Sunteți pe pagina 1din 29

Lucrarea de faţă cuprinde : EFECTE ALE POLUANŢILOR ASUPRA

CONDIŢIEI
UMANE ŞI A STĂRII DE SĂNATATE A POPULAŢIEI

Mediul înconjurător este un sistem unitar, format dintr-un mare număr


de elemente şi legături, avănd o mare capacitate de autoreglare şi în care
factorul activ îl reprezintă comunităţile omeneşti cu activităţile şi preocupările
lor.
Elementele de bază ale mediului înconjurător sunt:
Poluarea este un proces de deteriorare a populaţiei vegetale, animale şi
umane, precum şi a mediurilor de viaţă cauzate de deşeurile provenite din
activităţile umane, de origine majoră, agricolă şi industrială.
Efectele asupra sănătăţi după expunerea la poluanţi iritanţi sunt diferite
funcţii de perioada de expunere şi natura poluatului.
Astfe pot aparea efecte acute ale bolilor cronice dupaă expunere de scurta
durata pâna la efecte sonore după expunere de lungă durată la nivele de
poluare relativ moderate.
Nocivitatea unor substanţe străine de compoziţie normal a ochiului
provoacă tulburări ale sănătăţi omului, crează disconfort populaţiei dintr-un
teritoriu s-au alte cauze mediul de viaţă al omului.

1
Populaţia globului nu se bucura încă de condiţii egale de trai. Dacă în
ţările dezvoltate, în proporţie de 90-100%, condiţiile de trai, atât din punct de
vedere al sănătăţii cât şi al habitatului, peisajul, ambianţei etc., pot fi
caracterizate ca foarte bune, în multe ţări în curs de dezvoltare, numai o
proporţie foarte mica, poate sub 5%, atinge un standard acceptabil.

Evoluţia creşteri populaţiei ca de altfel şi sănătatea acestea reprezintă


parametrii de baza ai condiţiilor umane de trai.

Evoluţia populaţiei pe Glob poate fi bine analizata dacă se ţine seama de


gradul de dezvoltare al ţării respectivei. Creşterea şi descreşterea populaţiei au
un ritm mult mai rapid în ţările cu curs de dezvoltare, în comparaţie cu cele
dezvoltate. Astfel între ani 1970-1990 populaţia Globului a crescut cu 1,6
miliarde de locuitori, din care 90% provin din ţările în curs de dezvoltare. In
viitoarele două decenii se întrevede o creştere de 1,7 miliarde locuitori, iar
intre anii 1995-2000 se va înregistra un maxim al creşterii anuale al populaţiei,
respectiv 95 milioane/an.
Media anuale de creştere a populaţiei în ţările dezvoltate a scăzut de la 0,86%
pe an, în perioada 1970-1975, la 0,5% pe an, în perioada 1985-1990. În ţările în
curs de dezvoltare, media anuală a creşterii populaţiei scade de la 2,38 între

2
1970-1975, la 2,10% în perioada 1975-1980, rămânând constanta până în
prezent.

Constituent al mediului planetei noastre, în cele din urma, exercită o


influenta asupra sănătăţii umane-buna sau rea. Prin constituenţi trebuie să
înţelegem, în cazul de fata, apa aerul solul si hrana.
Pe planeta noastră acţionează un număr mare de maladii; prezenta lor sete
mai activa în ţările în curs de dezvoltare, unde hrana este mai putina deci
organismul poate pune la dispoziţie mai puţin energie, în scopul întâmpinării
diferitelor boli. Aceste boli slăbesc organismul, în acelaşi timp, sub toate
formele lui - fizice si psihice.
Malnutriţia este cea mai importanta cauza a existentei si proliferări
bolilor. Nou născuţii si copiii sunt cei mai grav afectaţi la malnutriţie. Un nou
născut ne alimentat suficient in timpul sarcini, se naşte practic bolnav. De
aceasta boala este vinovata in primul rând mama, deoarece si ea la rândul ei
nu sa alimentat suficient. Toţi noi născuţi sub 2,5Kg pot fi consideraţi practic
bolnavi. Paralel cu malnutriţia mama, nou născuţi si copii trebuie sa mai facă
fata si unor substanţe chimice periculoase, cum ar fi pesticidele care
periclitează viata direct sau prin intermediul laptelui. In aceiaşi măsura uneori
chiar laptele artificial poate agrava malnutriţia.
Bolile infecţioase parazitare peri natale, si care dau complicaţi in timpul sarcini
sunt predominante in tarile in curs de dezvoltare. Temperatura umiditatea
ploile si condiţiile atmosferice, in general sunt importanţii factori care
contribuie la proliferarea acestor boli.
Tuberculoza(boala infecţioasa) care se dezvolta bine in aglomeraţii lipsite de
apa potabila, canalizare etc. Contribuie in mare măsura la mărirea numărului
de decese in special in tarile in curs de dezvoltare
Holera (boala infecţioasa) in timp ce in Africa numărul de decese a rămas
constant fata de ani din înainte de 1970 numărul deceselor a crescut in
America de Sud si Nord unde, in anul 1991 numărul de decese a fost de
250.000

3
Malaria (boala parazitara) continuă sa constitui una din problemele
mediului in special in tarile in curs de dezvoltare. Aceasta boala este endemica
in 102 tari, constituind un risc deosebit pentru jumătate din populaţia Globului.
Totuşi in ultimi ani se simte o ameliorare, o descreştere a numărului de cazuri.
Schistosomiaza (boala parazitara ) reprezintă un mare risc pentru tarile
in curs de dezvoltare ca de exemplu Brazilia Africa Centrala, China, Campucia
Democratica, Egipt si Filipine. Sunt in prezent circa 200.000.000 de cazuri de
îmbolnăviri si risca sa se îmbolnăvească alte 600.000.000. Boala este foarte
răspândita in zone cu leacuri in vecinătatea iazurilor piscicole.
Ultima decada a fost dominata de HIV (virusul imunodepresiv uman),
respeciv este boala AIDS acquirerted immunodeficiency syndrome), cunoscuta
in România sub numele de SIDA (sindromul imunodeficitar dobândit).
Aproximativ 1,5 milioane femei in lume din care 1 milion in Africa sunt
infectate cu HIV. Se estimează ca 5-10 meloane de oameni bărbaţi si femei
sunt infectaţi cu HIV, din care 400 000 sun bolnavi de SIDA; In anul 2010
bolnavi de SIDA vor fi in număr de circa 5.000.000.
Substanţele chimice periculoase Populaţia după cum se ştie, foloseşte un
număr mare de substanţe chimice aproape in toate domeniile de activitate.
Se cunosc oarecum suficient efectele acestor substanţe atunci când acţionează
in concentraţi mari si deci efectele apar mai mult sau mai puţin imediat. Nu se
cunosc insa efectele substanţelor chimice in concentraţii mici si când aceasta
sunt foloseşte pe termen lung decât daca se întreprind studii, de asemene pe
termen lung in asemenea cazuri folosirea substanţelor chimice trebuie făcute o
supraveghere continua.
Cancerul si defectele sunt doua maladii care aproape sigur fiind rezultatul unor
expuneri pe termen lung, in numeroase cazuri, la substanţe chimice uneori
periculoase 2,3% din naştere din procentul din 2-3% au cauze genetice in timp
ce 5-10% au drept cauza radiaţiile viruşi, drogurile si substanţele chimice
periculoase.
Inhalarea de praf nocivitatea plumbului sub orice forma, fumul de ţigare
conduc si ele la cancer deşi procentele de cancer sunt mai mari in tarile
dezvoltate, in comparaţie cu cele in curs de dezvoltare, incidenta cancerului in
ambele grupe de tari este in general asemănătoare.
In România sunt întâlnite o parte din bolile amintite anterior. Decesele au
cauze asemănătoare cu cele pe plan mondial descrise, de asemenea, anterior.

4
In tabelul 1.1.sunt ,date, in ordinea importantei , bolile, respective numărul de
decedaţi , menţionate in Anuarul Statistic al României, 1990.
Boli mai importante si numărate decese, 19990, in România
Tabelul 1.1

Boli în ordinea importanţei Număr de decedaţi,


1990
Boli ale aparatului circulator 145.516
din care celebro vasculare 38.826
Tumori 32.984
Boli ale aparatului respirator 22.588
Accidente otrăviri 17.780
Boli ale aparatului digestiv 11.672
Tulburări mentale, boli ale sistemului fără boli celebro 3.473
vasculare
3.411
Boli ale aparatului genito-urinar
Boli endocrine de nutriţie, metabolism, boli ale
2.827
sângelui si ale organelor hematopectonice
1.762
Mortalitatea prenatala

5
Habitatul uman este o comunitate - un grup de oameni - trăind pe o
suprafaţa bine definita. Dezvoltarea acestei comunităţi in scopuri productive
implica transformarea mediului natural intr-un mediu artificial care include o
varietate de structuri si instalaţii proiectate in scopul creării de condiţii
favorabile activităţii productive si recreări umane, precum si alte activităţi ale
vieţi umane. Habitatul include existenta unei infrastructuri fizice a locuinţelor,
transportului, apei, evacuării rezidiurilor, precum si a surselor de energie, in
acelaşi timp este necesara si o infrastructură sociala, materializată prin
servicii publice, educaţionale si culturale.
In general, se poate afirma ca singura si cea mai frecventa forma de
aşezare umana este satul, oraşele sunt mai multe mai rare ca satele, insa au
populaţie mult mai mare.
In 1970, 62.9% din populaţia globului trăia in aşezări rurale in 1990 procentul a
coborât la 57.4% se considera ca acel procent, prin ani 2005, va scădea la 40%.
Urbanizarea a crescut in tarile dezvoltate mult mi încet decât in ţările in curs de
dezvoltare unde nivelul urbanizări a crescut de la 25, 4% in 1970, la 33,6% in
1990 si se aşteaptă sa se ajungă la 57% in anul 2025. Se apreciază ca începând
cu anul 2000 70% din populaţia Americi Latine 40% din cea a Africi si 35% din
cea a Asiei va fi urbanizata.
În ciuda realizărilor făcute de tarile in curs de dezvoltare sau dezvoltate
in unele oraşe mari, majoritatea populaţiei locuieşte in blocuri, in timp ce in
oraşele foarte mari o bun aparte din populaţie locuieşte la periferia oraşelor in
case mici, insuficient dotate cu instalaţii. Intre 1980 si finele secolului se
prevede o dublare, in tarile dezvoltate, a suprafeţelor urbane, adică de la
8.000.000 ha, la peste 17.000.000 ha.
Pierderea de teren agricol in vecinătatea oraşelor va conduce la greutăţi in
aprovizionarea cu hrana a oraşelor. Pe măsura ce oraşul creste in suprafaţa,
mahalalele cu construcţii abnorme se dezvolta si ele. Se considera ca in tarile in
curs de dezvoltare trăiesc in mahalale, in barăci, circa 1\3 din populaţia
oraşelor, respectiv 450 milioane in 1990. In oraşe mari ca Adis Abeba locuiesc
in barăci circa 80% din populaţie, in Casa Blanca 70% Calculata cu 65% Boenos
Aires 56% etc.

6
Poluarea sonora respectiv zgomotul este datorat in primul rând
civilizaţiei si apoi progresului tehnic industrializări, mobilităţi populaţiei,
mijloacelor de transport etc.
Zgomotul reprezintă o suprapunere dezordonata de sunete cu frecvente si
intensităţi diferite: o melodie este O combinaţiei organizata si plăcută de
zgomote. Sunetul este datorat vibraţiilor din natura, difuzate sub forma de
unde, care trec prin mediile gazoase, lichide si solide cu viteze diferite (prin aer
cu viteza de 744m/s , prin apa cu 1449m\s lemn, 4700m\s, sticla, 600m\s
zgomotul influenţează negativ starea corporala si psihica a omului si animalelor
in general, pentru care unele zgomote reprezintă surse de alarmă, prezenta
hranei etc. Frecventa reprezintă numărul de oscilaţi pe unitatea de
timp(secunda) si se măsoară herţi (un hert este egal cu o oscilaţie de secunda)
Zgomotele cu frecventa mica au tonalitate joasa sau grava, cele cu frecventa
mare o tonalitatea nalta sau ascuţita. Vibratile sub forma de unde sunt
percepute de ureche la frecvente intre 16 si 16.000 oscilaţii\s limita superioara
scade cu vârsta. Vibratile peste valoarea de 16.000 de herţi se numesc ultra
sunete, iar cele inferioare valorii de 16 herti infrasunete sau trepidaţii
intensitatea reprezintă cantitatea de energie transportata de un fenomen de
trepidaţii ea se măsoară in bari sau ergi. Unitatea de maura a sunetului este
bellul notat cu B, unitate logaritmică, reprezentând raportul dintre doua
intensităţi sonore sau electromagnetice.
Sursele de poluare pot fi interioare si exterioare. Dintre sursele
exterioare se menţionează in primul rând mijloacele de transport terestre:-
Trolebuze , autocare , motociclete căruţe ,tractoare etc.; - ambarcaţii de tot
felul; in aer avioane pentru persoane, transport marfa etc. pe străzi in parcuri,
stadioane, curţile locuinţelor apar următoarele surse de poluare utilaje de
desfăcut asfaltul radio casetofoane reglate la maxim, copii care se joaca
zgomotos, suporteri zgomotoşi pe stadioane.
Dintre sursele de poluare se menţionează: - Insrtumentele de cântat câini care
latră, aparatele de uz casnic sau medicale, sălile de studii, grădiniţe de copii
etc.
Unele intensităţi sonore exterioare au valorile următoare Camioane 80-90 dB
(A); căruţe 50-60 dB (A); stadioane, incinte industriale, aeroporturi 90-100 dB
(A) etc.
In privinţa intensităţilor sonore inferioare se menţionează: radioul, cu 80 dB
(A) aspiratorul cu 70-80 dB (A); cântatul 85 dB (A) şoptitul cu 20-30 dB (A);
trântitul uşi cu 80 dB etc.

7
În general, este cunoscut ca zgomotele puternice pot provoca stresuri
destul de grave. In Germania, 50% din populaţie se considera stânjenita de
zgomote in general, iar 70% de produse de circulaţie. Pentru ca o persoana sa
se înţeleagă bine cu o alta persoana trebuie ca zgomotul de fond (datorat in
general circulaţiei) sa fie cu 10 dB sub nivelul de zgomot al convorbiri. In
privinţa zgomotului de fond trebuie menţionat ca in marile oraşe, Paris New –
York, Londra etc. Aceasta variază intre 80-85 dB. La nivelele de intensitate
sonora de 85dB si de durata continua de 8 ore la locul de munca exista
pericolul unor defecţiuni auditive premature. Chiar o muzica plăcuta, daca are
intensitate mare poate produce neplăceri. Zgomotul pate produce reacţii
directe asupra urechi si chir a întregului organism. Intensitatea dereglări
produse de zgomot este un raport direct cu intensitatea frecventa si durata lui
in privinţa impactului direct asupra urechi sunt de menţionat următoarele
maladii: turburări acute rezultate in urma unor zgomote prelungite de mare
intensitate care provoca traumatisme ale timpanului sau ale urechi medii,
materializându-se prin înfundarea sau spargerea timpanului, hemoragie,
surditate etc.; la copii mici, zgomotele de mare intensitate pot provoca
moartea turburări cronice care apar de obicei in fabrici sau in oraşe foarte
zgomotoase. Surditatea poate apărea numai in cazuri excepţionale in zonele
industriale. In privinţa impactului asupra întregului organism procesul este mai
complex, deoarece pătrunderea zgomotului de face numai pe cale nervului
auditiv.

CAPITOLUL II

Masurile de protecţie contra zgomotului sunt de natura in primul rând,


tehnica si se pun in evidenta prin numărul de dB suportat de ureche. STAS
6156-86 « Protecţia împotriva zgomotului » indică următoarele limite
admisibile pentru nivelul de zgomot interior : clădiri de locuit, apartamente, 35
dB (A) ; hoteluri 35-50dB (A) spitale, policlinici 30 -40 dB(A) grădiniţe, 35-50 dB
A).
În prezent , pentru evitarea unor zgomote ce ar depăşi limitele
admisibile motoarele sunt capsulate: de asemenea, se recomanda, in general,
următoarele: Motorul nu trebuie sa fie încălzit si ambalat in gol; sa se respecte
corect restricţiile de viteza uşile să nu se trântească toba de eşapament să nu

8
se modifice; încărcătura , la camioane, sa fie bine legata pentru a evita
zgomotul in timpul mersului; autovehiculele care nu corespund normelor de
zgomot sa fie retrase din circulaţie.
Pentru evitarea unor zgomote ce ar pute as depăşească normele se
recomanda amplasarea construcţiilor industriale in afara zonelor rezidenţiale;
amplasare in afara clădirilor de locuit de exemplu unor construcţii cu scopuri
comerciale, au unor peluze de iarba, flori si arbuşti; acolo unde şoseaua trece
in apropiere de unele clădiri rurale se recomanda executarea de panouri de
protecţie, constituite din arbori sau din diferite materiale care pot reduce
zgomotul pana la 10-15 dB.
De asemenea, zgomotul datorat circulaţiei se poate reduce si printr-o serie de
masuri administrative; devenirea circulaţiei; reducerea numărului de opriri si
porniri,reglementarea vitezei de circulaţie in oraş etc.

Pentru o bună desfăşurare a repausului, locuinţa trebuie sa


îndeplinească o serie de condiţii aşa numite umane. Bunăstarea condiţiile
umane si nivelul de viata al populaţiei rezulta din condiţiile de locuit
alimentaţie si îmbrăcăminte. După cum arata OMS locuinţa reprezintă spaţiul
in care omul se odihneşte îşi reface forţa de munca se distrează şi lucrează cu
vigoare si eficienta. Din punct de vedere al amplasări si construiri, locuinţa ar
trebui in zone ne poluate; aşezată pe un teren bun de fundaţie si ferit de
inundaţii; orientata către răsărit miaza zi; nivelul maxim al apelor freatice sa se
situează la cel puţin la 2m sub nivelul fundaţiei materialul sa nu fie poluat
(asbestul, de exemplu). Suprafaţa ce trebuie afectata unei persoane variază
intre 8-16 m 3 iar înălţimea intre 2.6-2.7m. Cubajul unei camere pentru o
persoana, 30-35m3 . Numărul de camere trebuie sa corespunda cu numărul de
locuri. Anexele unui apartament, incepand cu cele mai importante, sunt
bucataria si WC-ul care trebuie plasate ct mai departe unul de altul ele trebuie
sa fie prevazute cu ventilatie naturala sau artificiala. Alte anexe: camera,
garajul, spălăroria.
In privinta instalatilor de apa, canal, lumina electrica, incalzire si ventilatire, ele
sunt obligatorii in oricelocuinta.

9
Din punct de vedere al mediului instalatia de incalzire este de o deosebita
importanta pentru asigurarea ambiantei termice sau a micro climatului
interior. Sub denumirea de ambianta termica sau micro climat se intelge
complexul de factori fizici ai mediului ambiant care influienteaza schimbul de
caldura intre organism si mediu.
Admitand ca volumil de co2 eliminat de un locatar este de 22 t/ adult ora si 16
f-copil ora, volumul de aer a unei incaperi pentru evitare vicieri aerului
N  CO2
locatarilor se calculeaza cu relatia V 
A B

In care: V – este de aer necesar unei incaperi, m3


N- este numarul celor care locuiesc in incapere:

CO2 – eliminat\ ora de un locatar; 22 1\ adult , 16 f\copil


A- concentratia maxima de CO2 aceptata in incapere (0,7-1,0%):
B- concentratia de CO2 din aerul admosferic (0,3- 0,4%)
Din relatia de mai sus rezulta ca pentru o persoana este necesar un volum
minim de circa 30m 3\locatar si maximum de circa 70m3\locatar.
Vicierea aerului in locuri inchise aglomerate poate avea uneori impacturi foarte
grave chir mortale. Asfel la incepurt, cand vicierea nu este prea mare se
constata aparitia unor turburari ale functionari normale ale organismului
uman, respectiv transpiratie si senzatia decaldua sufocata, apoi cefalee
vertijuri, greata, voma , oboseala, somnolenta pana la lipotemie si chir
moartea.
Cu riscul mde a ne repeta uneori si indorinta de a prezenta mai in
amanunt interdependenta dintre factori de mediu si sanatate, se abordeaza si
acest subcapitol dupa schemea obisnuita, evidentind in special efectele nocive
ale poluantilor din mediu asupra sanatati populatiei.

10
Orice substanta sau produs care, folosit in cantitati, concentratii su conditi
aparent nepericuloase prezinta risc nesemnificativ pentru om, mediu su bunuri
materiale.
Din punct de vedere ecologic, exista deosebiri destul de importante intre
diverse categori de poluanti. Asfel, se deosebesc.
a. noxe care dauneaza direct organismului uman, ca de exemplu oxizi
de azot (NOx ), oxizi de sulf (SOx ), monoxidul de carbon (CO) precum
si unele metale grele
b. noxe care actioneaza direct asupra vegetatiei ca de exemplu dioxidul
de sulf (SO2) si combinatile dintre C1 si H2
c. noxe care stau la baza formari de acizi, ca de exemplu SO2 ,SO 3, NO
si NO2 ce determina formara ploilor acide si distrugerea padurilor.
d. noxe persistente in soluri, care, in cadrul lantului biologic planta-
animal-om-animal-om, se acumuleaza si devin asfel nocive
organismului uman, asa cum este cazul metalelor grele;
e. noxe care devin fctori de influenta ai climi ca de exemplu CO2 si N2O
precum si factori importanti in declansarea efectului de sera al
pamantului sau care contribuie la distrugera strarului natural de
ozon.
Se facre observatia ca prin admosfera se intelege masa de aer care inconjoara
suprafata terestra, incluznd strarul de ozon.

Din oxidarea sulfului combustibil, cea mai mare parte se transforma in


SO2 restul in SO3. Cconsversia SO2 in SO3 are loc in flocara, in cazul unui exces
mare de oxigen, dar si pe traseul gazelor, in prezenta oxizilor de vanadiu si
chiar de fier, care joaca rol de catilizator, mai ales la temperaturi de peste
8000C (1073K)
Evacuat in atmosfera,dioxidul de sulf SO2 reactioneaza in proportie de1-2%\ h
cu oxigenul, sub actiunearadiatilor ultraviolete solare (ruv ), dand nastere
anhidridei sulfuroase(SO3), conform relatiei:
2SO2 + O2+ruv = 2SO3

11
Aceasta la randul ei, se combina cu vaporii de apa din admosfera si formeaza
acid sulfuric. In perioadele de ceata si in zilele foarte umede se atinge un grad
de transformare de pana la 15,7%.
SO3 + H2O  H2SO4
Dioxidul de sulf reprezinta o substanta toxica, care atrage atentia prin mirosul
si actiunea iritanta asupra mucoaselor, provocnd spasm si contractia muschilor
cailor respiratorii superioare in concentratii ridicate SO2 provoaca senzati de
arsura asupra mucoaselor respiratorii si conjunctivale, tuse, turburari ale
respiratiei, spasm glotic senzatie de sufocare.
Efectele nocive ale diferitilor poluanti in aer la diferite concentratii sunt
prezentate 1.2 si 1.3.

Efectele nocive ale anhidridei sulfuroase (SO3) în aer la diferite concentraţii

Tabelul 1.2.

Concentrati Efecte fiziologice Observatii


a
[ppm]
0,3-1,0 Se face simtita prin miros. Concentratii tolerabile in
ateliere si zone de lucru
1,0-10 Este posibila iritarea nasului Posibilitati de suportare scazand
si a ochilor pana la o ora cu crestera
concentratiei
10-100 Iritarea acentuata la Posibilitati de suportare scazand
aceleasi organe ca mai sus pana la o ora cu crestera
concentratiei
150-650 Atac al aparatului respirator O jumatate de ora pana la o ora
de expunere poate pune viata in
pericol functie de individ.

12
10.000-1% Paralizie respiratorie O iritare vie a partilor umede ale
progresiva pieli, ce poate sa apara dupa
cteva minute, este un indicu.

Efectele unor poluanti asupra omului

Tabelul 1.3

Poluant Efectul Concentratia [ppm]

SO2 Suportabila o ora 200


Concentratie pentu 8 5-15
ore
2-5
Pragul perceptibil
mirosit
0,1-0,2
Concentratie maxima
pentru sadere
permanenta
H2SO4 Moarte rapida 1500
Turburati dupa 2-3 ore 150
Turburari dupa 8 ore 20
Msurabil 2
CO Simptome grave dupa o 2000
ora
100
Turburari dupa 8 ore

13
Negrijabil la sadere 20
permanenta

NH3 Mortal dupa 30 minute 4000


Turburari dupa 8 ore 100
Sesizabil olfactiv 26
Hidrocarburi Turbutari dupa 8 ore 500
CO2 Turbutari dupa 8 ore 5000

Din cantitatea totala de NOx dezvolta prin arderea aprox 95% este sub
forma de monoxid (NO) si doar restul sub forma de dioxid de azot (NO2).
Eliminat in admosfera NO2 in prezenta oxigenului din aer si sub actiunea
razelor ultraviolete (ruv) se transforma destul de repede in NO2, care sete
foarte toxic. In anumite conditii NO2 impreuna cu H2O formeaza acidul azotic
conform relatiei:
NO2 + H2O  H2ONO3
Al doilea si de fapt cel mai nociv efect al N2O, este contributia sa la
distrugerea paturii proectoare ozon din stratosfera 10-50kg deasupra
pamantului N2O face parte din categoria gazelor inerte in troposfera, dar
nocive in stratosfera datorita efectului sau catalitic in cadrul unor reacti
fotochimice ce se desvolta radicali activi care ataca patura de ozon. Fenomenul
este puternic acentuat de faptul ca durata de viata a N2O este deosebit de
mare pana la 180 de ani In stratosfera se absorb ruv cu lungimea de unda intre
200 nm si 242 nm de catre moleculele de O2. Rezulta disocierea acestora si
producerea de ozon O3.
ruv + O2  O + O
O + O2 + M  O3 + M

14
ruv + 3O2  2O3

Unde M este un partener de activare.


Ozonul asfel format absoarbe ruv in domeniul 200-340 nm si se
descompune in oxigenul molecular si atomic, in cadrul fotolizelor. Daca insa
lungimile de unda sunt mai mici decat 310 nm, se formeaza oxigenul singular in
stare activata (O*):
ruv + o3  O* + O2
O* ataca apoi N2O, rezultind monoxidul de azot activat (NO*):
N2O + O*  NO* + NO*
Urmeaza reactia catalitica in care NO* ataca ozonul:
NO* + O3  NO2 + O2
NO2 + O  NO* + O2
O3 + O  O2 + O2
Acesta este ciclul Johnston-Cutzen de distrugere a stratuli de ozon.
Ozonul esteatacat si de alti radicali ca de exemplu hidrocarburi pe baza de
fluor si sau clor. Cel mai important catalozator ce contribuie cu
aproximativ25% la distrugera stratului de ozon este rdicalul NO* produs din
descompunera protoxidului de azot (N2O).

Oxidul de carbon este unul dintre toxicii cu mare raspandire, atat in


mediul industrial, cat si in mediul urban. Oxidul de carbon patrunde in sange
datorita urmatoarelor propietati fizico-chimice: densitate apropiata de cea a
aerului, difuzibilitate mare si afinitate ridicata a hemoglobinei pentu CO.

15
Efectul principal este intoxicatia. Primele semne de intoxicatie cu oxid de
carbon sunt cefalea oboseala si ameteala. Alte sintome sunt: anoraxia, greata,
apatia, insomnia.
Dioxidul de carbon este toxic numai in concentratii foarte mari (peste
500ppm). CO2 influenteaza clima prin efectul de sera creta asupra pamantului
contributia care ii revine fiind apreciata circa 50%. Pana in prezent nu exista
soluti tehnico-economice de combatere a emisilor de CO2. Singura solutie
fezabila este acentuarea cresteri eficientei la producerea, transformarea si
utilizarea energiei termice sau exploatarea energiei nucleare si a altor surse de
energie ne conventionala. Pentru anul 2010 pe plan mondial, se tinde sa se
limiteze emisia de CO2 la nivelu celei din 1990. din fericire procesul de
asimilare colorofiliana fotosinteza foloseste CO2 expirat de fintele vii sau
eliminat de industrie , dand nastere la glucide si oxigen.

lu min ă
6CO2 + 6H2O + C6H12O6 + 6O2
clorofilă

Prin efectele ei relatia poate fi numita „ecuatia vieti”

Clorul si florul reactioneaza cu vaporii de apa din aer, formind acid


clorhdric, respectiv fluorhidric. Aceste produse, in cazul in care depasesc
concentratiile limita, devin un pericol iminent , care poate da nastere la
calamitati de mari proportii.
Clorul are actiune nociva datorita propietatii sale iritante . El actioneaza de
obicei inpreuna sau prin intermediu l acidului clorhidric, care se prezinta fie in
stare lichida , fie in stare de vapori .Acestia exercita o actiune puternica
iritanta asupra mucoaselor, putind provoca hemorogii, bronhospasm marcat
sau edem pulmonar.
Fluorul contribuie si el la distrugerea stratului de ozon din jurul pamantului.

16
Cenusa zburatoare, eliminata prin cosul de fum al instalatilor de ardere,
praful de cnusa fin antrenat devant, din haldele de depozitare a cenusi, si
praful de carbune provenit din haldele de carbune sau dint transportul di
prepararea acestuia continue in preuna o noxa solida, care se gaseste sub
forma de aerosoli.
In cazul in cre cenus are un continut foarte redus de metale grele (Ni, Pb, Cd,
As), aerosoli formati sunt ne toxici. Sub aspect nociv acestea prezinta
importanta numai atunci cind particulele au dimensiuni mari. In acest caz, ele
pot irita mucoasel oculare si cele ale cailor respiratorii. Mai importanta este
activitatea de vehiculare agazelor nocive si de inlesnire a exercitari efecteolor
periculoase ale acestora la distante foarte mari la locul de emisie. Un
asemenea exemplu il constituie cazul monoxidului de carbon, care poate sa
ajunga la distante foarte mari de locul unde a fost emis, numai purtat de praful
de cenusa. Daca nu at fi purtat de praful ar fi reactionat usor in apropiera
sursei de emisie.
Cenusile murdaresc si degradeaza mediul ambiant, se depun pe vegetatie,
cladiri, strazi si dau un aspect ne placut.
Aerosolii toxici constituie categoria de poluanti care au cele mai nocive efecte.
Din fericire cenusile contin a rareori Pb, F, si As. Aerosolii toxici sunt constituiti
din hidrocarburile poloiciclice aromatice, rezultate ca produse ale ardei
incomplete si imperfecte a combustibilor acestea se condenseaza sub forma
de picaturi foarte fine si plutesc in ae

CAPITOLUL III

17
Cercetarile in acest domeniu au urmarit sa stabilileasca limita tolerabila
a poluantilor in aer, in conditile protejari sanatati oamenilor.
S-a ajuns la concluzia ca impurificarea admosferei poate determina 3 riscuri:
a. toxicitatea imediata, datorata expunerii la concentratii relativ
ridicate ale poluantilor. Aceste cazuri sunt mai putin intalnite si se
datoreaza unor accidente in functionarea instalatilor industriale;
b. intoxicarea pe termen mai lung , care apare in cazul expunerii la
substante cu prpietati cumulative, ele fiind retinute in
organism
in stare activa, un timp oarecare. Absortia repetata a micilor
doze
din aceste substante si eliminarea lor greoaie creaza remisele
atingeri pragului de concentratie toxica la nivelul receptorilor
sensibili. Este cazul metalelor ( plumb, mercur, cadmidiu), al
florului dar si al anhidridei sulfuroase si acidului sulfuric,
susceptibile de a contribui la aparitia bronsitelor cronice.
c. inductia proliferarilor maligne, care rezulta din expunera la
expunerea la substante considerate cancerigene sau partial
cancerigene.
Intre aceste substante se numara substantele aromatice:
dimetilaminobenzenul, dimetilaminostilbenul, benzopirenul
(provenit mai ales de la motoarele diesel prost reglate) sau
dietilnitrosamina. Alaturi de aceste hidrocarburi, o actiune
similara pot declansa derivatii arsenului, cobaltului, zincului,
plumbului si cromului.

18
In tabelele 1.4 si 1.5 se fac unele precizari in legatura cu pragul de nocivitate al
unor noxe intalnite frecvent in compozitia gazelor de ardere.
Pragurile de nocivitate ale agentilor chimici care polueaza admosfera sunt inca
provizoriu stabilite, cunostintele in acest domeniu fiind in stadiul de
desvoltare.
La ora actuala, in Romania, prin STAS 12574\87 sunt stabilite conditiile de
calitate ale aetului atmosferic, asfe inct concentratile maxime admise ale
poluantilor sa nu depaseasca pragu de nocivitate si sa se protejeze populatia,
flora si fauna din zona inconjuratoare centralelor termice si nu numai
impotriva efectelor nocive ale acestor substante.
In tabelul 1.6 sunt prezentate normele sanitare admise pentru substantele
poluante specifice centralelor termoelectrice.
La stabilirea concentratiei maxime admise trebuie sa se tina cont de efectul
sinergetic al SO2 si NO2 cu pulberile in suspensie, prezente simultan in aer.
Ca urmare, concentratia Ci, a substantei poluante i in aer trebuie
stabilita asfel incat sa se respecte relatia:

n
Ci

i 1 Ci max
1

in care: i - este egal cu 1,2…,n;


Ci - concentratia fubstantei poluante i in aer
Ci max - concentratia maxima admisa pentru poluant.

Normele sanitare admisibile pentru substanţele poluante specifice centralele


termoelectrice
Tabelul 1.4.

19
Concentraţia maxima admisa [mg\m3 N]

Substanţă
poluantă
Medie scurta durată Medie lunga
durată anuală
30 min zilnică
Dioxid de sulf 0,750 0,250 0,060
Dioxid de azot 0,300 0,100 -
Pulberi în 0,500 0,150 0,075
suspensie
Pulberi 17g\m2 pe lună
sedimentare

Şi într-un caz şi în celălalt, efectul poluant se aplică în decursul timpului,


mai ales pentru noxele persistente, ce formează aşa-numitele gazae sursă
(generatoare de efecte nocive).
Protectia mediului obiectiv in sine, ci un proce aflat in continua dinamica, care
necsita u cadru legislative correct. Activitatea de reglementare din domeniul
protectiei mediului inconjurator se realizeaza in etape, fiecare etapa avand
proioritatile ie, care creaza premisele aplicari masurilor de supraveghere si
control.
Relatia dubla dintre protectia mediului inconjurator si desvoltarea economica
trebuie sa creeza acel echilibru, care sa permita realizarea obiectivelor unei
desvoltari durabile.

Surse de poluare-poluanţi

20
Sursele de poluare si poluanţi genereaza maladii infectioase transmise
prin apa si maladii ne infectioase datorita prezentei in apa datorita unor
substante chimice. Maladiile generate si transmise prin intermediul apei au ca
origeine apele uzate orasenesti sau industriale, substantele chimice provenite
din aer sol sau chir din apele uzate.
Maladiile infectioase transmise prin apa sunt generate de poluanti urmatori:
- bacteri care genereaza: holera ( afectiune bacteriana digestiva
proliferata de un germen), febra tifoida proliferata de bacilul tific,
salmonela typhi; dizenteria generata de bacilii dezenteretici,
Shigella disenterie; leptospirizele generate de leptospire patogene
etc.
- virusi care genereaza: poliomelita: heptita virala conjunctivita de
bazine de inmbaere (provocata de un adenovirus) etc.
- paraziti care genereaza: amibiaza sau desenteria amabiana, cea mai
raspandita parazitoza de natura hidrica ( cel care elimina parazitul
in mediul extern este omul bolnav, cainele, porcul etc.)

In privinta maladilor infectioase, datorita unor substanta chimice din apa


(minerale, radoactive, toxice etc.) Se mentioneaza maladile urmatoare avand
ca provenienta:
- substantele minerale: gusa endemica (cresterea patologica a
volumului
glandei tiroide), intalnirea in regiunile sub montane si care da nastere
la
complicati nervoase si endocrine; caria dentara care in unele tati atinge
proporti de 90-95% din totalul populatiei; bolile cardiovasculare,
datorate
lipsei de calciu si magneziu din apa de baut.
- substantele toxice, prezente in apa aer si sol din ce in ce mai mult,
in urma
industrializari si chimizari agriculturi conduc la contractare a diferite
maladii dintre care se mentioneaza cele care conduc la intoxicarea cu
nitrati

21
NO3 sau mai exact cu nitriti rezultati prin transformari, ca urmare a
unui
proces de reducere, in perioadele calde ale anului.
- substantele radioactive actioneaza numai cand acestea depasesc
radioactivitatea naturala (rareori ) si atunci datorita folosintei
substantelor adioactive extrase din mine si folosite in diferite
scopuri.

Sistemul respirator uman

Functia primara a sistemului respirator uman este aceia de a livra O2


catre singe si de a indeparta CO2 din corp. Aceste 2 procedee au loc atata timp
cat ciclul respiratiei se repeta. Aerulm contine CO2 intra prin nas si\ sau
difuzeaza traversan peretele plamanului in curentul de snge. Procesul invers
implica transferul de CO2 dinsange catre regiunea alveolara si apoi prin caile
superioare spre nas si gura.

Datorita interactiuni sistemului respirator cu admosfera inconjuratoare,


poluanti din aer au urmele de gaz, altele decat N2 sau O2 pot ajunge in sistemul
respirator. Comportamentul particulelor in interiorul plamanului este
dependent de caracteristicile aerodinamice ale aestora. Prin contrast , factorul
major pentru gaze este solubilitatea moleculelor gazoase in peretele interior al
diferitelor regiuni ale sistemului respirator.

Propietatile aerodinamice ale particulelor depind de marime, forma si


densitatea lor. Deschiderile nazale permit particulelor de prf sa intre in
regiunea nazala impreuna cu particulele de aer mult mai fine.

Particulele din admosfera pot varia in diametru de la mai putin de de 00,1%µm


la mai mult de 50µm.

Partriculele mari sunt depozitate in regiunea nazala, iar particulele mai mici
trec prin aceasta regiune si sunt depozitate in regiunile traheobromihiale si
pulmonare.

22
Date despre efectele negative asupra sanatati provin din 3 tipuri de
studii: clinice, epidemiologice si fiziologice.

In tabelul 1.5 sunt prezentate cele 3 posibilitati de obtinere a datelor asupra


sanatatii.

Disciplina Populatie Puncte forte Puncte slabe

Epidemiologice Comunitati Expunere Dificultati aparute


grupuri bolnave naturala la cantitatea
expunerii
Fara extra
poluari Date de raspuns
minimla o doza
Grupuri
susceptibile

Efecte minore
pe termen scurt

Studii chimice Experinentale Expunere Exounera


controlata artificiala
Subiecti bolnavi
Persoane Doar efecte acute
vulnerabile intamplatoare

Efect cauaza Aceptanta publica

Toxicologice Animale Date de Modele realiste ale


raspuns animal bolilor umane
Celule la o doza
Pragul raspunsului
Sisteme Achizitie rapida uman.
biochimice de date
Extrapolare.
Cauza-efect

Mecanism de
răspuns

23
In cele ce urmeaza expunera va avea la baza toti poluantii, dar corelati
cu bolile provocate (impactul asupra mediului). Pentru simplificarea expuneri
rteferindu-ne la schema generala sursele de poluare, poluanti, precum si
impactul asupra mediului au fost tratati separat pentru fiecare tip de poluant,
in timp de masurile de ameliorare a mediului pentru ansamblu de poluanti ai
aerului se vor trata mai jos. In sensul celor mai sus se disting urmatoarele
tipuri de poluanti: iritanti, asfixianti, toxici specifici, alergizanti cancerigeni şi
chimci.

Poluant iritanti sunt rezultatul poluari aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf
(SO2 ) dioxid de azot (NO2) clor (Cl2) amoniac (NH3) substante oxidante etc.

Maladile provocate de poluanti iritanti sunt : Bronsita cronica amfizemul


pulmonar astmul bronsic si infectile respiratorii acute.

Impactul datorat poluantilor iritanti se manifesta asupra aparatului respirator


provocand intoxicatii acute acidentale, cu leziuni grave ale mucoasei oculare si
ale cailor respiratorii sau ale membranei alveolo-capilare.

Se constata de asemenea, o agravare a bronsitei cronice si, in final, o crestere


a morbiditatii si mortalitati.

Bronsita cronica, provocata de poluanti iritanti, este una din bolilecele mai des
raspandite. Ea se dezvolta in zonele urbanizate si industriale. Este o boala de
lunga durata care provoaca reducerea capacitati de vmunca. Desi pentru
perioade scurte, starea bolnavului se imbunatateste, prin tratamente si
spitalizari prelungite.

In prezent, se cinsidera ca boala este rezultatul factorilor exogenti care


reactineaza pe un teren sensibilizat de factori exogent cu tabagismul, poluarea
aerului, carente imunitare.

Poluanti asfixianti sunt rezultatul emisilor in aer a monoxidului de carbon ,


bioxidului de carbon hidrogenului sulfatat cianurilor ect. Din toti acesti poluanti
cel mai periculos este monoxidul de carbon rezultat al unor arderi incomplete
al unor carburanti folositi in sursele mobile si stationare al fumului de tigatra
etc.

24
Poluanti toxici specifici. Acesti poluanti actioneaza fiecare numai asupra
unor organe si sisteme ale organismului uman ; cei mai frecventi intalniti sunt
plumbul, fluorul, mercurul si cadmiul. Dispare uni dintre ei s-a vorbit la 2,2 de
acea, se va insista in special asupra aspectelor medico-sanitare ale modului de
actiune a cestora. Caracteristici ale acstora este acumularea lor, in timp, in
organismul uman.

Plumbul apare ca gaz in cadrul unitatilor de extragere si prelucrare, in gazele


de esapamente ale autovehiculelor care folosesc benzina cu plumb, in
admosfera se gasesc sub forma de vapori si in special de suspensii. Plumbul
ajunge in organismul uman odata cu alimentele apa sau in timpul eliberari lui
in codnuctele de plumb. Se mentioneaza ca plumbul ingerat se absoarbe in
proportie de 5-10%, in timp ce inhalat in proportie de 30-50%.

Ceata admosferica conditioneaza reducerea vizibilitati fiind cauzata de


prezenta particulelor fine sau a NO2, din admosfera. Particulele trebuie sa aiba
diametrul intre 0,1-1  u sursa acestor particule putand fi naturala sau
antropologica.

Principala componenta a ceti este substanta formata din particulele de sulf,


impreuna cu diferite cantitati de substante ce contin azot, care in urmatoarele
zone care pot egala cantitarea de sulf. Alte componente includ grafit sub
forma de cenus afina sau aerosoli organici. Sursele acestor substante in
admosfera pot fii surse primare injectate direct in admosfera si surse
secundare, formate in admosfera in cadrul proceselor de conversie gaz
particula

Sursele primare ale particulelor fine sunt procesele de combustie efectuate in


centralele termo electrice si motoare diesel centralele cu tehnologie de control
avansatasata, emit inca importante cantitati de particule fine cu diametre <
1,0  u. Compozitia acestor particule include : fungine sau carbonati,urme de
metale , V2O5 si suflanti in plus, inadmosfera sunt emise cantitati importante
de NOX si SO2.

Sursele secundare al particulelor fine din admosfera sunt constituite in cadrul


proceselor de conversie gaz-particula, cosiderate a avea contrivutaia principala

25
la formarea cetei admosferice. Aceasta faza a transformaari poate avea laoc in
cadrula a 3 procese: Absortia nuceleara si condensarea

Absortia este procesul in cadrul caruia un gaz este inglobat intro solutie in
stare lichida. Absortia unui gaz specific este dependenta de solubilitatea
acestuioa in lichid.

Nuclearea si condensarea sunt termrni asociati cu dinamica aerosolilor.

Nuclearea reprezinta crestere cristalelor din molecule, ce devin nulcee stabile


din punct de vedere termo dinamic. Marime la care un cristal poate fi
considerat stabil din punct de vedere termodinamic este influientata de efectul
khelvin. Presiunea de echilibru a vaporilor unei componente creste pe masura
ce marimea picaturi scade.

Condensarea este rezultatul ciocniri dintre moleculele gazoase si o picatura de


aerosol, existenta la suprasaturatie. Condensarea are loc la valori mult mai mici
ale supra saturari de cat nuclerea asfel cand particulele exista deja in cantitati
sficiente, condensartea va fi procesul dominant, ce are loc deja in cantitati
suficiente, condensarea va fi procesul dominant, ce are loc pentru a indeplini
conditia de supra saturare a substantei, in stare de vapori.

Coagularea este procesul prin care particulele deiscrete intra in contact intre
ele in aer, ramanid complete prin forte de suprafata. Coagularea reprezinta un
alt mod prin care diametrul aerosolilor creste masa substantei particulei
omogene ne fiind a fectata.

Poluanti alergizanti dintre poluanti alergizanti naturali se mentioneaza poleul,


fungi, produsi volanti din anumite vegetale etc. Poluanti alergizanti artificiali
provin din industria chimica. Praful acumulat pe covoare mobili etc pate fi
considerat ca un alergizant, el actionand ca si cei lalti poluanti alergizanti.

Ploaia acida sete termenul folosit pentru a defini o problema complexa a


mediului in ultimio ani efectele acestea acumulanu-se si manifestandu-se prin
modificari ale vieti acvatice si ale pH-ului solului.

26
Aceste schimbari sunt datorate dependentilor acizilor, avand ca precursori acizi
poluanti ce rezulta din arderea combustibililor fosili.

Ploaia acida este doar o componenta a depunerilor acide aceasta find defapt o
descriere mai apropiata a fenomenului depunera acida find deci contributia
tuturor depunerilor atat uscate cat si umede.

Aciditatea poate fii manifestata prin intermediul scari de masurare a pH-ului,


unde pH-ul este logaritmul negativ al concentratilor ionilor de hidrogen

CAPITOLUL IV

Poluarea solului, dupa cum se cunoaste se datoreste in principal surselor


antropogene ca de exemplu rezidurile lichide si solide, ne menajere stradale si
industriale, precum si utilizari in agricultura a unor substante chimioce
periculoase. Principali poluanti rezultati din aceste surse de poluare sunt
microorganizmele patogene, inclusiv paraziti intestinali ,substant organice si
substantele tadioactive.

Impactul asupra mediului contaminarea om-sol-om este caracteristica


germenilor de provenienta intestinala ca bacilultific si bacili paratifici, bacili
dezinterici fibrionul holerei, virusurile polimelitice, virusul hepatitei

Sunt totusi o serie de masuri si aspecte legte direct de sanatatea umana


si care vor fi descrise in cele ce urmeaza. Asfel, pentru aprecierea cantitativa a
poluarii biologice a-au elaborat numeroase criterii :

- unul prin criteriul- sau unitae de masura ar consta in stabilirea


numaruli de germeni \ gram substanta uscata la 105 ‘C prezenta in
sol care se dezvolta la temperatura de 37 ‘ C.

- un alt criteriu ar fi numarul de germeni coliformi pe de dm3 ,


determinartea facandu-se dupa metoda folosita pentru apa

27
- la treilea indicator ar fi prezenta si numarul bacilului perfringens
insol.

Se pare ca pe plan mondial nu s-au reusit sa se aleaga cel mai bun


indicator si de aceea , a fost intocmit tabelul 1.7 in care sunt inscrisi
indicatorii pentru criteriile descrise mai sus.

Indicatori poluari biologice

Tabelul 1.7

Soi Nr. Titrul Titrul Nr. oua


germeni\g.so bacteriilor bacteriilor geohelminti\g.
l coliforme perfringens` sol

Curat < 10.000 1si peste > 0,1 0

Slab poluat 10.000 1-0,1 0, 1-0,001 < 10

Poluat 100.000 0,1-0,0001 0,001-0,0001 10-100

Foarte 1.000.000 sub0,0001 < 0,0001 > 100


poluat

CAPITOLUL V
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Natura prezinta o importanta deosebita constituind baza existentei


si activitati productive a omenirii. Corelatia dintre om si natura este
foarte stransa de aceea, prin activitatile pe care le desfasoara omul
trbuie sa aiba permanent in atentie protectia mediului pentru ca aceasta

28
sa se mentina masa regenerabila pentru agricultura, pentru industria
alimentara etc.

Multa vreme s-a considerat ca mediul mari este capabil sa preia si


sa asimileze o cantitate sedimentata de poluanti. Aparitia unor grave
fenomene de degradare ale mediului marin in tot mai multe zone ale
globului, a facut ca aceasta conceptie sa fie reconsiderată.

Studile efectuate au aratat ca aceasta capacitate de a asimila


rezidurile de catre mediul marin nu este nelimitata si totodata, mediul
marin nu are capacitatea de a-si regenera resursele sale si conditiile
modificari echilibrului natural.

Sursele de poluare de provenienta terestra constitue principala


cale de patrundere in mediu a poluanţilor.

Constituent al mediului planetei noastre, în cele din urma, exercită o


influenta asupra sănătăţii umane-buna sau rea. Prin constituenţi trebuie să
înţelegem, în cazul de fata, apa aerul solul si hrana.
Pe planeta noastră acţionează un număr mare de maladii; prezenta lor sete
mai activa în ţările în curs de dezvoltare, unde hrana este mai putina deci
organismul poate pune la dispoziţie mai puţin energie, în scopul întâmpinării
diferitelor boli. Aceste boli slăbesc organismul, în acelaşi timp, sub toate
formele lui - fizice si psihice.
Malnutriţia este cea mai importanta cauza a existentei si proliferări
bolilor. Nou născuţii si copiii sunt cei mai grav afectaţi la malnutriţie. Un nou
născut ne alimentat suficient in timpul sarcini, se naşte practic bolnav.

29