Partea II.

MEDICAMENTUL – OBIECTIVUL
PRINCIPAL AL FARMACIEI

Capitolul 11.

MANAGEMENTUL PRODUCERII
INDUSTRIALE A MEDICAMENTELOR
11.1. Cerințe generale privind producerea de medicamente
11.2. Reguli de bună practică de fabricație
11.3. Structura organizatorică a întreprinderii farmaceutice
industriale
11.4. Documentația tehnologică
11.5. Pregătirea personalului pentru activitate în produ-
cerea farmaceutică
 11.1. Cerinţe generale privind producerea de medicamente.
Pe parcursul secolului precedent tema industrializării medicinii şi farmaciei
era foarte actuală, deoarece, spre deosebire de alte domenii ale activităţii omenirii,
pentru care revoluţia industrială a avut loc în secolele XVI-XIX, sfera medicinii şi
farmaciei şi-a găsit resursele în dezvoltarea industriei abia cu începutul anilor 20-
30 ai secolului XX.
Dezvoltarea acestei sfere în ultimii ani decurge furtunos datorită investiţiilor ma-
sive în cercetările ştiinţifice. Industria farmaceutică este prima în topul industriilor,
care investesc în cercetare și dezvoltare. Astfel numai în ultimii ani investiţiile în cer-
cetarea şi dezvoltarea ramurii farmaceutice au alcătuit cca. 16% din volumul circuitului
şi s-au plasat pe locul întâi, întrecând chiar și domeniul tehnologiilor informaționale.
Industria farmaceutică contemporană, bazându-se pe un volum imens de cer-
cetări fundamentale, utilizând în arsenalul său sinteza chimică fină, metode bio-
tehnologice, ingineria genetică, dispunând de centre şi laboratoare analitice per-
formante, foloseşte toate realizările noi în aceste domenii, începând de la modela-
rea computerizată a medicamentelor şi culminând cu exploatarea sistemelor mon-
diale de telecomunicaţii pentru reclama produselor sale.
Una dintre particularităţile producerii industriale a medicamentelor este
profilizarea ei în cadrul ramurii, adică crearea întreprinderilor specializate pentru
producerea unei nomenclaturi limitate de produse. O astfel de specializare permite
orientarea spre elaborarea şi implementarea tehnologiilor avansate pentru produ-
cerea unui anumit tip de produse.
Industria farmaceutică a Republicii Moldova, începând cu a. 2006 a pornit să se
dezvolte ascendent, numărul întreprinderilor de fabricație a medicamentelor
majorându-se de la 1(a. 2005) la 25 (a. 2010). Se atestă și creșterea volumului produc-
ției medicamentelor autohtone, a vânzărilor pe piața internă și a exportului (fig. 11.1.).
Întreprinderea industrială de fabricație a medicamentelor, în afară de licența
pentru desfăşurarea activităţii farmaceutice, trebuie să posede, în mod obligatoriu,
Autorizație de fabricație pentru fiecare unitate de produs în parte. Autorizația este
necesară chiar dacă formele medicamentoase industriale fabricate sunt destinate
exclusiv exportului.
Întreprinderea trebuie să dispună de autorizație atât pentru fabricaţia parţială
cât și totală şi pentru diferite procese de divizare, ambalare sau schimbare a for-
mei de prezentare.
Pentru obţinerea autorizaţiei de fabricaţie, solicitantul trebuie să îndeplinească
următoarele cerinţe cumulative:
 să specifice medicamentele şi formele farmaceutice care sunt fabricate şi de
asemenea locul unde ele sunt fabricate şi/sau controlate;
292
 25,00
25,00
20,33 20,89
20,00 19,00

15,00 13,72 13,20

12,38

10,00 8,37 8,43

6,55 6,70
4,55 4,12
5,00 3,24
1,99

0,00
2006 2007 2008 2009 2010

Volumul producției Volumul vânzărilor interne Volumul exportului

Figura 11.1. Dinamica pieței medicamentelor autohtone (mln. USD)

 să aibă la dispoziţie, pentru fabricaţia medicamentelor spaţii adecvate şi sufi-
ciente, echipament tehnic şi posibilităţi de control în acord cu cerinţele GMP
în ceea ce priveşte atât fabricarea şi controlul cât şi depozitarea medicamentelor;
 pentru testări speciale (medicamentele destinate studiilor de cercetare, dezvol-
tare, testărilor preclinice, clinice), controlul calităţii medicamentului poate fi
realizat pe bază de contract încheiat între întreprinderea de producţie şi cea de
control, în afara locului de producţie, în unităţi de control autoriza-
te/recunoscute de Ministerul Sănătăţii;
 să aibă la dispoziţie serviciile unei sau mai multor persoane calificate.
Persoană Calificată (qualified person – QP) este persoană definită în cadrul
unităţii de producere, a lua decizia de acceptare spre producere a seriilor substan-
țelor importate şi de eliberare a seriei de produs.
Autorizaţia de fabricaţie se emite de către Agenția Medicamentului, numai
după ce s-a asigurat de acurateţea informaţiilor furnizate printr-o inspecţie efectu-
ată de inspectorii săi și este valabilă 3 ani. Autorizaţia se eliberează numai pentru
spaţiile, medicamentele şi formele farmaceutice specificate în cerere.
Forma Autorizației de fabricație a medicamentului este prezentată în caseta 11.1.
Întreprinderea – deţinătoare a unei autorizaţii de fabricaţie este obligată:
 să aibă la dispoziţie serviciile unui personal care să corespundă cerinţelor legale
existente în Republica Moldova atât în ceea ce priveşte fabricaţia cât şi controlul;

293
 Caseta 11.1.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

AGENŢIA MEDICAMENTULUI

AUTORIZAŢIE DE FABRICAŢIE
№ _________

În conformitate cu Legile nr. 1456-XII din 25.05.93 “Cu privire la activitatea far-
maceutică”, nr. 1409-XIII din 17.12.97 “Cu privire la medicamente”, Agenţia Medi-
camentului, în baza documentelor prezentate, autorizează fabricarea pe teritoriul Repu-
blicii Moldova a produsului medicamentos:
_____________________________________________________________________
(denumirea produsului medicamentos şi forma farmaceutică)

Cu formula de fabricație:

Fabricat de ___________________________________________________________
(Denumirea întreprinderii farmaceutice producătoare de medicamente)

Condiţiile de calitate sunt cele prevăzute de documentul analitico – normativ al produ-

sului medicamentos ___________________________________________________
(DAN)

Orice modificare a compoziţiei, tehnologiei de fabricaţie sau a calităţii acestuia, duce în

mod automat la anularea autorizaţiei date.

Valabilă până la _______________ 20__

Directorul
Agenţiei Medicamentului Numele, prenumele

LŞ „____”_____________20__

 să pună pe piață medicamentele autorizate numai în acord cu legislaţia din

Republica Moldova;
 să anunţe în prealabil Agenția Medicamentului despre orice schimbări pe care
doreşte să le facă în informațiile furnizate conform cerințelor stipulate mai sus;
 în orice situaţie, Agenția Medicamentului va fi imediat informată dacă persoa-
na calificată este înlocuită neaşteptat;
294
 să permită inspectorilor organelor abilitate accesul în orice moment în subdi-
viziunile sale;
 să permită persoanei calificate să-şi exercite sarcinile sale, spre exemplu prin
punerea la dispoziţia sa a mijloacelor necesare.
Pentru organizarea producerii industriale a medicamentelor mai sunt necesare
următoarele condiţii:
 cererea pe piaţă să asigure rentabilitatea producerii;
 stabilitatea materiei prime şi a materialelor de condiţionare, precum şi a pro-
dusului finit, ce asigură valabilitatea lui pe perioada de timp demonstrată;
 standardizarea materiei prime şi a medicamentelor finite pentru asigurarea
calităţii producţiei corespunzător cerinţelor documentaţiei tehnice de normare;
 producerea ritmică a medicamentelor în scopul asigurării continue pentru sa-
tisfacerea cererii pe piaţă.
Sarcina prioritară în sfera producerii medicamentelor este crearea complexu-
lui industrial eficient şi competitiv pentru asigurarea producerii, în primul rând, a
medicamentelor incluse în Lista celor esenţiale şi vitale, ce ar permite consolida-
rea independenţei şi securităţii ţării.
Criteriile puse la baza organizării producerii oricărui medicament sunt calita-
tea înaltă şi asigurarea rentabilităţii producerii.
Cerinţe speciale sunt prevăzute pentru fabricarea produselor farmaceutice ste-
rile. Principala cerinţă în producerea acestor forme farmaceutice este reducerea la
minimum a riscului contaminării microbiene şi pirogenice. Medicamentele sterile
trebuie să fie produse în zone sterile, în care accesibilitatea personalului şi/sau a
obiectelor trebuie să se permită prin ecluze. În zonele sterile toate suprafeţele trebuie
să fie netede, impermiabile şi nedeteriorate pentru a reduce la minimum formarea
şi acumularea particulelor sau microorganismelor, precum şi pentru a putea utiliza
mijloacele de curăţare, iar la necesitate – a celor dezinfectante. Zonele sterile tre-
buie să fie pregătite astfel, încât să corespundă standardelor de curăţenie, iar aerul
să fie trecut prin filtre de eficacitate corespunzătoare.
Diversele operaţii pentru pregătirea componentelor (cum ar fi materialele de
ambalare şi etanşare), fabricarea propriu zisă a producţiei, ambalarea şi steriliza-
rea trebuie să se realizeze în zone separate în interiorul zonei sterile.

11.2. Reguli de bună practică de fabricaţie.

Cu producerea de medicamente se pot ocupa persoanele fizice şi juridice, în-
treprinderile farmaceutice industriale, uzinele şi laboratoarele de microproducţie,
ce dispun de o bază tehnico-materială corespunzătoare, cadre calificate, cât şi de

295
condiţii pentru efectuarea controlului produsului finit. Pentru realizarea acestei
activităţi persoanele fizice şi juridice trebuie să deţină licenţă pentru activitate
farmaceutică cu specificația genului concret – fabricația medicamentelor.
Licenţa de producere se eliberează în baza cererii, la care se anexează descrie-
rea încăperilor de producţie, utilajului, informaţia despre organizarea producerii, a
personalului de conducere, tehnic şi auxiliar, precum şi nomenclatura medicamen-
telor preconizate pentru producere. O condiţie importantă în licenţierea producăto-
rilor farmaceutici este respectarea cerinţelor GMP, care se apreciază în rezultatul
inspectării.
În licenţă se înscrie categoria preparatelor, permise pentru producere la între-
prinderea dată (se anexează lista lor), numele conducătorului responsabil de produce-
re, de controlul calităţii producţiei QP şi alte funcţii (ambalarea, marcarea ş.a.).
Deţinătorul licenţei de producere trebuie să producă medicamentele în aşa fel,
încât să asigure corespunderea lor destinaţiei şi să excludă riscul pentru pacienţi,
legat de inofensivitate, calitate sau eficienţă. Atingerea acestui scop este obligaţiunea
conducerii şi necesită participarea şi responsabilitatea personalului tuturor secţiilor
întreprinderii la toate nivelurile, precum şi a furnizorilor şi distribuitorilor.
Producţia acestor întreprinderi trebuie să corespundă cerinţelor documentaţiei
tehnice de normare.
Producerea de medicamente în condiţiile actuale se bazează pe tehnologii per-
formante, ce asigură calitatea produsului finit conform cerinţelor standardelor
internaţionale. Acestea sunt regulile GMP.
Regulile de bună practică de fabricaţie prezintă acea parte a asigurării calită-
ţii, care garantează că producţia se controlează în permanenţă la corespunderea
standardelor de calitate, corelate cu destinaţia ei. Regulile GMP sunt orientate, în
primul rând, spre micşorarea riscului prezent în orişice proces de producţie far-
maceutică.
Compartimentele principale ale regulilor GMP sunt:
 managementul calității;
 personalul;
 localurile și echipamentele;
 documentația;
 fabricația;
 controlul calității;
 contractul de fabricație și de control;
 reclamațiile și retragerea produsului;
 autoinspecția.
Regulile de bună practică de fabricaţie a medicamentelor, este acea parte a
296
sistemului de asigurare a calității, care garantează că produsele sunt fabricate şi
controlate în mod consecvent după standarde de calitate adecvate utilizării lor şi
conform cerinţelor Certificatului de înregistrare sau specificaţiei produsului.
Regulile se aplică atât producţiei cât şi controlului calităţii, ele reglementează:
 definirea clară a proceselor de fabricaţie şi revizuirea lor sistematică în acord
cu experienţa dobândită, astfel încât acestea să poată asigura fabricarea în mod
consecvent a medicamentelor de calitatea cerută şi care să corespundă specifi-
caţiilor lor;
 validarea etapelor critice ale procesului de fabricaţie şi a schimbărilor semnifi-
cative ale acestuia;
 asigurarea tuturor mijloacelor necesare pentru aplicarea GMP şi anume:
 personal calificat şi instruit în mod corespunzător;
 localuri şi spaţii adecvate;
 echipamente şi întreţinere corespunzătoare;
 materiale, recipiente şi etichete corespunzătoare;
 proceduri şi instrucţiuni aprobate;
 depozitarea şi transportul corespunzătoare.
 redactarea clară şi fără ambiguităţi a instrucţiunilor şi procedurilor, aplicabile
în mod specific facilităţilor respective;
 instruirea operatorilor pentru respectarea procedurilor;
 înregistrarea manuală sau cu instrumente de înregistrare a tuturor rezultatelor
din toate etapele procesului de fabricaţie, evidenţiindu-se în acest mod respec-
tarea riguroasă a procedurilor şi instrucţiunilor, astfel încât produsul obţinut să
corespundă calitativ şi cantitativ specificaţiilor; orice deviere semnificativă
trebuie înregistrată şi investigată;
 documentele de fabricaţie şi de distribuţie trebuie să oglindească fidel istoricul
complet al fiecărei serii; acestea trebuie să fie păstrate într-o formă completă şi
uşor accesibilă;
 distribuţia (angro) medicamentelor în condiţii care să micşoreze riscul privind
calitatea lor;
 existenţa unui sistem de retragere a oricărei serii de produs de pe piața farma-
ceutică;
 examinarea reclamaţiilor privind medicamentele comercializate, investigarea
cauzelor neconformităţilor de calitate şi luarea măsurilor adecvate, atât în ceea
ce priveşte produsul necorespunzător reclamat, cât şi pentru prevenirea repetă-
rii neconformităţii.
În anexele la regulile GMP sunt reglementate cerințe speciale față de fabricația
anumitor grupe concrete de produse, față de unele procese și aplicații tehnologice:
297
 fabricarea produselor medicamentoase sterile;
 fabricarea produselor medicamentoase biologice de uz uman;
 fabricarea produselor radiofarmaceutice;
 fabricarea gazelor medicinale;
 fabricarea produselor medicamentoase de origine vegetală;
 prelevarea probelor de materii prime și a materialelor de ambalare;
 fabricarea lichidelor, cremelor și unguentelor;
 fabricarea medicamentelor sub formă de aerosoli presurizați pentru inhalat, cu
valvă dozatoare;
 sisteme computerizate;
 utilizarea radiațiilor ionizate la fabricarea produselor medicamentoase;
 fabricarea produselor medicamentoase pentru investigație clinică;
 fabricarea produselor medicamentoase derivate din sânge și plasmă umane;
 calificarea și validarea;
 certificarea de către persoana calificată și lansarea seriei;
 lansarea parametrică;
 reguli de bună practică de fabricație pentru substanțe farmaceutice active.
Pentru implementarea cu succes a cerinţelor GMP sunt necesare cunoştinţe de
specialitate şi respectarea unui complex de reguli speciale, precum şi crearea la
lucrătorii din ramura dată a mentalităţii şi viziunii specifice asupra producerii
farmaceutice.
Regulile GMP preconizează validarea proceselor critice, precum şi schimbări
în procesul tehnologic, care pot influenţa calitatea producţiei. Prin noţiunea de
validare se înţelege culegerea şi aprecierea datelor, începând cu elaborarea şi con-
tinuând cu perioada de producere, care garantează, că procesele de producere,
incluzând instalaţiile, încăperile, personalul, materia primă, pot atinge rezultatele
scontate permanent şi pe o perioadă îndelungată.

11.3. Structura organizatorică a întreprinderii farmaceutice

industriale.
Subdiviziunea de bază a întreprinderii farmaceutice industriale (fig. 11.2.)
destinată producerii unui tip de producţie este secţia de producţie. Fiecare secţie la
rândul său are câteva sectoare sau compartimente unde se efectuează operaţiile
unitipice, ce formează un anumit proces tehnologic.
De exemplu, secţia de tabletare are sectoarele de amestecare a ingredientelor,
granulare, uscarea granulatului, presarea masei tabletare ş.a.

298
 DIRECTOR ÎNTREPRINDERE

Controlul gestiunii Contabilitate Informatică

Aprovizionare
Depozitare
Logistică

Director producţie

Secţia forme lichide Secţia de unguente Secţia de comprimate

Forme interne Forme externe Colire

Asigurarea calităţii Laborator de control

Analize fizice Analize chimice Analize bacteriologice

Servicii tehnice
Servicii generale

Servicii sociale Serviciul personal

Figura 11.2. Structura organizatorică a întreprinderii farmaceutice
industriale
Linia tehnologică în secţia de fiole realizează ciclul tehnologic închis, înce-
pând cu spălatul fiolelor şi încheindu-se cu controlul purităţii soluţiei în fiole.
Fiecare secţie este condusă de un şef de secţie cu următoarele atribuţii:
 asigurarea producerii şi păstrarea producţiei în corespundere cu documentaţia
aprobată pentru atingerea calităţii cerute;
 aprobarea instrucţiunilor, ce ţin de operaţiile de producere şi asigurarea înde-
plinirii lor stricte;
 asigurarea aprecierii şi semnării documentelor de producere de către persoana
responsabilă înainte de transmiterea în secţia de control a calităţii;
 controlul stării şi deservirii secţiei, încăperilor şi utilajului;
 asigurarea realizării proceselor corespunzătoare de validare;

299
 asigurarea instruirii necesare primare şi ulterioare a personalului secţiei, luând
în consideraţie condiţiile concurenţei.
Toate lucrările legate de utilizarea materiei prime, semifabricatelor şi a mate-
rialelor se înfăptuiesc în corespundere cu instrucţiunile de serviciu şi metodele
standard de lucru, care la necesitate se protocolează. În procesul de producere este
necesar de efectuat controlul cantitativ al materialelor consumate, semifabricatelor
şi producţiei finite. Nu se admite producerea mai multor medicamente concomi-
tent sau consecutiv în una şi aceeaşi încăpere; aparatele, utilajele şi încăperile tre-
buie să fie clar marcate. La toate etapele procesului tehnologic materialele şi cele-
lalte produse trebuie să fie protejate de contaminarea microbiană. În încăperile de
producere periodic se efectuează controlul aerului privind conţinutul de microor-
ganisme, particule suspendate.
Producţia finită se marchează. Marcarea se aplică pe etichetă şi ambalajul
medicamentului.
La fiecare întreprindere se creează o subdiviziune de control a calităţii (SCC)
în componenţa căreia sunt laboratoare analitice, microbiologice ş.a. (în dependen-
ţă de profilul producerii) precum şi controlori în secţiile întreprinderii. Funcţia de
bază a SCC este elaborarea măsurilor de realizare a controlului strict asupra exe-
cutării procesului tehnologic complet, corespunzător regulamentului tehnologic.
Această subdiviziune este independentă de celelalte şi este condusă de un
specialist competent, cu calificare şi experienţă corespunzătoare.
În funcţiile conducătorului SCC intră:
 să accepte sau nu materia primă, materialul de ambalare, precum şi produsele
intermediare, nedivizate şi producţia finită;
 să aprobe procesele verbale ale seriilor;
 să asigure efectuarea tuturor cercetărilor necesare;
 să aprobe specificaţiile, instrucţiunile pentru selectarea probelor, metodelor de
control şi altor metode de control al calităţii;
 să asigure realizarea proceselor corespunzătoare pentru validare;
 să asigurare instruirea primară şi ulterioară a personalului secţiei.
Aprecierea producţiei finite trebuie să cuprindă toţi factorii ce au tangenţă cu
procesul, inclusiv şi condiţiile de producere, rezultatele cercetărilor în procesul de
producere, sinteza analitică a documentaţiei tehnologice, corespunderea specifica-
ţiilor pentru producţia finită şi controlul producţiei finite.
Personalul SCC trebuie să aibă acces în zonele de producere pentru preleva-
rea probelor şi cercetarea lor.

300
 11.4. Documentaţia tehnologică.
Pentru asigurarea calităţii înalte a producţiei fabricate în întreprinderi se ela-
borează şi se aprobă regulamentul tehnologic pentru fiecare produs în parte. Acest
document determină ordinea de activitate a întreprinderii pentru fabricarea unui
anumit medicament. Regulamentul tehnologic include specificaţii referitoare la
caracteristica produsului finit, schema tehnologică, caracteristica materiei prime şi
a semifabricatelor, expunerea procesului tehnologic, balanţa materială, deşeurile
de producere, controlul etapelor producerii, securitatea muncii, protecţia mediului
înconjurător. La baza regulamentului tehnologic se află bilanţul material a organi-
zării procesului tehnologic de acelaşi tip. Cantitatea substanţelor medicamentoase
în produsul finit trebuie să corespundă cantităţii indicate pe ambalaj. Devierile nu
trebuie să depăşească limitele stabilite în documentaţia analitico-normativă.
Pe baza regulamentului se determină normativele tehnico-economice, inclusiv
normele de consum ale materiei prime şi materialelor, se întocmesc instrucţiuni de
producere, ale tehnicii securităţii, se elaborează măsuri de utilizare pentru fiecare
serie, dosarul seriei, a deşeurilor de producere.
Compartimentele de bază ale regulamentului tehnologic sunt:
1. caracteristica produsului finit;
2. schema chimică de producere;
3. schema tehnologică de producere;
4. specificarea aparaturii şi utilajului;
5. caracteristica materiei prime şi a produselor semifinite;
6. descrierea procesului tehnologic;
7. bilanţul material;
8. deşeuri de producere;
9. controlul în procesul de producere;
10. securitatea muncii, sanitaria de producere, securitatea antiincendiară;
11. protecția mediului ambiant;
12. materiale informative.
În afara regulamentului tehnologic la întreprinderi trebuie să existe un com-
plex de documentaţie obligatorie, ce reglementează procesul de producere şi cali-
tatea produsului finit. În acest set intră:
 specificaţiile, ce stabilesc cerinţele faţă de calitatea producţiei; care sunt do-
cumentele normative, ce reglează relaţiile între producător şi cumpărător;
 instrucţiunile de producere, care stabilesc metodele tehnologice, mijloacele
tehnice, normele şi normativele de producere a medicamentelor. Instrucţiunile
tehnologice trebuie, de asemenea, să conţină ordinea predării şi primirii
301
 schimbului, obligaţiunile, drepturile şi responsabilitatea, cerinţele pentru secu-
ritatea în sectorul dat şi regulile de comportare în caz de accidente;
 metodele standard de lucru, ce reglementează anumite tipuri de lucrări (deser-
virea tehnică şi curăţirea utilajului, validarea, inspectarea, schimbul echipa-
mentului, deriticarea încăperilor ş.a.) care pot fi folosite în calitate de docu-
mente ce completează regulamentul tehnologic;
 dosarele seriilor, ce oglindesc procesele de pregătire a fiecărei serii de produc-
ţie, incluzând producerea, controlul şi realizarea;
 registrele de înregistrare şi cele de laborator, documente de evidenţă şi gestiune.
Conţinutul tuturor felurilor de documente normative trebuie să fie univoc, iar
informaţia din ele trebuie să fie expusă consecutiv şi uşor supusă controlului.
Fiecare proces tehnologic trebuie să fie precedat de un proces verbal, în care
se indică faptul că tot utilajul şi zona de lucru sunt eliberate de producţia prece-
dentă, documentele şi materialele ce nu vor fi folosite la procesul planificat şi că
utilajul este curat şi gata pentru exploatare.
Pentru a admite producţia industrială în serii a unui medicament nou, este ne-
cesar să fie elaborate şi aprobate 3 tipuri de regulamente:
 de laborator;
 de producţie experimentală;
 de demarare.
Față de documentație sunt înaintate un șir de cerințe:
 documentele trebuie să fie concepute, pregătite, revizuite şi distribuite cu gri-
jă; trebuie să corespundă cu părţile relevante ale dosarelor de autorizare, de
fabricaţie şi de punere pe piaţă;
 documentele trebuie să fie aprobate, semnate şi datate de persoane competente
şi autorizate;
 conţinutul documentelor nu trebuie să fie ambiguu; titlul, tipul şi scopul do-
cumentelor trebuie să fie clar exprimate, prezentate într-un mod ordonat şi tre-
buie să fie uşor de verificat. Documentele reproduse trebuie să fie clare şi uşor
de citit. Reproducerea documentelor de lucru din documentele standard nu
trebuie să permită nici o eroare;
 documentele trebuie să fie revizuite cu regularitate şi actualizate. Atunci când
un document este revizuit, trebuie să existe un sistem care să prevină folosirea
versiunilor anterioare ale acestuia;
 documentele nu trebuie să fie în formă de manuscris; totuşi, când documentele
necesită introduceri de date, acestea vor fi scrise de mână, dar clar, citeţ şi de
neşters. Spaţiul rezervat acestor date trebuie să fie suficient;
 orice corectură adusă unui document trebuie să fie semnată şi datată; corectura
302
 trebuie să permită citirea informaţiei originale. Dacă este cazul, trebuie să fie
înregistrat motivul corecturii;
 înregistrările trebuie să fie efectuate sau completate în momentul în care fieca-
re acţiune a fost realizată şi în aşa fel încât toate operaţiile semnificative pri-
vind fabricaţia medicamentelor să poată fi reconstituite. Ele trebuie să fie păs-
trate cel puţin un an după data de expirare a produsului finit;
 datele se înregistrează cu ajutorul sistemelor electronice de prelucrare a date-
lor, prin fotografiere sau prin alte mijloace de încredere; în aceste cazuri, pro-
cedurile detaliate privind funcţionarea sistemului folosit trebuie să fie disponi-
bile şi exactitatea înregistrărilor să fie verificată. Dacă documentele sunt pre-
lucrate prin sisteme electronice de procesare a datelor numai persoane autori-
zate pot introduce sau modifica datele în computer şi trebuie să existe înregistrări
ale modificărilor sau anulărilor făcute; accesul trebuie să fie protejat prin paro-
le sau alte mijloace şi rezultatul introducerii datelor critice trebuie să fie verifi-
cat independent. Dosarele seriei stocate electronic trebuie să fie protejate prin
transfer pe suport magnetic, microfilm, hârtie sau oricare alt mijloc. În special,
este important ca datele să fie uşor disponibile pe perioada păstrării lor.

11.5. Pregătirea personalului pentru activitate în producerea

farmaceutică.
Stabilirea și menținerea unui sistem satisfăcător de Asigurare a calității și fa-
bricația corectă a produselor medicamentoase se bazează pe personal. În întreprinde-
rea de producere a medicamentelor trebuie să existe personal cu calificare corespun-
zătoare pentru a îndeplini toate sarcinile care sunt în responsabilitatea fabricantului.
Responsabilitățile individuale trebuie să fie clar cuprinse în fișa postului, care este
parte integrantă a contractului de muncă (și trebuie să fie însușite de fiecare persoa-
nă). Tot personalul trebuie să-și însușească principiile Regulilor specifice locului
de muncă și să beneficieze atât de o instruire inițială, cât și de o instruire continuă,
care să cuprindă și regulile de igienă corespunzătoare în raport cu activitatea efec-
tuată.
Una din condiţiile primordiale în asigurarea producerii medicamentelor de o
calitate înaltă este pregătirea sistematică a personalului la toate etapele de produ-
cere: la executarea operaţiilor tehnologice, la exploatarea calitativă a utilajului şi
la deservirea comunicaţiilor inginereşti, clădirilor şi încăperilor.
Reieşind din aceasta la fiecare întreprindere farmaceutică există sistemul in-
struirii continue a personalului. Acest sistem determină şi concretizează cerinţele
standardelor de ramură, indicaţiilor metodice şi a regulamentelor până la nivelul

303
sectoarelor de producere. Pentru aceasta se organizează cursuri de lecţii întru
pregătirea teoretică a personalului şi instruirea în vederea cunoaşterii documenta-
ţiei normative. În afară de aceasta, personalul care a trecut instruirea şi atestarea,
în activitatea sa practică ulterioară la locurile de muncă are posibilitatea să folo-
sească instrucţiuni şi metode pentru control operativ al acţiunilor sale.
O atenţie deosebită în programele de instruire se acordă igienei personale,
executării instrucţiunilor, regulamentelor tehnologice și procedurilor operaționale
standard.
Una din cele mai eficace forme de pregătire a personalului este studiul indi-
vidual al instrucţiunilor şi autoverificarea după teste, precum şi autoinspecţia. La
îndeplinirea testelor se impune folosirea informaţiei expuse în instrucţiuni. Testele
pot fi folosite pentru aprecierea eficienţei programelor de instruire la sectoarele-
model de producere.
La autoinspectare trebuie de luat în consideraţie:
 calitatea elaborării şi testările clinice a medicamentelor produse;
 corespunderea tehnologiei medicamentelor produse în serie şi produse pentru
testări clinice;
 existenţa procedurii de rechemare a medicamentului în caz de reclamaţie.
Perfecţionarea programelor şi metodelor de instruire a personalului, imple-
mentarea autoinspecţiei şi organizarea interacţiunii lor sunt principalele direcţii în
perfecţionarea sistemului de asigurare a calităţii producţiei de medicamente.
Tot personalul (inclusiv şi cel ce se ocupă de deservirea tehnică) ce lucrează
în zona curată la producerea formelor medicamentoase sterile trebuie periodic să
efectueze reciclarea pe disciplinele legate de producerea formelor sterile, inclusiv
şi problemele ce ţin de igiena personală şi bazele microbiologiei. Lucrătorii ocu-
paţi în producerea medicamentelor sterile trebuie să fie instruiţi că ei sunt obligaţi
să raporteze despre orişice împrejurări, ce pot cauza răspândirea anomalică sau
tipică a microorganismelor.
În aşa fel, producerea de medicamente şi calitatea lor sunt organic dependen-
te, deoarece calitatea producţiei farmaceutice se formează pe parcursul executării
procesului tehnologic luând în consideraţie toţi factorii cum ar fi starea încăperi-
lor, utilajul, calitatea materiei prime, potenţialul de cadre ş.a.

304