Sunteți pe pagina 1din 44

Ministerul Eduației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Cuprins

1.Mesaj însoțit de metodica lucrului.

2.Exemple de utilizarea a metodelor interactive în


formarea conceptelor matematice.

3.Labirinturi de orientare în spațiu

4.Proiectul unei activități integrate cu includerea


conceptelor matematice

5.Proiectul unei activități pe baza de joc didactic


matematic.

6.Exemple de jocuri didactice matematice la


diverse compartimente.
1.Mesaj însoțit
de metodica
lucrului.
___________.____ .03.2018

AU CONSTRUIT
0+6-2 = M APOI CUVINTE!

8-1+0=I

565

4353 164 431343 5613


2.Exemple de utilizarea a
metodelor interactive în
formarea conceptelor
matematice.
Metodele interactive de grup sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţării
experenţiale, de exersare a capacităţilor de analiză, de dezvoltare a creativităţii copiilor.
Specific acestor metode este faptul că ele promovează interacţiunea dintre preşcolari,
schimbul de idei, de cunoştinţe, asigurând un demers interactiv al actului de predare-
învăţare-evaluare. Prin folosirea acestor metode, preşcolarii depun un efort intelectual, de
exersare a proceselor psihice, de abordare a altor demersuri interdisciplinare prin studiul
mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv, în care îşi asumă responsabilităţi,
formulează şi verifică soluţii.
De asemenea, aceste metode activează toţi copiii şi le dezvoltă comunicarea,
creativitatea, independenţa în gândire şi acţiune, îi ajută să ia decizii corecte şi să
argumenteze deciziile luate. Aceste metode presupun respectarea particularităţilor de vârstă,
îmbinarea diferitelor forme de activitate, îmbinarea muncii individuale cu munca pe grupuri
şi activitatea frontală, evaluarea corectă a rezultatelor obţinute şi reconstituirea relaţiei
educatoare-copil. Metodele de învăţare activă implică copiii în procesul de învăţare în sensul
formării lor ca participanţi activi la procesul de educare, astfel fiind ajutaţi să înţeleagă
lumea în care trăiesc şi să aplice în diferite situaţii de învăţare ceea ce au învăţat. Aceste
metode sunt folosite din ce în ce mai mult în practica educaţională alături de cele tradiţionale
ori în combinaţie cu acestea.
presupune învăţarea prin cooperare, prin interdependenţa grupurilor şi exercitarea
statutului de expert în rezolvarea unei sarcini de învăţare.

Obiectivul acestei metode vizează documentarea şi prezentarea rezultatelor studiului


independent celorlalţi şi are la bază următoarele etape:

 împărţirea copiilor în 4 grupe eterogene, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă de
învăţare numerotată de la 1 la 4; fişele cuprind părţi ale unei unităţi de cunoaştere;
 prezentarea succintă a subiectului tratat;
 explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere;
 regruparea copiilor în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi: toţi copii
care au numărul 1 vor forma un grup ş.a.m.d.;
 învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoaştere
desemnată pentru activitate:copiii “citesc“, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine,
hotărăsc modul în care pot “preda“ ceea ce au înţeles şi realizat colegilor din grupul lor
original;
 revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membrii;
 trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu toată grupa.
Subiect: “Numărul şi cifra 4” (consolidare)

Etapele activităţii:

 copiii sunt împărţiţi în grupe de câte patru;


 fiecare primeşte un număr (1; 2; 3; 4) şi câte o fişă de lucru individuală;
 copii se regrupează după numărul pe care l-au primit, de exemplu toţi copiii care au
grupa numărul 1 formează o grupă, toţi copii care au numărul 2..., toţi copiii care au
numărul 3..., toţi copii care au numărul 4....;
 astfel grupaţi ei lucrează în grupul lor, se consultă acolo unde nu ştiu sau au
nelămuriri, dacă este cazul sunt ajutaţi de educatoare;
 după ce finalizează fişa de lucru, copiii se regrupează ca la început şi devin EXPERŢI
în grupul lor; le prezintă şi colegilor conţinutul fişei, le dau lămuririle necesare acolo
unde este cazul.
 educatoarea monitorizează activitatea copiilor.
Grupa cifrei 1 – “Desenează un obiect care să semene cu cifra 4”;

Grupa cifrei 2 – “Desenează în diagramă atâtea floricele câte arată cifra”;

Grupa cifrei 3 – “Pune cifra corespunzătoare numărului de elemente”;

Grupa cifrei 4 – “Scrie un rând cu cifra pe care o ai prinsă pe piept folosind carioca de
culoarea ta preferată”.
este un exerciţiu care constă în reconstituirea unei imagini din forme, figuri/piese şi
care necesită munca în grup. Verbul definitoriu al metodei este „a reconstitui”, exerciţiul
devenind interesant şi stimulând curiozitatea preşcolarilor, atunci când imaginea
reconstituită conţine şi elemente noi pentru ei. Imaginea trebuie fragmentată în diferite
forme care constituie piesele jocului „Puzzle”.

Dacă se lucrează în mai multe grupuri, tematica imaginii diferă, însă mărimea pieselor,
forma lor şi numărul sunt la fel. Fragmentarea imaginii se face pe linii drepte sau curbe .

Etapele jocului sunt următoarele:

o se formează grupuri de câte trei copii;


o se aşează două scaune „spate în spate”, fiecare copil stând la o măsuţă, iar în partea
laterală a celor doi copii stă al treilea copil.
o prin tragere la sorţi fiecare copil îşi alege rolul (într-un coşuleţ se pun la dispoziţie
trei simboluri: gura- pentru cel care comunică sarcina de lucru, mâna- pentru cel care
receptează şi acţionează şi ochiul- pentru cel care observă;
o se prezintă regula jocului, aceasta constând în faptul că nici receptorul şi nici
emiţătorul nu au voie să vadă ce lucrează fiecare, numai să adreseze întrebări;
o emiţătorul primeşte imaginea ce va fi reconstituită de receptor, iar receptorii vor primi
elemente ce vor constitui imaginea;
o analiza rezultatelor de către observator.
Timpul expiră când primul grup termină puzzle-ul.

Această metodă se utilizează cu succes în timpul activităţilor liber alese, dar şi în cele
experienţiale, urmărind verificarea poziţiilor spaţiale şi a cunoştinţelor despre figurile
geometrice.
Preșcopari
este o metodă care constă în rezolvarea sarcinii de lucru în pereche.

În cadrul activităţii matematice, această metodă se utilizează în fixarea şi evaluarea


obiectivelor propuse, în rezolvarea sarcinii pe fişe sau prin acţiunea cu obiecte concrete.

Subiect: “Să formăm grupe”

Obiectiv: formarea deprinderii de a lucra în pereche pentru clasificarea obiectelor după


diferite criterii în mod independent.

Etapele activităţii:

1. Organizarea colectivului în două grupe- se realizează prin “exerciţiu-


numărare” care să permită formarea grupelor cu nr. 1 şi cu nr. 2.
o Se constituie două cercuri concentrice.
2. Prezentarea sarcinii didactice
o Fiecare pereche îşi alege o culoare diferită de a celorlalte. “Formaţi
grupe de frunze, prin încercuire, după criterii la alegere”.
o Culoarea cariocii folosite nu se schimbă pe parcursul activităţii.
3. Activitatea în perechi
o Fiecare pereche primeşte o fişă de lucru pe care o analizează timp de trei
minute, urmând să-şi aleagă un criteriu după care formează grupa de
frunze.
o La semnalul verbal “schimbă perechea” sau printr-un semnal sonor se
deplasează un scaun spre dreapta, formând o nouă pereche şi rezolvând
o nouă sarcină didactică. Jocul continuă până la finalizarea schimbului
de perechi.
o Criteriile de formare pe grupe se referă la următoarele aspecte: formă,
culoare, contur, specie copaci, cu codiţe, fără codiţe, mărime, multe,
puţine.
4. Prezentarea rezultatelor şi formularea concluziilor
o Fiecare pereche iniţială prezintă în cerc rezultatul fişei de lucru.
o Culoarea folosită de fiecare pereche facilitează educatoarei evaluarea
perechilor de-a lungul schimbului de perechi şi fişe.
3.Labirinturi de
orientare în
spațiu
4.Proiectul unei activități
integrate cu includerea
conceptelor matematice
PROIECT DE ACTIVITATE

DATA:

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
GRUPA: mijlocie

TEMA ANUALĂ: Când, cum și de ce se întâmplă?

PROIECT TEMATIC: Tărâmuri ascunse

TEMA SĂPTĂMÂNII: Viețuitoarele apelor

TEMA ZILEI: Peștișorul de aur

ELEMENTELE COMPONENTE ALE ACTITĂȚII INTEGRATE:

1. ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

Rutine: sosirea copiilor, igiena personală, servirea mesei)

Tranziție: Rățuștele mele pe apă s-au dus – joc cu text și cânt

Întâlnirea de dimineață se realizează prin parcurgerea mai multor etape: salutul (educatoarea îi salută
pe copii și invers, copiii se salută între ei prin strângerea mâinii sau printr-o îmbrățișare), calendarul
naturii (se discută despre starea vremii, zilele săptămânii, caracteristici ale anotimpului), împărtășirea cu
ceilalți/activitatea de grup (desfășurarea frontală a unui mic joc), noutățile zilei (copiii află ce vor face la
grădiniță pe parcursul întregii zile).

2. JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI LIBER ALESE (ALA1)

Teme propuse: Peștișori pictăm și un acvariu realizăm ! (artă); Pune peștișorii în acvariu ! – sortare
jetoane (joc de masă)
Tipul activității: dezvoltare de cunoștințe și deprinderi;
Forme de organizare: pe centre de interes
Scopul activității: dezvoltarea creativității și a imaginației la preșcolari, prin participarea liberă și
independentă în cadrul unor activități artistico-plastice și a unor jocuri de masă.
Obiective operaționale – centrul artă
O1: să execute corect exercițiile pentru încălzirea mușchilor mâinii;
O2: să dactilopicteze respectând cerințele impuse;
O3: să manifeste spirit critic în analizarea lucrărilor;

Obiective operaționale – centrul joc de masă


O1: să recunoască vietățile reprezentare în jetoanele primite;
O2: să sorteze corect, în funcție de cerințe, jetoanele;
O3: să colaboreze cu colegii și să îi sprijine în realizarea sarcinii de lucru;

Strategia didactică
Metode și procedee: conversația, pictura, demonstrația, explicația;
Material didactic necesar: fișe cu pești, jetoane cu animale;
Forme de organizare: în grupuri;
Durata: aprox. 30 minute

3. ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE (ADE)

I. Domeniul de activitate: Limbă și comunicare


Tema activității: „Peștișorul de aur”
Tipul activității: predare de noi cunoștințe
Mijloc de realizare: povestea educatoarei
Metode și procedee: conversația, povestirea, expunerea, cubul;
Forme de organizare: frontal
Scopul activității: Dezvoltarea capacității de audiere și receptare a unui text, educarea limbajului
copiilor cu ajutorul unor cuvinte și expresii noi precum și educarea trăsăturilor pozitive de voință
și caracter;
Obiective operaționale:
O1: să asculte cu atenție și interes textul poveștii;
O2: să răspundă la întrebările formulate pe baza textului poveștii, exprimându-se în propoziții;
O3: să recunoască personajele și alte elemente specifice textului poveștii;
Material didactic necesar: imagini cu scene din poveste, panou pentru expunerea imaginilor, cub
din carton;
Durata: 30-35 min
II. Domeniile de activitate: DȘ2 (matematică) + DPM
Tema activității: Cu peștișorii prin lumea matematicii
Tipul activității: consolidare
Mijloc de realizare: activitate integrată – exerciții matematice + exerciții fizice
Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, problematizarea, exercițiul fizic;
Forme de organizare: frontal
Scopul activității: consolidarea deprinderii a forma mulțimi în funcție de anumite criterii date, de
a asocia corect numărul elementelor dintr-o mulțime cu cifra corespunzătoare, precum și executarea
corectă a unor variante de mers și a unor exerciții fizice pentru influențarea selectivă a aparatului
locomotor;
Obiective operaționale:
O1: să formeze mulțimi după criteriile date;
O2: să asocieze numărul de elemente dintr-o mulțime cu cifra corespunzătoare;
O3: să compare mulțimile între ele;
O4: să execute diverse variante de mers;
O5: să execute exerciții fizice pentru influențarea selectivă a aparatului locomotor;
Material didactic necesar: cartonașe cu pești de diferite culori și mărimi;
Durata: 30-35 minute

4. JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI RECREATIVE (ALA2)

Tema activității: „Prinde peștii!”


Tipul activității: activitate recreativă
Mijloc de realizare: joc distractiv, de mișcare
Modetode și procedee: conversaţia, explicaţia, demonstrația, jocul de mișcare;
Forme de organizare: frontal
Scopul activității: crearea unei atmosfere destinse, de bună dispoziție precum și dezvoltarea fizică
armonioasă prin parcticarea activităților psihomotrice și stimularea spiritului de echipă, cooperare
și competiție;
Obiective operaționale:
O1: să respecte regulile jocului;
O2: să manifeste atitudini de cooperare, spirit de echipă și de competiție.
O3: să participe cu interes şi plăcere la desfăşurarea jocurilor;
Material didactic necesar: măși „pește”, măști „rechin”;
Elemente de joc: mișcare, aplauze, încurajări verbale
Regulile și desfășurarea jocului:
 Se va alege un copil care va îndeplini rolul rechinului;
 Ceilalți copii îndeplinesc rolul de pești;
 La semnalul „START”, rechinul trebuie să alerge și să prindă, pe rând, toți peștii;
 Peștii care au fost atinși de rechin, ies din joc și se așază pe scăunel;
 Jocul se încheie când rechinul a prins toți peștii;
 Jocul se repetă, cu alt copil în rol de rechin, atât cât copiii manifestă interes și disponibilitate
și atât cât permite timpul;
Durata: 30-35 minute

Locul de desfășurare al activităților: sala de grupă

PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR: Popa Lidia-Alexandra


MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
o ***Curriculum pentru învăţământul preşcolar ( 3-6/7 ani) MECI, 2008.
o ***Revista învățământul preșcolar și primare 1-2/ 2014, Editura Arlequin, București, 2014.
o ***Revista învățământul preșcolar și primare 3-4/ 2017, Editura Arlequin, București, 2017.
o Gurlui Ileana, Andreescu Livia, Activitățile integrate în grădiniță- Ghid metodic, Editura Carminis,
Pitești, 2014.

SCENARIUL ZILEI

1. ACTIVITĂȚI LIBER ALESE


Pe măsură ce preșcolarii ajung la grădiniță se pregătesc pentru începerea activităților din cadrul
ALA 1. Copiii sunt îndrumați de către educatoare spre centrele deschise: artă și joc de masă. Se
intuiesc materialele, se explică pașii de lucru pentru fiecare centru apoi preșcolarii încep să lucreze.
La centru artă, copiii vor realiza prin dactilopictură peștișori care, mai apoi, vor fi prinși în interiorul
unei cutii, formând un acvariu cu pești multicolori. La centrul joc de masă, preșcolarii trebuie să
sorteze jetoanele puse la dispoziție. Toate jetoanele care ilustrează vietăți din lumea subacvatică
vor fi puse separat, într-un bol. Preșcolarii care duc la bun sfârșit sarcina de lucru, pot trece, dacă
doresc, la celălalt centru.

TRANZIȚIE: Rățuștele mele pe apă s-au dus – joc cu text și cânt


2. ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

Întâlnirea de dimineață

 Salutul: Copiii vor fi așezați în semicerc în fața calendarului naturii. Salutul se face prin
versurile următoare:

,,După ce ne-am adunat


Şi frumos ne-am salutat
Colegii i-am întâlnit
Cine oare n-a venit?”

 Calendarul naturii: A-nceput o nouă zi, cum e vremea azi, copii ? Se amintesc zilele săptămânii, se
precizează ziua în care ne aflăm, anul, anotimpul și caracteristicile acestuia.
 Împărtășirea cu ceilalți/activitatea de grup
Se realizează prin audierea unui cântecel (Peștișorul năzdrăvan), timp în care se execută câteva
mișcări pentru înviorarea de dimineață.
 Noutățile zilei: copiii află că astăzi avem invitați care vor să vadă ce fac ei într-o zi la grădiniță, cum
se joacă, ce au învățat și ce le place să facă. Ne vom aminti împreună despre ce am vorbit săptămâna
aceasta și sunt informați că vor asculta o poveste interesantă dar și că vom păși puțin în lumea
matematicii, acolo unde o să ne jucăm cu mulțimile și culorile.

3. ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE


 DLC – Peștișorul de aur (povestea educatoarei)

Preșcolarii rămân așezați în semicerc după întâlnirea de dimineață. Educatoarea expune povestea
folosind un ton adecvat, mimică și gesturi în funcție de cerințele textului. Se are în vedere interacționarea
cu preșcolarii și menținerea interesului pentru firul narativ al poveștii. Nu se neglijează nici suportul
intuitiv (imagini cu scene din poveste) pe care educatoarea îl folosește pentru ca preșcolarii să își înușească
povestea cât mai bine.

TRANZIȚIE: Rățuștele mele pe apă s-au dus – joc cu text și cânt

RUTINĂ: igiena personală și servirea mesei


Evenimentele Activitatea educatoarei și activitatea preșcolarilor Metode și Forme de
activității procedee organizare

Momentul Asigur condițiile necesare desfășurării activității.


organizatoric
Îmi pregătesc materialul didactic, așez scaunele, asigur un
climat organizat în sala de grupă și așezarea copiilor lor cât
Conversația Frontal
mai confortabil.

Captarea - se realizează prin intuirea materialelor;


atenției
- se cere copiilor să observe şi să denumească materialele Conversația Fronal
aflate pe măsuţe. (cușulețe cu jetoane la centrul joc de masă,
apă, acuarele, fișe, la centru artă)

Anunțarea Precizez că astăzi copiii, îşi vor consolida cunoştinţele prin Conversația
temei și activităţile şi jocurile propuse apoi prezint centrele de interes
enunțarea desfășurate astăzi și explic ceea ce va trebui să facem la fiecare
obiectivelor centru. Frontal

Explicația

Realizarea La centrul artă, preșcolarii află că vor picta peștișori cu


temelor de ajutorul cărora, la final, vom realiza un acvariu. Începem prin
Conversația
către copii executarea unor exerciții de încălzire a mușchilor mâinii și prin
reamintirea poziției corecte atunci când stăm la măsuțe. Frontal

La centrul joc de masă, preșcolarii primesc coșulețe cu jetoane Pictura


care ilustrează divese animale, printre care și animale
subacvatice. Preșcolarii trebuie să sorteze și să pună într-un bol
toate jetoanele cu animalele subacvatice. Explicația Individual

Urmăresc realizarea sarcinilor de către copii şi intervin cu


explicaţii suplimentare la nevoie.

Dupa ce au realizat lucrarile, vom face aprecieri si


recomandari; copiii vor fi încurajați pe durata întregii
activități să comunice cu colegii de grupă, să își spună părerile Conversația
cu privire la modul în care alți copii lucrează și chiar să pună
întrebări dacă au diverse nelămuriri.
Încheierea Din nou, se fac aprecieri și recomandări asupra modului de
activității lucru și asupra modului în care copiii au interacționat și s-au
ajutat între ei pentru ducerea la bun sfârșit a sarcinilor de
lucru. Conversația Frontal

 DȘ2 + DPM: Cu peștișorii prin lumea matematicii

Copiii vor fi din nou așezați în semicerc. În fața lor se va afla un panou cu peștișori de diverse mărimi
și culori. Copiii cei mai cuminți vor fi aleși să meargă în față pentru a rezolva diverse sarcini de lucru
date de educatoare. În momentul în care preșcolarii se deplasează de la scaun la panou, se realizează
integrarea celor două domenii experiențiale; așadar, copiii vor parcuge acea distanță, executând diverse
variante de mers sau alte tipuri de exerciții fizice ( mers pe vârfuri, pe călcâie, mers cu mâinile la
spate/sus, mersul uriașului, mersul piticului, sărituri etc). Odată ajuns la panou, preșcolarul va primi
una dintre următoarele sarcini: să specifice culoarea și dimensiunea unui anumit pește indicat de
educatoare, să formeze mulțimea peștilor roșii/verzi/galbeni/albaștri etc, să formeze mulțimea peștilor
mici/mari/mijlocii, să asocieze mulțimea cu cifra corespunzătoare. Fiecare preșcolar care merge la
panou, va fi recompensat cu o față zâmbitoare. Activitatea se încheie când toate sarcinile de lucru au
fost rezolvate.

TRANZIȚIE: Rățuștele mele pe apă s-au dus – joc cu text și cânt

4. JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI RECREATIVE

După tranziție se desfășoară jocul „Prinde peștii”. Se va alege un copil care va îndeplini rolul rechinului,
iar ceilalți copii îndeplinesc rolul de pești. Pentru a fi mai ușor de deosebit. La semnalul „START” dat
de educatoare, rechinul trebuie să alerge și să prindă, pe rând, toți peștii. Peștii care au fost atinși de rechin
ies din joc și se așază pe scăunel iar jocul se încheie când rechinul a prins toți peștii. Jocul se repetă, cu
alt copil în rol de rechin, atât cât copiii manifestă interes și disponibilitate și atât cât permite timpul;

Ziua se încheie cu o scurtă recapitulare a ceea ce am făcut astăzi și a celor mai importante lucruri pe care
le-am învățat. Preșcolarii își iau „La revedere!” de la colegi și doamna educatoare apoi se pregătesc pentru
plecare.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR LIBER ALESE (ALA1)

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII DIN CADRUL DOMENIULUI DLC

Evenimentele Activitatea educatoarei și activitatea preșcolarilor Metode și Forme de


activității procedee organizare

Momentul Asigur condițiile necesare desfășurării activității.


organizatoric
Îmi pregătesc materialul didactic, așez scaunele, asigur un
climat organizat în sala de grupă și așezarea copiilor lor cât
Conversația Frontal
mai confortabil.

Captarea Acest moment al activității se realizează prin introducerea în


atenției cadrul activității a unei scrisori și a unui cadou pe care l-am
primit din partea Peștișorului de Aur. În scrisoare, Peștișorul le
spune copiiilor că vor asculta o poveste frumoasă iar la final Conversația Frontal
vor primi o surpriză.

Anunțarea - Copii, eu sunt foarte bucuroasă că Peștișorul de Aur din


temei și poveste ne-a trimis scrisoarea și acest cadou. Propun să
enunțarea fim atenți, să ascultăm povestea iar la final, dacă veți
obiectivelor răspunde corect întrebărilor, vom deschide cadoul și Conversația Frontal
vom vedea ce ne-a trimis Peștișorul
Dirijarea a) expunerea poveștii
învățării Spun preșcolarilor povestea.
Povestirea
În timp ce povestesc, la cuvintele necunoscute voi da
explicațiile necesare, dar având grijă să nu se piardă firul
poveștii. Frontal

În expunerea poveștii se vor folosi și imagini pentru ilustrarea


conținutului.
Expunerea
Educatoarea va avea în vedere să folosească tonul potrivit,
mimica și gesturile potrivite în funcție de cerința textului.
Obținerea b) fixarea conținutului;
performanței Obținerea performanțelor se realizează prin metoda cubului.

descrie: o secvență din text; cum se numesc personajele care Frontal


apar în poveste ?
Cubul
compară: comportamentul a două personaje;
asociază: personajul .... cu un personaj din altă poveste;
analizează: personajul .... este pozititv, adică bun, sau negativ,
adică rău ?; comportamentul unui personaj;
argumentează: nevasta bărbatului a procedat corect sau greșit
?
Conversația
aplică: dacă te-ai întâlni cu Peștișorul de Aur, ce dorință ti-ai
pune?

Încheierea Se fac aprecieri și recomandări asupra modului în care


activității preșcolarii au participat la activitate pe tot parcursul acesteia.
Conversația Frontal

Peștișorul de aur

A fost odată ca niciodată că dacă nu ar fi nu s-ar povesti, un pescar bătrân care locuia împreună cu
soţia sa undeva pe marginea unui lac. Tare sărman mai erau că nici nu aveau ce pune pe masă. Bătrânul nu
mai ieşea în larg la pescuit aşa cum făcea odionioară, ci se mulţumea să stea pe marginea lacului şi se
bucura dacă prindea câţiva peştişori să aibă ce pune pe masă ca să îşi potolească şi ei foamea. Dar, într-o
bună zi, pescarul nostru prinse un peştişor de aur, şi ce să vezi, că peştele avea glas.

- Hei! Te rog să nu-mi faci rău ! Te rog! Aş vrea să mă arunci înapoi în apă. Uite, pt asta am să-ţi
îndeplinesc trei dorinţe. Fii bun cu mine !

Ei bine, pescarul nostru auzind una ca asta, aruncă peştişorul în apă şi plecă acasă cu traista goală,
supărat că nu duce nimic de pus pe masă soţiei sale. Ajuns acasă, soţia l-a certat foarte tare:

- Nu ştii că nu avem bani de pâine? Nu ştii că nu avem nici un pic de mâncare de pus pe masă? Ce
vom mânca? Vom muri de foame !
La care bătrânelul îi răspunde:

- Ei, femeie, uite, am prins un peştişor de aur şi el mi-a spus că o să îmi îndeplinească trei dorinţe.

- Atunci nu mai sta nicio clipă! Du-te la baltă şi spune-i că în locul casei ăsteia dărăpănate să ne dea
o casă mare, frumoasă, ca un palat să fie.

Pescarul a mers să îndeplinească voia soţiei. L-a căutat iar pe peşte la lac iar acesta i-a zis că dorinţa lor se
va îndeplini întocmai cum îşi doresc ei. Zis şi făcut!

Ajuns acasă pescarul a văzut o gospodărie mare, o casă mare şi frumoasă, îngrijită cum nimeni nu mai avea
în ţinutul acela. Bucuros nevoie mare, bătrânul se gândeam de acum încolo : hii, ce viaţă bună o să duc! Şi
când te gândeşti că mai am încă două dorinţe pe care le pot adresa peştişorului. Dar ce să vezi! Nevasta
bărbatului nu era mulţumită deloc.

- Să ştii că mie nu îmi place casa asta, aş vrea ceva mai mare, mai deosebit, cu slujitori, cu trăsura la
poartă, cu călăreţi...ceva aşa ca un palat de mare.

Bătrânul merse din nou pe maulul lacului şi, cu ruşine, îi spuse peştelui:

- Nu mă înţeleg cu femeia asta! Uite că tot nemulţumită e şi deja nu-i mai place casa pe care am
primit-o. Vrea altceva. Aşa că aş vrea că să dispară casa pe care ne-ai dat-o şi în loc să ne faci un
palat mare. Peştele, fără să se mire prea mult de asemenea lăcomie, îi zise bătrânului să se întoarcă
acasă pt că dorinţa femeii fusese deja îndeplinită. Când se întoarce bărbatul acasă, nevasta lui şedea
deja pe tron, în haine scumpe, de regină. Avea o grămadă de sluijitori în jurul ei şi nu făcea altceva
decât să dea oridine în stânga şi-n dreapta. Ajuns acasă, îi spune bietului bătrân:

- Auzi, ştii ce m-am gândit ? Ar fi mai bine să pleci. Nu mai am nevoie de tine. Am servitori, am
bucătărese, am tot ce îmi trebuie. Cu tine ce să mai fac? Pleacă!

Supărat şi trist şi neştiind ce să mai facă, omul se duce din nou la malul lacului unde se întâlneşte iarăşi
cu peştele. Bătrânul a început să îi povestească păţania lui iar peştelui i se făcu milă şi îi spune să se
întoarcă la casa lui pt că, folosind ultima dorinţă, va face ca acasă să fie totul exact cum a fost înainte.

Ajunge bătrânul acasă şi îşi găseşte soţia tristia şi supărată deoarece din cazua lăcomiei a pierdut tot ce
avea şi s-a întors la viaţa sărăcăcioasă de dinainte. Acum, a înţeles că din cauza lăcomiei ei s-a întâmplat
acest lucru şi a promis soţului că de acum încolo nu îi va mai face zile grele bărbatului. Pescarul era
acum fericit să se întoarcă la viaţa lui simplă şi lipsită de bogăţii, dorind să traiscă aşa până la adânci
bătrâneţi. Şi am încălecat pe-o șa şi am spus povestea mea .
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII DIN CADRUL DOMENIILOR ȘTIINȚE
(MATEMATICĂ) ȘI PSIHOMOTRIC

Evenimentele Activitatea educatoarei și activitatea preșcolarilor Metode și Forme de


activității procedee organizare

Momentul Asigur condițiile necesare desfășurării activității.


organizatoric
Îmi pregătesc materialul didactic, așez scaunele, asigur un
climat organizat în sala de grupă și așezarea copiilor lor cât
Conversația Frontal
mai confortabil.

Captarea Acest moment al activității se realizează prin intuirea


atenției materialului didactic și prin readucerea în prim-plan a
cadoului primit de la Peștișor, moment în care vom observa
cu toții că în cutie se mai află ceva: peștișori frumos colorați Conversația Frontal
și de diverse mărimi și jetoane cu cifrele de la 1 la 4.

Anunțarea Preșcolarii află că pe durata acestei activități vor păși în


temei și lumea matematicii, vom forma mulțimi, vom număra
Conversația Frontal
enunțarea elementele mulțimilor, le vom compara și vom asocia
obiectivelor mulțimile cu cifra corespunzătoare.

Dirijarea Dirijarea învățării debutează cu o scurtă observare a


învățării materialului didactic după care se trece la rezolvarea
sarcinilor de lucru.
Explicația
Momentul în care se realizează integrarea celor două domenii
este atunci când preșcolarii se deplasează de la scăunel la Frontal
panou pentru a rezolva sarcina primită, prin executarea unor
variante de mers sau a altor tipuri de execiții fizice.
Exercițiul
Exemple de sarcini de lucru:
- formează mulțimea peștilor roșii/verzi/galbeni;
- formează mulțimea peștilor mici/mari/mijlocii;
- asociază mulțimea cu cifra corespunzătoare numărului Problematizarea
de elemente;
- compară două mulțimi între ele;
Exemple de sarcini pentru DPM:
- mers pe vârfuri/cu mâinile sus/cu mâinile la spate etc;
Exercițiul fizic
- mersul piticului;
- mersul uriașului;
- sărituri;
etc
Obținerea Acest moment al activității se va realiza în modul următor:
performanței
- Educatoarea le cere preșcolarilor să închidă ochii,
timp în care formează o mulțime în care strecoară 1-2
erori/greșeli;
- Preșcolarii sunt lăsați preț de câteva secunde să Exercițiul Frontal
observe mulțimea formată apoi un copil este rugat să
spună dacă mulțimea este formată corect sau greșit;
- Etapele se repetă de câteva ori;

Încheierea Se fac aprecieri și recomandări asupra modului în care


activității preșcolarii au participat la activitate pe tot parcursul acesteia.
Conversația Frontal

DESFĂȘURAREA JOCURILOR ȘI A ACTIVITĂȚILOR RECREATIVE


Evenimentele Activitatea educatoarei și activitatea preșcolarilor Metode și Forme de
activității procedee organizare

Momentul Asigur condițiile necesare desfășurării activității. Se pregătește


organizatoric materialul didactic și se organizează spațiul din grupă pentru o
Conversația Frontal
desfășurare cât mai bună a activității.

Captarea Acest moment debutează prin prezentarea și intuirea


atenției materialului didactic – mască „rechin” și măști „pește”.
Conversaţia Frontal

Anunțarea Copiii sunt anunțați că azi vom juca jocul: „Prinde peștii” și Conversaţia
temei si că pe toata durata jocului preșcolarii trebuie să respecte
Frontal
enunțarea regulile jocului și ale competiției, să coopereze și să manifeste
obiectivelor spirit de echipă. Explicaţia

Dirijarea Educatoarea prezintă regulile jocului; se asigură că preșcolarii Explicaţia Frontal


învățării le-au înțeles și execută jocul de probă.

În continuare, urmează desfășurarea jocului așa după cum s-a


Demonstrația Pe grupuri
prezentat mai sus (vezi „Regulile și desfășurarea jocului”)
Jocul de
mișcare

Încheierea Se fac aprecieri si recomandări asupra modului în care a decurs Conversația Frontal
activității activitatea.
5.Proiectul unei activități
pe baza de joc didactic
matematic.
Data:
Grupa: pregătitoare
Durata: 30 – 35 min
Categoria de activitate : Activitate matematică
Tema activităţii: „Răspunde repede şi bine!”
Mijloc de realizare : Joc didactic
Tipul activităţii: verificare de cunoştinţe

Scopul activităţii: Verificarea cunoştinţelor matematice privind însuşirea conceptului de număr natural în concentrul 1 – 5 ;
efectuarea unor operaţii simple de calcul oral cu diferenţă de una şi două unităţi; stabilirea simbolurilor matematice : plus, minus
şi egal.
Exersarea unor operaţii ale gândirii ( analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea), precum şi cultivarea unor calităţi ale
gândirii ( corectitudinea, promptitudinea, rapiditatea).
Dezvoltarea atenţiei voluntare şi a spiritului de observaţie.

Obiective operaţionale:
O1. – să numere crescător şi descrescător în concentrul 1 – 5 ;
O2. – să plaseze corect un număr sau o cifră în interiorul şirului numeric;
O3. – să compare numere – reprezentând cantităţi diferite în concentrul 1 – 5 pentru a determina „vecinii” mai mici /
mai mari ai numerelor date;
O4. – să utilizeze corect numeralul cardinal şi ordinal;
O5. – să rezolve probleme ilustrate alegând operaţia corectă (adunare, scădere);
O6. – să rezolve sarcinile fişei date;
O7. – să răspundă cu un comportament adecvat şi să se integreze în ritmul impus de activitate.

Sarcina didactică: efectuarea unor operaţii de adunare şi scădere; raportarea numărului la cantitate;
determinarea „vecinilor” ; utilizarea corectă a numeralului ordinal.

Regulile jocului: În funcţie de obiectivele propuse se vor stabili regulile de joc, iar copiii vor răspunde numai când sunt
întrebaţi.
Vor căuta jetoanele cu numărul de elemente corespunzător cifrei arătate de educatoare sau jetoanele cu cifre – arătând diferenţa
(vecin mai mic sau mai mare) faţă de jetonul cu cifra arătată. Să scrie la tabla magnetică rezolvarea problemei conform
rezultatului – alegând operaţia efectuată.

Elemente de joc: mânuirea materialului, aplauze, surpriza „Iepuraşul supărat”, întrecerea, mişcarea,
sunetul clopoţelului.

Strategii didactice:

Metode şi procedee: - conversaţia


explicaţia
demonstraţia
instructajul verbal
problematizarea
exerciţiul
jocul

Material didactic folosit: jetoane cu iepuraşi, ursuleţi, veveriţe (altele); jetoane cu cifre de la 1 la 5 şi
semnele matematice ; jetoane cu grupe de elemente între 1 şi 5, fişe cu probleme ilustrate (adunare şi scădere), fişe de muncă
independentă, instrumente de scris, tabla magnetică şi siluete cu cifre şi animale, tabla de scris, cretă, un iepuraş din cadrul
teatrului de păpuşi, un clopoţel, stimulente.
Evenimentul Conţinutul ştiinţific Strategii
didactic didactice Evaluare

Momentul Se pregăteşte sala de grupă şi materialul necesar pentru


organizatoric buna desfăşurare a activităţii.

Captarea
atenţiei Introducerea în activitate se va realiza prin elementul surpriză
„iepuraşul supărat” ce va fi adus în sala de grupă de către un
copil de la grupa vecină, având cu el o tolbă în care se află un Iepuraşul
plic cu fişele de muncă independentă, un plic cu problemele supărat
ilustrate, un alt plic cu jetoane pe care sunt desenate grupe cu (surpriza)
animale de la 1 la 5, stimulente şi un plic cu sarcinile jocului. Expunerea
Iepuraşu-i supărat Şi apoi, doar într-o
joacă
S-a-ncurcat la numărat Să adune şi să scadă,
Şi vă roagă foarte mult Să îşi caute vecinii
Să îl ajutaţi şi voi Până nu-i atacă
câinii.
Ca să numere corect Vreţi sau nu,
Înainte şi înapoi. Să îl ajutăm acum ?
Anunţarea Dar, ca să nu greşiţi,
jocului şi Va trebui să gândiţi ! Conversaţia
enunţarea
obiectivelor Astăzi, vom juca jocul matematic ”Răspunde repede şi
bine!” – cu scopul de a-l ajuta pe Iepuraş să nu mai fie supărat,
să poată număra şi el corect înainte şi înapoi, să rezolve exerciţii
şi probleme de adunare şi scădere, să îşi caute vecinii, să numere
Explicarea folosind numeralul ordinal – ca atunci când se va juca cu
jocului ; prietenii lui să ştie al câtelea se ascunde sau al câtelea pleacă. Instructajul
jocul de verbal, Ecusoane
proba
Pentru ca jocul nostru să fie mai frumos iar Iepuraşul mulţumit,
va trebui să ne împărţim în două echipe:
- echipa veveriţelor şi echipa aricilor (delimitarea echipelor ) Explicaţia
- Voi trebuie să fiţi foarte atenţi la cerinţele Iepuraşului.
Pe rând câte un copil din fiecare echipă va fi invitat de către
Iepuraş să extragă din tolba sa un plic, care va fi citit de către
mine şi apoi echipa respectivă va rezolva sarcina aşa cum i se
cere. Cei care rezolvă corect fără să greşească vor fi aplaudaţi şi
Desfăşurarea recompensaţi cu câte o bulină roşie, la tablă.
jocului Va ieşi câştigătoare echipa care acumulează cele mai multe Exerciţiul – joc Pe echipe
buline. (bulină)

În prima parte a jocului se vor face exerciţii – joc de numărat


înainte şi înapoi în concentrul 1 – 5 şi de la un număr dat:
a) pentru veveriţe pentru arici
de la 1 la 5 ; de la 0 la 5; Exerciţiul – joc
de la 2 la 5; de la 3 la 5; Frontal,
de la 5 la 2; de la 5 la 1: verificare,
recompensă
b) raportarea cantităţii la număr ( cifră) (bulină)
* Voi ridica paleta cu cifra 5. Copiii vor ridica jetonul care are
tot atâtea elemente cât arată cifra.
* ridic paleta cu cifra 4. Cer copiilor să ridice jetonul care are
un număr mai mic cu 1 decât arată cifra de pe paletă.
În partea a doua a jocului se vor efectua exerciţii cu material
individual şi compunere de probleme ilustrate de adunare şi Conversaţia,
scădere – oral şi scris. exerciţiul
EXERCIŢII Participare în
grup
Scoateţi pe masă atâtea veveriţe câte bătăi auziţi – 3 – ( copiii verificare,
scot veveriţele şi le numără). Mai scoateţi încă ( arăt 2 degete) Problematizarea recompensă
atâtea veveriţe. Copiii lucrează. Câte veveriţe aveţi în total ? Ce (bulină)
operaţie aţi efectuat ?
Fiecare echipă îşi va delega un coechipier care va scrie la tablă
exerciţiile.
Scoateţi atâţia iepuraşi câte bătăi auziţi – 5 . Copiii lucrează.
Acum puneţi înapoi în coşuleţ atâţia iepuraşi de câte ori va suna
clopoţelul – 1. Rezolvare: Câţi iepuraşi aveţi acum pe masă? Ce
operaţie aţi efectuat ? ( se va proceda ca la exerciţiul anterior).
Conversaţia Pe echipe,
COMPUNERE DE PROBLEME verificare,
recompensare
Voi invita câte un copil de la fiecare echipă să extragă din tolbă Problematizarea
câte un plic mare în care se află probleme ilustrate, se întorc la
locurile lor şi încearcă să rezolve problema în grup.

Voi recita versurile: „Cine repede gândeşte, / Chiar acum se


pregăteşte
Să vină la domn poştaş / La poştaşul Fişa
Atingerea Iepuraş Instructajul individuală
performanţei Să-i arate-n fel şi chip / Cum anume a verbal
socotit”
Din fiecare echipă vor ieşi la tablă câte 2 copii. Unul citeşte şi Prin
compune problema oral iar celălalt scrie enunţul la tabla Exerciţiul participare
magnetică. Dacă rezolvarea este corectă fiecare echipă va fi activă
recompensată cu câte 2 buline roşii.
Introducerea fişei de muncă independentă
Se va face intuirea fişei
Sarcina 1. – Număraţi numai animalele sălbatice mici şi
încercuiţi cifra care corespunde numărului. Conversaţia,
Verificare: câte animale sălbatice – mici aţi găsit? Se enumeră / Exerciţiul Întrecerea
denumesc animalele mici (arici). Se acordă bulina roşie numai
dacă au rezolvat sarcina toţi copiii din echipă.
Sarcina 2. – Număraţi ursuleţii din partea de jos a fişei utilizând Instructajul
numeralul ordinal. verbal,
coloraţi cu roşu fundiţele primului şi ultimului ursuleţ Jocul Participare
încercuiţi al doilea şi al patrulea ursuleţ afectivă
Verificare – ca la prima sarcină.
Abordare interdisciplinară
Încheierea Conversaţia de Stimulente
activităţii Se dau cuvintele: „veveriţa” şi „ursuleţul”. Se cere copiilor să încheiere morale şi
discrimineze sunetele iniţiale, să despartă cuvintele date în materiale
silabe şi să le reprezinte grafic la tablă. Pentru fiecare rezolvare (ecusoane)
corectă a sarcinii se acordă bulina roşie fiecărei echipe.
Activitatea continuă cu executarea jocului „Caută vecinii”
Se vor distribui jetoanele cu cifre de la 1 la 5. La un semnal
dat, copiii cu numărul cerut vor face 2 paşi în faţă. La al doilea
semnal „vecinii” lor mai mici îi vor ocoli de 3 ori. La al treilea
semnal „vecinii” mai mari vor executa 4 sărituri ca iepuraşii.
Jocul continuă găsindu-se „vecinii numerelor 2,3,4,5

Aprecierea rezultatelor
Se face corespondenţa bulinelor. Echipa care a acumulat mai
multe buline va fi declarată câştigătoare – se aplaudă şi va fi
stimulată moral de către Iepuraş.
Voi face aprecieri colective şi individuale asupra modului de
participare la joc acordând stimulente.
6.Exemple de jocuri
didactice matematice la
diverse compartimente.
*consolidarea deprinderilor de a construi grupe de obiecte după formă;

 consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii


cantitative;

 dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire.

- să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date;

- să compare mulţimile din punct de vedere cantitativ, utilizând limbajul matematic


corespunzător („mai multe”, „mai puţine”, „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii
indiferent de locul mulţimii;

- să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală.

 Gruparea obiectelor după formă, realizarea corespondenţei între elementele a duoă


mulţimi şi sesizarea diferentei dintre acestea.

Prin vocea educatoarei, Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate
pe jetoane în formă de frunze ruginii.Cele două grupe de copii răspund pe rând, fiecare
răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini
între ei pentru a rezolva sarcinile.

Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei, închiderea şi deschiderea ochilor, coroniţe


surpriză de la Zâna Toamnă.

Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei, frunze pe care sunt scrise sarcinile, jetoane
cu fructe şi legume de toamnă, coşul Toamnei plin cu fructe şi legume, fişe individuale de
lucru.

Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi

vor rezolva sarcina cerută:


1. Copiii vor grupa fructele şi legumele din aprozar după formă.

2. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. Aşează în perechi obiectele celor două

grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea.

3. Pe panou se aşează o grupă de obiecte. Fiecare copil din cele două echipe aşează pe

masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată.

Coechipierii au voie să se ajute între ei. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect, echipa

va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. Cine va avea cele mai multe va câştiga

jocul.

Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr

variabil. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” , „mai puţine”, sau „tot

atâtea” legume sau fructe din aprozar.


Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice;
Dezvoltarea operaţiilor gândirii.

- să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea


ce priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare;
- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată;
- să rezolve corect itemii fişei;
- să participe cu plăcere şi interes la activitate;

Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;


Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale;

La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde
s-a ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele
acesteia.Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în
formă de chitară.

închisul şi deschisul ochilor, mişcarea.

greieraş, chitare stimulente, piese geometrice.

Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa
formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii
închid ochii, iar educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid
ochii iar
educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa
geometrică şi atributele ei.

Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea


educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele
piese: Cercurile sunt pe masă / sub scaun / lângă greieraş.
consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la
număr;
verificarea număratului în limitele 1-5;
educarea independenţei în acţiune;

- să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei;


- să numere în limitele 1-5 prin încercuire;
- să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers.
- să participe cu plăcere şi interes la activitate.

Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil;

Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop.


Copilul la care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea
furnicuţe câte arată cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit.

mişcarea, surpriza.

cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un


muşuroi, saculeţul furnicuţei.

Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un


copil la altul. La semnalul educatoarei, copilul la care s-a oprit cartonaşul îl va arăta
tuturor şi
va avea sarcina de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează
acţiunea: Eu am aşezat la muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5.
În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor
grupa furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei.

Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul
educatoarei: Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte)
sunt în el.
consolidarea număratului în limitele 1-9;
cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale;
consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două
unităţi;
verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat;

- să raporteze cantitatea la număr, respective la cifra corespunzătoare, recunoscând şi


stabilind vecinii numerelor;
- să efectueze operaţii simple de calcul oral, recunoscând semnificaţia simbolurilor
aritmetice (+; –; =);
- să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile;
- să resolve corect sarcinile fişei.

numără crescător şi descrescător în limitele 1-9;


fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale;
efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9;

Pe rand, căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată
pentru a o ajuta pe Riţa- Veveriţa. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept
recompensă.
Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune.

Riţa- Veveriţa, întrecerea.

veveriţa, alune, traseul veveriţei, plicuri, jetoane cu cifre.

Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit.
Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini.
Este amenajat un traseu pe care exictă din loc în loc sarcini.
Copiii sunt împărţiţi în două echipe. Pe rând, câte un copil de la fiecare echipă va alege
un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa.
Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. În final, va câştiga echipa care
a adunat cele mai multe alune.

1. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine crescătoare.


2. Aşează cifrele de la 1 la 9 în ordine descrescătoare.
3. Numără crescător de la 6.
4. Numără descrescător de la 8.
5. Găseşte vecinul mai mic al lui 9.
6. Găseşte vecinul mai mare al lui 5.
7. Descoperă cifra care lipseşte.
8. Formează o grupă cu tot atâtea elemenete câte fete sunt prezente azi în grupă.
9. Formeată o grupă cu un element mai mult decât numărul picioarelor unei veveriţe.
10. Adună alunele în coş. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8.
11. Ia din coş 2 alune. Câte au rămas?. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 .
12. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. Găseşte mai multe variante de descompunere.
13. Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)!
Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. Copii vor primi drept
recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei.
folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale;
cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric;
verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii.

- să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format, să-l denumească
utilizând numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral
şi substantivul care-l însoţeşte;
- să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10.

identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului


ordinal.

Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Toţi copii trebuie să ia
aceiaşi albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat.
Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor.

închiderea şi deschiderea ochilor, imitarea zborului albinuţelor.

o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare


copil şi pentru educatoare, stimulente albinuţe.

Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu, iar în faţa lor este aşezat suportul
cu 10 albine. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei.
La semnal, deschid ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Apoi
este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului luat. Dacă răspunsul
copilului este corect, toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul
ei.

A câta albinuţă a zburat? / A zburat a şaptea albinuţă, iar după ea urmează


a opta albinuţă.
Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din
enumerare o zi. Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor
săptămânii. În ultima parte a jocului, vor fi aduşi cinci copii în faţa grupei care se vor
prezenta, apoi unul se va ascunde. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte, al câtelea era
în şir şi între care copii era aşezat.
În final, tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum, zum, zum”

S-ar putea să vă placă și