe farm contra supe-
41oritoitt seI.
 335

inscris al lui Tudor, prin care acesta s'ar fi legat ca se va

supune, ca eteristu, acellui Regulament ostasescii, recu-
noscend si el de cap allti sea pe Ipsilanti, ca generalisim al
ostirii grecesci si romanesci; der fiind ca nu, esista asse-
menea actti, fara drepta Ipsilanti a omoratti pe Tudor,
chiar decal' ar fi judecat si osandit tribunalulu seu militar.
Derti ore un tribunalti militaru, compusu chiar de capi-
tani de Panduri, ar fi pututu avea acellij dreptii ?
Noi credemti Ca nu; pentru cuventulti ca Tudor, ca
comandantii supreath allu ostirii, cu dreptulu de viata $i
de mOrte asupra ostenilorti sei, n'avea se dea comptu de
faptele selle de CAta istoriei si lui Dumnedet. In timpti
de resbellu mai allesu, generalulu, care are tote respun-
derea, urmeza a avea si putere discretionary asupra os-
tiril sale; cad', fara discipline, ostirea e perduta; si anar-
hia military este ud calamitate si pentru terra si pentru
causa ce este chematu sa apere unu comandant de ostire.
Numai in temeiulti dreptului cellui mai tare qi mai find,
's1 a pututu permite Ipsilanti se omdre pe Tudoru; din
acesta puncta de vedere, Ipsilanti s'ar putea scusa ore
cum; mai allesti ca, in politica, ca si in resbellu, tinta
justified najlocele. Scopulu lui Ipsilanti era salvarea osti-
rii selle, amenintata de Tudorti, ce era in intellegere cu
Turcii. 1)
Nu e insa mai pucinu adeveratu ca Tudora nu merita
a fi tratata ca sperjura de istoricii greci, nici a fi omo-
ratu in basa art. 3, 7 si 8 din condica penala a Eteriei.
Tudorti nu se inrolasse ca eteristii sub stegulti Eteriei;
nici nu facusse juramenta a servi ca eteristu; juramen-
tulti seti era sd lupte, ca Boinand, sub stegurile rusesci pen-
tru redobandirea drepturilorii streinqesci; 2) era dory des-
Despre acesta, veti Filimon, vol. II pag. 164. Fotino, pag. 134. Ubi-
cini, pag. 128. Raybeau, pag. 231. Laurencon, pag. 159 §i 164. Tricupis
vol. I, pag. 145 146. Chiriac Popescu (Roinginu No. 307 din 1862).
Solomon pag. 20, Cioranul pag. 87. Gervinus, op. cit. pag. 195.
2) Despre juramintulti de la Golesci, D.ra probe materiale, pe earl Grecii nu
le ail reprodus, nu putem inculpa pe Tudor.
 368

legatt de ju.rementulti set. indata ce Rusii n'aU trecutil

Prutulu ca sc lupte cu totii sub stegurile lora, cum spe-
rau si Grecii Si Romanic; apoi datoria catre patria sa
urma sa primese in Tudora recunoscinta sa catre Eterie,
care 'i ittesnisse mijlOcele d'a rescula poporulti; apoi
theatrulu lupteloru pentru Greci era in Turcia, nu in
Principate ; in fine, instinctula de conservare al patriei sale
dicta lui TE.dorti acea politica traditionala a terrei, ba-
sata pe trataife, d'a lucra adica cu Turcii contra Fana-
riotiloru, chiar cu pericolulu d'a sacrifica viata, cum
a si facut, pentru redobandirea drepturiloru usurpate de
anarioti.
Mdrtea 1ui Tudor va fi ua pata nest6rsa pe memoria lui
silanti; si Grecii trebue a recunosce, acli cela pucint, ca
Tudort ar fi fostu de mare ajutorti Eteristiloru in lup-
tele lore cu Turcii peste Oltu, dupa cum a recunoscut'o
si alti scriitori, precum de essemplu Palausov. ')
La intrebarea ce Laurencon o lasa nedeslegata , deca
Tudor% reu$indu in planuln sell, ar fi tratatti si ellu pe
Ipsilanti, dupa cum l'a tratatu Ipsilanti pe densulti, not
.respundem : deca, dupa somarea ce Tudoru ar fi facutu
lui Ipsilanti, inainte de intrarea Turcilorti in terra, d'a
trece Dunarea, Ipsilanti nu s'ar fi supusu, cum este de
creclutti, Tudoru ar fi fostu in dreptu a considera pe Ip-
silanti ca inamicti anti Romaniei; si ca ast-felu, deca l'ar
fi pututu invinge, fie cu armele, fie prin viclenie, Tudor
ar fi fostu in dreptu anti trata dupa tad asprimea legi-
lor militare, Ipsilanti fiind considerat atunci de Tudor ca
ua piedica la realisarea dorintelorti legitime alle Roma-
nilora.
Dera si Tudora Ipsilanti voiau a scuti sangele os-
tenilorti lord, creclenclu ca prin viclenie iii pott ajunge
mai bine scopulu lort. In acesta lupta de viclenie, Vul-
pea fanariotica, ajutata de Norocii, a clejucatu pe $oi-
multi Carpatilort!
') Principatele Romane, de S. N. Palausov, Capit. VI.
 357

Tudoru cadu victims a patriotismului sea; insa din

sangele seU a resdritU. drepturile Romani lora, dandu-se
lovirea de gratie regimului fanarioticu.
Ccipitanii Pandurilorii ar putea fi ei ore cum scusabili in
ochii istoriei pentru tradarea comandirului lorti?
In principiti, revolta soldatului contra capitanulLi sea
este us crima neertatd, ce se pedepsesce cu mOrtea, dupa
tote legile militare: fiinda ca nesubordinarea soldatului
p6te avea celle mai triste consecinte pentru tea terra., ca
Si pentru o armata; ') insa, in cadul de facd, istoriculu
urrnesa a nu pierde din vedere ca cea mai mare parte din
Pandurii comandati de Tudoru se inrolassera sub stegul
sett mai multU pentru p/eFci si resbunare, 2) cum am do-
vedial in cursulu acestei istorii; si cal in prima ga procla-
matie, Tudor a datU voie Pandurilord a dispune de a-
verile reit agonisite, (Nota No. XI) 3); istoricula urm_;zsa
Inca, a avea in vedere: sinylitatea Pandurilorti, ca' nu
putea intellege politica nationals a lui Tudoru, adica al-
lianta sa cu Porta, in basa tratateloru; ura Pandurilorti
contra Turciloru, ce eratt considerati ca pizgilni, pe candU
Grecii si Bulgarii ersati considerati ca creOni; suferintele
si pagubele fellurite ce Oltenii incercassera de la Turci;
discursurile lot Tudorti. catre Panduri, chiar dupa pleca-
rea sa de la Cotroceni, ca Romeinii frebue a dobtindi de
la Tura cu fora ceea ce n'aii. puttutii dob4ndi cu binele; orn-
morurile Pandurilortt de catre Tudor, chiar pentru o trambit
de pcinflei, ommoruri repetate si dupa plecarea sa de la
Bucuresci; neplata simbriei Pandurilor si Bulgarilor, cand
Tudoru avea bani pentru acesta 4), i Cana, in timpu de
.) Vell in privinta disciplinei ost1 ;,esci, Puterea armatri, pag. 28-34.
Ve0, Memoriulti Protopopesoului, Nota No. XV. Vedi $i Puterea armata
de Balcescu, pag. 26-29.
3) Fotino sustine inca (pag. g8) ca Tudoru ar fi prornis Pandurilorn a le tin-
parti gi averile Boerilorii,
4) Cum atesta verul seu, ionita. Columbertu, care dice el, la radicarea lui Tu-
dorii de la Golesci de Capitan Iordache, acesta ar fi luatu gi o pereche de di-
sagi cu bani d'ai lni Tudor. Vedi Foti1io pag. 91.
 35S

resbellti, plata soldatului e indoita; correspondinta lui Tu-

dort. cu Tura contra Greciloru, correspondinta care a
trebuitu sa revolte pe Panduri, preparati de Tudoru pen-
tru lupta contra Turciloru; cruclimele ce Turcii esercitau
peste Oita contra familiiloru Panduriloru; 1) intrigele Gre-
cilort, cari, prin Bulg-aril din Ostea lui Tudoru, intaratau
pe Panduri contra comandirului lord; in fine, mOrtea cd-
pitanilorti celloru mai iubiti ai Panduriloru, in campia de
la Golesci, faro cello pucinu o forma de judecata.
Tote acestea avindu-le in vedere istoria impartiala, ea
pOte justifica, pena la unit punctu Ore-care, conduita a-
cellorti capitani ai Pandurilorn. si Bulgariloru, pe cari in-
gine/W/1 de conservare 'I au silitU a preda pe Tudoru la
Golesci in mana lui Capitanu Iordache; mai allesti ca a-
cesta inspira si Panduriloru si Bulgariloru Incredere si
respectu, pentru caracterulti seu cavalerescu, pentru vite-
jiile ce repurtasse contra Turciloru, pentru concursult ce
didese lui Tudoru ca se rescOle poporulu, ci pentru in-
telegerea ce avussesse cu densuhi atatU la Tintareni cum
si la Golesci, d'a lupta cu toti contra Turcilorg. Istoria im-
partiala urmeza" a area Inca in vedere incredintarea ce
Capitanu Iordache didesse Panduriloru, ca Tudoru se
trimite la Ipsilanti spre da comptu de conduita sa e-
chivoca, iar nu a fi assassinate; 2) cad, in caclulti a-
cesta, nu me indoesai, Capitanii Panduriloru s'ar fi op-
pusii la ridicarea comandirului lord. Am aretatu la lo-
cula seu, ca Capita/1U Iordache a si scrisU lui Ipsilanti
ca se respecte viata lui Tudor, aratandu'i ca, fiindu pri-
veghiat d'aprOpe, ellu pOte fi de mare ajutor Grecilor; si
ca Lassanis cu Caravia ar fi determinate pe Ipsilanti se
ommdre pe Tudor.
Una ultimo argumentu ce s'ar putea invoca spre usu-
rarea osandei din partea istoriei a cellorti ce au partici-
pate la tradarea de la Golesci, este sentimentula de reli-
') Ve41 Btiografia 10 Solomon, pag. 18.
') Veli Rayband, pag. 236.
 359

giune, care, ix ochii Greciloru si Bulgariloru, prima sen-

timentul de libertate si de patrie; in ochii loru, Turculu
trecea de pagan-it, caci pang:area chiar altarele crestini-
loru; 1) d'aceea correspondinta lui Tudor cu Turoii a
trebuit se indignese forte multil p'unu ortodocsu fanaticu
ca Hagi Prodan, stimatti de Panduri pentru caracterulu
sea probu, si pentru conoursulti sincerti ce didesse lui
Tudora. Dupa Incredintarea lui Foti Inca. de la Co-
trocenT, simtinda Prodanu intellegerea secreta a lui Tu-
dort-i cu Turcii, era hotaratti a intorce airmele Ale con-
tra lui Tudor; dory s'a temut ca, in acesta lupa inegala,
pate se fie invinsu; cad Pandurii tot nu puteu credo a-
tunci, fara probe, ea Tudor ar putea lupta cu ptiganii
contra crestiniloru; ast-felu Prodan a amanat esecutairea
planului seu, cu speranta ca. sett Tudor va abandona i-
deea sa ratacita (cum credea ellu), cand va veni in con-
tactu cu ostirea lui Ipsilanti, sett Pandurii se voru con-
vinge pone in fine de nesinceritatea comandirului loru;
si atunci ilu vor sacrifica ei ensusi, fara versare cle sange,
Prin. aceste reflessiuni, tinta nostra nu este a justifica
actulti de tradare de la Golesci alu capitaniiortsi. ostirii
lui Tudor; der istoria impartiala, o repetu, prvitunitend
verdietul seu solemnel, in chestiunea de faca, trebiste a
tine comptu de tote aceste circumstance attenuante.
Care ar fi fosta sOrta lui Tudor data reuiia ellic a iofrange
pe Greci qi, pe Bulgari? s t ce so.rtei ar fi avutii Romania
deed Tudor ar fi luptatil cu Ebert iii contra Turcilor?
In cadui d'antaitt, Tudor ar fi avut, de sigur, sorta
lui Sava : pentru cuventul ca, in ochii Turcilar, de si
Tudor nu era compromis ca Sava, nu era mai pucina
unit' rebellit; caci se sculasse cu armele ca se dobandesca
drepturile terrei 2).
') Vedi in Trompeta No. 658 din 1808, un articolu interesantu In sensul acesta.
2) In firmanulti Portii catre Caimacamulu Negri, dupA mOrtea lui Tudoru,
acesta era tratatt de Mind, care IJSCIT11116.71ii pot /WU, sperjurit, ; iar Ipsi-
lanti era tratatit de melehtunl, senonimit ca blesteenatu sari meserabilti (Vedt
Memoriult lui Dirzenu in Tromp eta No. 665). Yec),I 7i Nota No. LXXV.
 360

Tiranii nu pottt ierta pe cei ce reclamrt, cu army in

/nand, drepturile 11111.11 popor, on can de legitime ar fi
acelle drepturi, on can de legale ar fi in aparinca mi-
j16cele prin cari se reclama acelle drepturi. Dovada,
Mazzaniello, tribunultt martini din Neapole de la 1647.
In caclul anti duoilea, clan Tudor nu s'ar fi increclut
in promissiunele Turcilor, si s'ar fi tras in monastirile
de peste Oltu, luptand cu Eteristii contra Turcilor, dupa
cum hotarasse la inceput, lucrurile ar fi luat alta faca.
Noi credem ca, deed Tudor ar fi ptitut tine lupta cu
succesti, cello ,pucin doui ani, cum este probabil, Turcii,
siliti a se trage din terra spre a lupta cu puteri unite
contra Grecilor din Moreea si din Peloponesu, siliti pate
si de Rusia care ar fi intervenit pentru ca sesi atraga
simpatiile Romanilor, Turcii, clicu, ar fi priimit conditiu-
nile dictate de Tudor ; atunci Romania ar fi castigate
pate mai mult decat a castigat ; si Tudor pate ar fi fost
proclamat Doninil de care insusi poporul armat ; si
allegerea poporului ar fi fost ratificata de POrta.
Acesta a si fost la inceput planul lui Tudor ; dovada,
approvisionarea monastirilor de peste Oltu , si intarirea
for cu. Panduri; dovada , incredintarea ce ne o da ve-
nerabilul D. Petre Poenaru , ca, la pornirea Boerilor de
la CotrocenT, Tudor le-a comunicat acest plan patrioticti;
si ca cdpitanul de Panduri ce illti dedese boierilora de
pazd avea ordin secrete a'i conduce la M-rea Horezu,
ca sa se pcita servi Tudor de Boieri si peste Oltu dupa
cum se servisse de densii in timpul sederii selle de doue
luni la Cotrocent
Der omul propune, si Destinultt dispune !
Fotino dice ca, dupa arestarea lui. Tudor la Golesci,
la imputdrile ce '1 facea capitanti Iordache despre ne-
credinta sa in privinta Grecilor, Tudor ar fi respunstt
ca. Udriski l'a consiliat a lucra ast-feltt 1). Acesta e pos-
sibilt ; cad alt-fel, cum sa ne esplicam grabnica schim-
') vto §i Filimon, op. cit. vol. II. pag. 173 Vecji i Lamenyon, pag. 166.
 361

bare a lui Tudor? Apo', cand cunciscem rolul de Me_

fistofeles ce represintantul Austriei a jucat in Revolutiunea
de la 1821, suntem in drept a crede ca.', in precliva pie-
carii lui Tudor de la Cotroceni, Udriski, a putut face pe
Tudor sj, credd ca acesta era mijlocul cella mai: sigur d'a
putea dobandi Romania drepturile reclamate; pate Ud-
riski se'i fi presintat chiar vr'o scrisOre de la Kehaia-Bey
in sensula acesta. Ceea ce ne autorisa a crede pe Fo-
tino, este respunsul ce Tudor astepta la Ga'esd de la co-
mandirul ostiril turcesci, dupa cum assigurA. insIDA Ki-
riac Popescu, pusu In positiune a fi bine informatu, ca
intima alii lui Tudor ').
Din nenorocire, si Sava si Tudor au fost victime alle
&be): lora increderi: in represintantula Austriei; din care
caus.. Udriski a si fost recompensatu de Cabinetula sea
pentru serviciile adusse casei Habsburgilor cu occasiunea
actSsta", dupa cum am aratat la locula seq. Martea lui
Tudor de catre Ipsilanti a trebuit sa convinga pe Turd
pe deplina de fidelitatea KIT catre I. Porta.; acesta ne-
gresit a si determinat'o , cu tOta oppunerea Russiei, a
satisface legitimele dorinte alle Romanilor.
Adesea inamich cei mai inversun4i serva mai bine la
causa decatti amicil cei mai devotati, prin piedicele ce
creda a'T pune spre a o paralisa.
Potd fi ore intemeiate accuscirile ce aducd lui Tudor inamicii
sei personali, cd a fost omit hrdpitord?
In biographia lui Tudor, pag. 22, am mentionata, la
nota 3 din josula acellel pagine, despre Nota No. XCVII.
In acea Nota, publicata in vol. II, figuresa doue jelbi
ale fratilora Rdesci : una care marele Logofetu, cu data
din 18 Noembre I8Io , in care ei se plangq contra lui
Tudor ca , pe candu acesta se afla vetafa de plain la
') Despre corespon.dinca lui Tudor cu Turcil, nu pate fi indoiala ; ceea ce
ne surprinde este nereproducerea acellor scrisori de catre istoricil Greci, prin
earl ar fi putut ore cum justifica assasinarea lui Tudor,
 .G2

Closani la 18o6 , iar ispravnicu in Mehedinti eiia cluce-

rulti Glogovenu (patronulu lui Tudor), in care se plangti ,
ca Tudor 'i ar fi predatu, luandu-le mai multi bani, fares
dreptate ; ba Inc. le-ar fi arsti §i casele ; si se raga a fi
despagubiti. in a duoa jalba catre Vocla Caragea , cu data
1816, Raescii repetd celle clisse in reclama for catre ma-
rele Logofetu de la 181o, mai mentionand si alte fapte
de nedreptate si de cruclime din partea lui Tudoru. ')
In archiva Statului , not amil data peste doue petitii
in privinta acesta, alle lui: biv-vel Clucer de Arie, Vasile
Strambeanu : una de la 1832, dare Marea Vornicie, re-
clamandti 3200 lei de la mostenitorif averii lui Tudoru ,
pentru care Linea ca emanetti ud vie a lui Tudoru din
Multi Curilla, de langa Cerneti, cu actulu Caimacamului
Craiovei din 3 Aprilie 1823 /); si alta din 1838 Ia-
nuariu catre tribunalul de Mehedinti, in care Strambenu
esplica ca acea suma de 3200 lei 'T ar fi luat-'o Tudoru
in silnicie, ca pedepsa pentru slujba ce Strimbenu adus-
sese stapanirii in vremea Revolutiei (182i), si pentru care
a fost chiar batutu de Tudoru, in catti era se'si piarcld
viata; iar actele de creanta alle lui Tudoru, dice Stram-
benu, sunt trimise la Bucuresci prin Medelniceru Iorda-
che Macescu, spre a le infatisa Stapanirei. 3)
Totti in archiva Statului, am aflatu ua lista de averea
luT Tudor, in care citimu :
7)
Loculti casei luT Tudor din silistea satului Closanii ,
luatu de Tudor in sild de la unti Bbnciog mosnenti, care
a reintratti in possessia el, dupes ardtarea mosnenilortl.
Closani, in urma mortii lui Tudor.
Carciuma lui Tudor, aprope de satulti Balta, facuta
77

de Tudor prin silnicie, pe mosia mosnenilorti de la Balta

dupes aratarea Strimbenului s'a mosnenilor de la Balta ,
anuma Nicolae Zoican F,ii. Popa Constandin. 4)"
') Vedi Nota No. XCVII.
2) Dossiera No. 4241 de la Archiva Statului, sect. Istorica pag. 19 Tt 41.
3) Dossiera No. 13256, idem, pag. 67.
4) Dossiera No. 13256 a Archivei pag. 9 vcdi §i Nota No. XCVIII.
 363

In faca acestorti marturii s'ar putea crede ca Tudor a

fostu hrapitor sau prevaricatoril.
Mai multi sateni din Mehedinti insa attesta contrariulti,
ca Tudor a fostu impiegatti just si omu integru, de si era
crudu si resbunatorti.
Actele ce am reprodusA in biographia lui Tudor, cum
si iubirea de dreptate. care'lu indemna a se face advoca-
tul satenilord napastuiti, pledeza in favOrea lui Tudor.
Apoi chiar reclama Strambeanului de la 1838 catre
tribunalul Mehedinti, ne incredint64la ca nu prin silnicie
a luatu Tudor Strambeanului acei bani : pentru cuven-
tulu ca, daca'i ar fi luata prin silnicie , Strambenul n'ar
fi possedat actul de creanta al lui Tudor ; de unde urmecla
ca. Strambenul 'I a datt.i acel bani cu titlulti de impru-
mutare.
In fine, din corespondinta lui Tudor cu Zoicanu (') se
face dovada. ca. Zoican se afla in bune relatiuni cu Tu-
dors, s'avea stima pentru dinsul.
Prin urmare, nici Raescu nici Strambeanu, cari au fost
maltratati de Tudor in folosulu causei ce apara, nu pot
fi crecluti in aratarile lora.
D6ca Tudor ar fi fostu om hrapitorti , ar fi pututu
dispune de sume marl, fara sa mai fi avut nevoe se faca
imprumutari pentru realisarea scopului seu; astu -felu, de
essemplu, cand la 1832 autoritatile competinte ail facut
publicatiuni ca cine are sa is bani de la casa Slugeru-
lui Tudor Vladimirescu, sa se presinte cu creantele loru,
in termenu de patru luni, deosebitu de Strambau, s'aii
mai presintatu si alti duoi debitori ; si anume :
1. Pavel Machedonschi, cu 2 inscrisuri alle lui Tudor,
unul 'din 26 August 182o, pentru suma de lei 1903, spre
a face negotu in tovarasie ; si altul din 13 Ianuarie 1821,
pentru suma de lei 20,000, cu dobanda de 5 lei la punga.
pe luna , si cu obligatiune a se inapoia banii on candu
se vor cere.
(1) Vec}1 Nota No. XCIX.
 -364
2. Iordache Polihronie si fratif Joan , cu doue inscri-
surf, unul din 8 Martie 1821, pentru suma de lei: 4953;
si altul din 5 Aprilie 1821, pentru loon lei. I)
Deca Tudor 'si ar fi insusitu barn' cu mijlacele indi-
cate de inamich sec, n'ar fi simtitu nevoie a se impru-
muta, si inainte si la inceputulu Revolutiunii , pentru a
ircepe acea miscare, ping sä. pad dispune de bani pu-
blics.
In fata acellor dos martori, interesaci in cestiune, is-
toriculu nu pate inculpa cu u5urintd ea prevaricatord p'un
bdrbatti. ca Tudor, despre care si actele reproduce , si
martorii citati in cursulu acestei istorii, dovedescu ca, de
si era °mu crudti si resbunatorti, tocmal: din punctulu de
vedere al iubiriT de dreptate si de patrie , n'a pututu fi
insa hrdpitord, in sensulti in care 111 inculpa inamicii seT
personals.
Timpulu pate va da pe fat a. alte a cte can se justifice
seu se affirme acusarea Rdesculta si a Strambeanului ;
ping atunci, numai pe simpla marturie a duos inamici
personals as lui Tudor, istoriculu, o repeal, nu pate stig-
matisa ca pervaricatoru unti asemenea barbatti.

Tudor lucrat -a el spre a se bee Domed?

Unit* din scriitorii strain): affirma acesta. De esemplu,
Filimon Slice :
77
Cdpitan Iordache cultiva cu dibacie vanitatea Vladi-
mirescului , facendu-'1u a crede ca intro Sli ar putea a -
junge chiar Domnitor peste amendoue Principatele ; pen-
tru acesta Vladimirescu, amagitu de Olimpie, lucra pen-
tru renascerea GrecieT ; cad in aparinta , de si revoluti-
unea era Romaneasca, in realitate insa era grecesca." 2)
Dela postavulu albti dupa fundulu caciulei luT Tudor
') Dossiera No. 4241 din Archiva Statului pag. 39. Ve41 si Dossiera No.
13256, tot la Archiva, pag. 14 (seq. istorica) care pOrta titlu despre reutasurile
Slugerului Tudor Vladimiresou.
2) Op. citat, vol. I. pag. 110-114.
 365

si din allianta lui cu Turcii contra Eteristiloru. , Ilie Fo-

tino conchide na. scopul ascunsu al lui Tudor era d'a
se face Domnu ; 1) si ca. cugeta inc a, a face rege alu
Bulgariloru pe Alesandru, unulu din cei trei ca.pitani ai
Bulgarilor, ce faceati parte din ostirea lui Tudor. ')
Raffenel sustine si .ellu cal Tudor s'a ve'ndutli Turcilorig
cu speranta d'a se face Domnu. 3)
Gervinus nu tratecia de omu perfidu 0 ambitiosu. 4)
Unu francesu, care a copiatu negresitu pe Tricupis si
pe Raffenel, pe cari'i si citesa.', dice in privinca acesta :
Romanulti Vladimirescu , aghentu perfidu alu Eteriei,
dupa% ce a resculatu poporulu cu promissiuni ca.'1u va
scapa de jugulu Greciloru s'al Boeriloru, a pornitu spre
Capitald, in fruntea Panduriloru sei, ftird alt intentiune
decatu aceea d'a fi proclamatu Domnitoru. 5)"
.Cu tote acestea, Laurencon, Raybaud, Cioranul, Kiriac
Popescu, Solomon, Darzenu, Protopopescu, nu din nici
unu cuv'enta despre acesta.
Singura proba care ar putea face sa se banuiasca CA
Tudor, s'ar fi ganditu la Domnie , este postavulu celu
albu de la fundulu caciulei stile , ce era un dreptu re-
servatu numai Do mnitorilor si membriloru familief dom-
nesci, cum am ardtatu in biografia lui Tudor. 6)
Dupa marturisirea verbala. a lui Cioranu, cand a sosit
Tudor la Slatina, atund a pus elu fund albu la calciula
sa ; adica, la appropierea sa de Bucuresci.
Cu ce scopu sä fi facut Tudor acesta ?
Noi credemu spre a impune poporului si ostirii , cari
tinu la asseminea semne de distinctiune.
Adeverulu este ca., in ochii poporului, Tudor era con-

') Op. citat, pag. 113 si 121.

2) Idem pag. 112.
2) Op. cit. pag. 214 si 315.
') Op. cit. pag. 180.
5 Dictionaire de la Conversation, la lt uventulii Grece.

6) VecA introducerea acestei istoril vol. I, pag. 41.

 366

sideratu ca Domn; d'aceea ilu i numia poporul Domnu

Tudor.
Nu e de mirare insa sa fi venitu lui Tudor acesta
idee in minutulu candu se veclu stapanu pe situatiune ;
cu tote astea D. P. P oenaru , care a fostu in contactu
directu cu Tudor in totu timpulu sederif selle la Cotro-
cent nu aduce aminte nici unu cuvantu, nici unu actu,
cari se '1u faca a banui ca. Tudoru sa fi aspiratu la
Domnie.
Apol, esemplele ce 'I va fi narretu Ilarion despre s6rta
capiloru Revolutiuniloru din top.' timpii , fie politice , fie
sociale, fie religiose; bunulu seu simtu care '1u facea sa
repete ca, din cliva ctindu a rlidicatu stegulu, ellu s'a im-
bracatu cu cclIntzga inortii; invidia Eteristiloru si a Bulga-
riloru, cari ar fi sploatatu acesta idee in paguba lui ; a-
cestea ne facu a credo ca ideea de domnie, chiar daca
ar fi trecutu prin mintea lui Tudor, n'a putut-'o martu-
risi nimenui ; nici n'avem probe ca a lucratu in sensulu
acesta ; cad altu-felu, ar fi mentionat despre acesta vre
unulu din cronicarii roman, citat1 in acesta opera, i mai
alles Kiriak Popescu.
Deca Tudor ar fi avutu intr'adeveru acesta intentitne,
not credemu ca, nu '1 ar fi fostu cu greu a o realisa la
intrarea sa In Bucuresci , in capulu poporului armatu ;
prin intermediulu 1111 Ilarion, ellu ar fi pututu determina
chiar pe boeri, cari tremurau de frica lui, se aderese la
acesta legitima aspiratiune.
Tudoru avea destulu bunu simtu ca sa intelega difi-
cultatile ce crea prin acesta in acelle grelle impre-
jurari.
Ar fi trebuitu intr'adeveru s'o faca, cum vomu arata
mai la valle ; insa n'a facueo, tocmai fiindu ca pOte nu
s'a ganditu la acesta.
Care trebuia se fie linia de conduitcl a lui Tudorii dupti
intrarea sa in Bucuresci?
Dupa parerea nostra, Tudoru trebuia se se urce in-
 367

data in scaunulti Domniel; se convOce apoi ua Adunare

compusa de representantir tuturor classelor societatii, si
in care ar fi predominatu elementulu democraticu; dupa
ce'T ar fi dat comptu de faptele selle, trebuia se faca a
fi allest Domnii; apoi, in numele ;erre" legale, sa comu-
nice Turciei legitimele dorinte ale poporuluf, promitendu
Portti ca Romanic suntu in stare a curali singuri ei terra
lora de rebelii. Greci, fara concursulu ostiric turcesci; sa
someze apoi pe Ipsilanti a trece Dunarea, dandu-'I res-
pectu de cite -va Mille, dupa care sommaliune, nefiindu ur-
matorti. Ipsilanti a parasi terra, sä, '15) gonesca cu forta
armata; in fine, sa cumpere cu aura favOrea Pasilorti ve-
nal", dupa vechiul obiceiu, spre a'si ajunge scopul.
Cu modulu acesta, terra affirma dreptul seri de auto-
nomie; Porta numai avea motiva legalu de a mai in-
troduce in terra ostirele salle pentru a goni pe rebels;
si in faca unor asseminea acte de suveranitate, de fideli-
tate si de bravura, Turcia ar fi fost silita a sanctiona fap-
tul implinitu; cestiunea sociala, ca si cea politica, ar fi
fostu d'atunci resolvate; iar Tudor, int vointa poporulta,
si in puterea spadei salle, ar fi fostil primula Domna ro-
manti, care inaugura erra Domniilorti pamantene.
Cei ce se punt.i in capulti unai miscarl, ca cea de la
1821 si 1848, trebue sa se affirme, facend acte de su-
veranitate, dupa cum arataram mai sus; cad. Diplomatia
nu respecta de cat faptele implinite, sustinute cu spada.
Cum a fosti consideratti de poporti mortea li Tudoru?
Kiriacu Popescu incredintesa. ca Romanic, multu timpu
dupa mOrtea lui Tudoru, credeti ca ella se afla." in Russia,
trimisti. de Ipsilanti se se justifice de conduita sa faca cu
Eterestii; si sperau ca se va intOrce in patria sa, mare
si tare 1).
Protopopescu susline asseminea, in memoriul seu 2), ca.
'). Ves1/ Memoriul Protopopescului, in Romtsnul, No. 383 din anul 1862.
2). Ve41 rota No, XV.
 36S

la sosirea lui Ipsilanti in marginea Oltu lui, 4o CapitanT

de PandurT cerura printr'o petitie pe Tudoru de la Ipsi-
lanti, care le respunse na. se afla in Russia, cheman de
nimperatul, si ca se va intOrce curendti; iar pen'atunci,
Panduril se gonesca pe Turci din terra's."
Acesta fu credinta satenilorti, multi anT dupA mdrtea
lui Tudoru; dovada", chiar cantecele poporuluf, unde a-
flanyil versuri ca acestea :
Aoleu! ce focu de doru!
Veni-va badea Tudoru
Se mai stranga din pa.duri
Cette mandre de Panduri,
SA. gonesca dintre not
;-.;i pe Nemti si pe Ciocoi. ').

Mai multi barani din Mehedinti, pe care 'T am con

sultatu in privinta acesta, me intrebati:
Totu in terra Muscalului sd se fi aflandu Tudoru,
Domnule?
NoT totu tragem nadejde se '1u mai vedemu ()data!
-- ce o se faca., d'o mai sta se vie? Nu v'a sca-
patu ellu de GrecT si de Ciocoi? le dicem eti.
De GrecT, da; de Ciocoi, ba. E! dragd Domnule!..,
Ne-a datu Cuza Voda pamentu de hrana, dera Co-
chintulu ne stOrce si mdduva din dse. Eu avemu inainte
trel pluguri, s'acli n'am nici unulu. In satulu nostru, din
5o pluguri ce erau inainte de improprietarire, acii au re
masu numai clece; si din elle, numaT cinci cu cite 4 boT.
Ne lipsesce nutretulu de vite, si platimu si apa ce o bea
bietele vite! ..
A cuT e mosia acesta ?
Mandstiresca. Inginerulu, care ne a impartitu pa-
mentu, 'si a datu costele cu arendasulu, si ne -a datu lo-
curl sterile si infundate, in catu, nici paserT nici vite nu
mai putem tine. Am cazutu din lacu in putu. Stdm reu
3). Poesii poporale, de Alexandri, pag. 292.
 369

de totu, Domnule! Numai Tudoru alu nostru ne-aru mai

putea scapa ! "
Am relatatu aceste cuvinte ca sa tragu luarea aminte
a guvernului, spre a indrepta reulu, ping mai e timpu.
Cu tote acestea, din poesia populard ce reproducem
la valle, poporulu a presimtitu ca Tudoru, incongiuratu
d'atatia inamici, trebuia pana, in fine se. devie victima a-
celoru balaurt de care vorbia Tudoru in proclamatiunile
selle catre poporu :
Tudorn, Tudoru, Tudorelt,
Draguln mamei voinicelu!
De dndit mamali. ai lassatu,
Si Olteni 'ti ai adunatt,
Pe ciocof se'l prindi in ghiara,
Si s'allungi Grecii din terra,
Multi la faca te-ai schimbatt).
Si mi te-at intunecatn!
Spune maica'i, ce te dere ?
Ca m'oit face vrajitore,
De alenn sa te descant-a,
Se calci veselu pe pamenta.
Alei, maica! alei, drag.!
Curand visu mi'ln deslega ;
Ca scii, maica, ce-am visatn?
Buzduganu -'mi faramatt;
Sabia cea bunk, noun,,
Am visat-'o rupta'n doue;
Pusca mea cea ghintuita,
Am visat-'o ruginita;
Maica, pistolele melle
Le am visatu far'de otelle;
Apoi Inca am vedutn.
Serpe galbent, prefacutu,
Ce purta come de tapt,
Cresta rosie in capt;
Ellit avea ochin v'endetorn,
Avea grain. lingusitort,
Si me tote ruga. mereil
Se me dual la cuibuln set..
Ba feresca Dumneden
24
 370

Sa nu to duct, fault. met;

C'acellft serpe veninost
E vr'un dust-nail-ft ticalost;
Vre unit hop. volintirast,
Si la inima. vrajmast!
/7
Maica, maiculita mea,
Cum se scapft de cursa rea?
Caci unit Oast prevestitort
imi tow. spune c'o Se moru I
D'ei muri, dragutult met,
Faca ce-o vrca Durnne let!
Dort se stii-tu de la mine,
C'un Rornttnt voinicu ca tine,
Pan'ce cade, pa'n'ce mere,
Catca serpii In picidre;
.Caci d'un serpe 'nveninatil
I Se iarta unit pecatt!" 1).

Si cum se nu planga plugarulu Romanu, mai allesu

celu de poste Oltu, p'Acela care 'si a datu viata ca se-
'Iu scape de jugulu Strainului si de biciulu Ciocoiului 1.

P'acela care, dupa 12 2 de ant, de la batalia .de la Cer-

neti (21 August 1690) c4tigata de Turd si de Romani
contra Nemtiloru, -a facutu se reinvie vechile legione ro-
mane, improvidandu prima ostire romanesca, cu coman-
diru romanescu, si cu scopu romanescu ?
Batalia de la Cerneti, dice Balcescu, fu cea din urrna.
in care vechile ncistre legiOne se luptara in mare bata-
lie 'regulata. La Cerneti, Romanii isi luara adio de la
gloria militara: cad, dupa acea batalie, Constandin Bran-
covenu neingriji armata romana, stricandU slujitorii si fa-
candu-'i podani prin satele lui si alle rudeloru lui, cum
dice cronicarul Radu, Lupescu ; iaru aliantele see cu Nem-
tii si cu Muscalii fury vatamatOre si lui si Romanului ;
cda prima grija a Fanariotiloru la 1716 fu a imputina
armata si militia ; iar la 1739 el desfiintara cu totul ye-
') Vecti R,evista R °Wind, pe Iunie, 1863, pag. 308, poesia intitulata. Vistat Are
udoru. .
 371 --
chea organisare militara a terrei, fnlocuind'o cu Turd.'
si cu Arnaud prin orase, iar prin judete cu slujitori. Bran-
covenul n'a stiutu inteadeveru a trage sabia la vreme;
n'a stiutu lucra, cum clice Enghel, in minutele cele marl
si hotaritOre inteun chipu mare si hotaratoru. Spiritul lui
Michai Viteclu n'a repausatu assupra lui." ').
EY bine! spiritulu eroului de la Calugareni s'a incar-
nat un minut in slugerulu Tudor Vladimirescu, care din
Cerneti, uncle 'si avea ellu locuinta stabild, a meditat
multi ani emanciparea Romaniloru de sub jugul Fanario-
tiloru; din Cerneti, unde se ingropasse spiritul militar al
Romanului la 169o, Tudoru eddied stegul libertatii, sub
care alergara nepotii acelloru bravi o.steni care, in diva
de 21 August 169o, luassera adio de la gloria militara;
si in campiile de peste Oltu, in lupta for cu Turcii, el re-
inviara acellu spiritu resbelicu care illustra °data armele
romane, sub capitani eroi ca Stefanu; Mircea si Mihai.
Nu e deru de mirare ca in Romania de peste Oltu,
si mac allesu in Gorju si in MehedintY, unde s'a nascut si
a traitu Tudoru, si unde a fostu teatrul luptelor selle
pentru libertate si nationalitate, I nu e dicu de mirare ca.
intre Olteni memoria lui Tudor se fie atatu de scumpa
si sacra! Plugarul Oltenu, fie la umbra stejarului in ar-
sita caldurei, fie la vatra focului in timpulu viscoliloru,
narrecla copiiloru si nepotilor sec faptele lui Tudor, ca ce-
tatenu, ca vatafu de plaiu, ca comandiru al pandurilor
sub stegulu rusescu, seu ca capu allu Revolutiunii de
la 1821.
In timpulu escursiunii melle prin Gorju si Mehedintl,
in prima-vara anului 1872, spre a cullege materialu pen-
tru acesta istorie, m'am pututu incredinta in persona de
veneratiunea ce Oltenil pastresa memories luY Tudoru, care
'1 a scapatu de birg 0 de podvezi, cum dicu ei.
Nu cum-va dOrd esti si D-ta din sangele lui Tu-
dorin? me intrebat unit din batrini, earl nu puteu inteleg-e
'). raterea armata, pag. 36 0. 37, 64 i 65.
 372

altu-felu missiunea mea de istoriografu al lul Tudoru Vla-

dimirescu.
Ca se '1' faca a se interesa de obiectulu callatoriel melle,
s'a fi espansivi in naratiunea loru, le respundem:
Da, mosule; suntu un nepotu d'ai lu! Tudorinu,
aruncatu de sorts in celu-l-altu capdtu al terreT, de unde
amti venitti inteadinsti ca sd -yedu locurile unde s'a
ndscutu si a traitu Tudorinu; si se aflu de la D-vOs-
tra totu ce stip' despre densulu, ca se potu scric, vieta
lui, si se remaie faptele lui de pomenire urmasiloru nostril.
Apo!, deca e asa, seta ajute Dumnedeu, fetul mea!
ca multu bine am veclut no! de la Tudorinu! Dumnecleu
se'i odihnesca sufletulu in imperatia cerului!"
$i batranulu Oltenu, indoiosatu pang la lacrimI la su-
venirea liberatorului terrei de la 1821, deslega saculti lim-
bei, cum Slice teranul nostru in limbagiul seu plttorescu;
si spunea totu ce scia si auclisse despre Tudorin; seu imi
recomanda p'alti batrani, cari puteu semi dea informa-
tiuni mai esacte si mai complette.
Deca satenulu romanu, fie din esperienta, fie cu bu-
nul seu simtu, stie appretia serviciile eminente adduse
terrei de Tudor, care cu sangele seu a sigilatu dreptu-
rile de care ne bucuram not ad!, nu totu astu-felu ap-
preciacla pe Tudor cronicarii hoer!, aceia adica cari e-
rau deprinsi a nu putea trdi lard stapanu; aceia adica
care tineu la privilegiile loru, si considerau ca ua crima
nisce protestari armate c'a lul Tudor. Astu-felu, de es-
Semplu, cronicarul Darzenu, al caruia memoriu ne-a fostu
de mare ajutoru in acesta opera, dupe ce descrie tra-
gica marte a lu! Tudor, face urmatcirea reflessiune :
Astu-felu suntu sfarsiturile cellui ce tidied apostasie in
71

potriva stapamrii, resvratindu norodulu din linistita lul

petrecere." ').
Cu alte vorbe, Dirseanu justified assasinatulu lul Tu-
dor, fiind ca acesta cutezase a protesta contra abusuri-
loru Boeriloru si Greciloru, chemand poporul la arme spre
'). Vecli Memonul lul Dirseanu, in Trompota CarpOlor No. 665.
 373

a revendica drepturile selle. Acest Dirzenu era la 1821

calmegiu la visterie si Medelniceru, ') traindu in tOta co-
moditatea sa, ca boert, si avind de patronu pe Boerulu
Vulpe; Darzenu der credea fericitu pe satenulu de peste
Oltu, cand acesta in realitate avea de asternutu pamentulu,
de invelisu cerulu, dreptu vestmente ua camasa de cer-
setoru, si dreptu ton,' averea, tiparulu de mamaliga ; in
asta stare ilu redussese Grecul si Ciocoiulu 2).
Nu putea dera intelege Medelnicerul Darzenu ca un
slugeru Tudor, ce fusese abia vatafu de plaiu, se cutese
a radica apostasie improtiva stapanirii Boerilor, can credea
ca sunt randuiti chiar de Dumnecleu sa dispund dupa pla-
cere de munca si de viata satenului, nascutu a fi o vita
de sploatare a Boeriloru.
Cu mult mai culpabilu urma se fie Tudors in ochii vor-
nicului Alecu Beldiman, care acesta era boerii din proti-
pendada; it venea greu lui Beldiman se vac,l'a p'un boe-
rinu de terra lovindu privilegiile boeresci ; de si totu
Beldimanu, in poema sa, tuna si fulgera contra tdlhari-
loru Eteriti, car ail adclusii pe saraca Moldova in starea
cea mai vredincd de jale!
Eata cum se esprima Beldiman in privinta lui Tudor:
Invrajbitorii de norOde, de relle iscoditoni,
7,
Un Toader Vladimirescu, unu vicledi inplatorti,
Ridicasse capt in terra, oamenl de oaste scria,
Pentru dreptatile terrei slice Ca se nevoia;
Proclamatii indestule imprastiind in norodn;
Se falea ca sa desfaca allu Grecilor tare nodU;
Asupriri si urmarl relle cu totul a conteni ;
A desbraca mai mult terra nimeni a nu indrasni.
De au urmat de la sine, seu de altii a fost pusu,
Lasu a cerceta acesta cellu ce va fi In prepusu;
Toti tilharii si tots reit din terra se resvratia,
Pentru ca Vladimirescu, cat se da, ii ocrotia. 3)."
1). Condica din Archiva statului, No. 123 rosu pag. 273 verse. Dupa 1821,
Darzenu a fostit numitii Serdar, si cu acestft rangti subscrie eilu memoriul sea.
2). Vedi in Vol. II, Note No. I, pag. 7.
3.), Ve4i. Elena, de Beldiman, pag. 63.
 374

Cato pentru boeriT divanitT, ama vecluta in cursula

acesteT istoriT cum considerau eT pe Tudoru, la incepu-
tula acelleT revolutiunT; it trata de Wharf!, confundan-
du-la cu ace): ca."pitanT de codru cari jefuiau pe calla.-
torT dintr'o pornire de resbunare sea de inavutire. Cand
Boierii ilu vedura insa la portile Capita lei, in fruntea
poporului arrnatia, atunci fura silitT a se inchina luT Tu-
doru, s'a approba miscarea, sprijinind'o chiar (de nevoe)
inaintea errei si inaintea curteT suzerane si protectrice.
Der indata dupa mcirtea luT Tudoru, insultele contra me-
morieT selle reincepurd, tratandu -'lu ca inainte de 15 Mar-
tie, atata in memoriile si in reclamele lora catre Cabi-
netula RussieT, cum si in actele lora officiale.
Acesta dovedesce ca. ReactionariT sunta aceiasT in tori
timpil si la top' populiT; si ca, de ottizzx vote, eT nu cedeza
nimica din prerogativele lora.
Ua frumOsa lectiune le-a data Ipsilanti, in epistola sa
reprodusa la Nota .No. XLV, unde'T Arateza dupo ;cum
meritd. Inteadeverti, pe cand GreciT, de on -ce conditiu-
ne, alergaa veseli sub stegul EterieT, grabindu-se a plati
tributula de ban): si de sange care patria lora sugru-
mata ; §i pe Candi" notabiliT greci dedea esemplu cellui
mai sublimu devotamenta pentru causa lora sacra, Boe-
riT nostril' divanitT (afara de cate-va esceptiunT) lase" terra
in prada anarhieT, si fugea in strainatate, de unde pro-
testaa contra uneT miscall de care avea sa se folosescd
eT mai antaia, dupa cum le glicea Tudoru inteuna din
scrisorile stile.
Din nenorocire, Boeril nostril, ca si BurboniT din Francia,
n'ati uitata nimicti din absurdele lora pretentiuni, nici au
profitata de marele invetaminte alle unora miscari ca cea
de la 1821 si 1848, Sunta uniT din el' atata de simpliT
sea de orbitT, incata credo ca pott reinvia trecutult cu
privilegiele lora absurde.
Derr' decd boeriT, marl si midi, insultaa astil-felti me-
moria luT Tudoru, junimea luminata, care se formasse in
 ' 375
so:51a lui Lazara, sea in scOlele din Francia si Italia, si
pe care o representati Romani ca Eliade, Balcescu, Lau-
riana, Voinescu, Golescii, Bratieni, junimea progresista,
enca de la 1835 ridica pe. Tudoru pe piedestalulu set,
aratandu 'la terrei aceea ce a fostti in realitate, ipli Id-
beritiora martirO, care se sacrificasse pentru dreptu-
rile terrei si pentru usurarea classelora muncitdre, si de
la care dateza erra Domnieloru pamantene ; iara nu. ca
iscodatorzi de relle ,si viclena in,seleitora, care ocrolea pe ldlhari,
cum ilu numesce Beldiman, sea un resvralifora de noroda,
care, de resbunare stql de slaves, a ridicala apostasies In pro-
Elva stapanira, cum dice Darzenu.
La 1848, Tudora servia de modela lui Eliade si so-
tilor sei, cari cbmplectard programa lui Tudor de la r 821:
In fine, la 6 Iunie 1871, prin initiativa membrilort so-
cietatei Rovidnismu/g, 1) sub presedinta multi eruditului
istorica D-nu Hajdeu, se inaugura marea serbare natio-
nala de 5o de aril', in campia de la Cotroceni, care re-.
chiama tabara regeneratiei de la 1821 ; in acea di memo-
rabila, junele nostru istorica, D-nu Gr. G. Totilescu, tinu
*una discursa plinu de patriotisma. 2)
Adi suntem fericiti a vedea, pentru priMa Ord, publi-
cata si istoria miscariT nationale de la 1821, atatu de
fecunda in resultatele sele ; iar maine Ora si Europa vor
sti aprecia mai: bine acea miscare, dupes adeverata ei va-
lore, iar nu dupes cum all descris-o aceia cari, cu precu-
getare sea din nesciinta, au desnaturatu si faptele si pe
actorula principalu alu acellei memorabile drame.
Fie ca Romanis se profite de lectiunile acelei miscarT
regeneratorii !... Fie ca sa nu se mai repete errorile din
anii 1821, 1848 5i 1864, errors ce ne-a facuta a ne in-
verti inteuna cercu vi iosu, atata de fatala propasiriT unei
natiuni!
1). Vedi numele aceloril membiT in foia societiig Botnanismului , anuld 1,
Aprilie, 1870.
2). Vedi acellu discursti in Cola »ma 12a, Tr a tam, No, de la 16 lunie:
pulti 1871.
 - 378

Care tredue se fie pe viitoriz poldica Romdmlora, Jac& cu

populd cre,slia din Oizentg?
In faca elementului slavu d'alln elementului germanu,
cari amendoue ameninta a absorbi nationalitatile de la
Dundre, instinctual de conservare le recomanda imperiosu,
a forma ud allianta defensivii, spre a se putea ap)dra,
la cadt de pericolu, contra inamicului comuna.
D6r Ore numai Rusii i Germanii se fie de temuta, mai
allesa pentru Romani?
Din nenorocire, Romanii din ambele Dacii mai ail doui
inarnici, cari au acelleasi aspiratiuni ca Germanii i ca Rush*,
si cari pentru momenta suntil ud pedicd la realisarea ideii
salvatorie de ud confederatiune a popoliloru din Orienta.
Romanii de peste Dundre at de adversari pe Greci, cari,
prin scold si biserica, prin limbd si religia, se silesca a'i
desnationalisa ; i Romanii de peste Carpati au de ad-
versari pe Unguri, cari, favorisati de Sdrta, si in teme-
iula unora pretinse drepturi istorice, se silesca a'i ma-
ghiarisa, a'i incorpora chiar in statula lora, atata pe
Romani, Cita si alte nationalitati, pe cari dualismula
austro- maghiaru '1 a pusa sub dominatiuncia directd a
Unguriloru.
Unii din capii Revolutiunii nOstre de la 1848, precum
D-nii Bolliac, Ian Ghica i Nicolae Bdlcescu, s'aa
in emigratiune, a infra ti pe Romani cu Ungurii.
D-nu Iona Ghica a lucrattt mult in privinta acesta
pentru ud Romania tare, confederal& cu Ungaria ,si cu Ser-
bia, cu scopula d' a forma o barier& contra celorii done sla-
visnwri din inzperiulii rusii ,s-i austriacii. 1)
Despre alianca cu Ungurii, ea nu spera curinda ase-
menea minune, pe c'ata cunoscti istoria si caracterula a-
cestora descendinti ai Hunilorn......
Facd Cerula a vedea realisatd ac6sta idee, salvatOre
si pentru Unguri si pentru Romani !
1) Vedi Epistola No. 5 partea 1 din opera (;orresponde4a seeretli si acte
,i)leilite ale capilorti revolutiuniT romaine de la 1848.
 377

cat pentru allianta 'Astra cu Serbia, ea esista de rapt; si

n'avem de cat" a ne felicita de simpatia bravilort Serbi,
pe concursulu carora putem compta ors Candi", ca si pe
concursul Bulgarilora si altoru populi din Orient'', de o
potriva interessatr, ca si Romanis, a fi units printr'o al-
lianta federative. Allianta cu Grecii ni se pare iarasi cam
grew de realisata, pine Cana. Grecii, ca si Ungurii,
nu volu renunta la ideea absurda d'a contopi pe Ro-
mani in statula lora, ideie care este o curate utopie, si
care nu p6te folosi decatt inamicului comuna.
Ar fi de dorita, chiar in interessula conservarii loru,
ca si Grecii si Ungurii se renunte la assemenea ides fa-
tale ; si sa 'si dea mana sinceramente cu populii ce 'I
inconjord, spre a forma confedera'1iunea clunarifnd, care
va folosi tutulort ; caci numai asta-felti vor" putea con-
jura pericolulu ce '1 ameninta d'opotriva si din partea
Rusilora si din partea Gertranilora. 0 repetarna, acelle
nationalitati, pe can Ungurii si Grecii voesca a le ab-
sorbi, formeza elemente cu totulu distinse, care all dreptu
a trai cu propria lora viata. ; si in ce privesce pe Ro-
mani, ei sunt superiors, prin numer, (cum prob6da statis-
tica 1) si elementului maghiar si elementului grec.
Deca macsima Tiranilor este a'esbiniz' spre a cloninz, mac-
sima Pop6relor trebue se fie unirea face puterea.
Credem ca, in interesul for propriu, populii de la Du-
nare se vor uni spre a forma acea confederatiune atatu
de multi:" dorita, care singura p6te assigura esistinta lora.
politica. Chiar nationalitatile slave din Orient", este de
interesula lora a trai cu ftroj5ria lora vla(d, decat a fi ab-
sorbite in elementula oslavu, represinta-ta de Russia.
In ce privesce pe Greci, voma observa Inca ca, in
lupta loru pentru independinta, multi Romani din Dacia
Aureliana all luptatu sub stegula loru, 2) dominate de
1). Vedi in Romanul de la 13 15 Martie 1874 articolu professorului Nicolas
Biasescu despre RODicinii de peste Duncire.
2). Vedi numele acelorti Romani in jurnaltlil Spicuitorulg .Moldo-Romp nni,
publicans in Iasi. la 1841.
 378

sentimentult religiei, care prima atunci ideea de libertate;.

eT at contribuitu multu la emanciparea Grecilort de sub
jugult turcescd.
Prin botezulu sangelui, versatt de Greer si de Romani
in resbelulu de independinta alt Elladei, Grecii si Ro-
manii au fraternisatu in numele Libertatii; prin acesta chiar,
eT au contractatt acea allianta federative ce le va fi atat
de folositore, in momentulu pericolului.
Din norocire, Grecii eruditi incept a recuncisce Si eT
folosele unel assemenea alliante, yi se silesct a o pro-
paga intre conationalii lort ; de Si unii se serve pentru
acesta cu argumente absurde, silindu-se adica a justifica
acesta allianta pe identitatect de angina a Romanilort cu
Grecii, Si alte assemenea absurditati. 1)
Romanii suntt. Romani, cum o dovedesce Si numele,
Si limba, si datinele, i totulu in fine, avendt individna-
lilatea zeril proprie, ce distinge de topulii din Oriente.
Nu pe Grecii hbert aT Eladei amt combatutt noT in
acesta opera ; ci pe Grecii Constantinopolitanr, cunoscuti
sub numele de Fanariati, §i cari ail fostu si suntti inca
periculoi si Greciloru §i Romanilort de peste Dunare.
Marcu Filipu Zallony, care a cunoscutt forte bine pe
Fanarioti, cad e nascutt. in _Grecia, 5i a vietuitt multi
aril intre Greci, dupe cum singuru marturisesce, dovedesce
cd ar fi unt mare pericolu pentru Grecia regenerate a
admite pe Fanarioti in directiunea administratii selle.
77

Opera mea, clice el, are de scope a lumina pe Greci asupra

n manoperilorg citlfiabile alle Fanariotilorti ; §i nu voit in-
ceta a dice Grecilort : nu ve incredeti in FanariotT, caci
nu intre ei yeti gasi unt sprijinu neinteressatt, Si cu
atatt mai pucmt unit monarlit neinteressatt ; Si decal
nve indoitT de acesta, intrebati pe Romanii din Princi-
pate, ce 'Tail sill-tit la 1821 se allunge pe Fanarioti din
Vecif opera despre Ellinisna intre Valahi, de G. G. Papadopolu fostil
profesorti in coleg. st. Sava 'nainte de 1848, si directoril add institutuluT din A-
tens in 1859, tradusi de d. Tabacopolu.
 379

mijlocult lora ? Et 'mi. amt facutt datoria, ca Great,

spuindt adeveruri cari negresitt nu pott. placea Greci-
lort din Fanaru, pe cari'T amt stigmatisatu in acesta
opera. 1)
Consiliile lui Zallony le-at pututu aprecia liberii fii ai.
Ellader, celu pucinu dupd ucciderea lui Capodistria de
care fratii Mavro-Michali, in urma uneT guvernA.rT a lui
Capodistria de patru anr (Ianuarie 1828 Octombr. 1831)
ca presedinte regentt alt GrecieT; guvernare care a jus-
tificatt pe deplint critica impartiala a lui Zallony contra
Fanariotilort. 2)

FINE.

1). Traite sur les Fanariotes, par Zalony, Paris 1830.Vedi prefaca, $i pag.
341 si 342.
2). Vecli biografia lui Capodistria in dietionnaire de la conversation; si In
istoria universaiii de Cantu vol. XVIII pag. 489.
 ERRATA
or,u I.

Cttut este Cum trebue sit fie Pag. Rand.

pastrat coppie, pastrat coppie, fiind desigilata. X 14

epihalamulu epitalamulii. XI 25
se" Hi ei d'a fi i. XIII 27
de amicitie
alle mai multor martori ce
de iusticie . .. . .......
alle istoricilor streini, 9i chiar
XV 3

urma a fi veridicl, mar- alle unor martori, cari. . . . XXI 22

toff cart
Acestu discursil coppie dupa acest discurs. . XXI 26
cella d'anteiu cellu d'allu doilea XXII 20
cellu d'allii duoilea cellu d''antaiti XXII 21
De aeeea Filimon Filimon XXII 29
s'a aflat . . se afla. XXIII 5
celle rostite omulul celle rostite, omul. XXIII 13
si p41 in positie ei pentru a emit puei in po-
qr sitiune XXIII 30
Tot la Greci Tot de greci 3 13
infiintarea Imputinarea. 6 23
de prudencit ei prudenca. 8 6
alle Boerilor din Tirgoviete 11 29
Vedi Nota No. XCVI. . Vedi Nota No. XCVII 22 35
La 1814 .. ....... ..
Vedi ei Nota No. XCIV. .
. .
La 1815.
Vedi si Nota No. XCVI. . . .
24
33
24
34
1718 Mai 16 1818, Mai 16 35 19
pag. 11--114 pag. 111-114 40 34
uecativa grasulie 41 7
ivimei immel. 41 20
1834 1854 48 35
La 1828 La 1827. 51 17
d'odata cu Rueii Inainte de sosirea Rueilor. . 51 17
pe care acella pe care 58 5
entusiasmat . . . . entusiastil. 62 7
la, 1860, Othon la 1862, Othon 73 31
Milon Miloeil. . 79 18
14 Noembrie 24 Noembrie. 80 24
14 Noembrie 24 Noembrie 81 16
cellor duos masuri acestel mAsuri. 86 31
in-capit. III ..
Vedi gi Nota No XVII. .
. . ..... .
in biografia lui
Nota No. XX
87
102
33
23
Ordin din 22 Iuniii Ordin din 22 Ianuarie . 108 31
Tech Nota No. XIX .. . Vedi Note, No. XXI 112 35
 -- 382 --
Cum este Cum trebite sit lie sag. Rand.

Sosirit' Tut' Ipsilanti la Co- Apropierii la Ipsilanti de Bu-

lintma curescT , 140 17
la Buzeu la Bucov 157 14
ua 182 16
idem. 188 35
plug, le voiti apltta cat voiil putea 204 8
sA le patronese. se. 'Iii patronese 162 16
dela 4/ Martie dela 14/26 Martie . . 163 27
si bald. 3) i bani. 4). ,, 167 31
dice ce lice cif 209 35
cg, si despuiaii . ca sli despoie 213 27
s'ar indrIsni d'ar indrisni 218 29
pentru ei
Tudor nu credem pentru ca
pentru ca ..... .. . ...
Tudor, nu ca sA se facI Domn
220
228
25
28
sI se facI Domnu
Negresit cu . . Negresit a 243 31
la ucciderea lift' Tudor.. la ucciderea Pandurilor din or-
dinul lid Tudor 252 25
not te putem scApa not' te putem scapa, a ostirea
nostril a sosit in marginea o-
rasuliff 252 27
Ting scriitortl . . . . .. . . 'fluff scriitorT 254 15
1)Ve4 memoriul Protopo-
pescului, etc 256 21
cad astfel era CacT astfel qicea ca este. . . . 299 8
data ei: . daca cal 301 9
a nuoa.
ca Farmaki va fi ......
dintre boierff d'alld duoi-
ua nuo6
CX va fi
dintre fii boerilor din protipen-
306
311
3
16

lea rangd daa, cum si dintre boierff

d'alduoilea rangii 315 6
Constandin orgnescu.. . . . Const. Boranesc,u . 319 14
 s

Pretuln muff esamplani duel lei foul.

is

ti

1'4

-a=1:,:

i
IA
y"3_
ki....._..,,,..........___,,...,...,...
.
,..7.:,,,,.,

< c)
(..':

,---,,:.,,,.,........,-.....,