Sunteți pe pagina 1din 30

ANEXA 5

ANALIZA UTILITATIILOR IN UNITATIILE DE INVATAMANT DIN MUNICIPIUL


MEDIAS

Analiza utilitatiilor in unitatile de invatamant din Municipiul Medias isi propune sa identifice
consumurile specifice comparative intre unitatile scolare pentru a evidentia starea reala a
lucrurilor si a aduce la cunostiinta administratiei scolilor, a administratiei locale dar si a
parintilor si cetatenilor orasului starea reala a scolilor si managementul energetic desfasurat de
fiecare dintre acestea.

Analiza utilitatiilor de invatamant din Municipiul Medias s-a realizat dupa o monitorizare a
fiecarei unitati de invatamant prin urmatoarele metode:
- in fiecare unitate scolara au fost montate calculatoare de monitorizare a temperaturii si
umiditatii, care au fost masurate si memorate la fiecare 10 s, 24 de ore din 24, timp de 7
zile. Monitorizarea s-a realizat in incaperile in care temperaturile erau cele mai
coborate, unde erau urme de igrasie etc.
- s-a masurat temperatura, umiditatea si luminozitatea instantanee in salile de clasa din
unitatile de invatamant,
- s-a realizat analiza gazelor arse si s-au identificat randamentele, aparatelor de utilizare,
a emisiilor de noxe, a modului de reglaj al acestor instalatii.
- s-a identificat starea instalatiilor de energie termica, apa calda, apa rece, instalatiile de
iluminat, a anvelopei cladirii
- s-a analizat consumul de energie electrica, gaze naturale si apa pentru fiecare unitate
scolara, lunar pentru ultimii 3 ani si la nivelul fiecarei cladirii, acolo unde a fost posbil
- s-a analizat modul de realizare a instalatiei electrice, in special a instalatiei de iluminat
- s-au identificat elementele geometrice ale fiecarei unitati de invatamant si anul punerii
in functiune al fiecarei cladiri
- in functie de elementele identificate s-au stabilit elemente de coparabilitate intre
diferitele unitati de invatamant, stabilindu-se un rating al urgentelor in intensificare
actiunilor de economisire a energiei
- s-a masurat pozitia spatiala a fiecarei unitati de invatamant (latitudine, longitudine,
altitudine)

1
Fig.1. Harta prioritatilor in reabilitarea termotehnica a unitatilor de invatamant din
municipiul Medias

Tabelul 1 Ratingul de prioritate in aplicarea masurilor de eficienta energetica in unitatile de


invatamant din Municipiul Medias
Pozitie Unitatea Ratingul
1. SNG 10.00
2. MIU 7.67
3. Gradinita nr 15 7.67
4. Automecanica 7.00
5. Gradinita nr 11 7.00
6. Gradinita nr 12 5.33
7. Axente Sever 5.33
8. Gradinita nr 14 4.67
10. Gradinita Dumbrava Minunata 4.33
11. Scoala nr 8 4.33
12. Scoala nr 7 4.33
13. Scoala nr 3 4.33
14. Scoala nr 2 4.33
15. Sc Ighisul Nou 4.33
16. Scoala 6 4.00
17. Scoala nr 4 3.67
18. Gradinita Micul Print 3.67
19. Gradinita nr 5 3.33

2
20. Scoala M. Eminescu 3.00
21. Scoala nr 5 2.67
22. St. L. Roth 2.67
23. Gradinita Piticot 2.67
24. Gradinita Pinochio 2.33
25. Sc Bathory 1.67

Tabelul 2 Costurile specifice cu utilitatile in scolile din Municipiul Medias


EUR/nr de elevi EUR/suprf EUR/ore de folosire
SNG 123.60 15.83 21.21
Gradinita nr 11 109.85 9.26 2.84
Gradinita nr 15 94.80 13.89 4.07
MIU 63.01 7.42 11.59
Gradinita nr 12 52.90 14.34 1.59
Automecanica 58.84 10.65 6.79
Gradinita Dumbrava Minunata 52.36 6.42 2.93
Gradinita Micul Print 55.05 5.95 1.53
Scoala 6 51.79 5.18 2.43
Scoala nr 7 41.05 6.64 3.80
Axente Sever 44.95 6.22 6.10
Gradinita nr 14 34.46 13.56 0.67
Sc Ighisul Nou 32.24 9.67 1.55
Scoala nr 3 34.36 6.36 4.56
Scoala nr 2 31.90 6.09 4.48
Scoala nr 8 38.38 5.26 5.29
Gradinita Piticot 39.18 4.91 1.13
Scoala nr 4 39.30 4.08 4.68
St. L. Roth 26.69 4.70 2.94
Gradinita Pinochio 28.91 4.24 1.08
Scoala nr 5 27.75 3.61 3.10
Sc Bathory 29.38 2.11 0.82
Gradinita nr 5 18.58 8.99 0.36
Scoala M. Eminescu 17.76 6.76 2.07

Tabelul 3. Pozitia spatiala a unitatilor de invatamant

Latitudin Longitudin
Institutie Tip institutie Locatie e e Altitudine (m)
G1 Gradinite Centru 46.16881 24.35077 297
G 12 Gradinite Centru 46.16708 24.34917 276
G7 Gradinite G Campului 46.16796 24.33799 305
Micul Print Gradinite Gloria 46.15785 24.35687 337
Bucuria Copiilor Gradinite Dupa Zid 46.17021 24.35106 296
Dumbrava Minunata Gradinite Vitrometan 46.15326 24.34145 320
G5 Gradinite Centru 46.15122 24.33855 309
Pinochio Gradinite Rubinului 46.15122 24.33855 309

3
Piticot Gradinite Centru 46.16090 24.34584 290
Stadionului Gradinite Stadionului 46.17167 24.34666 330
G 14 Gradinite 46.16766 24.33818 301
Gradinita Ighis Gradinite 46.11213 24.34569 330
Sc 1 Scoala generala Centru 46.16706 24.35341 303
Sc 2 Scoala generala Mosnei 46.15715 24.35900 326
Sc 2 veche Scoala generala Mosnei 46.15986 24.35631 307
Sc 3 Scoala generala Vitro 46.15372 24.34162 327
Sc 3 veche Scoala generala Vitro 46.15413 24.34167 315
Sc 4 Scoala generala Centru 46.16206 24.34908 312
Sc 4 tribunal Scoala generala Centru 46.16087 24.35165 301
Sc 5 Scoala generala G Campului 46.16796 24.33799 305
Sc 6 Scoala generala Automecanica 46.16565 24.36573 306
Sc 7 Scoala generala G Campului 46.16595 24.33307 302
Sc 8 Scoala generala Vitro 46.15060 24.33311 320
Sc 9 Scoala generala Centru 46.16559 24.35050 305
Sc Maghiara Scoala generala Centru 46.16863 24.35187 292
Sc Ighis Scoala generala Ighis 46.11252 24.34545 342
SNG Liceu Gloria 46.11576 24.35528 339
Atelier SNG Liceu Centru 46.16156 24.35425 313
MIU Liceu Vitro 46.15394 24.34199 320
MIU-atelier Liceu Vitro 46.15467 24.34185 315
MIU-internat Liceu Vitro 46.15331 24.34379 348
Automecanica Liceu Automecanica 46.17100 24.38066 316
St L Roth Liceu Centru 46.16559 24.35050 305
Axente Sever Liceu Mosnei 46.15896 24.35738 314

Tabelul 4. Ponderea incaperilor din unitatile de invatamant unde parametrii ambientali


aveau valorile stabilite prin standardele si normele in vigoare (masuratori instantanee)
Iluminare Temperatura Umiditate
Axente 19% 22% 50%
SNG 15% 15% 10%
Roth 0% 22% 7%
MIU 0% 25% 10%
Automecanica 0% 84% 57%
Sc 1 0% 90% 53%
Sc 2 0% 0% 0%
Sc 3 0% 80% 40%
Sc 4 20% 75% 8%
Sc 5 4% 75% 42%
Sc 6 0% 100% 0%
Sc 7 18% 100% 53%
Sc 8 70% 100% 23%
Sc 9

4
Sc Ighis 0% 100% 10%
Gr Piticot 12% 30% 70%
Gr Pinochio 0% 53% 77%
Gr 3 28% 100% 10%
Gr 5 0% 100% 100%
Gr 7 11% 0% 22%
Gr 12 10% 90% 60%
G 14 50% 15% 20%
Gr Micul Print 0% 35% 21%
Gr Bucuria copiilor
Gr 15 27% 27% 27%
Gr Ighis 0% 100% 100%

Din analiza tabelului 4 se desprinde faptul ca in toate unitatile de invatamant, iluminatul este
unul necorespunzator cu efecte asupra sanatatii copiilor, dar si al cadrelor didactice, cu
accentuarea starii de oboseala resimtita, cu dureri de cap etc.

Tabelul 5. Parametrii minimi de iluminare in functie de tipul de folosire al incaperii

Niveluri iluminare (lx) Tip de activitate/sarcină vizuală Exemple de destinaţii

30 Zone destinate circulaţiei Coridoare secundare

100 Zone pentru circulaţie Coridoare, holuri, depozite, magazii

300 Încăperi în care activitatea nu este Cantine


continuă

500 Sarcini vizuale medii Săli de gimnastică, săli de clasă, biblioteci

750 Sarcini vizuale impuse Sali de clase si birouri (scris, citit, tehnică de calcul)

Fig. 2. Efectul schimbării umidităţii relative asupra unor contaminanţi

Umezeala masurata in unitatile scolare, prezinta de asemenea abateri majore fata de conditiile
cerute, determinand o sensibilitate majora a eleviilor si cadrelor didactice, si un risc accentuat
de imbolnavire.

5
In nici una din unitatile scolare nu exista un sistem de ventilare, aceasta realizandu-se prin
rosturile ferestrelor (majoritatea unitatilor avand cercevele din lemn si ferestre clasice),
ventilatia realizandu-se doar prin deschiderea ferestrelor. Lipsa de ventilatie determina
scaderea concentratiei de oxigen si cresterea concentratiei de CO2, cu efecte asupra scaderii
capacitatii de concentratie a elevilor si cadrelor didactice.
Atragem atentia ca in procesul de eficientizare a consumului de energie in viitorul apropiat
multe din unitatile de invatamant vor proceda la inlocuirea geamurilor actuale cu geamuri
termopan, care sunt caracterizate de schimb 0 de aer cu mediul inconjurator care poate avea
efect negativ daca nu se prevad si instalatii de ventilatie corespunzatoare.

Sub aspectul temperaturii in multe unitati s-au identificat valori ale temperaturi ale aerului
mult mai mari decat temperatura aerului stabilita prin standarde si normative. Acest aspect
poate determina o supraincalzire a copiilor cu risc de imbolnavire in momentul parasirii
incaperii. Temperaturile ridicate in schimb determina consumuri mai ridicate de energie.

Tabelul 6 Indicatori (jaloane) de performanta pentru scoli [kWh/m2 pe an]

Tipul de scoala Ratingul de eficienta a energiei


Buna Suficienta Slaba
Creşă < 370 370-430 > 430
Primară, fără piscină la interior < 180 180-240 > 240
Primară, cu piscină la interior < 230 230-310 > 310
Colegiu, fără piscină la interior < 190 190-240 > 240
Colegiu, cu piscină la interior < 250 250-310 > 310
Colegiu, cu dotari sportive < 250 250-280 > 280
Specială, fără camin < 250 250-340 > 340
Specială, cu camin < 380 380-500 > 500
Sursa: Biroul pentru Eficienţă Energetică –Broşuri asupra eficienţei energetice in clădiri - Regatul Unit al Marii Britanii

Sub aspect legislativ neasigurarea parametriilor minimi privind parametrii ambientali


determina:
a) amenzi
Conform art. 33, LEGE nr. 98 din 10 noiembrie 1994 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica, cu modificarile si completarile
aduse de: ORDONANTA nr. 108 din 30 august 1999; LEGEA nr. 344 din 31 mai 2002;
ORDONANTA nr. 5 din 15 ianuarie 2004; LEGEA nr. 316 din 28 iunie 2004; ORDONANTA
nr. 18 din 27 ianuarie 2005:

„Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei:


a) nerespectarea de catre conducatorii unitatilor de stat si particulare pentru ocrotirea,
educarea si instruirea copiilor si tinerilor, precum si de catre administratiile taberelor pentru
copii si tineri a normelor de igiena in vigoare specifice fiecarui obiectiv si a conditiilor
prevazute in autorizatia sanitara de functionare referitoare la circuite functionale, cubajul
minim de aer, microclimat, iluminat, mobilier, obiecte si anexe sanitare, intretinerea
curateniei si altele;”
b) Raspundere penala

6
Conform art 37 (1) din Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 Legea securitatii si sanatatii in munca:

Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă de către persoana
care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol grav şi iminent de
producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, constituie infracţiune şi
se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amendă

Tabelul 7. Parametrii instalatiei electrice de iluminat si intensitatea fluxului luminos in din


unitatile de invatamant (intensitatea fluxului luminos mediu, masuratori instantanee)
Unitate Date Becuri Neoane
Axente Sever Sumă de Bucati 209 212
Sumă de Putere (W) 175 56
Sumă de Lucsi-masurati 328 328
Roth Sumă de Bucati 6 462
Sumă de Putere (W) 60 40
Sumă de Lucsi-masurati
SNG Sumă de Bucati 730 1832
Sumă de Putere (W) 160 355
Sumă de Lucsi-masurati 300 450
Automecanica Sumă de Bucati
Sumă de Putere (W)
Sumă de Lucsi-masurati 140 140
MIU Sumă de Bucati
Sumă de Putere (W)
Sumă de Lucsi-masurati 130 130
Gradinita Dumbrava Minunata Sumă de Bucati 60 58
Sumă de Putere (W) 75 40
Sumă de Lucsi-masurati 121 121
Gradinita "Micul Print" Sumă de Bucati
Sumă de Putere (W)
Sumă de Lucsi-masurati 100 100
Gradinita Pinochio Sumă de Bucati 2 6
Sumă de Putere (W) 40 40
Sumă de Lucsi-masurati 170 170
Gradinita Piticot Sumă de Bucati
Sumă de Putere (W)
Sumă de Lucsi-masurati 130 130
Gradinita nr 7 Sumă de Bucati
Sumă de Putere (W)
Sumă de Lucsi-masurati 160 160
Gradinita nr 12 Sumă de Bucati 17 230
Sumă de Putere (W) 160 72
Sumă de Lucsi-masurati 160 240
Gradinita nr 14 Sumă de Bucati 16 27
Sumă de Putere (W) 75 40
Sumă de Lucsi-masurati
Gradinita nr 15 Sumă de Bucati 57 109
Sumă de Putere (W) 75 60

7
Sumă de Lucsi-masurati
Sc1 Sumă de Bucati 21 103
Sumă de Putere (W) 60 105
Sumă de Lucsi-masurati 60 120
Sc 2 Sumă de Bucati
Sumă de Putere (W)
Sumă de Lucsi-masurati 80 80
Sc 3 Sumă de Bucati 16 165
Sumă de Putere (W) 100 165
Sumă de Lucsi-masurati 144 144
Sc 4 Sumă de Bucati
Sumă de Putere (W)
Sumă de Lucsi-masurati 180 180
Sc 5 Sumă de Bucati
Sumă de Putere (W)
Sumă de Lucsi-masurati 150 150
Sc 6 Sumă de Bucati
Sumă de Putere (W)
Sumă de Lucsi-masurati 80 80
Sc 7 Sumă de Bucati 110 4
Sumă de Putere (W) 100 250
Sumă de Lucsi-masurati 303 303
Sc 8 Sumă de Bucati 6 462
Sumă de Putere (W) 60 40
Sumă de Lucsi-masurati 220 220
Sc 9 Sumă de Bucati 16 79
Sumă de Putere (W) 100 40
Sumă de Lucsi-masurati 140 140
Sc Ighis Sumă de Bucati 5 37
Sumă de Putere (W) 160 60
Sumă de Lucsi-masurati 130 130
Total Sumă de Bucati 1271 3786
Total Sumă de Putere (W) 1400 1363
Total Sumă de Lucsi-masurati 140.3 152.9

Tabelul 8. Gradul de utilizare a retelei electrice la nivelul lunilor unui an


Obiectiv Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Automecanica

8
Axente Sever 92% 81% 98% 56% 88% 89% 82% 0% 94% 99% 99% 80%

Gradinita
Dumbrava
Minunata 95% 117% 80% 83% 95% 41% 91% 0% 90% 80% 97% 102%

Gradinita
Micul Print

Gradinita nr 1 60% 74% 74% 59% 78% 0% 0% 0% 92% 58% 46% 28%

Gradinita nr
12 27% 28% 20% 30% 30% 11% 26% 0% 56% 51% 25% 29%

Gradinita nr
14 20% 21% 12% 31% 21% 0% 0% 0% 29% 24% 18% 16%

Gradinita nr
15 96% 94% 32% 60% 44% 42% 58% 0% 92% 98% 74% 83%
Gradinita nr 5 6% 3% 4% 6% 87% 6% 20% 0% 9% 12% 14% 15%

Gradinita
Pinochio

Gradinita
Piticot
MIU

Sc Ighisul
Nou
Scoala 6 81% 261% 12% 6% 5% 4% 3% 0% 5% 5% 14% 9%

Scoala M.
Eminescu 38% 130% 0% 312% 0% 99% 56% 0% 107% 50% 53% 55%
Scoala nr 2
Scoala nr 3 93% 77% 80% 92% 96% 87% 105% 0% 109% 87% 69% 73%
Scoala nr 5
Scoala nr 7 28% 181% 87% 83% 72% 35% 48% 0% 29% 27% 82% 83%
Scoala nr 8 35% 36% 36% 38% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 6% 99%
SNG 44% 44% 83% 52% 38% 17% 0% 0% 69% 34% 89% 14%
St. L. Roth 2% 2% 2% 2% 3% 2% 2% 0% 2% 2% 1% 2%

1. Costurile cu utilitatile in unitatile de invatamant din municipiul Medias

In cele ce urmeaza vom prezenta analiza costurilor cu utilitatile in unitatile de invatamant din
Municipiul Medias, cu scopul de a scoate in evidenta valoarea acestora.

9
Fig.3. Costurile utilitatiilor in unitatile scolare realizate in anul 2005

Fig.4. Ponderea costurilor cu utilitatiile in unitatile scolare realizate in anul 2005

Costurile cu utilitatile in unitatile scolare a prezentat la nivelul anului 2005 valoarea de cca.
300.000 euro, echivalentul a impozitelor medii platite de cca 13% din gospodariile din Medias.
Acestea au crescut in fiecare an atingand valoarea a cca 506.600 euro, in anul 2006
(echivalentul a impozitelor medii platite de cca 17% din gospodariile din Medias) si de

10
570.000 euro, in anul 2007 (echivalentul a impozitelor medii platite de cca 20% din
gospodariile din Medias).
Cheltuielile cu utilitatile au crescut cu 90% in numai 2 ani, in conditiile in care costurile cu
utilitatile au crescut cu cca 40% in aceasta perioada, costuri care se asteapta sa continue sa
creasca si in anii urmatori cu efecte majore asupra cresterii cheltuielilor de la bugetul local.
Se apreciaza ca o parte importanta din sumele de bani colectate de la cetateni si societatile
comerciale din Medias sunt dirijate catre plata acestor utilitati.

Ponderea costurilor cu utilitatile este mare in liceele din Municipiul Medias, aceasta atingand
procente cuprinse intre 65% - 68%, fiind urmate de scolile din Medias cu procente cuprinse
intre 19 – 22% si gradinite cu procente cuprinse intre 10 - 16 %.

Fig.5. Costurile utilitatiilor in unitatile scolare realizate in anul 2006

11
Fig.6. Ponderea costurilor cu utilitatiile in unitatile scolare realizate in anul 2006

Fig.7. Costurile utilitatiilor in unitatile scolare realizate in anul 2007

12
Fig.8. Ponderea costurilor cu utilitatiile in unitatile scolare realizate in anul 2007

Sub aspectul ponderii costurilor cu utilitatile, la nivelul anului 2007 cele mai mari cheltuieli
sunt cele cu gazele naturale, aceste costuri fiind de 61% (cca. 345.000 euro), urmate de
costurile cu energia electrica, aceste costuri fiind de 20% (cca. 114.000 euro) si de apa aceste
costuri fiind de 19% (cca. 109.000 euro). Se poate observa cresterea costurilor cu apa folosita
in unitatile de invatamant in anul 2007 cu 37.000 euro, care a determinat cresterea ponderii
costurilor cu apa in costurile totale cu utilitatile.

Fig.9. Ponderea costurilor cu utilitatiile in toate unitatile scolare realizate in anul 2007

13
Fig.10. Ponderea costurilor cu utilitatiile in gradinitele din Medias in anul 2006

Fig.11. Ponderea costurilor cu utilitatiile in gradinitele din Medias in anul 2007

14
Fig.12. Costurile cu utilitatiile in gradinitele din Medias in perioada 2005-2007

Costurile cu utilitatile in gradinitele din Medias, prezinta cele mai mici costuri in comparatie cu
celelalte grupe de unitati de invatamant, gazele naturale detinand ponderea cea mai ridicata, in
anul 2007 ponderiile fiind dupa cum urmeaza 67% pentru gaze, 23% pentru energie electrica si
10% pentru apa.

Costurile cu utilitatile in gradinite ating valori de cca 125.000 euro si reprezinta 22% din costul
utilitatiilor in unitatile de invatamant.

15
Fig.13. Ponderea costurilor cu utilitatiile in scolile din Medias in anul 2006

Fig.14. Ponderea costurilor cu utilitatiile in scolile din Medias in anul 2007

16
Fig.15. Costurile cu utilitatiile in scolile din Medias in perioada 2005-2007

Costurile cu utilitatile in scoli din Medias, prezinta cele mai mici costuri in comparatie cu
celelalte grupe de unitati de invatamant, gazele naturale detinand ponderea cea mai ridicata, in
anul 2007 ponderiile fiind dupa cum urmeaza 56% pentru gaze, 23% pentru apa si 21% pentru
energie electrica.

Costurile cu utilitatile in scoli ating valori de cca 132.000 euro si reprezinta 24% din costul
utilitatiilor in unitatile de invatamant.

Se poate remarca ca in scoli costurile cu utilitatile sunt usor mai ridicate decat costurile cu
utilitatile in gradinite si mult inferioare fata de costurile in licee. De asemenea ponderea
costurilor cu gazele naturale in scoli prezinta o valoare inferioara gradinitelor, inregistrandu-se
ponderea cea mai ridicata in costurile cu apa din toate tipurile de unitati de invatamant.

17
Fig.16. Ponderea costurilor cu utilitatiile in licee din Medias in anul 2006

Fig.17. Ponderea costurilor cu utilitatiile in licee din Medias in anul 2007

18
Fig.18. Costurile cu utilitatiile in liceele din Medias in perioada 2005-2007

Costurile cu utilitatile in liceele din Medias, prezinta cele mai mici costuri in comparatie cu
celelalte grupe de unitati de invatamant, gazele naturale detinand ponderea cea mai ridicata, in
anul 2007 ponderiile fiind dupa cum urmeaza 71% pentru gaze, 15% pentru energie electrica si
14% pentru apa.

Costurile cu utilitatile in licee ating valori de cca 367.000 euro si reprezinta 54% din costul
utilitatiilor in unitatile de invatamant.

Se poate remarca ca in licee costurile cu utilitatile sunt mai mult decat suma costurilor cu
energia in celelalte tipuri de unitati scolare (gradinite+scoli). De asemenea ponderea costurilor
cu gazele naturale in licee prezinta o valoare cea mai mare comparativ cu ponderea in celelalte
unitati scolare.

2. Consumurile utilitatilor in unitatile de invatamant

Consumurile cu utilitatile in unitatile de invatamant sunt prezentate in urmatoarea parte a


documentului, stabilindu-se elemente de comparatie intre tipurile de unitati scolare analizate.

19
Fig.19. Consumul cu utilitatile in unitatile scolare din Medias, in anul 2005

Consumul cu utilitatile in unitatile scolare a continuat continuu in ultimii 3 ani. Ponderea


consumului cu apa prezinta variantele cele mai mari la nivelul liceelor, fiind urmate de scoli si
gradinite.

20
Fig.20. Consumul cu utilitatile in unitatile scolare din Medias, in anul 2006

Fig.21. Consumul cu utilitatile in unitatile scolare din Medias, in anul 2007

Situatia se prezinta similar si la nivelul energiei electrice si a gazelor naturale.


Consumul cu utilitatile de in gradinite se prezinta printr-o usoara scadere la consumul la apa in
anul 2007 fata de anul 2006 si 2005; prezinta o usoara crestere a consumului de energie

21
electrica in anul 2006, urmata de o scadere a acestui consum in anul 2007; si prezinta o scadere
a consumului de gaze naturale in anul 2006, urmat de o crestere a consumului de gaze naturale
in anul 2007 – cresterea consumului in anul 2007 se datoreaza temperaturii mai coborate in
anul 2007 comparativ cu anul 2006, de asemenea se datoreaza inlocuirii sobelor de teracota cu
centrale termice, care pe langa cresterea confortului a condus si la cresterea consumului de
energie.

Fig.22. Consumul cu utilitatile in gradinitele din Medias

Consumul cu utilitatile de in scoli se prezinta printr-o crestere a consmului la toate utilitatile in


anul 2007 fata de anul 2006 si anul 2005.
Cresterea consumului de gaze naturale in anul 2007 se datoreaza intr-o mare masura a
inlocuirii sobelor de teracota cu centrale termice, care pe langa cresterea confortului a condus
si la cresterea consumului de energie.
In cazul liceelor se prezinta o usoara crestere a consumului de apa in fiecare an in perioada
2005, 2006 si 2007; in cazul consumului de energie electrica se prezinta o crestere majora a
consumului de energie in anul 2007 fata de anul 2006; si prezinta o scadere a consumului de
gaze naturale in anul 2006, urmat de o crestere a consumului de gaze naturale in anul 2007 –
cresterea consumului in anul 2007 se datoreaza temperaturii mai coborate in anul 2007
comparativ cu anul 2006, de asemenea se datoreaza inlocuirii sobelor de teracota cu centrale
termice, care pe langa cresterea confortului a condus si la cresterea consumului de energie.

22
Fig.23. Consumul cu utilitatile in scolile din Medias

Fig.24. Consumul cu utilitatile in liceele din Medias

23
Fig.25. Consumul specific cu utilitatile in unitatile scolare din Medias in anul 2005

Fig.26. Consumul specific cu utilitatile in unitatile scolare din Medias in anul 2006

24
Fig.27. Consumul specific cu utilitatile in unitatile scolare din Medias in anul 2007

Consumul specific cu utilitati raportat la mp suprafata utila plaseaza liceele pe primul loc la
nivelul consumului per mp cu 3,23 mc apa/mp suprafata utila, urmat de scoli cu un consum de
4,2 ori mai mic si gradinite cu un consum de 4,4 ori mai mic; nivelul consumului de energie
electrica este ridicat la nivelul liceelor cu 23,2 KWh/mp suprafata utila, urmat de scoli cu un
consum de 3,8 ori mai mic si gradinite cu un consum de 3,9 ori mai mic; nivelul consumului de
gaze naturale este ridicat la nivelul liceelor cu 26,48 mc/mp suprafata utila, urmat de gradinite
cu un consum de 1,5 ori mai mic si de scoli cu un consum de 2,0 ori mai mic.

25
Fig.28. Consumul specific cu utilitatile in gradinitele din Medias

Fig.29. Consumul specific cu utilitatile in liceele din Medias

26
Fig.30. Consumul specific cu utilitatile in scolile din Medias

Fig.31. Consumul specific per copil cu utilitatile in gradinitele din Medias

27
Consumul specific cu utilitati raportat la fiecare copil plaseaza liceele pe primul loc la nivelul
consumului per copil cu 20 mc apa/copil, urmat de scoli cu un consum de 3,37 ori mai mic si
gradinite cu un consum de 3,44 ori mai mic; nivelul consumului de energie electrica este ridicat
la nivelul liceelor cu 144,18 KWh/copil, urmat de scoli cu un consum de 3,09 ori mai mic si
gradinite cu un consum de 3,12 ori mai mic; nivelul consumului de gaze naturale este ridicat la
nivelul liceelor cu 164,55 mc/copil, urmat de gradinite cu un consum de 0,9 ori mai mic si de
scoli cu un consum de 1,7 ori mai mic.

Fig.32. Consumul specific per copil cu utilitatile in scolile din Medias

28
Fig.33. Consumul specific per copil cu utilitatile in liceele din Medias

Fig.34. Consumul specific per copil cu utilitatile in unitatile din Medias

29
Fig.35. Consumul specific per copil cu utilitatile in unitatile din Medias, in anul 2006

Fig.36. Consumul specific per copil cu utilitatile in unitatile din Medias, in anul 2007

30