CA~ITOLUL 19

, . , A

ANA.LIZA UNIVARIATA A D.ATELOR·JN

' '
CERCETARlLE DE MARKETIJ'[G . .·. ~
' '

fn strafegia unei cercetiri dfl. · marketing, :o atenfie deosebita trebuie acordar.ii .

deciziei privitoare Ja modalitatea de anafiz4 a date/or culese. . · . . . . . ' ';J
Analfza reprezinti un proces complex .~i sistematic de aphc~r~ a tehmcilo~
statistico-matematice, in scopuf extragerii din baza ,de date constrtu1t~ ·a tuturor
informafiilor necesare procesuJui decizjonal. ·

Metodologia de analiz! a fen~menelor de nJarketing a cunoscut in f.!ltimele trei. .·

decenii, pe plan intemafional, o adevirati revolufie, ·paralef cu dezvoltarea tehnologi~i · . ,-
de misurare, culegere ~i prelucrare a irifonnaf.iilor:·Aceasta s-a datorat, i.n mare .mbura· ·· ' ,'

~i progreselor tnregistrate in folosir,ea pe scara 'tot mai Jarga a calcufat9arelor_:. '. ' '
--~ eJectronice. •·. ,• : . . ·• ' · I
·•
.' . J. Numeroasele metode de analiµ care constituie boga~.1 arsenal metodologic .' . :. ,-

' '' . '

pot fi grupate dup4 criterli foarte diferite, cum·surit: · · .. · : •·•
• •',
• tipul de scali ~tilizat (nominal~, oidinala, inte~al sau proporfio.n ala); ·· ·, ' ' ·.:
. . :. • numirul ~~~tr~anelo~ cerce~_te (~~uJ, d9ua sa~ rnai mutt de ·dou~); ·. ·,. I '•
' ,,

• natura relaf.1~• d!ntre a~est: ~ant~o~~e (i~~ependente sau ·depenciente); .· '· ' ....

• num!rul varrabdelor co.nsrderate ·o data·(una ·doua

doui). .· . · :. .·
l d ·, ·
, . . , · . _a u ma1 mu t e ,
s ·.· ·.. .· ·'
" .
I ' + • ,' ,. '

ob1ce1, urmitoarele: '.

iri
. . Printre oblectivele urmari.te.: procesul·.' de
. ·
anarz4
1
'd · · : : ,.. ·: · · .
a .. ~telor s~ inscnu, de . :
'
', '

• determin~ea tendinfei centrale a v~riabr"Je.' lo .: "d .

• caract · · · · • ·. · r cons, erate·
enzarea var1af1e1 ~~ .a repartifiei acestora. . . , ..
• m~urarea gradului de asociere dintre·ere• , ,
• reahzarea unor estim!ri 1:j prev,·z· · ·•.·· '
• d·c. .y runr,
ev~1uar~a herentelor dintre va~iabile·· . .. . ·. .
,- • evidenfierea Jegittirilor cauzaJ d. ·: sau grupur, de va.riciibile•
e mtre
'
ele. . · ·.
'
,.
'
19.1. Modalitifi de determ • .' . . . .· . ' .
. . mare._·~ tendinfei .centrale .. I' ,.

Pentru determinarea tc d" . . . . .. .·

plecare il constituie considerar~ •;fc1l c~ntrale a Y4lriabilclor . .. .
ipu ur de scala irtilizat coniS1derate, .punctuf d
• . PGntru ma e
j . , T • su~ar~a ac~stora. .
 Cerc~tdrl de marketing
1

·x · · 'd·. • · · te · tendintg central! se caracterizeazl

Dupu cum ·s-a ev1 en\1at. mtr-un cap~to1 an nor,
.. • ·'.·
.r-.
diferit, functie d~ nivelul la cares-a realizat m!surarea (vez1 tabclul nr.1 9. t .).
·Tab~lul 19.1. - .M~dul de car~c~~rlzare a tendintci centrale functie
de tipul.de scall utillzat
, ...
.. lndlcatort at tendintei centrale
Media Media
. Tipuri de Grup.iit modal ' Medlana
.. aritmetlcl geometrlci
scale (valoar.ea modali).:
·Nominali , ,. ' ..x - - -
• I
Ordinal! .X X - - ' ..
Interval .
X
'
·, X X -
X X
Proportional! . . .' X "
X
,: . .
DacA datele sunt ·-negrupate, valoarea modali, primul indicator al tendintei
centrale, este cea care prezintl cea mai mare frecventl de apari~e. Si presupunem cl
int~-o cerce~re dire~t! a preferin\elor. popula\iei capitalei pentru turismul de si~it de ·
. saptim!nA, .~antionul investigat cuprinde 400 persoane care practicA frecvent aceasta
forma de turism, distrib\lite dupa . statutul socio-profesional astfel (vezi tabelul :,
nr.19.2):

Tabelul 19.2. - Repartlzarea pe c~tegorii socio-profesionale a persoanelor care

practid frecvent turismul de sfi11it de siptlmani

Categoria socio-profesionala NumAr de persoane

Muncitori 120
.Mai$tri-tehnicieni 70
Uber intreorinzAtori .. 30
Functionari : 30
Cadre cu studii superioare 90
Elevi-studenti . . 120
Casrtice ' 10
Pensionari 15
;
Alte categorii 15

'. Se observ~· cu :~~urinta c!.. val~area modall este 120, ea ..

categoriei muncitoti ~i ~tegoriei elevi-studenti. corespunzand.
.. Dupl ~um ::se ·cU11;o~e, ~n ~1 di~bu~ilor de frecvente specifice datelor ..
g~upate, grupul t_no~al... cste const,tu1~ . dm grupu\ care cuprinde cele ·
componente:eomp~rat1v ~u cele\alte grupuri. mat multe

530
 AnaUza univariaJd a datelor in cercetari/e de marketing

SI presupunem cl acelqi ~tion fonnat .din cele 400 persoane se distribuie.

pc grupe de vlrstl. dupi cum urmcaz:i (vezi tabelul nr.19.3.)~ .' .

Tabelul 19.3. -Repa)"tizarea pe grupe de virsti a persoanelor care

practlcl frecv~nt:turismul de sfa11it de slptlmani · ·

Grupe. de virstl (ani) Numir 'de oersoanc

; '
sub 14 . 15
14-18 . 45
19-24 ·.. i 10
' ' '
'25-30 · 90
31-40 80
41-50 '
'30
51-60 · 20
61 .si oeste 10
\ei
cl Rezulti clar c3 .gruptil modal este .reprezentat de grupul care cuprinde
de ,
persoanele in vmtl· de 19-24 ani. Acest grup cuprinde 27 ,5 % din persoanele care
ita practicl frecvent turismul de sfil1.it de siptAmani. Valoarea modal! se situeaza
lu\ : undeva tnjurul virstei de ·22 ani:
Me~lana, un alt indicator al tendintei centra\e, reprezinta dup~ cum se
cunoa~te valoarea deasupra ~i dedesubtul ciireia•se ~itueaz! cate o jumatate din
e obscrvatii. ·
Dael datele sunt negrupate, daci sunt aranjate in ordine, de \a valoarea cea
mai mica la valoarea cea mai mare, sau invers $i daca numarul de observa\ii cste flra
sot, valoarea median!. se stabilqte fari nici o dificultate (vezi tabelul nr.19.4.):
Tabelul 19.4. - Numirul de portil dlntr-un preparat culinar vandute intr-o zi in
fapte restaurante

Restaurantul Nwnarul de oortii

Rl 60 '
R2 70
R3 1\0
R4 120 Mediana
' RS 130
R6 '
.. 130
ind R7 150
;\or . . .. .. d b JI .,·· u sot mediana se ·considera
in s1tuat1a m care ex1stl un numur e o servo II c , .
u\te in mod conventional c! cste sit~ut!~ - t ~:int.re cele doua valon centrale. d
· .; - · ~ - 1 zA astfel· numlru\ tota1 e
Dael datele sunt gru .· 1ana s ea · .. b ie sa fie
observatii (frecventc) se im la 2 ~i astfel rez cite observatn tre u
. ! Of!l',-.R-r•J.~~"!'\.;\.. •
BIBL\01'SCA • 531
 Cercetdrl de .marketing

deasupra $i cite dcdesubtul medianei; dupi aceas~ se determina frecventele cumulate

pentru a stabili in eare grupi se· situeazA media~a; in final, se calculeaza valoarea .
medianei. ·
Consider-And datele din· tabel~l cu repartitia pe grupe de vArstA rezu!ta Ci
valoarea medianei se situeazl undeva in grupa de virstl.de 25-30 ani. Pentru a ne situa •
la jumltatea numirului observatiilor (200), se pondereazl .mirimea intervalulu~ acest~i · · · ·
grupe (5), cu numlrul de observatii aditionale necesare (110/260) iar valoarea obtinut1· ·. ·
se adaugi la 25. Rezultl cl mediana este sltuatl la categoria de virstl de 27 ani. · , ·,- · ·
A$a cum s-a arltat, datelor misurate tn ·seal! metricl Ii se poate ·cat~u.la ·
tendinta centrall ~i sub fonna med/el aritmetlce (incepind scala interval) sau chiar cu
sub fonna mtdiei geometrice (in cazul scalei pro~rtionale). · ·.
Media 'aritmetica, X' a unei variabile X desp(e care se cunosc n observafii ' ;' . .
intr-un ~tion investigat, se calcule~ astfel: · . · ·. ·. ' ··
n

Ix, ' I ' I _',

.. '

1
' -' -
. -x·-
n•
/•I .
' •, 1 1
I•' 1
: ,:
', .

. D~ci vinzirite ~ cinci puncte":. de desfacere situate pe plaja au fost, i~tr~o ..

.anumit! . ZJ _de:: 170; 220~ 270;· }20 $i respectiv 370 mil. lei, rezulta cA media.
desfaccnlor ~n .z1ua respect1vA este: ·. ·.
. '

. - _ 170+,220+270+320+370
x- : S. = 270 mil.lei .
Deseori, in calculul m;<1iei a~tmetice, apare necesitatea unei ponderarL : .... I •.: ·:·

Si .presup~em ~ mtr-o cerce~re a imaginii unui gru de 200 tu . .. .' :·

.
. ::r~tsamentul un':11 camp mg a :' ~ost.-~p~cciat pe o diferentiala sem!tica cu 5. tr;:: ..'·.
foarte favorabil 70 45 35 30 20 c :
,oarte nefavorabil· .. ·
Pentru o evaluare sintetic! ·a ~cestor aprecie . · 1 · .• . · .
pomind de la nota 5 atribuiti, ·pe scara · . n se ~ c~leazi o med1e a lor,
. descrescand pina la nota 1 pentru aprecieril:c;::::~r:recb1~lril0Ar foa~e favo~il.e,
calculea7.l astfel: · • · ora I e. prec,erea med1e $e
; = 70x 5 +4Sx 4+35 x3+ 30x2 + 20xl
200 · = 3,S75
Dael datek sunt ' grunate ntru 1 1 1
p
. e

urm!toarea relatie: " · ' ca cu u mediei aritmetice se folose~te .

n
_ L/,xm,
X=.;.;'•;:...I _ _
. -n
unde:
• ~. - reprezintffr,~ehta'grupului:.-i;
mi - punctul 4e·mijloc.at intervaluhi( uiv.!' .
n - numiir l't 'tal 'd ~ . . 'grup,
u/ -~. . .servatii,.cupr-ins~·iin e~antion.
('1'1 ·. ....
/ '
,.,,..,·

• ----
 An~liza unlvariata a date/or in cer.cetlirile de marketing . .
.·. . · · · odul de calcul al mediei
in tabelul nr.19.5 se ilustreaza, printr-un exemp1u, Ill. ·. . .
aritmetice in acest caz. . ..
·. zllnlce ·a.le ·unor ca bane' situate
Tabelul J9.5. - Desfacerile · pe trasee
.·
turlstlce montane (calculul mediei aritmetice) . ..

Desfaceri Numlr de unitlti Mijlocul jntervalului ·' . fj ffij

(mil. lei) (ti) . ·{m,) .

1S-20 7 17.5 122,5 ·
'·i 20-25 12 22,5 270,0 .
25-30 )5 27,5 . '.412,5 ' I
·,. · 357,5 ,' .
'
I,
~:. 30-35 11 . 32,5
,.
I 35-40 5 .)7;5 .187.5 . ·
.\
... .
TOTAL 50 1350,0 ·

.~ 1350 ·'2·7mt·,1'·et•
·x=--==
•,.,
.''. 50 · ' , .
0
.a Atunci cand pentru mAsu~are s-a fol_osit o scala . proportfona_l~; . pen_t~u,:
caracterizarea tendintei centrale, .'se poate calcut~ chiar ,$i 'rr!,f!dia. geome~rt.c~ x~ ·
(aceasta este to~i. destul de rar utHizata in ce~cetari:le de rn~rketing}. Fon_nula ~~ · . , .
calcul este urmitoarea: . ·.. · · · · . · ·.

ti, . . ·
Xu =~fix; .
l•I '
, , ' • I '

.e, . sau in forma logaritmica

' '
.>r, ·'

le, '
se
19.2. Modalitifi de caracteriZ#re a varia_
tiei ~i repartifiei variabil.elor

_Caracterizar~a varlafkl, un al~ o~iectiv o~~~nuit ~~analizei d~tel~r c~lese prin.· ·. :· ',.:
_fte . cercetanle de marketing, se poate face m m_od d1ferentu t, . 11, funct1e de mvelul de .· · ·. .'.
m!surare realizat printr-un tip de seal! sau altul (vezi tabeh 1 nr, 19.6.) · · ·:. ~
Foarte adesea, datete, indiferent de tipul .de seal~. uti1izat, sunt. caracterizate ·.· · .~ _
prin prezentarea dlsJrlbfl/lel de frecve!'te at!t in : forma tabelar~ (frecventele .se pot ' . ' ' I .. .

prezenta in valori ab~olute, simple sau cur~ulate, sau prin _folosirea pro.centelor' ), cat ~.i .· . .' :. .
in fonnA gratic1 (pohgoane de frecvente, h1stogram.e, ogi~e etc.): ·.
.:,.-
'i

1 Pentru calculul procentelor cumulate.sunt ·nece~are datf c~l pufin de ~atura o.rdi~ala. . ' •,.

' 'fl
I •
<;T~ • ;
 •Cemta~i de marketing

Ta~elul 19.6. ·- Caracteri~area vari~.tiei functle de nlvelul de mAsurare reallzat

i,:
lndicatoi-i ai ..
Tipuri de scale ..'f .
1
1
, I I

variatiei Nominate Ordinale Interval Prooortionale

Distributia de frecvente ' X ' ' X X X
. Procente '' '
X X X X
. Decile ' '

;· - X X X

.,
Centile · ''
'' '
- ,'
X X X
!·
I Cuartile ' ,,' - 'i X X X ,·.!

', •, · Amolitudinea'variatiei - - X X
Abaterea.medic - , , - X X
I •

·'
~
Varfanta · ..
" - ,,
- X X
,,
.,..
,'•' Abaterea standard ,, :
' - '" - X X
. '
. ': ' . ' '
., ;. ,
I I '1
:1
.'
., ·. , . . ·Mai r~r. in pr.ocesUl analizei ditefor se calculeaz! ~i cuarti/ele, decilele sau .
,•, ,;.
•, I : ' '
,' ;;.I , I

1,., ·.: centilele. Cua~ilele rep~in~ doui val_ ori stabitite astfel ca o p!trime din observatii s! .!}
: se. afle sub p~i-:Oa cuartil~, denu~itA ~i ~uartiH\ inferioarA ~i o pAtrime din observatii sA
. · se afl~ deasupra celei de-a:: doua cuartile, denumitA ~i cuartilA superioara. Celelalte
. ' doul pitrimi din observaµ,i·se afl_i intr~ vaforile celor douA cuartile ~i median!. in mod
, I

.. '
' . similar, numi,rul de obseivatii se poat; 'imp!rti la 10 sau 100 cu ajutorul decilelor ~i .
1
. ', · respe'ctiv centilelor. . · · · . .
Destul de frec':'e~t, in caracterizarea datelor se folose~te a,nplitudinea
varia(iei, care se ,poate· ~alcula in forml absolutl (diferenta dintre observatia cu
valoarea cea -mai mare ~i cea cu·valoar_ ea cea mai micl) sau in form! relativl (raportul
dintre amplitudinea absolutA ~i medic);.
De cite ori 'nivelul de mlsurare conduce la date de naturl metric!, pentru
caracterizarea· variatiei acestora se pot_folosi, allturi de amplitudinea variatiei ~i trei
indic.atori ai .variat.iei,. respectiv, abater,ea inedle (media aritmeticl a valorilor absolute ·
ale ;abaterilor· t.ennertilor ~antionului de la media 1or), varlanta (media aritmeticl a
pltratelor abaterilor individuate ale termen!lor ~antionului de la medic) precum ~i
abaterea standard (radical.cu semnul plus dm vanantl), .
.• Pentru caracterizarea variatiei ·~i a reparti\iei .unei singure variabile, deosebit (
de utile sunt, ~i metodele ~·azate pe c~noscutele tipuri de. repartl(il _normale! Poisson! ,t
blnomiale etc., preeum ~i . cele care presupun abordarea bayu,anii aphcatl unet
singure variabile.

.
,,

' ..;i',
' ,'

., . ' '
J .
', ·
CAPITOLUL 20
..'
\Ii..

. .
,..'

MODALITATI DE ANALIZA HlV ~RIATA.

ANALIZA GRAPUL.UI DE ASOCIERE

7,
in cercetarile de marketing; de obicei, an11/iza 1111ivariata prin considerarea
,.
)' .
·· separata a variabilelor, ca cea prezentatl mai sus, reprezintA doar inceputul.
Un obiectiv important in proc~ul de analiza . ii . reprezintA tn continuare
i-
"•l,· analiza bivariata, care presupune ,µasurq'rea grad11lui de asociere a do11a. variabile
,--:-: sub aspectul: • ·• . . ·
. ·,.'; . '
• dir~ctiei (naturii); ·
'.... . .
• intensitatii ;
;· ,
:. .
. • semnificatiei statistice.

Acest obiectiv se .realizeaza cu ajutorul a diferite nietqde, funciie de tipul de

scala utilizat pentru masur9:I"ea datelor;
. ... ' .

20.1. Variabilele nominate

Considerand primul caz, eel al ·variabile/or 11ominale, procesul de masurare a

gradului de asociere incepe prin construirea de tabele de contingen(a. Un astfel de
tabel cuprinde distribu/ia defrecven(e considerata simultan pentru doua sau mai multe
variabile caracteristice acelui~i e~antion. . ' _
Sa presupunem, :spre exemplu, ca vrem sa vedem daca preferintele barbatilor
pentru un anumit fastfood, in care fumatul este intcrzis, difera semnificativ de
preferintele femeilor. Cu datele culese printr-o cercetare de marketing de la un
e~ntion de -500 persoane, dtn care 300 blrbati ~i 200 femei, se poate alcltui urmAtortil
,tabel de contingents: . · ·

Tabelul 20.l.- Distrlbutia preferlntelor pe sexe pentru un fastfood

Sexul Prefer! unitatea Nu referli unitatea TOTAL

Barba i 196 104 300
Femei · 58 142 200
TOTAL 254 246 500

•
• 53 5

' . .J.
 - --·---- ...,.

Cercet4ri de marketing
. .
Examinarea· acestui tabel de contingenfj este ingreunati de faptul c4 numJruJ .
bArbafilor din efantion diferl de ceJ al femeilor~· Pentru a U$Ura interpre~re~ ·~e-_
construie,te un alt tabel in care frecvenfele sunt transformate in procente (vez, tabelul'.
nr.20.2). · ·· · ·

Tabelul.20.2. - Dlstrfbutfa preferlritelor pe sexe pentru un fastfood

. . :'
Sexul Preferi unitatea :·N~ preferi unitatea TOTAL · ...' .
% %
BArbati 65.33 34.66 JOO
' .
Fetnei 29,00 71.00 I JOO
' ' ' '

Pe baza acestor ·infonnafii · se· poate afinna cl probabilitatea ca un b!rbat si

prefere fastfood-ul aflat in studiu este de cca. 65 %, ln timp ce probabilitatea ·oca
femeie si nu ii prefere este de 71 %. ·. · . ···
· 0 m~dalitate prin care .se ·poat" exprima gradul de asociere intre cele. doua
, variab~_le sex .~i prefe~inf!, fiecare in stare dihotomic! o
reprezinta core/a/la. pi,{.
Coetic1entul de corelaf1e (rphl) se c~lc~leaz4 astfeJ; ·. ·
ad-he
r~, =----------11-2
l(a. ~ b)(c :-·d~(a + c)(h + d)J

undo a, b, c, d reprezintA frecvenfe(~ tabelufui de contingent~ de tipul 2x2 dup! c :

urmeaz4: · . um
CIT£l
[il]J
j.'
,•
in exemplul considerat

b= 104
b=J42
,',
.;.
rp1,1 = J96xJ42-I0~x58 21800 -~·
W 96 + to4}(SS + 142)(196 +58)(104 + f42)] Ill = 6 J229,4047 = O,JS6
:r
-~ ·
:,,·
}
,.
,'/1

~i
_:-. p
Coeticientuf de corelafie ·r~- poate lua V I . .. . :
extreme indic! o asociere perfect! in~re Vari b ·1 : o~1 mtre -l ,O ~• + I ,0. Cele ~ou~ it
corelafiei. . . · a I e, n timp ce valoarea zero indic~ lipsa iJ
,:"
,::.
Pentru a detennina in cc proporf f• • ,,
, J

sunt explicate de variabila sex coeficientu,'; ~re c~d•~fele pentru fastfoodul in\:estig~t. .'
Deci: . 11111 se ri ,ca fa piltrat.
 : ' '

Moda/ita/i de analiza bi~ariata..Analiia gradulul de asociere

' ' ' . .-
r,,/ = (0,356) 2
= 0,1267

. '.
' . I '

' I I •.
I Aceasta indicii faptul cl .12,~7 % d~n v~ri:ati~ prefedntelor este .e~p~i~ata. qe_
variabila sex. Concluzia este c! intensitatea aso.c1ern mtre ·cele douA. \'.art,~tle este ,.•.
foarte slab!. Semnul coeficientului de corelatie :rp111 ~aracterizeazl dir,ctfa 11soci~r,i~ . , ·,:,
celor douii variabile, dar intM~n moc;l specifi,c de~arece ,datele .sunt_ de n~tur'A n~min~I~. . ·_;'
Astfel, semnul +rphi indicl o cor~latie pozitiv.li,Ji:t sen,sul c~ ex1s~~ 11) a.nsamblu, ?. .'...
asociere intre sexul masculin ~i.preferinia peotru:,fastfoodul in studiµ. ·· · · . . · ·: '

'
'. , . "
'
, ,' • 4

Pentru testarea gradului de s~mnlftca1ie!a 'asocierii d~ntre opipiiJe ·subiecfilo~

constituiti in cele dou4 e1antloane intfependent~.(blrbati ~i fen:tei) ,i pref~rir;tt~ pentr,u ,
fastfoodul cercetat ,se poate utiliza testul neparam¢tric ;(. Mai'.~xact, prin ace~t tests~· . ' ..:·
unnar~te sa se stab ii ease! dacl _'.preferintel~·.· blrb~filor difera _: s~mnificativ d'e · · ._::
preferintele femeilor. · · · ·,
Realizarea testului z are ta punc~ d,e 'plecare ipoteza nu/a ca ·~aloare~ ·
2

coeficientului de corelatie rp11; nu ·. difer! semnificativ de ··zero, ·cu alt~ cuvinte, ·

preferintele birbatilor nu difera semnificativ de preferintete 'femeilor.· Simbolic· aceast:(
se exprima astfe): · ·· · · · · · ·
HO: pentru populafia statistic! :cercetata rp11·; =O, . :. •.
spre deoscbire de ipoteta alternativa, .· · ', I
HI: pentru populatia statistici._cercetatll ,;~, ~ O.
in continuare, se determina .' z; ~ valoar~a calculata a lui z 2., cu· ~utoru), .
unnatoarei formule:
,.t.•

unde: ' ' '

i;·· r ~i k - reprezintA num~rul de.d.nduri ~i respectiv ,de ~oloane ale:tabel~lui de . · ·. ,._:,.

L
;.I , contingenfi; . . ,
O;i - frecventele randului i ~i ale coloanei j care rezulta din·~bservare; ·. .
J,
A11 - frecven.tele rA~dului _i ~i al~-co\oanei j ~are··se ~teaptA sA ·rezulte,' ,
t
....
:..,· conf~nn 1poteze1 n~I~; .· ele se deterrnioi prin · .inmultir~a frecvent~i ,· ... :,:-
,.~
,°/: margmale a rAndulµ1 .' ~u cea a c?toanei j ~i implrii~~ pro~usului la··.. · :: ·
fi numlrul total al cazunlor (marimea e~anti'o'nului)., . .· . , · . , · ,' ::. , ·..
• I , . , .- : ; '.
' ' \. ' ., ,, ' .
Valorile rezultate prin utilizar~a- formulei de··, mai ·stis a4 . 0 'repartitie de · . .. ,:
/:.
., e~antionare care poate fi aproximata de·. o repartitiJ:·z 2 cu (r: J)(k~.1) gra;de.de·libertate: ·. ,: · ··:.
r. 2
Daca valoarea -calculat~ a lui % ' est~' ,egall sau': mai ~icA decat
v~loarea ieor~tic! '.. , ',_. ,
(tabelatli), corespunzatoare unui numar' de 'grade 'd·~.lib~rtate ;i· unui a~~mi~-g~ad ' de .'· I• • ' ·:.

semnificatie, atunci ipoteza nul!i se acceptA. . .' ·. · : , · · .. · 1· , , , ,/

. ., , ..
•·.
' '

',·,

'. 5J7•
·• .: ....
, ' I, ' I

.,.,
 Cercetari de marketing

: i~ exe~plul ~oi1sidera~; valoarea calculnti a Jui z 2 este urmatoarea:

2
, l =(19t-~52,4) 2 •. (58-10),6) 2 +(104-147,6}2 +()42-98,4) :::
6338
x~ · 152,~ +. lOl,6 147,6 98,4 '

·: Valoare~ teoretic! cor:espun:zAtoarc pentru (2-1)(2-1)=1 grade de libertate este

' 2 ' '
·Zo.9s .= 3,84. Deoarece z:..·. = 63,38 >·3,84 se poate afirma ell la un nivel de
.'. ,'
' ~emnificatie de. 0,05 ipot~za .' nulli nu se·· accept! (se acceptli ipotcz.a HI), adica rphi
:-r-
' ,;•
~.i.
,· ' ·t
difera semnificativ. de zero; deci preferinfele blrbatilor difera semnificativ de 1
· preferinfele femeilor. . '{.
.. · . ·. Ori de cate ori tabehil de contingent! este de tipul 2x2, pentru determinarea
' ,?]:,
valor.ii lui z 2 se poate utiliia ~{-unnlitoarea formulli de calcul: t
·,,,
. ·· 2
X -
. ·, .
·N(ad-bc)
•
2
f
,,i;.
,p
,,
' '
' - (a+·b)(c+d)(a+c)(b+d)'
,,
•❖
' .und~:.a, b, c, -~ ·.au ~ceea~i ~emnificatie ca ·mai SUS, iar N= a 'I- b + C + d. :,

, · · · ,: 'D'eoarece, a~a cum ·este cazul ~Hri. acest exemplu, testul care este conceput,
. ·p_entr\J repartitii continue, se. aplic! unor date tn form! discretl, pentru o mai mare
.. exact.itate, apare necesitatea. U:nei "coricfii penlru continuitate ", care este cunoscuta
: sub n~mele d~ ~orecfla Ju(Yates. ln aceste ·condifii, valoarea calculatl a lui z 2 va fi
-,;d~ta de ·unnatoarea formulli:
0

' .

N(,~d -bcj- ~ )
2

' I
x2=---'------'---·
(a +b)(c+ d)(a +c)(b + d)'
• c
' '.
' ·,

Daca .aceasta· rel!ltie se.' aplic!·. datelor din exemplul considerat m~i sus, se ...
,
'

· obfine:·
.
.o( . S00)
SO jI96xl42-104xS~- -
2
•.1
2 l
2 = .. =6193919
X, , · 300x 200x 254x 246 '

intrucat z; =:=: 61,93 > 3,84, concluziile rliman acelea~i cu cele stabilite pentru I
f
aplicarea primei formule; · ·. ·
2
Pentrti a asigura aplicarea cu. succes a testului X , frecventele Aij, care se
·p•x din ,observare,
8~tea IA ,
nu ttebuie sli aib!
,
valori prea mici.
.
Speciali$tii recomandA. sli se
proccdeze 'in felul unnlitor;
•
538
•
 • d~cA intr-un tabel de co~tingent4 de tipul 2x2 N>40 se poate utiliz.a cu succes
testul z2 , preferandu-se pentru caicul ultima fonnula;
dacA N are valoarea intre ·20 ~i 40 testul z se poate folosi doar daca toate
2
•
frecventele Aij sunt egale sau mai mari decat 5; in situaJia in care cea mai mica
frecventi Aij arc valoarea mai mic, decAt s•est<! necesar sa se utilizeze testu/
probabi/uafil exacJe a luf Fisher, prezentat mai jos;
• dac! N<20, indiferent · de mlrimea . valorilor Au · se va utiliza testul
probabilitAtii ·exacte aJui, Fisher. ·. ·· ·
I I ••

Testul probabilita(ii exacie a Lui.Fisl,er reprezinta o tehnica neparametrica

foarte utilA pentru analiza datelor discrete provenite din doua e~antioane independente
' ' ,' . .,
relativ mici. Obiectivele testu1ui sunt ioenti~e cu cele ale testu'lu~ z· . .
DacA se consider! cA frecventele. rnarginale ale tabelului _de cont'ingenia de ·
tipul ,;2 X 2" sunt fixe, atunci probabilitatea exactA de aparitie a unui anumit set de
•. '>.
rrecvente este dat! de urm!toarea.rep_artitie hipergeometricA: ·
:fl. ,
,,
. ·\::, .. (A+B.)(C+D)(A+C)(B+D) .
' . . ' .p = . . ·. . N!Af B!CfD! . ·
. SA presupunem cA intr-un·studiu cµ a~ele~i obiective ca cele ale exemplului
·' '
•.
anterior, in unna cercetArii unui ~ntion de 12 persoane,s:-~ obfin_ut urmatorul tabeide .
contingenta:

•, I ' I •
BArbati Femei Total
Prefera unitatea ) 6. 7
' •'
,, ., .. Nu.prefer! unitatea ' 4 l 5
TOTAL 5, 7 12
' '
, '•·

' · Pentru testarea ipotezei nule, cl preferinJele nu sunt influentate de sex, este
. .necesari, mai intai, ca)cularea Jui pi, probabilitatea de.aparifie a frecvenfelor tabelului, .
la care trebuic adlugate toate probabilitltile .corespunzltoare unor repartitii de
frecvent~ care expriml deosebiri fi mai proriunfate intre preferinfeJe b!rbafilor ~i cele
al~ fem~&lor. in exemplul acesta exist! o singurl probabilitate, Po. care trebuie ad!ugatA
lu, P1 ~• care corespunde s'ituafiei tn care nici un .bArbat nu pteferl unitatea ~i toate
:u femeile o prefera.

se In aceasta situatie:
se 7!5!5!7! ·
Pi = 12!1!6!4!1! = 0,04399;

•
• 539
 Cercetari de marketing

171 . . .
= 7!5!5· · =0,00126; :.. ¥ ;:- id
Po 12!0!7!5!0! ·. .
~.·.
~-
· . .·. . · ·· d fr entl! considerate : .
Probabi'litatea total! de aparlfic a celor doui reparhfi1 e ecv t<"
:I.
:,.
·.)
sa
• ' I •

este: ' . X
p = p, +Po= 0,04399 + 0,00126 = 0,04525. ffiE
ace
Deoarece aceasta probabilitate es~ mai micl .deca_t 0,?5 nivel~l de i'n
semnifica~e la care se face testare~ ipo~eza null nu se accept! ~t dee, concluzta es~e . ,....
c! preferintelc sunt influenfate de sex. . · · .· · . · ·. :~.
Dupl cum se poate observa; testarea ipotezei nul_e n~1ti calcul~ des~! de· . ;
laborioase peritru detenninarea probabilitltii respective. Om fenctre, pentru cazu_nle in · ~:= cor
~-
:;:· cor.
care N S 30 ~i frecventele marginale. nu depqesc cifra 15, testul se poate reahza cu : ·:t·
·ajutorul tabelelor statistice elaborate de statisticianul Finney, D.J. incl din anul 194~. · : ' ,•

· Pentru realizarea testului se procedeazi astfel: · 1

• se. identificl in tabele ·sectiunea ·care corespunde valorilor detenninate '·:.
pentru (A+B) ~i respectiv (C+D); . .f
; ·•

• corespunzltor unei vafori pentru (C+D) sunt listate mai multe valori ale · ·
' C
sau
lui ,,B" din care se alege cea care este egalA cu valoarea lui ,.B" din tabelul de . pop
contingenta;
• in dreptul valorii respective a lui ,,B" existi trecute patru valori ale lui ,.D" · deoi
corespunzltoare urmltoarejor -niveluri de semnificatie: 0,05~ 0,025; 0,01 ~i norn
0,005, din care se alege una:
• dacl valoarea lui ,,D" 4in tabelul de contingent! este egala sau mai mica .
decat valoarea lui ,,D" di_n tabele stati~ice, pentru un anumit niv.el de
semnificatie, atunci ipote~ null se.acceptl.
in exemplul considerat (A+B) =: 7 ~i (C+D) =5.
in secpunea din tabelele s~tistice corespunzatoare acestei perechi de valori .
sunt listate trei valori ale Jui .,8", ·respectiv 7, 6 ~i 5. in dreptul lui B = 6 gasim ca ·
valoarea tui ,,D'' corespunzatoare unui nivel de semnifica\ie ·de 0,05 este egal! cu 1. . ·:
Deoarece valoarea Jui ,.O".dtn tabelul de contingenfi este egali cu valoarea lui
,,D" din tabele statistice, ipoteza nul~ nu se accepti.
' .

Deseori apare necesari tcstarea gradului de sem~ificatie a asocierii dintt:e ·.

variabile provenind de la mai mult de dou~ subqantioane independente.

. SA.P~.upun~m ca dori?' ~ sta,bl~im ·d~i imaginea populatiei despre un pare.'

de d1stracft1 ex1s~nt in_tr-o stat1u~e tur1s~cl, dtfera in funcJie de v4rsti. in acest ~ ' ·.
ta~l~J de conti_ngent! ~~ ~vea ·pat~u randur~ (~rs~~ne pan! la 18 ani_, tntre 18 ~i 30 ·
am, m~e 30 ~1 50 an~ ~1 ~este _50 d~ ~nt) . ~• tre1 coloane (persoane cu imagine
favorab1I!, persoane cu 1magme nefavorab_JIA ~1 persoane cu imagine neformatA}. .
situat
schen
S40
.. •
•:,
•

.",t- .
 . '
Modalita{i de analiza f>ivariata. Analiia gradului de·asociere

Testul z 2 SC poate folosi .cu .~ucces ~i t~-:

~tfel ,~e si~uatH... ·.prqced~r~ fiind \
.
I :

: ~· identici cu cea in cazul celor doui sub~ntioane ip.depcndcntc. · · , · :· · . . ·

·~ .:. '
• • I • \' •
• 1-
O cerinta importanta a testulukse refer! la·• ~Arimea. fr¢cyent~fo~ caie Jrebuie, ·; · ·,,
:1.
"·
•.)
sa rezulte din observare. Statisticianut W. Cochntq sustine c! pentru reu~ita '.testului' •
z2 nici O frecventi Oij nu trebuie s_i aibl, vatoar~:.rnai m'icli deca:n, ia~•frecventele o;j·: ·. :' ·.:::
mai mici de 5 nu trebuie si de~eascl ·20% din ·~umirul total •al fre~ventelor. Dael .. ·
aceste conditii nu sunt indeplinite, se recomandi c_6m~inarea unor: randuri•sau c_o'loan~, ..
in limita posibilitatilor existente sau m~rea ~antion1:1lui: ·
,....
Pentru masurarea gradului de asocier~ . intre va.riab.ilele · u~ui tab~I de :'. . ,
contingent§ cu orice numAr de ri.nduri: sau coloane se poate utiliz.a coeficientul de,· , ·· _:'.
contingen/a C, care se calculeaz! dupi f<>rmula~ · ·· .: ·.
•, I
. .,
N+zc-
,.'
..j
•,
Acest coeficient poate fi ca1culat independ~nt de natura variabilelor (cqntinue :
sau discrete) ~i indiferent de natura repartitiei acestora (nonnalli sau nu) in cadrul ·. ·. .. .
populatiei supuse cercetlirii. ·· ~: ~ · • ·· . .' : , ::
in ciuda faptului c! un coeficient de ~ontingerita ile -dpved~t'e, deseori, a fi . -' ··...: .'
,. deosebit de util pentru a intregi analiia completl' a datelor rrt!surate printr-o scala · · '
nominalli, acesta are ~i anumite 1imite: . . .
.i
• in primul rand, dacl teoi'etic valoai.ea niinimli a·c~eficientului poate fi . ·
zero (cand variabilele ·.studiate nu . sunt ~eloc corelate),· in schimb, .·.
valoarea maximA nu ajunge niciodatA sa ..fie egall cu 1, .a~a cum se ·
,C
intampla in cazul coeficientilor d~· corelatie. Pe.arson, . $pearma~ sau· ....
Kendall (atunci cand k_= .r, limi\a superioar~ a lui· C, •: indicand o :. ·..
.ri ,
.;a
corela\ie perfecti l~tre variabile, eS~~ datii de relatfa
1
); . . . . .. l ;,
• in al doilea rand, datoritl faptului c~ valoarea m~iml a lui C depinde-' ·. : . _..-~·
'•
.Ul de mArimea Jui k ~i r, rczultl <?i .doi 1.:oeficienfi',~e conti~enfl nu pot .·. .' · ;•
fi comparati decat ~cl :·provin di13' tabel'e .de conting~~t! ·de ac.eea~i, :·. ·
ma.rime; ·. . . . : . . .. . .
tee . • in al treilea rand, este ·,~ident' cl ·C po~t~· fi calculat n~mai. in acele. '. ,· · ,:::. ·
1
cazuri in care z 1 se po~~·utiliza; :': · · : .. . . . ' · · :· · ' ,·. :.. ',';

arc.
• in °Sflir~it, merit! mentionat $i faptuf c~ c. ~u poate fl corrtpara{~irect : :
'
cu nici un att tip de coefi~ient de C!)relatie,. cum ar fl eel al )ui ·Pearson, ,' ·. ,
.az~ ' al lui Speannan sau al lui Kendall. ·. ·. : ·. ·. · .'
, • ·' •
· . · ':· ,
:. ;.. ·. ,
• ' ,:.' I ' ..• ·
30 • ' , ' • , ' • I I'

,ine in cercet!rile de marketing in dbm~niul tu~ismuhisunt d~stul de·frec,ve~tc ~i ,• ·.·.''. ·:·. ,.

situaiiile in care se utilizeaz! ~ch~me d~ ~roiect~re_ffe •.tipul ;,inaifl,te-dupa", r'e~pectiv t ·. ··. . i':,
scheme prin care asupra sub1ecf1lor unu1 ~an.ttcm·se: re~lizead:· dou~ ,mi,suriri'~ una . ·. , •., : 1
, • ... , , , , 1 1 I ·' l

,. " .., . :. S4\

•;
,·,e ..
 I' '
Cercetdr1 de marketing
' : ' ' I ' I
' ,,

.. I
'
I
' .h:iainte ~i ~Jta dµpA aplfoarea·f~ct~rului experimemal.
.' .. · ·. Un cxemplu de cercetare prin 1:,1tilizar:ea unei scheme de acest gen ii constituie
'
'
' '
masu~~r~. i~agin_ii unui ·produs turisti.c in. rdndul subiec\ilor constitui\i intr-un
C$ant19~ m~mte: ~• dupA realizarea unei •actiuni promotionale in favoarea produsului
.care f~ce .ob1ccti:ll e'xperimentj.dui. DacA factorul experimental - actiunea promo{ionall1
·- a avut un ·efe9t asupra imaginii subicctilor investigati, atunci ar trebui ca cete doul1
mllsurllri sll indice o modificare a repartifiei acestora pe cete doul catcgorii $i anume:
subiccti.care a'u o·imagine favorabilA $i subiecti care au o imagine nefavorabil! despre
produsul luat in studiu. · · · ·
. Se pune intrt11barea: ·ce ·test statistic trebuie utilizat in asemenea cazuri pentru a
ev~lu~ s~mnific<J.tia sch~mbAtjlor·de opinie de la o mAsurare la alta. inainte ~i dup!
aphcar:ea factoru1ui Jixperime.ntat? ·
. Testul · z sau .testul prob~bilit!pi exacte a lui Fisher nu se pot folosi deoarece
2

de data aceasta nu este indeplinitl conditia independentei intre cele douli e$antioane
· G<>.mparate (in acest caz cele.douA ~antioane sunt dependente).
.' : ·In situatiile de acest .gen este n~cesarl1 utilizarea testului McNemar 1• Pentru
realizarea acestui test, •in ·cazul exemplului considerat, datele culese sunt organizate
•intr-Uh tabel de contingent! dupA.cum ur:meazA:

~
,M
imagine favorabila
.
' '
' '
Imagine nefavorabilli

a
Imagine favorabilli

b
Imagine nef~vorabil~. ' '
,•.'
,c d
''
• • \ ' \ I

·· in ace~t tabel ~. b,. ci~i d repreiintA ,frecventele de aparitie a cetor patru cazuri ·
.p,o,sib.ile it:i unna aplicarii ~ac.to~lui ex~rymental .resp~ctiv: . ... . ,, •.
·: . • · ·numilrul ind1v1z1lor care· de Ja o amagme favorabtlli mamte tree la o.
' . ·.· imagine nefavorabill "dupl"; ·
• · num!rul indivizilor car~-~i pastrea.zA imaginea favorabila;
• . :.num!rul cefor care-~i pJstre'azA•imaginea nefavorabill; : '
'''
• numlr~I indivizilor care tree de la o imagine nefavorabilA "inainte" la
· una favorabill "dupl".··:

' I
.· : · ·Ceca ~~ intereseazA. in acest e~emplu sunt doar frecvenfele !nregistra~e in . . .
., celulele a ~i d, suma ·acestora repreze!')tand totalul persoanelor care ~,-au mod1ficat
'' 'imaginea intre prima ~i a d,oua m!surare. . . . . . I
Conform ipotezei. nule se ~teapt! caJu~ltate dm mod1~cl1n ~t anui:ne ~(a+d)
.sa fie ,intr-o di.rectie (ele ~or·apare in celuta a) ~1 Jumltate sA fie m cealaltil d1rect1e (ele
vor apare in c~lula cl). ·

,. Q. McNemar; :Psycholbgical'stalistica, N~w YQrk: Wiley, 19S5 .

•
542·
 • •
Modalila/i de analiza .bivari~ia.
.· .
Analiza gra,Julu,·
"'
,Je ·
"' asoc1cre

. Test~l McNemar rep~ezinta:o a'd~ptare a testului z 2 la specificul unui tabel de

ituie contingent! m care sunt considerate doa_r -~recvenfele inregistrate fn cele douA celule.
r-un 2
in acest caz valoarea calculatA_a lui ;z se de~ermina cu ajutorul fonnulei,
;ului
,nalA unde:
douA.
ume: z2 = 2: <Fi -Fa>_ (
0 ;.,a+d)
.·. 2
2

+
(d-~)2
2
!Spre u.J F0 0 +d a +d
2 2
ltnl a
dupa unde: F1 - frecventele care rezulti din observare;
F2 - frecvenfele care se ~teapti s4 rezulte conform ipotezei nule; respectiv
arece ½(a+d). '
ioane DupA realizarea grup!rii -~·i simplificarii termenilor se ajunge la fonna finala a
fom1ulei:
entru 2 · (a-d)2
1izate Z' . = ---------
' ·. a+d

Valorile rezultate prin utilizarea acestei fonnule au o tepartifie de e~antionare

care poate fi ~proximatA de o repartifie _z 2 ~u un grad de ,ibertate. ·
iii
Deoarece testul care est~ conceput' pentru repa•rtitii co·ntinue se aplica unor
date in fonnl discreti, pentru o . mai mare exactitate apare n·ecesitatea unei "corec/ii ·
pentru continuitate care este cunoscutl sub numele corec(ia /ui Yates. In aceste
0

z
condifii valoarea calculata a lui 2 v~ ti d~tide urml.t oarea formula : ·

.;azun x· =Ja-df-1)2
2
·. · . a+d
.c la o "
: . Dael valoarea eaJcufatA a Jui .z 2 cste egafa Sau . mai ·mare decat .valoarea
teoretici (tabeJatl). corespunzat<?are· unui grad de libertate · ~i . unui .anumit grad de
semnificafie atunci ipoteza null nu se acceptl. dcci factorul ·experimental a avut un
1te" la efect semnificativ asupra imaginii ·subiecJilor care compun e~antionul.
. SA presupun~m c4 ·rn cerceta'rea intreprinsA pc .un ~antion de 250 subiecfi.
dupil prelucrarea datelor, s~a intocmit urmitorul tabel de condngenfl:
ate in
jificat

i(a+d)
;e (ele :::s::
M
Imagine favorabil!
Imagine nefavorabila.
Imagine nefavorabili

140
30.
Imagine favorabUa

40
40

543
 ·.
'
,..

'
.
.;

Cerceldri de marketing

Pe baza acestor date rezultA:

~a-a'j-1)2 ~ ~i40-4~-1)
2
2
= 9801 = 54,45
Z = a +d - 140 :+- 40 180

Valoarea teoreticl corespunzltoare pentru un c·-cm1d de

.,
libertate
.
este. _.
-v 2 = 3,84 . Oeoarece z2 calculat are valoare mai mare dec~t z- teorettc, se poale
A.0,9S · d' l
afirma cA la un grad de semnifica\ie de 0,025 ipotei.a .null n~ se _a~~ptl, a lC •
actiunea promotionall a determinat schim~Ari semniticattve ale 1magm11 produsului
turistic in randut subiectilor care compun ~antionul.
in final mai meritl tacutl o remarcl. Dael frecventa care se ~teaptl sa
rezulte confo~ ipotezei nule, resp~tiv ½(a+d) are valoare <S, in locul testului
McNemar se va utiliza cunoscutul test-binomial.

20.2. Variabilele ordinale ·

Masurarea gradului de asociere. i~tre doul variabile masurate cu ajutorul

scalelor ordinate este mai plinl 4e semniticatii deoarece, in afara relatiei de ', .. ·
echivalentA presupusl de o scall nominall, _tipul de scall ordinal! permite ~i ordonarea
altemativelor cercetate pentru fiecare .variabill consideratl. in cazul variabilelor de tip
ordinal sc poate face afirmatia cl acestea variazl concomitent intr-o anumitl directie, ,
care poate fi pozitivA (variatia ambelor .vanab~le se_realizeazl in acela~i sens) .sau · ·. ·
riegativi (variatia celor douli varfabile are: lo¢. in1scnsuri diferite). · . · ,
Relatiilc de asociere pot fi ana_liµte sub forma rclatiilor dintre rangutile ·
altemativclor considerate pentru cele d~u~ variabile, fie sub forma · relatiilor dintre
variabilete de tip ordinal. ·
' '

Considerand prima modalitate de cercetare a variabilelor considerate . , sub

forma relafiilor dintre rangurl, s1·considertm urmitorul exemplu: 15 companii ' de
turism -A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, ~, 0 - ocupi ~ocurile 1; 2, 3, 4, S, 6, 7,
8, 9, 10, 11, 12, 13, 14 ~i respectiv 15 l~.ceea ce .priv~t~ profitabilitatea realizati.la
sfl~itul-anului ~i locurile 2, 4, 1,.5, 3, 7, 6, 9,_8, 11, 12, lO, 14, 15 $i respectiv 13:in
ceea ce prive$te gradul de ocupare a locurilor de cazare. · ..
Pentru mlsurarea gradului de asociere dintre rangurile detinute de cele •15 ·. ·
companii in privinta profitabilititii, pc ~~ o parte $i a gradului de ocupare a locurilor ·.
de cazare pc de altl parte, se poate utahza coeflcientul Jui Spearman de corelafie a .:
rangurilor, p. Formula de calcul a acestuia este urm!toarea: ·

CAA
•
•

•
 Modalita{i de analizd blvarkl/li. Analiza gradului de aso~iere :

. . ··t
6'L" D.:
/•I . ,
p 7- n(n 2 ·-:-I)

unde: ' '

-:.• p - reprezinti coeficientul de corelatie a rangurilor al lui $peanna~.;·

} Di - diferenta intre cele doui ranguri. detinute de compania i; ·
n - mirimea e~tionului (numarµI de com~ii). ·

Calculele necesare pentru aplicarea ac~tei (ormule sunt prezen.tate.in tabelul

nr.20.3. .
0 •
·.. , , 9 . .
<
.·
I

Tabelul 20.3. - Ra~gurile definute d~ cele 1S companll de turism cuprinse Jo

~antionul cercetat . ·

Rangul detinut in ceea ce pdve~te ·

Compania Di D.2. I
Profitabilitatea Grad 1 de
ocu are
A l ·2. '' , l '1 -: .
B 2 f· ,,
2 4' ,,' '' '

C 3 11 : ·. , 2 ,4 ''
D 4 $',, · ·. . l I. I''•

s
I ; I

E' J:. 2
' '
.4
F 6 1.· '1 . . . .I
G 7 6· ' ,, 1 l
H 8 9,: 1 1· ·..
I ' . 9 ,8 :' ·. ' I '
.. l ·,,
J 10 t':( ,· .1 1 :,: . I '

K 11 12.' : ·1 '.J ''.' •',' It

L 12 ·10. 2 '4 .·. •' , '

M 13 · 14 · l 1. ,''
,. ''
N 14 '' 1$' 1 . I ,... '
'
I

0 15 13· ,•· 2 4' :.·

Folosind datele din tabelul nr. 2oj:.~zulta c.t:'.

= ·I- ·.' · 6x30 :::.. · . ·
p . 15(15 2 -:- 1 ,'.':" 0,94 .
' )
.' ' ' '

,.·
i·, ·545
 . .
- : ·.::· , Cerce_t~r/ d~ marketing
· ' , , ", ~tiut.::fiind faptul---~l p t . .' i I . .. . ,
'_.. inversl perfectl) {' 4--1 ( -.. J • poa ~ ; ua va on t~~e -I (acesta indicii o corelatie .. : ,.
' I

. ·d?~~ variabiie, profitabilitatea co~ "1 :~~:rpd~

.: aso~iere dintre cele dou1~!~:~i~e~Zl~IVI p~r~ectl), _aar zero reprezinti lipsa totalA de ·..· '._ ·
5
co~ •d~at se poatc aflnna cl intrc ~ele ·. ._- .. ·.
. ~e ca:zarc, exi~t! o c~relati_¢'dirccti ~ -foarte int:~~~m ~• gradul de ocupare a locunlor ·. _, . : Cat
st
. b~.·- .. (Pen~rf a t~ a gra?ul de s~m~ific.atie statisticA a coefidentului de corelatie
0
t~nut test~ ..Se po~te _re~~1za :numa1.· dacl n> 10) se formuleazA Jpoteza nu/a ,· l- 1
· ·. . . . · ;·· . Ho: pen.°':!;populatta·_S:tatis~icl cercetatA p=O 2-1
3- 1
. ,: ~• 1poteza a/ternativ,a, .· · . · · 4-(
. '. .
HI : ,pentru popul~tia statistic! ccrcetatl ptO .
1

., ' ' ' i .

. . Dintr-un tabel sta~istic al repartipci normale, pcntru un nivel de incredere de .cele c
0,99 (sau ~,94), valoarea -coeficientului Z (coeficientul care corespunde probabilitltii cump
cu _care se garartteaz! rezultatele) este de 2,58. avans
Pentru ~etenninarea valorii calculate Zc se folos~te urmltoarea formul!: prom
·. · p-:..o o,94 unn!1
.. z~.= V . =77::= 3,54
· I Jn-1 l../14
$ti ind c! daci - Zteorc,ic S Zc ~ Zeoretic, - se acceptl ipoteza nulA Ho ,iar in caz
· contrar se acceptl ipote~ altemativi Hi, tn exemplul considerat concluzia este ci se ·. ,. unde:
,.
acceptl HI,.'. adicA vatoa~ca coeticientului d~ corelatie a rangurilor tn populatia
s~tisticl cercetatl difera in mod semilificativ de zero. Stang:
Dae~ se impune :a doua mo~alitate de ccrcetare a relatiilor de asociere, ·sub
fonna rela/J#or ·dlntre variabile/e de tip ordinal $i dacA in cercetarea relatiilor dintre,
, ranguri mai multe alternative sunt ta·egalitate, atunci se apeleazA la coeficientul y al !ui · de-a c
Good1Jtan # 'f(ruskal. , · .·:
.· Cu. prilejul un_ ei ' .expozitii ··culinarc, sii presupunem cl se organizcazl $i ,.·
degustarea de citre un-e$antion ·de 300 de pcrsoane a unul preparat culinar dietetic, ..
.. cul~glndu-se infonnatii' -privitoare·)a intenpile accstora de a consuma in viitor : . ' f;.
preparatul .'respectiv (intentii1e suntprezentate pe cine, niveluri, de la categoria 1 - ·.' · . ' ;
sigur va curnplra, la categoria 5 - sigur nu va .cumplra); · · ... ~

· Po'mind de ta datele culese, :~ urmlreJtc, printre altcle, dacl existl sau nu Q · ·. ' '' .I(,
: ' '·.coreiatie intre intentiile de cumplrare a~e produsului culinar di,etctic testat $l Vlr$t!:'.' '
' ·: ,
p~ntru·realizarea acestui ·~biectiv, da1:ele se organizcazl in tabelul urmAtor: . ·.:
'
'' ,
'
'
.. ,· ..
: '
' .. • Ii ,' t I

.. •.. ' '

' ''
• }. .
546 . '
'.,,,
i·.:. '•
. ·j , .
. ' '
 Modalltdfl de ana/Jza bivariat4. Analiza gradului de asociere

Tabelul 20.~. - Repartlzarea 1,-tenfli~or de cumplrare in funcfle de virsti

• I

' lntentiile de cumpirare

Categorie de virstA ., '
I 2, 3 4 5

I - (sub 20 ani) 5 10 . 15 20 25
2- (20- 40 ani) 10 IO 15 20 20
3 -(40-S0 ani) 20 · 15 . 15 10 5
\ ' 4 -(pestc 50 ani) '35 25 , 20 5 I
1i,

Chiar flrA a calcula un coefioient care sa sintetizeze gradul de asociere dintre

.cele doul variabile, din simpla analjz! a tabelului nr.20.4 rezultA cl intre intenfiilc de
cumplrarc ~i varsta pare sA fie o.corelafie ·inversa, in sensul ca, cu cat persoanele
avanseazA in varsta, intentiile de cumplrare a produsului culinar dietetic sunt mai
pronuntate.
Calculul coeficicntului y al lui Goodman ~i Kruskal se face folosind
unnltoarca formull:
P-Q
r=-
P+Q

unde: P ~i Q sunt valori calculate, dupA cum se arata mai jos.

Pentru a obfinc valoarca lui P·se inccpe prin a inmulJi frecvenfa din colrul din
_stanga-sus cu surna frecvenfelor atlat~ mai jos cu un rand ~; la dreapta. astfel. , ,
5 (1?+15+20+20+15+15+10+5+~5+20+5+]) = 805 ' .
Apot, proccsul continul in acel~i · d 'd A
de-a doua ~lo~ne: dcci Io (I S+lo+lo+ 1~+ ~:s+~~~;+~\ :dJ ~r~~venfa de sus _a celei
ln contmuare, se consideri frecv t<>'d • .
I5 (2o+2o+ Io+s+s+ I)= 915 en~ . ~ sus a coloane1 a treia ~i anume:
ln sflrlit. in cazul frecvcnt•i d · .
,' · 20 (20+5+ I) .. 520 r- _c SUS a coloane1 a patra rezultA:
: )
Mai departe• se cons1dera
· ·
frecventcle 't
IO (15+ I5+ I0+5+25+2o+S+ I) == 960 s1 uate pe, randuJ doi ~i trei, respectiv:
IO (15+10+5+2o+S+ I) = 560
l 5(lo+S+5+I)=315
20 (5+)) =. 120
20 (25+2o+S+l) == 1020
I5 (20+5+1) = 390
15 (S+J) • 90
10 (I)== 10

insumand toate.produsele ob .
tanutc ma· ,
. , sus se obtine p == 6815.

547
.. ,

Gercet<lrlde marketing

Pentru calculul Jui Q se procedead dupi ace~i reguli tncepindu•se din

coltul din dreapta-sus ~i mcrgind de la dreapta spre stlnga. Dupl efectuarea tutur~ ,.~.
;
:,
calculelor rezultl
Q = 20800.
In aceste conditii = 6815 •.20SOO'. =-0 50
r 6815 + 29800 '

Cunoscind cl 'Y poate Juli valori tn intervalul -I ~i +I, ca ~i tn cazul Jui P, in

exemplul considerat se poate face afinnatia cl intre intcntiile de cump!rare a~e
produsului culinar dietetic testat ~i virs.. existA o corelatie invers! destul de intend.· ,•
,,

:;.,-.
~

,!
20.J~.Varfabilele metrice ...
...
1.
{
in cazul scale/or me/rice (interv~_I sau proportionate) se ,tie cl este posijbill.~.i ·. .··. . ,•

mlsurarea distantelor dintre alternative, ·ceca ce imboglt~te mult cantitatea ~i calitate~ .·

informatiei ce se poate obtine. De •data aceasta directia (natura); intensitatea ·,i .· ···: ··
semnificatia statisticl a gradului de· .asociere dintre doul variabile are la· bail ·· )

coeficientul de corelafie al lui .Pearson, r, indcob~te cunoscut sub denumirea ·de .' '.
coeticient de corelatie. Acesta perrrii.te -s l ·se stabileasci ~i mlrimea modificlrii unei : ·.
variabile, ca unnare a modificlrii alte.i variabite, indiferent de unitAtile fo)osite· pentru : •..
mlsurarea lor. . . ·
Calculul coeficientului de core~atie, are la baz!, in afarl <;le cerinta ca pentru N
mlsurare s! se fi utilizat scale metrice ~i urmiitoarele-presupuneri referitoare la natura
datelor foiosite: ·
• variabilele consid.erate su~t conceptualizate ca fiind •continue; ·
• repartifia tuturor valoriior fieclrei variabile este normal!; . V'1
• distribufia comunl a valorilor celor doul variabile considerate, ve
trebuie sil evidentieze o leglturi liniarl ~i dispersii egale ale tuturor . i
,, CS!
valorilor variabilelor. · . de
(9l
S~ presupunem cl se urmlre~e sl se stabileascl dacl ex isl! o corelatie in.tre C01
.modi ficarea venitului national in ultimii 6 ani intr-o tart oarecare ~i circu1atia ·turisticl va1
inteml din tara respectiv! (cheltuielile pentru turism ale populatiei). .
fn tabelul nr.20.5 se prezinta indicii cu baz! fixa ai celor doua variabile obt
considerate in cei 6 ani ~i calculel.e necesare pentru determinarea Jui r. ipo

Avand la dispozitie datele tabelului nr.20.5, pentru calculul coeficie~tului de

corelafie se folose~te urmiltoarea.formulii:
0,9~
gara
I' A(>
 • .x A liia gradului de asociere
Modalita/i de analizd b1varlalu. na .

.indu-se din -;:s=--=--=n~r~X~Y~-.&L~X~L~y~~~-

.1rea tuturor·, r = In X"" X2 - \L r
X X ✓nXL y2 - j . \Ly
V 4.J · 3i' ·. 1045,32
,":
•:.
6 •71351,02-676,8x6 =:= 1045 330481 =0,99
r= ✓6x76776.08-458058.24x.J6x .66430.26-.398161 , ..

.· -· h It ·emo:r pentruturism ale ,

LUI Jui p, in Tabelul 20.5. - Evolutia venitulu1 natlon~l !1,8 c e ua . · . . ·•
1p!rare a\e populafie1
; intens!.
..
,. Cheltuieli .. · ' .
.. ,,
:,;. Venitul national pentru turism .x2 :y2 X,Y
Anul '
(X)
(Y)
·,
'
..
. '
'

.. 10000,00 . · 1·0000,00·
posibil!.~.i .. I 100,0 100,0 10000;00.
$i calitate~ 2 105,4 102,2 11109~16 10444,84 10711,88 ·
:nsitatea $i . 3 ' 110,6 104,3 .. . . . 12232,36. 10878,49 l 1~35,58 '
·e la baiA 4 J 15,6 106,3 . 13363,36.- 11299,69 12288,28 .
umirea ·d~ 5 '120,4 108,2 : '14496,16 · l 1·707,24 13027.28
' .
.ic!rii unei 6 124,8 110,0 1557S.,~4 i2ioo,oo· 13728,00
site pentru ·· '
:EX= 676,8 :EY-631,0 ' '• ' .

N=6 (tX)2= (:EY)2:s

: I:X2= 2
-t Y =66430,26 7135( ,02LXY=
. ca pentru ..
76776',08.:·. !
~ la
natura 458058.24 398161 ..
'

,e; $tiind ca,·la fel ca in cazul coef.cient~Tui de corelatie a t/mgului ~{ r poate lua,·
valori'intre -1 ~i +1, in exemplul considerat:se poate afirma ca cele doua ·variabile, ·
msiderate, • venitul national ~i circulafia turist~cA intern! ~unt -foarte.strans corelate, .'iar asocierea
·,-'1. este pozitiv!. Dael r, coeficicntul de corelatie, sc -ridi~ la ,patrat rezulta coefi_cientul
.le tuturor ,,
de determinare, r2=0,98, care indiol -pz:opoqia yariafiei'expli~te a unei~ din variabile
(98 ¾) de cAtre cealalt! variabill. D~ da~ aceasta es.te posibila comparar~ a doi
lafie intre
coeficienti de determinare ~i evidentierea diferentei di_ntre ~i, in ceea · ce priv~te · ·
variafia explicatl. . . . ·
.i turisticI
Pentru a testa gradul de semnificatie s~tistica",a coefi.cientului ,de corelatie
obfinut (testul se poate realiza pentru orice .ina.r_im.~ a·: e~antioilului) se formuleaza
variabile
ipoteza nulil. . . .
H0: pentru populafia statistica cercetata r=O.~i ipoteza alternativd · .
H1: pentru populatia statistic! cercetata r#O, .
.1tului. de
Din tabelul statistic al repartitiei normale, pentru un nivel de focredere de
0,99, valoarea coeficientului Z (coeficientul care corespunde. P,robabilit~tii' cu care se
garanteaza rezultatele) este de 2,58. ·. .

549 .
 . •,
,•

...
. :--
. ~ : - ~ - - ~ - : - - -·...:.·~· __;,·.:::
·C~er,~'C:!~ti~
-~~i.!~!.e!!!ma~r,~ket~in!!g_ _ _ _ _ _ _ _ _ ____
•,.

',,
' '
· Pen~ determinarea·val~rii' calcul~te
' ' .
Z, se folose~te unnltoareaJormuli:
' '
', . ' I

r) ·.
O \ O I I t

.:1 1513. · ··.( 1+ '.

· + l?g1~ ~ -0·...
=; •
·\ , ' .

Z ::;: · · ·· l - r ·. ·..:_ 4 58
< '' :: .f,J;,~3. ' ' ' . '·
• ,' • 1° I

.. ' ' r. ,'

; ' '' :::. d

Cuno~nd, dacl,: '... ~ i c , ~ accepti ipoteza null Ho. iar in caz
Zc~cS·Zc ..
. . contrar sc accept! ip9teza.alternaiiv1J,1., in exemplul considerat' concluzia e~te cA se ..
'. a~ptA HI' -adici val om~.
coeficien~ului de corelatie in populatia statistic! cercetata '.· ...
.. · :diferl .in mod semnifica~iv•:·c1e zero. .· .:· · .· . . -
.. ' .
... . . ',
. ·,

,.
f
...
' ·,

,
,. .

• I