Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR


SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
DISCIPLINA: FINANȚE

Analiza structurii şi dinamicii


cheltuielilor publice din bugetul de
stat şi din bugetele locale din
România

Conducător științific

IAȘI 2016
Cuprins

Capitolul 1 - Stuctura cheltuielilor publice din bugetul de stat şi din bugetele locale..........................2
1.1. Sinteza clasificaţiei bugetare a cheltuielilor publice......................................................................2
1.2. Identificarea diferenţelor dintre abordarea teoretică şi cea legislativă...........................................6

Capitolul 2 -Mutaţii în nivelul şi structura funcţională a cheltuielilor publice din bugetul de stat în
perioada 2011-2014...............................................................................................................................7
2.1. Evoluţia nivelului absolut şi relativ al cheltuielilor publice...........................................................7
2.2. Dinamica relativă a cheltuielilor publice......................................................................................12
2.3. Mutaţii în structura funcţională a cheltuielilor publice din bugetul de stat..................................14

Capitolul 3 - Mutaţii în nivelul şi structura funcţională a cheltuielilor publice din bugetul centralizat
al unităţilor administrativ-teritoriale în perioada 2011-2014..............................................................16
3.1. Evoluţia nivelului absolut şi relativ al cheltuielilor publice.........................................................16
3.2. Dinamica relativă a cheltuielilor publice......................................................................................19
3.3. Mutaţii în structura funcţională a cheltuielilor publice................................................................21

Concluzii.............................................................................................................................................23

Bibliografie..........................................................................................................................................24

1
Capitolul 1 - Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat şi din
bugetele locale
Cheltuielile publice totale se regăsesc în bugetul general consolidat al statului. În acest buget
sunt încadrate cheltuielile publice din bugetul de stat, din bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale,
asigurări sociale de sănătate, bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri
proprii şi alte bugete. În cadrul acestui proiect se analizează cheltuielile publice din bugetul de stat şi
bugetele locale.

1.1. Sinteza clasificaţiei bugetare a cheltuielilor publice

În funcţie de modul de finanţare al cheltuielilor publice, sistemul financiar include următoarele


categorii:

Cheltuieli bugetare

Cheltuieli extrabugetare
Modul de
finanţare Cheltuieli speciale

Cheltuieli ale întreprinderilor cu capital de stat

Cheltuielile bugetare sunt acele cheltuieli care sunt finanţare din fondul bugetar administrat
de autorităţile publice centrale sau locale.

Cheltuielile extrabugetare se realizează din resursele deţinute de către instituţiile publice,


resurse rezultate din activitatea proprie a acestora.

Cheltuielile speciale se realizează pe baza resurselor băneşti acumulate în fondurile speciale,


diferite, care sunt administrate de către ministere sau alte organe ale statului.

Cheltuieli ale întreprinderilor cu capital de stat fac parte din subsistemul cheltuielilor
publice, dar nu se răsfrâng în cheltuielile bugetare. Cu toate acestea, aceste cheltuieli cum sunt de
exploatare sau de investiţii au un caracter public datorită faptului că sunt de natură publică ale acestor
întreprinderi întemeiate. Orice întreprindere cu caracter public, poate avea obiect de activitate din
categoriile de activităţi economice, materiale, şi poate obţine noi venituri şi resurse care ulterior le va
repartiza în diferite fonduri de bugete cu diferite destinaţii.
2
O altă clasificare a cheltuielilor publice este după rolul acestora.

Cheltuieli reale sau negative

Rol
Cheltuieli economice sau pozitive

Cheltuielile reale se referă la consumul produsului naţional obţinut. În urma acestor cheltuieli,
nu se creează venit nou. În aceste cheltuileli sunt incluse de obicei cheltuieli cu întreţinerea, cu dobânzi
aferente de plătit, comisioane, întreţineri ale armatei etc.

Cheltuielile economice se referă la investiţiile pe care statul le face din resursele alocate ale
diferitelor fonduri bugetare, iar aceste investiţii sunt de natură publică. Sunt foarte importante aceste
cheltuieli ale statului deoarece se dezvoltă infrastructura, se renovează anumite instituţii, se fac
reparaţii ale drumurilor sau se creează noi legaturi între oraşe prin construirea de drumuri noi. Un
rezultat favorabil în urma acestor reînoiri şi investiţii este reproducţia socială în creştere.

După natura şi aportul cheltuielilor care ajută la constituirea de condiţii potrivite activităţii
întreprinderilor publice:

Cheltuieli de funcţionare sau curente


Natura şi aportul
cheltuielilor Cheltuieli de transfer

Cheltuieli de investiţii

Cheltuielile de funcţionare asigură desfăşurarea activităţii instituţiilor publice.

Cheltuielile de transfer repezintă toate sumele de bani transmise în mod indirect între diferite
persoane care participă la activitatea entităţilor publice.

3
Cheltuielile de investiţii sunt acele sume de bani consumate pentru scopul înfiinţări unor noi
investiţii care ajută în buna desfăşurare a activităţii instituţiilor.

Conţinutul material sau muncă vie:

Cheltuieli materiale
Conţinutul material
sau muncă vie
Cheltuieli de personal

Cheltuielile materiale cuprind toate cheltuielile legate de achiziţionarea de bunuri pentru


instituţii, materii prime, aparatură sau orice activ corporal fix, combustibili, cheltuieli cu energia şi
apa etc.

Cheltuielile de personal sunt de natura salariilor care trebuiesc plătite într-un termen limită
din lună, precum şi cheltuielile cu indemnizaţiile, concedii, ajutor de şomaj, asigurări sociale şi de
sănătate etc.

O altă clasificare:

Cheltuieli ordinare (permanente)


Caracter permanent sau incident
Cheltuieli extraordinare
(excepţionale)

Administrativă

Economică

Clasificaţia bugetară
Funcţională

Financiară

Gruparea folosită în organismele


ONU
4
Clasificaţia administrativă cuprinde toate instituţiile cu ajutorul cărora se efectuează toate
cheltuielile publice, instituţiile de la nivel central (de exemplu ministerul) şi de la nivel teritorial (de
exemplu primăriile).
Cheltuielile curente

Cheltuieli de capital

Clasificaţia Cheltuieli privind serviciile publice sau


econimică administrative

Cheltuieli de transfer

Cheltuielile curente au cea mai mare pondere din cheltuielile publice totale. Reprezintă un
consum irevocabil de PIB. Cheltuielile de investiţii sunt toate cheltuielile destinate investiţiilor.
Cheltuielile cu serviciile publice sau administrative sunt cheltuielile ce ţin de plata în bani a
diferiţilor furnizori de prestări servicii. Cheltuielile de transfer reprezintă transferul sumelor de bani
către instituţiile de la nivel local sau către persoane fizice şi juridice. Se concretizează în pensii, burse,
subvenţii etc.

Clasificaţia financiară arată ramurile spre care sunt destinate resursele financiare. Ia în
considerare momentul şi modul în care cheltuielile se realizează pe seama resurselor.

Cheltuieli definitive

Clasificaţia financiară Cheltuieli temporare

Cheltuieli virtuale

5
2.2. Identificarea diferenţelor dintre abordarea teoretică şi cea legislativă

Abordarea teoretică a cheltuielilor publice constă în relaţiile şi procesele economice de


repartiţie a produsului naţional brut. Aceste procese se concretizează în alocarea şi utilizarea resurselor
financiare pentru a se realiza activităţile din cadrul public. Din punct de vedere financiar, se urmăreşte
funcţionarea instituţiilor de stat, iar din punct de vedere al resurselor se urmăreşte cantitatea oferită de
utilităţi publice destinate consumului publice.
Abordarea legislativă constă în plata legată de funcţionarea instituţiilor şi de buna funcţionare
a activităţilor publice care sunt reglementate prin legislaţie elaborată de către stat.

6
Capitolul 2 - Mutaţii în nivelul şi structura funcţională a
cheltuielilor publice din bugetul de stat în perioada 2011-2014

Cheltuielile publice din bugetul de stat reprezintă totalitatea cheltuielilor ce s-au efectuat în
vederea acoperii unor nevoi la nivelul întregii societăţi. Pentru a se pune în evidenţă nevoile ce
trebuiesc acoperite pentru perioadele viitoare, se fac analize referitoare la cheltuielile efectuate în anii
anteriori şi se elaborează un buget pentru anul respectiv. În urma elaborării, acesta se aprobă şi se
pune în execuţie. Eventualele modificări ale bugetului sunt corectate în cursul perioadei.

Analiza mutaţiilor cheltuielilor publice se realizează ca diferenţele dintre cheltuielile publice


din bugetul de stat dintr-un anumit an şi cheltuielile din anul precedent celui de referinţă.

2.1. Evoluţia nivelului absolut şi relativ al cheltuielilor publice

Cheltuielile nominale reprezintă cheltuielile dintr-un an exprimată în preţuri curente, iar cele
reale se calculează raportând cheltuielile nominale efective la indicele preţurilor de consum pentru
care s-a luat ca an de bază anul 2011. Cheltuielile reale sunt calculate pentru a se face comparaţie între
cheltuielile publice ale anilor la acelaşi nivel al preţurilor.

Tabelul nr. 2.1. Clasificaţia funcţională a cheltuielilor publice din BS la nivel nominal

Categorii de cheltuieli 2011 2012 2013 2014


UM: milioane lei
CHELTUIELI - total 106088.70 104569.8 110128.1 115615.9
1. Servicii publice generale 37968.8 40261.2 42436.1 43767.7
2. Apărare, ordine publică şi 15566 16163.9 18428.4 20394.4
siguranţă naţională
3. Cheltuieli social-culturale 26421.9 25483.3 25477.9 26679
4. Servicii şi dezvoltare publică, 3485.3 2810.8 2839.8 5722.3
locuinţe, mediu şi ape
5. Acţiuni economice 22646.7 19850.6 20945.9 19052.5
Sursă: Preluare date de pe http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=FIN101B

7
Pentru calculul cheltuielilor publice din bugetul de stat la nivel real, s-a luat ca an de referinţă
anul 2011. Cheltuielile reale se calculează ca raportul dintre cheltuielile nominale şi indicele preţurilor
de consum.

Formulă indicele preţurilor de consum : Ip1/0=P1/P0.

Tabelul nr. 2.4. Indicele preţurilor de consum

2012/2011 2013/2011 2014/2011


IPC 103.33% 107.45% 108.60%
Sursă: Date preluate de pe http://statistici.insse.ro/shop/?page=ipca1&lang=ro

Cu ajutorul acestui indice au rezultat următoarele cheltuielile reale.

Tabelul nr. 2.2. Clasificaţia funcţională a cheltuielilor publice din BS la nivel real

Categorii de cheltuieli 2011 2012 2013 2014


An de referinţă 2011 UM: milioane lei
CHELTUIELI - total 106088.70 101199.85 102492.42 106460.31
1. Servicii publice generale 37968.8 38963.71 39493.81 40301.75
2. Apărare, ordine publică şi 15566 15642.99 17150.67 18779.37
siguranţă naţională
3. Cheltuieli social-culturale 26421.9 24662.05 23711.40 24566.30
4. Servicii şi dezvoltare publică, 3485.3 2720.22 2642.90 5269.15
locuinţe, mediu şi ape
5. Acţiuni economice 22646.7 19210.88 19493.62 17543.74
Sursă: Preluare date de pe http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=FIN101B şi raportate
la indicele preţurilor din 2011

În urma generării datelor, se observă că cheltuielile la nivel nominal din anul 2012 în
comparaţie cu nivelul real sunt mult mai mari, această diferenţă fiind vizibilă şi la cele cinci categorii
principale. Se poate observa şi din indicele preţului de consum că este în creştere de la an la an, ceea
ce indică faptul că există şi o creştere semnificativă a preţurilor, rezultă că şi a cheltuielilor totale.
Cheltuielile nominale aferente anului 2013 sunt mult mai mari în comparaţie cu cheltuielile reale.

Cea mai mare diferenţă dintre cheltuielile nominale şi reale este în anul 2014. Aceasta este de
9155.59 milioane de lei. Diferenţa aceasta numerică dintre cele două nivele este din cauza indicelui

8
de consum care este de 108.6% şi evidenţiază faptul că în anul 2014 preţurile bunurilor şi serviciilor
erau mult mai crescute faţă de ceilalţi ani. Indicele indică şi o creştere a inflaţiei.

Nivelul absolut reprezintă expresia în bani a cheltuielilor publice în perioada de un an, iar
nivelul relativ exprimă cu cât s-au modificat cheltuielile de la an la an.

Tabelul nr. 2.3. Cheltuielile publice totale din bugetul de stat la nivel nominal şi real

UM: mil. lei 2011 2012 2013 2014


Cheltuieli nominale 106088.70 104569.8 110128.1 115615.9
Cheltuieli reale 106088.70 101199.85 102492.42 106460.31
Sursă: http://statistici.insse.ro/

Tabelul nr. 2.5. Modificări anuale ale cheltuielilor publice la nivel nominal şi real

Modificari/ UM: mil. lei 2011-2012 2012-2013 2013-2014


Cheltuieli nominale -1518.9 5558.3 5487.8
Cheltuieli reale -4888.855 1292.5699 3967.898
Sursă: Calcule autor

Din acest tabel se pot observa diferenţele dintre cheltuieli de la an la an din prisma nivelului
nominal şi real. O creştere semnificativă a cheltuielilor este între anul 2012 şi 2013 văzută la nivel
nominal, cât şi real. Această diferenţă a anilor 2012 şi 2013 se datoreză faptului că în anul 2012 rata
inflaţiei avea o valoare de 3.3%, iar în 2013 de 4%. Modificări importante sunt între anii 2013-2014
la nivel real cauzate de creşterea ratei inflaţiei.

Pentru a se evidenţia ponderile cheltuielilor publice din bugetul de stat, s-au folosit datele din
următoarele tabele:

Tabelul nr. 2.6. Cheltuielile totale din bugetul general consolidat

BGC/ UM: mil. lei 2011 2012 2013 2014


Cheltuieli totale 205819 207922.1 216168.3 225808.1
Sursă: Preluare date de pe http://www.mfinante.gov.ro/execbug.html?pagina=buletin

Se observă că cheltuielile totale din bugetul general consolidat cresc de la un an la altul.


9
Tabel 2.7. Valoare produs intern brut

UM: mil. lei 2011 2012 2013 2014


PIB 578552.0 587466.2 628581.3 666637.3
Sursă: Date preluate de pe http://www.mfinante.gov.ro/execbug.html?pagina=buletin

Tabelul nr. 2.8. Ponderi ale cheltuielilor publice ale bugetului statului din produsul intern
brut

Ponderi PIB
An 2011 2012 2013 2014
Cheltuieli totale 18.34% 17.80% 17.52% 17.34%
1. Servicii publice generale 6.56% 6.85% 6.75% 6.57%
2. Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională 2.69% 2.75% 2.93% 3.06%
3. Cheltuieli social-culturale 4.57% 4.34% 4.05% 4.00%
4. Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu 0.60% 0.48% 0.45% 0.86%
şi ape
5. Acţiuni economice 3.91% 3.38% 3.33% 2.86%
Sursă: Calcule autor

Din acest tabel se observă ponderile cheltuielilor publice pe principalele categorii. Dintre
aceste componente a structurii funcţionale ale cheltuielilor publice, serviciile publice generale sunt
cele mai reprezentative. Aproximativ jumătate din cheltuielile generale sunt efectuate în aceste servicii
care înglobează cheltuielile cu autorităţile publice şi acţiuni externe, cheltuieli cu cercetare şi
dezvoltare, cheltuieli cu tranzacţiile privind datoria publica şi împrumuturile şi cheltuielile de transfer
între diferite nivele ale administraţiei . Cheltuielile social-culturale domină aproximativ un sfert din
totalul cheltuielilor. În cadrul acestora sunt incluse cheltuielile cu învăţământul, sănătatea, cultură,
recreere şi religie, asigurări şi asistenţă socială .

Cheltuielile totale în medie au o pondere de 18% din produsul intern brut. În primul an analizat
2011, serviciile publice generale sunt în proporţie de 6.56% din PIB, de asemenea fiind şi valoarea
cea mai mică în comparaţie cu ceilalţi ani. Cheltuielile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională au o pondere de 2.69%, de asemenea această valoare fiind minimă la nivelul anilor 2011-
2014. Referitor la ceilalţi ani, ponderia de 6.85% pentru prima categorie de cheltuieli este cea mai
mare. În anul 2013 ponderea de 2.93% pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este

10
maximum dintre cei patru ani. Minimum din categoria servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu
şi ape este de 0.45%. În anul 2014, cheltuielile totale au ponderea cea mai mică ( 17.34% ) din PIB
faţă de restul anilor. O diferenţă foarte mică de 0.01% se observă în anul 2011 la prima componentă.
Ponderea de 3.06% pentru apărare, ordine şi siguranţă naţională reprezintă maximum dintre anii
analizaţi. De asemenea, un maxim de 0.86% se regăseşte la categoria numarul 4 şi un minim de 2.86%
la ultima categorie.

Tabelul nr. 2.9. Ponderi ale cheltuielilor publice ale bugetului statului din bugetul general
consolidat

Ponderi BGC
An 2011 2012 2013 2014
Cheltuieli totale 51.54% 50.29% 50.95% 51.20%
1. Servicii publice generale 18.45% 19.36% 19.63% 19.38%
2. Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională 7.56% 7.77% 8.53% 9.03%
3. Cheltuieli social-culturale 12.84% 12.26% 11.79% 11.81%
4. Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu 1.69% 1.35% 1.31% 2.53%
şi ape
5. Acţiuni economice 11.00% 9.55% 9.69% 8.44%
Sursă: Calcule autor

Din totalul cheltuielilor publice din bugetul general, jumătate sunt pentru bugetul de stat, iar
restul sunt împărţite între bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale, pentru şomaj, pentru asigurări
sociale de sănătate, pentru bugetul de trezorerie şi alte bugete. La fel ca la ponderile din PIB, în
serviciile publice generale sunt cele mai multe cheltuieli, urmeză apoi cheltuielile social-culturale,
acţiunile economice, apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ultima categorie de cheltuieli
sunt făcute în servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape. În anul 2011 s-au înregistrat cele
mai multe cheltuieli faţă de anii 2012-2014. Cele mai mici cheltuieli s-au făcut în acest an pentru
primele două componente în comparaţie cu ceilalţi ani. Ponderea pentru cheltuielile social-culturale
este de 12.84% reprezentând maximum perioadei 2011-2014. În 2013 ponderea pentru prima
componentă este de 19.63% fiind totodată cea mai mare pentru perioada luată în considerare, iar cea
mai mică pondere este de 11.79% pentru cheltuieli social-culturale. În anul 2014 se găseşte maximul
ponderii pentru cea de-a doua categorie (9.03%) perioadei studiate.

11
2.2. Dinamica relativă a cheltuielilor publice

Modificarea relativă se determină prin diferenţa cheltuielilor din anul respectiv şi anul anterior
raportate la anul anterior. Dinamica = (Che1-Che0)/Che0.

Tabelul nr. 2.10. Modificări anuale relative

2011-2012 2012-2013 2013-2014


Cheltuieli nominale -1.43% 5.32% 4.98%
Cheltuieli reale -4.61% 1.28% 3.87%
Sursă: Calcule autor

Conform datelor analizate, cheltuielile nominale din anul 2012 scad cu 1.43% faţă de
cheltuielile din 2011. Cheltuielile din 2013 au crescut semnificativ cu 5.32% faţă de anul precedent,
iar cheltuielile din 2014 au crescut cu 4.98% faţă de 2013. Cea mai mare creştere este în anul 2013
faţă de anul 2012.

Cheltuielile exprimate real în 2012 au scăzut cu 4.61% faţă de anul 2011. Cheltuielile reale
din 2013 au crescut cu 1.28% faţă de 2012, iar cele din 2014 au crescut cu 3.87% faţă de anul anterior.
Cea mai mare diferenţă de creştere este între anii 2012 şi 2011.

Elasticitatea în raport cu produsul intern brut este un indicator care descrie dinamica
cheltuielilor publice. Coeficientul de elasticitate se calculează ca raportul dintre indicele creşterii
relative nominale sau reale a cheltuielilor publice şi indicele creşterii relative nominale sau reale a
produsului intern brut. Kelasticitate=ICp/IPIB. Aceşti indici reprezintă raportul dintre modificarea
nominală sau reală a cheltuielilor publice, respectiv PIB, şi mărimea cheltuielilor sau a PIB-ului dintr-
o perioadă de bază.

12
Tabelul nr. 2.11. Calculul indicelui de elasticiltate al cheltuielilor publice la nivel nominal

2011 2012 2013 2014


Cheltuieli nominale (mil. lei) 106088.70 104569.8 110128.1 115615.9
Modificare (mil. lei) -1518.90 5558.30 5487.80
ICp -0.01 0.05 0.05
PIB (mil. lei) 578552 587466.2 628581.3 666637.3
Modificare (mil. lei) 8914.20 41115.10 38056.00
IPIB 0.02 0.07 0.06
Kelasticitate -0.93 0.76 0.82
Sursă: Calcule autor

Conform tabelului rezultat, se observă că valoarea coeficientului de elasticitate pentru perioada


2011-2012 este negativă (-0.93), ceea ce indica o modificare a cheltuielile publice inferioare
modificării produsului intern brut. În cazurile perioadelor 2012-2013, 2013-2014, modificările
cheltuielilor publice sunt pozitive, dar comparativ cu 1 sunt mai mici, ceea ce la fel ca în cazul anterior,
modificările cheltuielilor publice sunt mai lente decât modificările PIB-ului.

Tabelul nr. 2.12. Calculul indicelui de elasticiltate al cheltuielilor publice la nivel real

2011 2012 2013 2014


Cheltuieli reale (mil. lei) 106088.70 101199.85 102492.42 106460.31
Modificare (mil. lei) -4888.85 1292.57 3967.90
Icp -0.05 0.01 0.04
PIB (mil. lei) 578552 568534.02 584998.88 613846.50
Modificare (mil. lei) -10017.98 16464.87 28847.62
Ipib -0.02 0.03 0.05
Kelasticitate 2.66 0.44 0.79
Sursă: calcule autor

În urma acestui tabel se observă că valoarea coeficientului de elasticitate la nivel real este
diferit faţă de cel nominal. În acest caz, valoarea cheltuielile publice reale aferente perioadei 2011-
13
2012 este mult mai mare comparativ cu 1 (2.66>1), adică cheltuielile publice au o dinamică mult mai
mare faţă de dinamica produsului intern brut. În perioadele 2012-2013, 2013-2014, coeficientul de
elasticitate comparativ cu 1 este mai mic, adică cheltuielile publice din bugetul de stat se modifică
mai lent faţă de modificările PIB-ului.

2.3. Mutaţii în structura funcţională a cheltuielilor publice din bugetul de stat

Mutaţiile reflectă schimbările dintr-un an faţă de alt an. După cum se observă în tabelul de mai
jos, cheltuielile totale din bugetul de stat sunt formate din cinci mari categorii conform structurii
funcţionale care a fost analizată precedent.

Tabelul nr. 2.13. Structura funcţională a cheltuielilor publice din bugetul de stat

Categorii de cheltuieli 2011 2012 2013 2014


UM: milioane lei
CHELTUIELI - total 106088.70 104569.8 110128.1 115615.9
1. Servicii publice generale 37968.8 40261.2 42436.1 43767.7
2. Apărare, ordine publică şi 15566 16163.9 18428.4 20394.4
siguranţă naţională
3. Cheltuieli social-culturale 26421.9 25483.3 25477.9 26679
4. Servicii şi dezvoltare publică, 3485.3 2810.8 2839.8 5722.3
locuinţe, mediu şi ape
5. Acţiuni economice 22646.7 19850.6 20945.9 19052.5
Sursă: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=FIN101B

Tabelul arată exprimarea absolută a cheltuielilor. Diferenţele sunt vizibile pentru fiecare an în
parte. Cheltuielile din 2012 sunt mai mici faţă de cele din 2011, ceea ce înseamnă că o scădere generală
a cheltuielilor duce la scăderi din unele componente principale. La nivel de componente, scăderile
sunt la cheltuielile social-culturale, servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape, precum şi la
acţiuni economice. Cheltuielile din anii 2013 şi 2014 cresc de la an la an. O creştere pe toţi anii este
la servicii publice generale. O cauză ar fi reîntregirea salariilor în sectorul bugetar şi acordarea unor
drepturi salariale în urma hotărârilor judecătoreşti. O diferenţă semnificativă este pentru categoria a
patra unde s-au facut mai multe cheltuieli pentru protecţia mediului. S-au acordat subvenţii pentru
susţinerea transportului public feroviar, transportul cu metroul, subvenţii pentru sprijinirea
producătorilor agricoli şi alte subvenţii pentru dezvoltarea societăţii.

14
Graficul nr. 2.1. Structura funcţională a cheltuielilor publice din bugetul de stat

Clasificaţia funcţională a cheluielilor publice din bugetul de stat


100%
90% 22646.7 19850.6 20945.9 19052.5

80% 2810.8 2839.8 5722.3


3485.3
70%
25483.3 25477.9 26679
26421.9
60%
50%
16163.9 18428.4 20394.4
15566
40%
30%
20% 37968.8 40261.2 42436.1 43767.7
10%
0%
2011 2012 2013 2014

Servicii publice generale Aparare, ordine publica si siguranta nationala


Cheltuieli social-culturale Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape
Actiuni economice

Sursă: Prelucrare date de autor pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică

Graficul repezintă vizibil mărimea cheltuielilor din bugetul de stat pentru fiecare categorie în
parte. Cea mai dominantă categorie este servicii publice generale. Aproximativ 37% din totalul
cheltuielilor sunt consacrate în transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administraţiei,
autorităţi public şi acţiuni externe, cheltuieli de cercetare-dezvoltare şi în alte servicii.

Cheltuielile social-culturale sunt urmatoarele cheltuieli ca importanţă aici incluzându-se


cheltuielile cu învătământul, sănătatea, asigurări şi asistenţă socială, cele mai multe resurse fiind
predestinate către asigurări şi asistenţă socială, apoi spre învăţământ.

Acţiunile economice sunt cele legate de transport, comunicaţii, cercetări, industrie,


combustibili şi energie şi au o importanţă considerabilă în totalul cheltuielilor după cum se vede şi în
grafic.

Cele mai mici cheltuieli sunt făcute în servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape.

15
Capitolul 3 - Mutaţii în nivelul şi structura funcţională a
cheltuielilor publice din bugetul centralizat al unităţilor
administrativ – teritoriale în perioada 2011-2014

Cheltuielie publice totale la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sunt evidenţiate în


bugetele local care sunt a doua categorie importantă din bugetul general consolidat. În aceste bugete
sunt reflectate cheltuielile făcute în scopul acoperii unor nevoi de interes local. În statele unitare,
administraţia publică locală nu are putere mare de decizie asupra execuţiei bugetului, ci primesc ordin
de la administraţia centrală, pe când în statele federale, puterea este descentralizată.

Principala sursă de finanţare a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale este din bugetul


public. Alte surse pot fi din diferite fonduri sau activităţi desfăşurate la nivel local.

3.1. Evoluţia nivelului absolut şi relativ al cheltuielilor publice

Cheltuielile din bugetele locale au aceeaşi clasificaţie funcţională ca la cheltuielie publice din
bugetul de stat. Valorile acestor cheltuieli sunt mult mai mici.

Tabelul nr. 3.1. Clasificaţia funcţională a cheltuielilor publice din bugetele locale la nivel
nominal

Categorii de cheltuieli 2011 2012 2013 2014


UM: milioane lei
CHELTUIELI - total 44003.8 46333.4 47380.4 52101.1
1. Servicii publice generale 5180.6 5561.8 5825.8 6328.5
2. Apărare, ordine publică şi 485.7 553.1 651.7 630.4
siguranţă naţională
3. Cheltuieli social-culturale 20356 21586.1 22999.8 25696.5
4. Servicii şi dezvoltare publică, 7372.8 7715.8 7340.8 7919.1
locuinţe, mediu şi ape
5. Acţiuni economice 10608.7 10916.6 10562.3 11526.6
Sursă: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=FIN101B

16
Pentru calculul cheltuielilor publice din bugetele locale la nivel real s-a folosit ca an de bază
2011 şi s-au raportat cheltuielile nominale la indicele preţurilor. La fel ca la cheltuielile din cadrul
bugetului de stat, pentru a se afla cheltuielile reale, s-a folosit acelaşi indice al preţurilor de consum.
Ip1/0=P1/P0

Tabelul nr. 3.2. Clasificaţia funcţională a cheltuielilor publice din bugetele locale la nivel real

Categorii de cheltuieli 2011 2012 2013 2014


An de referinţă 2011 UM: milioane lei
CHELTUIELI - total 44003.8 44840.221 44095.3 47975.23
1. Servicii publice generale 5180.6 5382.5607 5421.871 5827.348
2. Apărare, ordine publică şi 485.7 535.27533 606.5147 580.4788
siguranţă naţională
3. Cheltuieli social-culturale 20356 20890.448 21405.12 23661.6
4. Servicii şi dezvoltare publică, 7372.8 7467.1441 6831.829 7291.989
locuinţe, mediu şi ape
5. Acţiuni economice 10608.7 10564.792 9829.967 10613.81
Sursă: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=FIN101B

Conform tabelelor de mai sus, cheltuielile publice din bugetele locale sunt grupate pe categorii
şi nivel nominal. S-a constatat în urma prelucrării datelor pentru aflarea cheltuielilor reale că există
diferenţe semnificative între cele doua nivele. Cheltuielile nominale sunt mai mari faţă de cele reale.

Cea mai mare diferenţă de 4125.87 este în anul 2014. Aceste valori de diferenţiere se datorează
indicelui preţului de consum care a fost reprezentat sub formă tabelară în capitolul al doilea. Valoare
procentuală a acestuia creşte de la un an la altul, adică preţurile perioadelor curente analizate (2012,
2013, 2014) sunt mult mai mari faţă de perioada anului 2011 luată ca an de bază. Odată ce preţurile
sunt în continuă creştere şi cheltuielile exprimate vor avea valori mai extinse. Cum s-a mai precizat în
celălalt capitol, nivelul preţurilor înalte sugerează o rată a inflaţiei ascendente.

Tabelul nr. 3.3. Cheltuieli publice totale din bugetele locale la nivel nominal şi real

UM: mil. lei 2011 2012 2013 2014


Cheltuieli nivel nominal 44003.8 46333.4 47380.4 52101.1
Cheltuieli nivel reale 44003.8 44840.221 44095.3 47975.23
Sursă: date preluate de pe http://statistici.insse.ro/shop/
17
Tabelul nr. 3.4. Modificări ale cheltuielilor din bugetele locale la nivel nominal şi real

Modificări anuale/ UM: mil. lei 2011-2012 2012-2013 2013-2014


Cheltuieli publice la nivel nominal 2329.6 1047.0 4720.7
Cheltuieli publice la nivel real 836.42 -744.92 3879.93
Sursă: calculate de autor

Modificările semnificative ale cheltuielilor nominale şi reale sunt între anul 2013 şi 2014. O
majorare evidentă este între anul 2011 şi 2012 la nivel nominal. Între anii 2012 – 2013 la nivel nominal
există o majorare, iar la nivel real o scădere. Această diferenţă se poate datora indicelui de consum al
preţurilor care deşi arată exprimări ale bunurilor şi serviciilor în valori mai mari, ar trebui şi în acest
caz să fie la fel, adică cheltuielile să fie mult mai mari. Dar nu sunt, deoarece este posibil să se fi făcut
mai puţine cheltuieli decât de obicei.

Tabelul nr. 3.5. Ponderi ale cheltuielilor publice ale bugetului statului din produsul intern
brut

Ponderi PIB
An 2011 2012 2013 2014
CHELTUIELI 7.61% 7.89% 7.54% 7.82%
1. Servicii publice generale 0.90% 0.95% 0.93% 0.95%
2. Aparăre, ordine publica şi siguranţă naţională 0.08% 0.09% 0.10% 0.09%
3. Cheltuieli social-culturale 3.52% 3.67% 3.66% 3.85%
4. Servicii şi dezvoltare publica, locuinţe, mediu 1.27% 1.31% 1.17% 1.19%
şi ape
5. Acţiuni economice 1.83% 1.86% 1.68% 1.73%
Sursă: Date prelucrate de autor

Proporţia în medie pentru cheltuielile totale din bugetele locale perioadei 2011-2014 este de
7.71% din produsul intern brut. La nivel de categorie din structura funcţională, cheltuielile social-
culturale au o importanţă relevantă. Nivelul minim al ponderilor pentru aceste cheltuieli social-
culturale este în anul 2011 de 3.52%, iar nivelul maxim în ultimul an de 3.85%. A doua categorie de
repartizare a cheltuielilor este în acţiuni economice. Ponderea minimă este în 2013 de 1.68%, iar
maximă în 2012 de 1.86%. Penultima categorie are o importanţă asemănatoare celei din urmă, având

18
un minim de 1.17% înregistrat în anul 2013 şi un maxim de 1.31% înregistrat în 2012. Cea mai mică
categorie pentru care s-au efectuat cele mai puţine cheltuieli este în servicii publice generale.

Tabelul nr. 3.6. Ponderi ale cheltuielilor publice ale bugetului statului din bugetul general
consolidat

Ponderi BGC
An 2011 2012 2013 2014
CHELTUIELI 21.38% 22.28% 21.92% 23.07%
1. Servicii publice generale 2.52% 2.67% 2.70% 2.80%
2. Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională 0.24% 0.27% 0.30% 0.28%
3. Cheltuieli social-culturale 9.89% 10.38% 10.64% 11.38%
4. Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu 3.58% 3.71% 3.40% 3.51%
şi ape
5. Acţiuni economice 5.15% 5.25% 4.89% 5.10%
Sursă: Date prelucrate de autor

Cheltuielile din bugetele locale sunt incluse în bugetul general consolidat şi au o proporţie de
aproximativ 22.16%. Proporţia maximă a acestora este în anul 2014 de 23.07% din bugetul general
consolidat, iar cea minimă de 21.38% în anul 2011. La fel ca tabelul anterior al ponderilor cheltuielilor
în raport cu PIB, ordinea categoriilor în care sunt încadrate cele mai multe cheltuieli este la fel.
Cheltuielile social-culturale predomină, ponderea minimă de 9.89% este în anul 2011,iar maximă de
11.38% în anul 2014. Procentajul cel mai mare de 5.25% al acţiunilor economice este în anul 2012,
iar cel minim de 4.89% în anul 2013. Categoria în care cheltuielile au cea mai mică pondere este în
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

3.2. Dinamica relativă a cheltuielilor publice

Arată cu cat s-a modificat cheltuiala în procente din anul curent faţă de anul anterior.

Tabelul nr. 3.7. Modificări anuale relative ale cheltuielilor publice din bugetele locale

2011-2012 2012-2013 2013-2014


Cheltuieli nominale 5.29% 2.26% 9.06%
Cheltuieli reale 1.90% -1.66% 8.80%
Sursă: Date prelucrate de către autor

19
În baza calculelor făcute, cheltuielile nominale din bugetele locale au crescut cu 5.29% în 2012
faţă de 2011, cu 2.26% în 2013 faţă de 2012 şi cu 9.06% în 2014 faţă de 2013. Ultimul procent
sugerează cea mai mare dinamică a cheltuielilor totale la nivel nominal.

La nivel real în 2012 au crescut cu 1.90% faţă de anul precedent, în 2013 s-au diminuat cu
1.66% faţă de 2012, iar în anul 2014 au crescut cu 8.80% faţă de 2013.

Coeficientul de elasticitate arată evoluţia cheltuielile în raport cu produsul intern brut.

Tabelul nr. 3.8. Calcularea coeficientului de elasticitate la nivel nominal în raport cu PIB

2011 2012 2013 2014


Cheltuieli nominale (mil. lei) 44003.8 46333.4 47380.4 52101.1
Modificare (mil. lei) 2329.6 1047 4720.7
ICp 0.05 0.02 0.10
PIB 578552 587466.2 628581.3 666637.3
Modificare (mil. lei) 8914.2 41115.1 38056
IPIB 0.02 0.07 0.06
Kelasticitate 3.44 0.32 1.65
Sursă: Prelucrare date de către autor

Coeficientul de elasticitate la nivel nominal pentru perioada 2011-2012 este de 3,44 care
comparativ cu 1 este mai mare ceea ce semnifică faptul că cheltuielile publice din bugetele locale au
o dinamică mult mai mare faţă de dinamica produsului intern brut.

Acelaşi fenomen se întâmplă şi în cazul perioadei 2013-2014, adică evoluţia cheltuielilor


publice este mult mai accelerată faţă de evoluţia PIB-ului. Pentru perioada rămasă, 2012-2013,
valoarea coeficientului este mai mică decât 1, ceea ce înseamnă că dinamica cheltuielile din bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale este mai mică faţă de dinamica PIB-ului.

20
Tabelul nr. 3.9. Calcularea coeficientului de elasticitate la nivel real în raport cu PIB

2011 2012 2013 2014


Cheltuieli reale (mil. lei) 44003.8 44840.22 44095.30 47975.23
Modificare (mil. lei) 836.42 -744.92 3879.93
ICp 0.02 -0.02 0.09
PIB (mil. lei) 578552 568534.02 584998.88 613846.50
Modificare (mil. lei) -10017.98 16464.87 28847.62
IPIB -0.02 0.03 0.05
Kelasticitate -1.10 -0.57 1.78
Sursă: Prelucrare date de către auto

Coeficientul de elasticitate la nivel real pentru perioadele 2011-2012 şi 2012-2013 este mai
mic decât 1 ceea ce arată că cheltuielile publice ale bugetelor locale evoluează mult mai încet faţă de
PIB. Valoare de 1.78 este mai mare decât 1, adică dinamica cheltuielilor este mai mare decât
dinamica produsului internt brut.

3.3. Mutaţii în structura funcţională a cheltuielilor publice

Mutaţiile cheltuielilor au loc pe principalele categorii conform structurii funcţionale. Arată


exprimarea fiecărei cheltueli în marimea absolută.

Tabelul nr. 3.10. Clasificaţia funcţională cheltuielilor publice din bugetele locale

Cheltuieli nivel nominal 2011 2012 2013 2014


UM: milioane lei
CHELTUIELI - total 44003.8 46333.4 47380.4 52101.1
1. Servicii publice generale 5180.6 5561.8 5825.8 6328.5
2. Apărare, ordine publică şi 485.7 553.1 651.7 630.4
siguranţă naţională
3. Cheltuieli social-culturale 20356 21586.1 22999.8 25696.5
4. Servicii şi dezvoltare publică, 7372.8 7715.8 7340.8 7919.1
locuinţe, mediu şi ape
5. Acţiuni economice 10608.7 10916.6 10562.3 11526.6
Sursă: date preluate de pe http://statistici.insse.ro/shop/

21
Graficul nr. 3.1. Structura funcţională a cheltuielilor publice din bugetele locale

Clasificaţia funcţională a cheltuielilor publice din bugetele locale


100%
90% 10608.7 10916.6 10562.3 11526.6
80%
70% 7372.8 7715.8 7340.8 7919.1
60%
50%
40% 22999.8 25696.5
20356 21586.1
30%
20%
10% 485.7 553.1 651.7 630.4
5180.6 5561.8 5825.8 6328.5
0%
2011 2012 2013 2014

1. Servicii publice generale 2. Aparare, ordine publica si siguranta nationala


3. Cheltuieli social-culturale 4. Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape
5. Actiuni economice

Sursă: Prelucrare date de autor pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică

Conform graficului rezultate, se observă că prima categorie dominantă în bugetele locale este
cea a cheltuielilor social-culturale incluzându-se cheltuielile cu învăţământul, sănătate, asigurări şi
asistenţă sociala. Aproximativ 46% din totalul cheltuielilor este pentru acest tip de cheltuieli.
Următoarea categorie a cheltuielilor de la nivel local este cea a acţiunilor economice aici fiind incluse
serviciile cu trasportul, combustibili şi energie, domenii din agricultură şi alte acţiuni. Ponderea lor
din totalul cheltuielilor este de 24%, o proporţie semnificativă. Următoarul nivel este cel al serviciilor
şi dezvoltare publică, locuinţe mediu şi ape. Ultimele categorii de cheltuieli care se fac la nivel de
unitate administrativ-teritorială sunt serviciile publice generale şi apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională. Aceste din urmă cheltuieli sunt mai mari la nivel de stat, deoarece la nivel local se rezolvă
majoritatea probleme legate de învăţămant, educaţie, asistenţă socială, iar la nivel central probleme
cum sunt apărarea naţională, ordine, acţiuni externe etc.

22
Concluzii

În urma analizei cheltuielilor publice totale la nivelul bugetului de stat şi ale bugetelor
administrativ-teritoriale, s-a observat că fiecare cheltuială are o anumită destinaţie şi implică diferite
cauze care uneori nu se pot cunoaşte cu exactitate.

Cheltuielile din bugetul de stat sunt mult mai mari faţă de cheltuielile bugetelor locale. Ambele
au o importanţă majoră pentru acoperirea de nevoi ale fiecărui individ al societăţii.

Această analiză a cheltuielilor la nivel nominal şi nivel real arată cum au evoluat cheltuielile
pe principalele componente. Dinamica cheltuielilor reflectă aparariţia unor procese inflaţioniste.
Această creştere a inflaţiei este determinată de volumul total al cheltuielilor şi se poate observa şi din
indicele preţurilor de consum pentru fiecare an raportat la anul de referinţă 2011.

Prin modificările cheltuielilor pentru fiecare categorie, s-au făcut diferenţieri între ele. Pentru
anumite categorii se fac mai multe cheltuieli cum sunt serviciile publice generale din cadrul bugetului
de stat sau cheltuielile social-culturale din bugetele locale.

Calculul elasticităţii cheltuielilor în raport cu produsul intern brut a evidenţiat faptul că


cheltuielile publice din bugetul de stat pentru cele trei perioade analizate au o dinamică mai mică
faţă de cea a PIB-ului. În cazul cheltuielilor bugetelor locale, pentru perioadele 2011-2012, 2012-
2013 evoluţia lor este mai lentă în raport cu evoluţia PIB-ului. Evoluţia cheltuielilor din perioada
2013-2014 este mai mare faţă de cea a PIB-ului.

23
Bibliografie

 Filip, Gh., Finanţe Publice, Editura Junimea, Iaşi, 2010


 Supor de curs, anul II, profil Ştiinţe Economice, învăţământ de zi, anul universitar 2016-2017
 Ştefura Gabriel, Proces bugetar public, Editura UAIC, 2007
 Văcărel, I. (coord) , Finanţe publice , E.D.P., Bucureşti, 2008
 Buletinul MFP - http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti
 Anuarul statistic al României http://www.insse.ro
 Conturile de execuţie a bugetului de stat 2010-2015
 Clasificația Indicatorilor Privind Bugetul De Stat, Ordinul MFP nr.1954/16.12.2005
 Rapoarte şi analize ale Consiliului Fiscal http://www.consiliulfiscal.ro/

24

S-ar putea să vă placă și