Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
CONDIŢIEI
UMANE ŞI A STĂRII DE SĂNATATE A POPULAŢIEI
1
Populaţia globului nu se bucura încă de condiţii egale de trai. Dacă în
ţările dezvoltate, în proporţie de 90-100%, condiţiile de trai, atât din punct de
vedere al sănătăţii cât şi al habitatului, peisajul, ambianţei etc., pot fi
caracterizate ca foarte bune, în multe ţări în curs de dezvoltare, numai o
proporţie foarte mica, poate sub 5%, atinge un standard acceptabil.
2
1970-1975, la 2,10% în perioada 1975-1980, rămânând constanta până în
prezent.
3
Malaria (boala parazitara) continuă sa constitui una din problemele
mediului in special in tarile in curs de dezvoltare. Aceasta boala este endemica
in 102 tari, constituind un risc deosebit pentru jumătate din populaţia Globului.
Totuşi in ultimi ani se simte o ameliorare, o descreştere a numărului de cazuri.
Schistosomiaza (boala parazitara ) reprezintă un mare risc pentru tarile
in curs de dezvoltare ca de exemplu Brazilia Africa Centrala, China, Campucia
Democratica, Egipt si Filipine. Sunt in prezent circa 200.000.000 de cazuri de
îmbolnăviri si risca sa se îmbolnăvească alte 600.000.000. Boala este foarte
răspândita in zone cu leacuri in vecinătatea iazurilor piscicole.
Ultima decada a fost dominata de HIV (virusul imunodepresiv uman),
respeciv este boala AIDS acquirerted immunodeficiency syndrome), cunoscuta
in România sub numele de SIDA (sindromul imunodeficitar dobândit).
Aproximativ 1,5 milioane femei in lume din care 1 milion in Africa sunt
infectate cu HIV. Se estimează ca 5-10 meloane de oameni bărbaţi si femei
sunt infectaţi cu HIV, din care 400 000 sun bolnavi de SIDA; In anul 2010
bolnavi de SIDA vor fi in număr de circa 5.000.000.
Substanţele chimice periculoase Populaţia după cum se ştie, foloseşte un
număr mare de substanţe chimice aproape in toate domeniile de activitate.
Se cunosc oarecum suficient efectele acestor substanţe atunci când acţionează
in concentraţi mari si deci efectele apar mai mult sau mai puţin imediat. Nu se
cunosc insa efectele substanţelor chimice in concentraţii mici si când aceasta
sunt foloseşte pe termen lung decât daca se întreprind studii, de asemene pe
termen lung in asemenea cazuri folosirea substanţelor chimice trebuie făcute o
supraveghere continua.
Cancerul si defectele sunt doua maladii care aproape sigur fiind rezultatul unor
expuneri pe termen lung, in numeroase cazuri, la substanţe chimice uneori
periculoase 2,3% din naştere din procentul din 2-3% au cauze genetice in timp
ce 5-10% au drept cauza radiaţiile viruşi, drogurile si substanţele chimice
periculoase.
Inhalarea de praf nocivitatea plumbului sub orice forma, fumul de ţigare
conduc si ele la cancer deşi procentele de cancer sunt mai mari in tarile
dezvoltate, in comparaţie cu cele in curs de dezvoltare, incidenta cancerului in
ambele grupe de tari este in general asemănătoare.
In România sunt întâlnite o parte din bolile amintite anterior. Decesele au
cauze asemănătoare cu cele pe plan mondial descrise, de asemenea, anterior.
4
In tabelul 1.1.sunt ,date, in ordinea importantei , bolile, respective numărul de
decedaţi , menţionate in Anuarul Statistic al României, 1990.
Boli mai importante si numărate decese, 19990, in România
Tabelul 1.1
5
Habitatul uman este o comunitate - un grup de oameni - trăind pe o
suprafaţa bine definita. Dezvoltarea acestei comunităţi in scopuri productive
implica transformarea mediului natural intr-un mediu artificial care include o
varietate de structuri si instalaţii proiectate in scopul creării de condiţii
favorabile activităţii productive si recreări umane, precum si alte activităţi ale
vieţi umane. Habitatul include existenta unei infrastructuri fizice a locuinţelor,
transportului, apei, evacuării rezidiurilor, precum si a surselor de energie, in
acelaşi timp este necesara si o infrastructură sociala, materializată prin
servicii publice, educaţionale si culturale.
In general, se poate afirma ca singura si cea mai frecventa forma de
aşezare umana este satul, oraşele sunt mai multe mai rare ca satele, insa au
populaţie mult mai mare.
In 1970, 62.9% din populaţia globului trăia in aşezări rurale in 1990 procentul a
coborât la 57.4% se considera ca acel procent, prin ani 2005, va scădea la 40%.
Urbanizarea a crescut in tarile dezvoltate mult mi încet decât in ţările in curs de
dezvoltare unde nivelul urbanizări a crescut de la 25, 4% in 1970, la 33,6% in
1990 si se aşteaptă sa se ajungă la 57% in anul 2025. Se apreciază ca începând
cu anul 2000 70% din populaţia Americi Latine 40% din cea a Africi si 35% din
cea a Asiei va fi urbanizata.
În ciuda realizărilor făcute de tarile in curs de dezvoltare sau dezvoltate
in unele oraşe mari, majoritatea populaţiei locuieşte in blocuri, in timp ce in
oraşele foarte mari o bun aparte din populaţie locuieşte la periferia oraşelor in
case mici, insuficient dotate cu instalaţii. Intre 1980 si finele secolului se
prevede o dublare, in tarile dezvoltate, a suprafeţelor urbane, adică de la
8.000.000 ha, la peste 17.000.000 ha.
Pierderea de teren agricol in vecinătatea oraşelor va conduce la greutăţi in
aprovizionarea cu hrana a oraşelor. Pe măsura ce oraşul creste in suprafaţa,
mahalalele cu construcţii abnorme se dezvolta si ele. Se considera ca in tarile in
curs de dezvoltare trăiesc in mahalale, in barăci, circa 1\3 din populaţia
oraşelor, respectiv 450 milioane in 1990. In oraşe mari ca Adis Abeba locuiesc
in barăci circa 80% din populaţie, in Casa Blanca 70% Calculata cu 65% Boenos
Aires 56% etc.
6
Poluarea sonora respectiv zgomotul este datorat in primul rând
civilizaţiei si apoi progresului tehnic industrializări, mobilităţi populaţiei,
mijloacelor de transport etc.
Zgomotul reprezintă o suprapunere dezordonata de sunete cu frecvente si
intensităţi diferite: o melodie este O combinaţiei organizata si plăcută de
zgomote. Sunetul este datorat vibraţiilor din natura, difuzate sub forma de
unde, care trec prin mediile gazoase, lichide si solide cu viteze diferite (prin aer
cu viteza de 744m/s , prin apa cu 1449m\s lemn, 4700m\s, sticla, 600m\s
zgomotul influenţează negativ starea corporala si psihica a omului si animalelor
in general, pentru care unele zgomote reprezintă surse de alarmă, prezenta
hranei etc. Frecventa reprezintă numărul de oscilaţi pe unitatea de
timp(secunda) si se măsoară herţi (un hert este egal cu o oscilaţie de secunda)
Zgomotele cu frecventa mica au tonalitate joasa sau grava, cele cu frecventa
mare o tonalitatea nalta sau ascuţita. Vibratile sub forma de unde sunt
percepute de ureche la frecvente intre 16 si 16.000 oscilaţii\s limita superioara
scade cu vârsta. Vibratile peste valoarea de 16.000 de herţi se numesc ultra
sunete, iar cele inferioare valorii de 16 herti infrasunete sau trepidaţii
intensitatea reprezintă cantitatea de energie transportata de un fenomen de
trepidaţii ea se măsoară in bari sau ergi. Unitatea de maura a sunetului este
bellul notat cu B, unitate logaritmică, reprezentând raportul dintre doua
intensităţi sonore sau electromagnetice.
Sursele de poluare pot fi interioare si exterioare. Dintre sursele
exterioare se menţionează in primul rând mijloacele de transport terestre:-
Trolebuze , autocare , motociclete căruţe ,tractoare etc.; - ambarcaţii de tot
felul; in aer avioane pentru persoane, transport marfa etc. pe străzi in parcuri,
stadioane, curţile locuinţelor apar următoarele surse de poluare utilaje de
desfăcut asfaltul radio casetofoane reglate la maxim, copii care se joaca
zgomotos, suporteri zgomotoşi pe stadioane.
Dintre sursele de poluare se menţionează: - Insrtumentele de cântat câini care
latră, aparatele de uz casnic sau medicale, sălile de studii, grădiniţe de copii
etc.
Unele intensităţi sonore exterioare au valorile următoare Camioane 80-90 dB
(A); căruţe 50-60 dB (A); stadioane, incinte industriale, aeroporturi 90-100 dB
(A) etc.
In privinţa intensităţilor sonore inferioare se menţionează: radioul, cu 80 dB
(A) aspiratorul cu 70-80 dB (A); cântatul 85 dB (A) şoptitul cu 20-30 dB (A);
trântitul uşi cu 80 dB etc.
7
În general, este cunoscut ca zgomotele puternice pot provoca stresuri
destul de grave. In Germania, 50% din populaţie se considera stânjenita de
zgomote in general, iar 70% de produse de circulaţie. Pentru ca o persoana sa
se înţeleagă bine cu o alta persoana trebuie ca zgomotul de fond (datorat in
general circulaţiei) sa fie cu 10 dB sub nivelul de zgomot al convorbiri. In
privinţa zgomotului de fond trebuie menţionat ca in marile oraşe, Paris New –
York, Londra etc. Aceasta variază intre 80-85 dB. La nivelele de intensitate
sonora de 85dB si de durata continua de 8 ore la locul de munca exista
pericolul unor defecţiuni auditive premature. Chiar o muzica plăcuta, daca are
intensitate mare poate produce neplăceri. Zgomotul pate produce reacţii
directe asupra urechi si chir a întregului organism. Intensitatea dereglări
produse de zgomot este un raport direct cu intensitatea frecventa si durata lui
in privinţa impactului direct asupra urechi sunt de menţionat următoarele
maladii: turburări acute rezultate in urma unor zgomote prelungite de mare
intensitate care provoca traumatisme ale timpanului sau ale urechi medii,
materializându-se prin înfundarea sau spargerea timpanului, hemoragie,
surditate etc.; la copii mici, zgomotele de mare intensitate pot provoca
moartea turburări cronice care apar de obicei in fabrici sau in oraşe foarte
zgomotoase. Surditatea poate apărea numai in cazuri excepţionale in zonele
industriale. In privinţa impactului asupra întregului organism procesul este mai
complex, deoarece pătrunderea zgomotului de face numai pe cale nervului
auditiv.
CAPITOLUL II
8
se modifice; încărcătura , la camioane, sa fie bine legata pentru a evita
zgomotul in timpul mersului; autovehiculele care nu corespund normelor de
zgomot sa fie retrase din circulaţie.
Pentru evitarea unor zgomote ce ar pute as depăşească normele se
recomanda amplasarea construcţiilor industriale in afara zonelor rezidenţiale;
amplasare in afara clădirilor de locuit de exemplu unor construcţii cu scopuri
comerciale, au unor peluze de iarba, flori si arbuşti; acolo unde şoseaua trece
in apropiere de unele clădiri rurale se recomanda executarea de panouri de
protecţie, constituite din arbori sau din diferite materiale care pot reduce
zgomotul pana la 10-15 dB.
De asemenea, zgomotul datorat circulaţiei se poate reduce si printr-o serie de
masuri administrative; devenirea circulaţiei; reducerea numărului de opriri si
porniri,reglementarea vitezei de circulaţie in oraş etc.
9
Din punct de vedere al mediului instalatia de incalzire este de o deosebita
importanta pentru asigurarea ambiantei termice sau a micro climatului
interior. Sub denumirea de ambianta termica sau micro climat se intelge
complexul de factori fizici ai mediului ambiant care influienteaza schimbul de
caldura intre organism si mediu.
Admitand ca volumil de co2 eliminat de un locatar este de 22 t/ adult ora si 16
f-copil ora, volumul de aer a unei incaperi pentru evitare vicieri aerului
N CO2
locatarilor se calculeaza cu relatia V
A B
10
Orice substanta sau produs care, folosit in cantitati, concentratii su conditi
aparent nepericuloase prezinta risc nesemnificativ pentru om, mediu su bunuri
materiale.
Din punct de vedere ecologic, exista deosebiri destul de importante intre
diverse categori de poluanti. Asfel, se deosebesc.
a. noxe care dauneaza direct organismului uman, ca de exemplu oxizi
de azot (NOx ), oxizi de sulf (SOx ), monoxidul de carbon (CO) precum
si unele metale grele
b. noxe care actioneaza direct asupra vegetatiei ca de exemplu dioxidul
de sulf (SO2) si combinatile dintre C1 si H2
c. noxe care stau la baza formari de acizi, ca de exemplu SO2 ,SO 3, NO
si NO2 ce determina formara ploilor acide si distrugerea padurilor.
d. noxe persistente in soluri, care, in cadrul lantului biologic planta-
animal-om-animal-om, se acumuleaza si devin asfel nocive
organismului uman, asa cum este cazul metalelor grele;
e. noxe care devin fctori de influenta ai climi ca de exemplu CO2 si N2O
precum si factori importanti in declansarea efectului de sera al
pamantului sau care contribuie la distrugera strarului natural de
ozon.
Se facre observatia ca prin admosfera se intelege masa de aer care inconjoara
suprafata terestra, incluznd strarul de ozon.
11
Aceasta la randul ei, se combina cu vaporii de apa din admosfera si formeaza
acid sulfuric. In perioadele de ceata si in zilele foarte umede se atinge un grad
de transformare de pana la 15,7%.
SO3 + H2O H2SO4
Dioxidul de sulf reprezinta o substanta toxica, care atrage atentia prin mirosul
si actiunea iritanta asupra mucoaselor, provocnd spasm si contractia muschilor
cailor respiratorii superioare in concentratii ridicate SO2 provoaca senzati de
arsura asupra mucoaselor respiratorii si conjunctivale, tuse, turburari ale
respiratiei, spasm glotic senzatie de sufocare.
Efectele nocive ale diferitilor poluanti in aer la diferite concentratii sunt
prezentate 1.2 si 1.3.
Tabelul 1.2.
12
10.000-1% Paralizie respiratorie O iritare vie a partilor umede ale
progresiva pieli, ce poate sa apara dupa
cteva minute, este un indicu.
Tabelul 1.3
13
Negrijabil la sadere 20
permanenta
Din cantitatea totala de NOx dezvolta prin arderea aprox 95% este sub
forma de monoxid (NO) si doar restul sub forma de dioxid de azot (NO2).
Eliminat in admosfera NO2 in prezenta oxigenului din aer si sub actiunea
razelor ultraviolete (ruv) se transforma destul de repede in NO2, care sete
foarte toxic. In anumite conditii NO2 impreuna cu H2O formeaza acidul azotic
conform relatiei:
NO2 + H2O H2ONO3
Al doilea si de fapt cel mai nociv efect al N2O, este contributia sa la
distrugerea paturii proectoare ozon din stratosfera 10-50kg deasupra
pamantului N2O face parte din categoria gazelor inerte in troposfera, dar
nocive in stratosfera datorita efectului sau catalitic in cadrul unor reacti
fotochimice ce se desvolta radicali activi care ataca patura de ozon. Fenomenul
este puternic acentuat de faptul ca durata de viata a N2O este deosebit de
mare pana la 180 de ani In stratosfera se absorb ruv cu lungimea de unda intre
200 nm si 242 nm de catre moleculele de O2. Rezulta disocierea acestora si
producerea de ozon O3.
ruv + O2 O + O
O + O2 + M O3 + M
14
ruv + 3O2 2O3
15
Efectul principal este intoxicatia. Primele semne de intoxicatie cu oxid de
carbon sunt cefalea oboseala si ameteala. Alte sintome sunt: anoraxia, greata,
apatia, insomnia.
Dioxidul de carbon este toxic numai in concentratii foarte mari (peste
500ppm). CO2 influenteaza clima prin efectul de sera creta asupra pamantului
contributia care ii revine fiind apreciata circa 50%. Pana in prezent nu exista
soluti tehnico-economice de combatere a emisilor de CO2. Singura solutie
fezabila este acentuarea cresteri eficientei la producerea, transformarea si
utilizarea energiei termice sau exploatarea energiei nucleare si a altor surse de
energie ne conventionala. Pentru anul 2010 pe plan mondial, se tinde sa se
limiteze emisia de CO2 la nivelu celei din 1990. din fericire procesul de
asimilare colorofiliana fotosinteza foloseste CO2 expirat de fintele vii sau
eliminat de industrie , dand nastere la glucide si oxigen.
lu min ă
6CO2 + 6H2O + C6H12O6 + 6O2
clorofilă
16
Cenusa zburatoare, eliminata prin cosul de fum al instalatilor de ardere,
praful de cnusa fin antrenat devant, din haldele de depozitare a cenusi, si
praful de carbune provenit din haldele de carbune sau dint transportul di
prepararea acestuia continue in preuna o noxa solida, care se gaseste sub
forma de aerosoli.
In cazul in cre cenus are un continut foarte redus de metale grele (Ni, Pb, Cd,
As), aerosoli formati sunt ne toxici. Sub aspect nociv acestea prezinta
importanta numai atunci cind particulele au dimensiuni mari. In acest caz, ele
pot irita mucoasel oculare si cele ale cailor respiratorii. Mai importanta este
activitatea de vehiculare agazelor nocive si de inlesnire a exercitari efecteolor
periculoase ale acestora la distante foarte mari la locul de emisie. Un
asemenea exemplu il constituie cazul monoxidului de carbon, care poate sa
ajunga la distante foarte mari de locul unde a fost emis, numai purtat de praful
de cenusa. Daca nu at fi purtat de praful ar fi reactionat usor in apropiera
sursei de emisie.
Cenusile murdaresc si degradeaza mediul ambiant, se depun pe vegetatie,
cladiri, strazi si dau un aspect ne placut.
Aerosolii toxici constituie categoria de poluanti care au cele mai nocive efecte.
Din fericire cenusile contin a rareori Pb, F, si As. Aerosolii toxici sunt constituiti
din hidrocarburile poloiciclice aromatice, rezultate ca produse ale ardei
incomplete si imperfecte a combustibilor acestea se condenseaza sub forma
de picaturi foarte fine si plutesc in ae
CAPITOLUL III
17
Cercetarile in acest domeniu au urmarit sa stabilileasca limita tolerabila
a poluantilor in aer, in conditile protejari sanatati oamenilor.
S-a ajuns la concluzia ca impurificarea admosferei poate determina 3 riscuri:
a. toxicitatea imediata, datorata expunerii la concentratii relativ
ridicate ale poluantilor. Aceste cazuri sunt mai putin intalnite si se
datoreaza unor accidente in functionarea instalatilor industriale;
b. intoxicarea pe termen mai lung , care apare in cazul expunerii la
substante cu prpietati cumulative, ele fiind retinute in
organism
in stare activa, un timp oarecare. Absortia repetata a micilor
doze
din aceste substante si eliminarea lor greoaie creaza remisele
atingeri pragului de concentratie toxica la nivelul receptorilor
sensibili. Este cazul metalelor ( plumb, mercur, cadmidiu), al
florului dar si al anhidridei sulfuroase si acidului sulfuric,
susceptibile de a contribui la aparitia bronsitelor cronice.
c. inductia proliferarilor maligne, care rezulta din expunera la
expunerea la substante considerate cancerigene sau partial
cancerigene.
Intre aceste substante se numara substantele aromatice:
dimetilaminobenzenul, dimetilaminostilbenul, benzopirenul
(provenit mai ales de la motoarele diesel prost reglate) sau
dietilnitrosamina. Alaturi de aceste hidrocarburi, o actiune
similara pot declansa derivatii arsenului, cobaltului, zincului,
plumbului si cromului.
18
In tabelele 1.4 si 1.5 se fac unele precizari in legatura cu pragul de nocivitate al
unor noxe intalnite frecvent in compozitia gazelor de ardere.
Pragurile de nocivitate ale agentilor chimici care polueaza admosfera sunt inca
provizoriu stabilite, cunostintele in acest domeniu fiind in stadiul de
desvoltare.
La ora actuala, in Romania, prin STAS 12574\87 sunt stabilite conditiile de
calitate ale aetului atmosferic, asfe inct concentratile maxime admise ale
poluantilor sa nu depaseasca pragu de nocivitate si sa se protejeze populatia,
flora si fauna din zona inconjuratoare centralelor termice si nu numai
impotriva efectelor nocive ale acestor substante.
In tabelul 1.6 sunt prezentate normele sanitare admise pentru substantele
poluante specifice centralelor termoelectrice.
La stabilirea concentratiei maxime admise trebuie sa se tina cont de efectul
sinergetic al SO2 si NO2 cu pulberile in suspensie, prezente simultan in aer.
Ca urmare, concentratia Ci, a substantei poluante i in aer trebuie
stabilita asfel incat sa se respecte relatia:
n
Ci
i 1 Ci max
1
19
Concentraţia maxima admisa [mg\m3 N]
Substanţă
poluantă
Medie scurta durată Medie lunga
durată anuală
30 min zilnică
Dioxid de sulf 0,750 0,250 0,060
Dioxid de azot 0,300 0,100 -
Pulberi în 0,500 0,150 0,075
suspensie
Pulberi 17g\m2 pe lună
sedimentare
Surse de poluare-poluanţi
20
Sursele de poluare si poluanţi genereaza maladii infectioase transmise
prin apa si maladii ne infectioase datorita prezentei in apa datorita unor
substante chimice. Maladiile generate si transmise prin intermediul apei au ca
origeine apele uzate orasenesti sau industriale, substantele chimice provenite
din aer sol sau chir din apele uzate.
Maladiile infectioase transmise prin apa sunt generate de poluanti urmatori:
- bacteri care genereaza: holera ( afectiune bacteriana digestiva
proliferata de un germen), febra tifoida proliferata de bacilul tific,
salmonela typhi; dizenteria generata de bacilii dezenteretici,
Shigella disenterie; leptospirizele generate de leptospire patogene
etc.
- virusi care genereaza: poliomelita: heptita virala conjunctivita de
bazine de inmbaere (provocata de un adenovirus) etc.
- paraziti care genereaza: amibiaza sau desenteria amabiana, cea mai
raspandita parazitoza de natura hidrica ( cel care elimina parazitul
in mediul extern este omul bolnav, cainele, porcul etc.)
21
NO3 sau mai exact cu nitriti rezultati prin transformari, ca urmare a
unui
proces de reducere, in perioadele calde ale anului.
- substantele radioactive actioneaza numai cand acestea depasesc
radioactivitatea naturala (rareori ) si atunci datorita folosintei
substantelor adioactive extrase din mine si folosite in diferite
scopuri.
Partriculele mari sunt depozitate in regiunea nazala, iar particulele mai mici
trec prin aceasta regiune si sunt depozitate in regiunile traheobromihiale si
pulmonare.
22
Date despre efectele negative asupra sanatati provin din 3 tipuri de
studii: clinice, epidemiologice si fiziologice.
Efecte minore
pe termen scurt
Mecanism de
răspuns
23
In cele ce urmeaza expunera va avea la baza toti poluantii, dar corelati
cu bolile provocate (impactul asupra mediului). Pentru simplificarea expuneri
rteferindu-ne la schema generala sursele de poluare, poluanti, precum si
impactul asupra mediului au fost tratati separat pentru fiecare tip de poluant,
in timp de masurile de ameliorare a mediului pentru ansamblu de poluanti ai
aerului se vor trata mai jos. In sensul celor mai sus se disting urmatoarele
tipuri de poluanti: iritanti, asfixianti, toxici specifici, alergizanti cancerigeni şi
chimci.
Poluant iritanti sunt rezultatul poluari aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf
(SO2 ) dioxid de azot (NO2) clor (Cl2) amoniac (NH3) substante oxidante etc.
Bronsita cronica, provocata de poluanti iritanti, este una din bolilecele mai des
raspandite. Ea se dezvolta in zonele urbanizate si industriale. Este o boala de
lunga durata care provoaca reducerea capacitati de vmunca. Desi pentru
perioade scurte, starea bolnavului se imbunatateste, prin tratamente si
spitalizari prelungite.
24
Poluanti toxici specifici. Acesti poluanti actioneaza fiecare numai asupra
unor organe si sisteme ale organismului uman ; cei mai frecventi intalniti sunt
plumbul, fluorul, mercurul si cadmiul. Dispare uni dintre ei s-a vorbit la 2,2 de
acea, se va insista in special asupra aspectelor medico-sanitare ale modului de
actiune a cestora. Caracteristici ale acstora este acumularea lor, in timp, in
organismul uman.
25
la formarea cetei admosferice. Aceasta faza a transformaari poate avea laoc in
cadrula a 3 procese: Absortia nuceleara si condensarea
Absortia este procesul in cadrul caruia un gaz este inglobat intro solutie in
stare lichida. Absortia unui gaz specific este dependenta de solubilitatea
acestuioa in lichid.
Coagularea este procesul prin care particulele deiscrete intra in contact intre
ele in aer, ramanid complete prin forte de suprafata. Coagularea reprezinta un
alt mod prin care diametrul aerosolilor creste masa substantei particulei
omogene ne fiind a fectata.
26
Aceste schimbari sunt datorate dependentilor acizilor, avand ca precursori acizi
poluanti ce rezulta din arderea combustibililor fosili.
Ploaia acida este doar o componenta a depunerilor acide aceasta find defapt o
descriere mai apropiata a fenomenului depunera acida find deci contributia
tuturor depunerilor atat uscate cat si umede.
CAPITOLUL IV
27
- la treilea indicator ar fi prezenta si numarul bacilului perfringens
insol.
Tabelul 1.7
CAPITOLUL V
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
28
sa se mentina masa regenerabila pentru agricultura, pentru industria
alimentara etc.
29