Sunteți pe pagina 1din 4

testor – angajat al Centrului Naţional Anticorupţie sau al Serviciului

de Informaţii şi Securitate abilitat, în temeiul prezentei legi sau al legii speciale,


cu atribuţii şi competenţe de aplicare a testelor de integritate profesională;

În etică – integritatea este considerată ca onestitate și corectitudine, și este evaluată prin


acuratețea acțiunilor cuiva. Așadar, integritatea este opusul unor metehne cum ar fi: inconsecvența,
ipocrizia sau falsitatea. Integritatea exprimă virtuțile, trăirile și aplicarea convingerilor, fără
discrepanțe între afirmații și exemplul trăirii personale. Originea cuvântului “integritate” derivă din
adjectivul Latin “integer” (întreg, complet), și în acest context se referă la totalitatea calităților unui
individ, exprimate prin onestitate și consecvență de caracter. Când cineva face aluzie la lipsa de
integritate a altei persoane, acea persoană se erijează într-un judecător care consideră că deține
aceste calități pe care le implică “integritatea”, și ca atare, judecata lui/ei este un act în conformitate
cu propriile convingeri și cu valorile pe care pretinde că le posedă și le practică în acel moment.
Pentru evaluarea corectă a integrității unei persoane, a unui sistem sau a unei organizații, este
necesar un sistem de valori și principii, cu o exprimare simplă, dar și corectă în același timp. Lipsa
unui sistem de valori și principii poate devia în afirmații abstracte care, foarte ușor pot fi interpretate
greșit de către oricine. Sistemul de valori și principii generate de mințile umane, este validat numai în
timp, și are un proces de ajustare și revizuire determinat de rezultatele obținute. Această afirmație
nu anulează nicidecum nevoia unui sistem de principii și valori, deoarece, lipsa unui astfel de
aranjament promovează invariabil inconsecvența și confuzia.
REZULTATELE ŞI CONSECINŢELE
TESTĂRII INTEGRITĂŢII PROFESIONALE
Articolul 14. Rezultatul pozitiv al testului
de integritate profesională
(1) Se consideră rezultat pozitiv al testului de integritate profesională situaţia în care raportul
privind rezultatele testării constată că agentul public testat:
a) a dat dovadă de integritate profesională;
b) a comunicat neîntîrziat conducerii entităţii publice despre faptul că asupra sa s-a exercitat o
influenţă necorespunzătoare, i s-au transmis bunuri, i s-au oferit servicii, i s-au acordat privilegii
sau avantaje.
(2) În cazul unui rezultat pozitiv al testului, instituţia care a realizat testarea integrităţii
profesionale comunică rezultatul respectiv conducerii entităţii publice în care activează agentul
public testat, în termen de 6 luni de la data testării, asigurînd confidenţialitatea şi conspirarea.
Comunicarea rezultatului se face printr-un demers oficial, fără a anexa raportul privind
rezultatele testării integrităţii profesionale sau copia înregistrării audio/video a testului realizat.
(3) Conducătorul entităţii publice din care face parte agentul public testat le comunică
agenţilor publici din cadrul entităţii respective despre realizarea testării, fără a oferi numele
agentului public testat, în termen de 10 zile lucrătoare din data comunicării rezultatului testului.
Articolul 15. Rezultatul negativ al testului de
integritate profesională
(1) Se consideră rezultat negativ al testului de integritate profesională situaţia în care raportul
privind rezultatele testării constată că agentul public testat nu a dat dovadă de integritate
profesională.
(2) În cazul unui rezultat negativ al testului, instituţia care a realizat testarea integrităţii
profesionale transmite, în termen de 10 zile lucrătoare de la data realizării testului, raportul
privind rezultatele testării integrităţii profesionale entităţii abilitate cu funcţii de constatare a
abaterilor disciplinare comise de agentul public respectiv pentru aplicarea măsurilor disciplinare
conform dispoziţiilor legale.
(3) Instituţia care a realizat testarea integrităţii profesionale asigură accesul entităţii abilitate
cu constatarea abaterilor disciplinare sesizate la înregistrarea audio/video a testului de integritate
profesională realizat şi la alte materiale ce confirmă rezultatul negativ al testului. În vederea
asigurării confidenţialităţii şi a conspirării, imaginea şi vocea altor persoane decît agentul public
testat, imaginile automobilelor, localurilor, ale altor fundaluri, precum şi sunetele împrejurărilor
înregistrate pot fi prezentate astfel încît să nu poată fi recunoscute.
(4) În termen de 30 de zile de la primirea sesizării, entitatea sesizată examinează materialele
cu privire la testul negativ al integrităţii profesionale şi informează imediat instituţia care a
realizat testul despre măsurile întreprinse şi sancţiunile aplicate, oferind o copie a deciziei
respective.
Articolul 16. Consecinţele rezultatului negativ
al testului de integritate profesională
(1) Sancţiunile disciplinare ca urmare a rezultatului negativ al testului de integritate
profesională, inclusiv eliberarea din funcţie a agentului public testat, se aplică conform legislaţiei
ce reglementează activitatea entităţii publice în care acesta îşi desfăşoară activitatea.
(2) Aplicarea sancţiunii eliberării din funcţie este obligatorie dacă în timpul testului s-a stabilit
că agentul public a admis încălcările prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a).
(3) De la data primirii sesizării privind rezultatul negativ al testului de integritate profesională
şi pînă la finalizarea procedurilor disciplinare, agentul public nu poate fi eliberat din funcţie în
baza cererii de demisie.
(4) La finalizarea procedurii disciplinare, angajaţii entităţii publice în care activează agentul
public testat vor fi informaţi despre principalele aspecte constatate în procesul de testare şi
despre sancţiunile aplicate.
(5) Bunurile primite în cadrul testării integrităţii profesionale sau contravaloarea acestora se
restituie/se recuperează de către agentul public testat care le-a primit.
(6) Cazierul privind integritatea profesională a agenţilor publici se ţine de către Centrul
Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate, care eliberează informaţii la
solicitare. Regulamentul cu privire la ţinerea şi utilizarea cazierului respectiv se aprobă de către
Guvern.

) Rezultatul testului de integritate profesională este apreciat drept:


a) pozitiv – dacă agentul public testat a dat dovadă de integritate profesională,
respectînd obligaţiile prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a)–c);
b) negativ – dacă agentul public testat nu a respectat obligaţiile prevăzute la art.7
alin.(2) lit.a)–c);
c) neconcludent – dacă comportamentul agentului public testat nu permite aprecierea
rezultatului testului nici ca pozitiv, nici ca negativ, precum şi în situaţiile în care testul de
integritate profesională a fost realizat cu încălcarea prevederilor prezentei legi.
Raportul integral privind rezultatele evaluării integrităţii
instituţionale este transmis conducătorului entităţii publice, iar în
cazul rezultatelor negative ale testării integrităţii profesionale,
raportul este însoțit de materialele ce confirmă aceste rezultate.
Centrul Naţional Anticorupţie publică pe pagina sa web versiunea
depersonalizată a raportului privind rezultatele evaluării integrităţii
instituţionale sau, în cazurile prevăzute de Legea nr. 325/2013
privind evaluarea integrităţii instituţionale, versiunea completă a
raportului.

Politicile in cadru intitutie integritatii


Entităţile publice îşi desfăşoară activitatea în interes public, asigurînd
climatul de integritate instituţională. Agenţii publici îşi exercită atribuţiile de
serviciu cu integritate profesională.
(2) Climatul de integritate instituţională se asigură prin aplicarea politicilor
anticorupţie naţionale şi sectoriale, precum şi a cerinţelor specifice de
integritate profesională pentru activitatea agenţilor publici în cadrul entităţii
publice. Se consideră politici anticorupţie naţionale şi sectoriale care asigură
climatul de integritate instituţională următoarele:
a) angajarea şi promovarea agenţilor publici în bază de merit şi de
integritate profesională;
b) regimul de incompatibilităţi, restricţii în ierarhie şi limitări ale
publicităţii;
c) regimul declarării averilor şi intereselor personale;
d) regimul conflictului de interese;
e) evitarea favoritismului;
f) regimul cadourilor;
g) denunţarea şi tratarea influenţelor necorespunzătoare;
h) denunţarea manifestărilor de corupţie şi protecţia avertizorilor de
integritate;
i) neadmiterea manifestărilor de corupţie;
j) transparenţa procesului decizional;
k) accesul la informaţii de interes public;
l) gestionarea transparentă şi responsabilă a patrimoniului public, a
finanţelor rambursabile şi nerambursabile;
m) etica şi deontologia profesională;
n) regimul de restricţii şi limitări în legătură cu încetarea mandatului, a
raporturilor de muncă sau de serviciu şi cu migrarea în sectorul privat a
agenţilor publici (pantuflajul).
(3) Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător pentru diferite
categorii de agenţi publici, cu derogările prevăzute de legile speciale ce le
reglementează activitatea.
(4) Cerinţele specifice de integritate profesională pentru activitatea
agenţilor publici în cadrul entităţii publice sînt adoptate prin acte
departamentale ale entităţilor publice, care nu pot stabili alte derogări decît
cele menționate la alin. (3) sau standarde de comportament mai puţin
riguroase pentru conducătorul entităţii publice şi agenţii publici decît cele
prevăzute de politicile anticorupţie naţionale şi sectoriale.
(5) Entităţile publice determină politica instituţională de sancţionare a
comportamentului lipsit de integritate profesională al agenţilor publici în
conformitate cu prevederile legislaţiei, urmărind descurajarea celorlalţi
agenţi publici de a se comporta astfel în viitor.

Caracterizati integritatea

Principiile etice fundamentale formează împreună un cadru general


pentru conduita etică în domeniul public profesional; în cadrul
acestora integritatea este, de fapt, principiul de bază al conduitei
profesionale, deoarece fără integritate nimeni nu se poate baza pe
activitatea profesională în cadrul unei instituții, coduita integră este
un factor de acțiune deosebit de important pentru încredere și
constituie componenta cheie a riscului de integritate, mai ales astăzi
când există tentații tot mai mari de a sacrifica totul pentru câștiguri
pe termen scurt. Integritatea profesională este subiectul multor
studii, fiind actuală nu doar pentru Republica Moldova, dar și
pentru alte state cu o experiență bogată în domeniul dat.
Integritatea este o trăsătură lăuntrică care presupune a acţ iona într-o
manieră conformă unor principii şi valori, fără compromisuri, atât în
exercitarea atribuţ iilor de serviciu, cât şi în viaţ a. Ea semnifică exercitarea
funcţiei în mod cinstit, corect şi conştiincios, cu bună-credinţă. Practic,
integritatea se manifestă în efectuarea actelor judiciare cu obiectivitate2 , în
deplină egalitate, respectând termenele prevăzute de lege, pentru a se asigura
deplina legalitate a actului îndeplinit. În justiţ ie, integritatea e mai mult decât
o virtute, este o necesitate8 .