Sunteți pe pagina 1din 2

Mirică Oana-Alexandra

Grupa: 1122 IPA

Determinarea indicelui de peroxid

Prin această metodă se determină indicele de peroxid pentru uleiurile şi grăsimile animale,
vegetale şi pentru arome. Indicele de peroxid este un parametru care reflectă conţinutul de
oxigen sub formă de peroxid (hidroperoxid) dintr-o substanţă; este o masură a gradului de
oxidare al probei. Uleiurile alimentare ce conţin acizi omega-3 (18:3, ex. acid linolenic) sunt mult
mai susceptibile de a se oxida la aer.

 Principiul metodei:

Proba de tratează cu un amestec (acid acetic/solvent) adecvat, apoi cu solutie saturată de KI.
Iodul format se titrează cu o soluţie de tiosulfat de sodiu, în prezenţa amidonului ca indicator.

Peroxizii şi produşii similari din proba care oxidează KI dau valoarea indicelui de peroxid.
Acesta se exprimă în mEq peroxid/kg sau în mmoli peroxid/L.

Peroxizii se formează prin acţiunea oxigenului atmosferic asupra produsului analizat:

R-H + O2  ROOH

KI + CH3COOH  HI + CH3COOK

Compuşii formaţi oxidează HI la I2: ROOH + 2 HI  ROH + I2 + H2O

Prin titrarea iodului format cu Na 2S2O3 în două etape (până la culoarea galben-pai şi apoi,
după adăugare de amidon, apare culoarea albastra si se titreaza proba pana la decolorare) se
obţine un volum de tiosulfat, care se utilizează în calcul. Reacţia de titrare este:

I2 + Na2S2O3  NaI + Na2S4O6

 Mod de lucru:

Se cântăresc 3 g proba ulei într-un flacon Erlenmeyer cu dop rodat de 250 mL, se adaugă 50
mL amestec adecvat tipului de probă (acid acetic glacial:cloroform 3:2, acid acetic
glacial:izooctan 3:2) şi 1 mL soluţie saturată de KI. Proba se menţine sub agitare 1 minut, apoi se
adaugă 100 mL apă distilată şi se titrează cu soluţie tiosulfat de sodiu 0,01 M (în caz de nevoie
0,1 M) până la culoarea galben-pai. Se întrerupe titrarea şi se adaugă 1 mL soluţie amidon 1%
(soluţia se colorează în albastru) şi se titrează în continuare proba, sub agitare intensă, până la
decolorarea soluţiei.

În paralel se execută o proba martor (blank); volumul de soluţie tiosulfat 0,01 M utilizat
nu trebuie să depaşească 0,5 mL.

 Prelucrarea rezultatelor:

Cantitatea de peroxid din probă se calculează cu relaţia:

IP [mEq/kg] = (V1 – V0) x M x 1000 x T/m

unde: V1 = volumul de soluţie tiosulfat 0,01 M (0,1 M) utilizat la titrarea probei;

V1=1 mL

V0 = volumul de soluţie tiosulfat 0,01 M (0,1 M) utilizat la titrarea martorului (blank);

V0=0 mL

M = molaritatea soluţiei de tiosulfat de sodiu;

M=0,01

T = titrul soluţiei de Na2S2O3;

T=0,0246

m = masa probei (g).

m=3,4 g

IP=1*0,01*1000*0,0248/3,4=0,073 mEq/kg

S-ar putea să vă placă și