Sunteți pe pagina 1din 5

„INSTITUTUL DE REABILITOLOGIE CLINICĂ”

Federaţia Rusă, or. Tula , 300041, str. Oboronnaia, 21.


tel. (4872) – 31 – 11 – 12. e-mail: icreab@tula.net
www.ulzibat.ru

SCRISOARE INFORMATIVĂ

EFICIENŢA APLICĂRII METODEI FIBROTOMIILOR ÎN ETAPE A PROFESORULUI


V.B. ULZIBAT ÎN REABILITAREA PACIENŢILOR CU PATOLOGII ALE APARATULUI
LOCOMOTOR

SATÎ „Institutul de reabilitologie clinică” este o instituţie


medicală suprastatală de cercetări ştiinţifice. Centrul a fost înfiinţat în or. Tula la 29.06.92. În baza
activităţii institutului sunt puse 6 invenţii patentate ale fondatorului lui, inventatorului emerit al FR,
doctorului habilitat în ştiinţe medicale V.B. Ulzibat. De către colaboratorii institutului au fost susţinute 8
teze de doctor şi 1 teză de doctor habilitat, au fost publicate 165 de articole ştiinţifice.
Una din direcţiile prioritare de dezvoltare a ortopediei contemporane este căutarea metodelor optime
de corecţie a orientărilor patologice, contracturilor şi deformaţiilor aparatului locomotor (AL). Noi
considerăm ca o condiţie necesară în tratamentul reuşit al bolnavilor cu profil ortopedic depistarea precoce
şi înlăturarea contracturilor musculare organice, ceea ce permite de a efectua corecţia orientărilor
patologice, de a cupa sindromul miofascial de durere cronic, de a preveni dezvoltarea deformaţiilor stabile
ale AL şi a contracturilor de articulaţii, care cer o corecţie operativă mai complicată.
Metoda fibrotomiilor în etape (FE) a profesorului V.B. Ulzibat este
o metodă de înlăturare a contracturilor musculare organice şi a sindromului
miofaccial de durere, bazată pe intersecţia subcutanată în etape a fibrelor
musculare modificate fibros în zona prinderii lor de os (brevetul URSS nr.
1621901 din 24.09.87) cu ajutorul unui bisturiu special (microfibrilotomul
lui V.B. Ulzibat; brevetul URSS nr. 1560143 din 17.08.87) cu scopul
îmbunătăţirii funcţiei muşchilor. Metoda „Fibrotomia în etape în ortopedie”
şi „microfibrilotomul lui V.B. Ulzibat” sunt introduse în Registrul de Stat al
Federaţiei Ruse (certificat de înregistrare nr. ФС 001/2004 din 06.12.2004;
certificat de înregistrare nr. ФС 02261998/0187-04 din 03.08.2004).
Argumentarea patogenetică a metodei FE a profesorului V.B. Ulzibat, aplicate la tratarea operativă
a patologiei congenitale şi celei dobândite a AL, au devenit rezultatele investigaţiilor clinico-instrumentale
şi morfologice, efectuate de către colaboratorii institutului cu participarea medicilor-experţi independenţi.
S-a constatat, că una din cauzele disfuncţiei muşchilor, durerii miofasciale şi a tulburărilor motorii la
afecţiuni ale AL de diferită nozologie este dezvoltarea în musculatura scheletală a schimbărilor distrofice
sclerotice. Urmarea procesului distrofic pronunţat este fibroza fibrelor musculare, formarea contracturilor
musculare organice – sectoarelor musculare scurtate fix şi îndensate, dureroase la palpare şi care nu dispar
la relaxarea muşchilor.
Pentru diferenţierea definitivă a fazei funcţionale (musculare-
distonice) şi organice (distrofice), identificarea tipului, gradului de
pronunţare a contracturilor şi deformaţiilor AL în practica noastră se aplică
„proba de relaxare” cu utilizarea narcozei de inhalaţie (faza chirurgicală,
nivelul 2-3) sau a anesteticilor locali (novocain, lidocain): la palparea
muşchilor în stare de relaxare contracturile „funcţionale” dispar, iar
contracturile musculare „organice” se păstrează în formă de cordon îndesat.
Calităţile pozitive ale metodei FE a profesorului V.B. Ulzibat FE
sunt:
- caracterul universal la diferite tipuri de patologii ale AL în legătură cu unitatea mecanismelor de
dezvoltare în ţesutul muscular a proceselor identice (distrofie, necroză, scleroză), urmarea cărora este
formarea contracturilor musculare organice, indiferent de tipul factorului etiologic principal;
- funcţionalitatea, asigurată de acţiunea simultană asupra diferitor grupe de muşchi ţinând cont de
sinergismul şi antagonismul lor; posibilitatea combinării operaţiilor la orice muşchi scheletal de suprafaţă a
capului, trupului, membrelor pentru atingerea efectului maxim;
- traumaticitatea minimă, realizată pe contul mişcărilor precise ale bisturiului de construcţie
specială; lipsa tăieturii pe piele, pierderii de sânge, intersecţiei şi transplantării totale a muşchilor, lucrului
pe ligamente, oase şi necesităţii imobilizării ulterioare cu ghips, ceea ce contribuie la reducerea perioadei
de reabilitare şi la activizarea precoce a pacientului după operaţii;
- simplitatea tehnică relativă, care permite în decurs de 15-20 minute de a efectua operaţii asupra a
14-16 muşchi în condiţii de ambulatoriu, ceea ce contribuie la o reabilitare mai rapidă în condiţii obişnuite
pentru pacient;
Indicaţiile pentru utilizarea metodei profesorului V.B. Ulzibat sunt:
- prezenţa contracturilor musculare organice şi a sindromului miofascial de durere cronic;
- lipsa eficienţei de la terapia conservativă.
Contraindicaţiile absolute la operaţie se consideră:
- prezenţa viciilor de dezvoltare şi a bolilor cronice în etapa de
decompensare;
- dereglarea funcţiilor organelor de importanţă vitală.
Contraindicaţiile relative la operaţie sunt:
- boli infecţioase şi somatice acute (incluzând perioada de
reconvalescenţă);
- boli cronice în perioada acutizării;
- intoleranţa preparatelor medicamentoase pentru anestezie;
- prezenţa leziunilor, bolilor inflamatorii ale pieii şi a ţesuturilor
moi;
- boli, care sunt însoţite de scurgeri sporite de sânge;
- stare după vaccinare (nu mai devreme de 1 lună).
În clinica noastră se efectuează tratamentul operatoriu a pacienţilor cu diferite boli congenitale şi
dobândite ale AL: torticolis muscular, picior strâmb, deformarea articulaţiilor; urmări ale paraliziei
cerebrale infantile, leziuni traumatice şi infecţioase ale AL, neuropatii; scoliozomă, sindrom miofascial de
durere cronic de diferită localizare, sindrom muscular-tonic la osteohondroza coloanei vertebrale,
contractura lui Diupiuitren ş. a.
În 15,5 ani de activitate a centrului nostru au fost primiţi la tratament 26 841 pacienţi (datele la
01.12.07), inclusiv 20 925 copii (78%). Până în anul 2006 la noi se operau în mediu 3500 bolnavi pe an,
inclusiv 1500 pacienţi primari, printre care mai mult de 1200 copii. În anul 2006 tratamentul operativ a fost
efectuat la 4797 pacienţi, inclusiv la 3857 copii; printre 2929 pacienţi primari 83,4% au constituit copiii
(2443 persoane). În anul 2007 la tratament au fost primiţi 5273 pacienţi, inclusiv 4438 copii; printre 2847
pacienţi primari 87,7% au constituit copiii (2496 persoane). Printre pacienţii institutului au fost 1480
cetăţeni străini (inclusiv 1157 copii) din Spania, Serbia, Mexic, Germania, SUA, Italia, Grecia, Suedia,
India, Polonia, Egipt, Israel, Liban, Honduras ş.a.
Împărţirea tuturor pacienţilor primiţi la tratament cu patologie a AL pe vârste a fost următoarea: de la
1 până la 3 ani – 13,4 %; de la 4 până la 7 ani – 32,8 %; de la 8 până la 10 ani – 15,3 %; de la 11 până la 15
ani – 16,5 %; mai mult de 15 ani – 22 %.
Patologia congenitală a AL (torticolis, picior strâmb, deformarea
articulaţiilor) a fost consemnată la 1,4 % de bolnavi, care au primit
tratament în instituţia noastră.
Patologia dobândită a AL a fost depistată la 17,7 % de pacienţi: urmări
ale infecţiilor şi traumelor, scolioză, deformaţii ale articulaţiilor, neuropatii,
sindromul miofascial de durere cronic. La pacienţii adulţi cel mai des
durerile miofasciale cronice se localizau în regiunea coloanei vertebrale şi a
articulaţiilor mari.
Noi acordăm o însemnătate importantă tratamentului şi supravegherii celei mai numeroase grupe de
pacienţi, care au fost internaţi cu diagnosticul „paraliză cerebrală infantilă” (PCI). Bolnavii cu PCI au
constituit 80,9 % din numărul total de pacienţi (21 726 persoane), printre pacienţii cu PCI au fost 18 588
copii (85,6 %). Copiii cu PCI printre toţi pacienţii în vârstă până la 15 ani au constituit 88,8 %. S-a
constatat următoarea împărţire a pacienţilor cu PCI pe vârste: de la 1 până la 3 ani – 14,5 %; de la 4 până la
7 ani – 36,8 %; de la 8 până la 10 ani – 16,7 %; de la 11 până la 15 ani – 17,5 %; mai mult de 15 ani –
14,5 %. Împărţirea bolnavilor pe formele PCI a fost următoarea: hemiplegia dublă – 40,5 %; diplegia
spastică – 36,6 %; forma hemiparetică – 13,8 %; hipercinetică – 7,3 %; atonică-astatică – 1,8 %.
De către noi sistematic se efectuează analiza statistică a eficienţei aplicării mteodei FE a
profesorului V.B. Ulzibat la tratarea pacienţilor cu diferite tipuri de patologii ale AL în baza rezultatelor
investigaţiilor: clinice, de laborator, instrumentale (electromiografie, angulometrie, plantografie,
roentgenologie, ultrasonografie), testării psihologice şi algologice, fotografiere şi înregistrări video.
Cursul de tratament operativ cu aplicarea FE include câteva etape.
Conform datelor statistice, în mijlociu la un pacient revin două etape de
tratament, la fiecare etapă se efectuează în mijlociu 15 microoperaţii la
muşchi (FE).
Analiza rezultatelor îndepărtate de tratare a 3714 pacienţi, efectuată de medici din diferite oraşe ale
Rusiei şi de colaboratorii institutului în perioada dintre anii 1993 şi 2007 a arătat, că în mijlociu în 94,55 %
a fost atins eficienţa cliniă „bună” în formă de mărire a volumului de mişcări, apariţie a unor noi mişcări
sau îmbunătăţire considerabilă a deprinderilor motorii avute anterior, formare a unui stereotip calitativ nou
de mişcare, dispariţie sau reducere a sindromului de durere şi a hipercinezelor. La 4,25 % de bolnavi a fost
consemnat un rezultat „satisfăcător”, a fost consemnată o ameliorare a unor deprinderi de mişcare,
lărgirea posibilităţilor funcţionale în limitele nivelului iniţial de dezvoltare motorie. În 1,15 % de cazuri
starea pacienţilor a fost „fără dinamică”. La 0,05 % de bolnavi apariţia durerii în zonele muşchilor, care
nu au fost anterior operate, a fost apreciată ca înrăutăţire, însă aceste schimbări au fost înlăturate la etapele
următoare de tratament. În privinţa contracturii musculare organice sau a punctului de durere eficienţa
fibrotomiilor în etape a constituit în mijlociu 97,5 %.
În afară de îmbunătăţirea indicilor de dezvoltare motorie la înlăturarea
contracturilor musculare au fost consemnate efecte pozitive suplimentare:
îmbunătăţirea vorbirii (62 %), mestecării (49 %), înghiţirii (50 %), mimicii (22
%), indicilor emoţionali şi comportamentali (64 %), somnului (49 %), apetitului
(58 %); reducerea strabismului (55 %), scurgerii salivei (56 %), nistagmului (22
%), frecvenţei şi gravităţii acceselor epileptice (25 %); sporirea acuităţii vizuale
(17 %) şi auditive (15 %). Frecvenţa schimbărilor calitative (apariţia vorbirii,
mestecării, dispariţiei strabismului, scurgerii salivei) a constituit 35 %.
Supravegherile catamnestice ale pacienţilor în decurs de 15 ani
confirmă, că optimală este intervenţia operativă la etapa precoce a
contracturilor musculare organice, până la apariţia contracturilor şi
deformaţiilor stabile ale AL. În legătură cu aceasta pentru obţinerea
rezultatului maxim este preferenţial, la prezenţa indicaţiilor respective, de a
începe tratamentul operaţiv în vârstă de 3-5 ani.
Astfel, utilizarea metodei fibrotomiilor în etape a profesorului V.B.
Ulzibat pentru tratarea pacienţilor cu profil ortopedic, care au contracturi
musculare organice, contribuie la corecţia orientărilor patologice şi
deformaţiilor patologice, reducerea sindromului miofascial de durere cronic,
ceea ce sporeşte eficienţa generală a măsurilor de reabilitare la patologiile
AL.
Un rol important în restabilirea şi îmbunătăţirii funcţiilor motorii ale pacienţilor noştri noi îl
acordăm reabilitării postoperatorie corect organizată, care corespunde în deplină măsură principiilor
fundamentale ale reabilitării medicale: început precoce, efectuarea în etape, continuitate, complexitate,
atitudine individuală.
Destinaţia principală a tratamentului de restabilire a pacienţilor cu patologie ortopedică este
crearea condiţiilor optime pentru funcţia AL, inclusiv a sistemului muscular; precum şi limitarea acţiunii
factorilor, care provoacă dezvoltarea contracturilor musculare şi a sindromului miofascial de durere: a
supraîncărcărilor fizice şi psihice, hipodinamiei, traumelor şi răcirea muşchilor. Pentru aceasta este
necesară organizarea corectă a regimului zilei şi a regimului motoriu, alimentarea raţională, depistarea şi
tratarea bolilor somatice, stărilor dificitare, corecţia dereglărilor anomaliilor anatomice ale AL, patologiei
vederii, auzului ş. a.
Trăsătura caracteristică a sistemului de reabilitare postoperatorie
propusă de noi este utilizarea prioritară a gimnasticii medicale, îndreptate
spre corecţia precoce a pozelor patologice, formarea noilor deprinderi
motorii, asigurarea lucrului coordonat al muşchilor, sporirea rezistenţei la
sarcini fizice. Pentru obţinerea rezultatelor optime este necesar de a stimula
activitatea motorie diversă după calitate şi cantitate, utilizând diferite metode
şi complexe de exerciţii fizice, trenajoare adaptate la posibilităţile bolnavilor.
În decurs de 1-2 luni după operaţie, precum şi la reabilitarea pacienţilor de vârstă fragedă, a
bolnavilor cu limitarea pronunţată a volumului de mişcări şi cu modificări articulare este indicată
includerea în complexul de exerciţii a mişcărilor pasive pentru antrenarea unor elemente separate ale
actului motoriu. Pe măsura adaptării postoperatorie a pacienţilor trebuie de trecut la gimnastica pasiv-activă
şi activă pentru consolidarea noului stereotip motoriu.
După datele din literatură, elementele patogenezei sindromului miofascial de durere şi a formării
contracturilor musculare organice sunt: predispoziţia condiţionată constituţional la microtraumatizarea
muşchilor la extensiuni, comprimări, sarcini fizice; prezenţa reactivităţii deosebite a ţesutului; capacitatea
scăzută la sporirea schimbului de oxigen la sarcini fizice.
Luând în consideraţie datele cercetărilor ştiinţifice, la efectuarea reabilitării postoperatoriue noi
recomandăm pacienţilor noştri să evite sarcinile intensive şi îndelungate cu caracter static şi dinamic,
mişcările bruşte, extensiunile forţate, exerciţiile cu îngreunare, pozele statice fixe; mişcările de forţă, legate
de încordarea tonică maximală a muşchilor; acţiunea substanţelor biologic active (nămol curativ,
ozocherită), acţiunea locală sau generală a temperaturilor înalte (40ºC şi mai sus) sau joase (20ºC şi mai
jos); efectuarea frecventă şi îndelungară a injecţiilor intramusculare; imobilizarea îndelungată a membrelor;
extensiunea şi comprimarea intense ale muşchilor în timpul masajului şi gimnasticii; acţiunea locală
orientată a jetului de apă sub presiune în regiunea muşchilor.
La elaborarea complexului individual de gimnastică este necesară luarea în consideraţie a
caracterului şi gravidităţii patologiei sistemului motoriu al pacientului. Exerciţiile trebuie să se efectueze
sistematic, în ritn mediu, lent; sarcina trebuie să fie moderată, dozată, să crească treptat şi să se alterneze cu
odihna. În complex se recomandă de a include exerciţii la destindere şi extensiune a muşchilor afectaţi,
normalizarea pozelor statice şi dinamice, exerciţiile în apă caldă, înotul, exerciţiile la trenajoare, bătut
temperate după sarcină; elementele gimnasticii respiratorii, aerobica, jocurile sportive mobile, muzica,
dansurile, învăţarea procedeelor de miorelaxare şi autotrening. La efectuarea masajului este utilă aplicarea
procedeelor de acţiune relaxantă de suprafaţă sau punctiformă.
Dispozitivele speciale, utilizate pentru fixarea, descărcarea, corecţia orientărilor patologice şi
deformaţiilor AL (orteze, încălţăminte ortopedică, branţurile, aparatele, longhetele ş.a.) se utilizează
conform indicaţiilor. Alegerea încălţămintei ortopedice noi şi a branţurilor trebuie să se efectueze peste 1-2
luni după operaţie, în perioada adaptării la noul stereotip motoriu, în concordanţă cu nivelul atins de
corecţie a deformaţiilor AL; utilizarea încălţămintei de mai înainte nu este raţională.
Metodele fizioterapeutice aplicate trebuie să contribuie la îmbunătăţirea
circulaţiei sângelui şi a metabolismului în ţesutul muscular, la normalizarea
tonusului muscular, reducerea sindromului de durere şi a hiperchinezelor, nu
trebuie să sporească dezvoltarea tesutului conjunctiv. Este indicat înotul,
gimnastica medicală în apă caldă, băile curative cu sare de mare, extract de
conifere, fitocolecţii sedative, băile cu gaze („cu mărgăritare”, cu oxigen). În
terapia complexă a dereglărilor motorii şi a sindromului miofascial de durere
conform indicaţiilor se administrează farmacoterapia, electrotratamentul.
Utilizarea altor metode de reabilitare este de dorit să fie coordonată cu
medicul curant al institutului.

Director general
a SATÎ „Institutul de reabilitologie clinică” T. V. Ulzibat