ALTE DOCUMENTE

ROM�NIA MODERNA SI PROBLEMA NATIONALA �N TERITORIILE ROM�NEsTI AFLATE SUB

STAP�NIREA STRAINA (1848-1867)
VIGOTSKI SI VIGOTSKIENII
Ora cea mai �ntunecata a nazismului
Religia la romani
AVANTAJELE UNIFICARII POPOARELOR
Activitatea cultural-stiintifica in vremea lui Teodosie al II-lea
MEGALITI, TEMPLE, CENTRE CEREMONIALE: OCCIDENTUL EUROPEI, REGIUNEA MEDITERANEI,
VALEA INDUSULUI
IN REVOLUTIA DIN 1905
Evolutionismul
COMUNITATILE: 3. CALUGARII CERSETORI - ANGLIA

cautare personalizata

Strabon

In secolele care au urmat, constata specialistii, tabloul istoriografiei alimentat

de autorii greci este contrastant. Se observa, pe de o parte, o efervescenta a
cercetarilor, dar si scaderea nivelului calitativ al acestora, �n epoca lui August,
Diodor din Sicilia a �ntocmit o Biblioteca istonca de 40 de carti, care se voia o
istorie universala "a tuturor timpurilor si popoarelor"13, .au pastrat doar 15
carti care probeaza faptul ca autorul nu avea d 222r1715c arul

' Cf. Vasile Cristian, op. cit., p. 42. " Lucian Boia, Mari istorici ai lumii,
Bucuresti 1978. Vezi Vasile Cristian, op. cit., p. 43; Diodor din Sicilia,
Biblioteca istorica,

27

sintezei, capacitatea de a realiza o opera �nchegata. Este �n fapt o compilatie,

interesanta pnn informatiile preluate din alte lucrari, �ntre timp disparute. Un
alt istoric, Dionis din Halicamas a lasat o voluminoasa lucrare: Antichitatile
Romei. Este semnificativa reflectia sa: "Istoria este filosotla predata cu ajutorul
exemplului".14

At�t pnn valoarea sa intrinseca, precum si pnn interesul pe care �l prezinta pentru
istoria trecutului nostru, retine �n mod special atentia Strabon (63 �.e.n.-21
e.n.)si Geografia sa. S-a nascut la Amaseia, �n jurul anului 60 �.e.n. A ajuns la
Roma, a trait acolo o vreme, a �ntreprins multe calatorii �n afara Greciei si a
Peninsulei Italice.

A compus o ampla opera istorica intitulata Istorica hypoimiemata �n 47 de carti.

Cea mai mare parte era consacrata penoadei de dupa 144 �.e.n. A mers cu expunerea
p�na la moartea lui Caesar si s-a aplecat mai ales asupra evenimentelor legate de
anexiunea Asiei Mici la Imperiul roman.

Geografia lui Strabon este o opera valoroasa nu numai pentru informatiile de ordin
geografic, ci si pentru cele cu caracter istoric. La sursele sale au apelat
scriitorii de mai t�rziu: Plutarh, Appian etc. Opera lui Strabon avea 17 carti
dintre care au ajuns la noi doar 7. Este un vast tratat de geografie. Primele doua
carti reprezinta o introducere generala; a treia este dedicata Spaniei, a patra
Galiei, Britanici si altor zone septentrionale, a cincea si a sasea Italiei si
insulelor italiene, a saptea Germaniei. Scitiei, Peninsulei Balcanice
septentrionale - Tracia si Illiria. Trei carti sunt dedicate Greciei. Exista o
carte dedicata altor teritorii, p�na la tarmurile Donului.

Strabon a consultat un mare numar de autori pe care �i citeaza cu onestitate. Opera

sa a fost cunoscuta mai t�rziu, dupa moartea sa. Prima traducere latina a
Geografiei lui Strabon a aparut �n 1471 la Roma. "De la Strabon provin unele dintre
cele mai �nsemnate stiri privitoare la populatiile de la Nordul Dunarii. El arata
ca teritoriul getic se �ntindea la est de Germania, �ntre valea Dunarii si muntii
Padurii Hercinice"15. Stirile din Geografia lui Strabon coincid cu cele furnizate
de lulius Caesar �n Comentarii despre razboiul galic. Tinutul dintre Nistru, Marea
Neagra si gurile Dunarii erau numite de Strabon "stepa getilor"'. Intereseaza �n
chip special mentiunea ca dacii si getii sunt doua ramuri ale aceluiasi neam care

14 Ibidem.

15 Dictionar de istorie veche a Rom�niei. (Paleditic-sec. X) editor D. M. Pippidi,

Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1976, p. 552.

/orbesc aceeasi limba. Tot la Strabon se �nt�lnesc stiri despre regatul lui
Rurebista si �ntinderea acestuia despre puterea sa militara evaluata la circa
700000 de oameni (pedestrime, arcasi si calareti), despre incursiunile pe care
ragele get le<i facut �n Tracia, cutez�nd sa ameninte Imperiul roman. Din textele
antice deducem ca Burebista a planuit o vasta politica de aliante. Mai
semnificativa este informatia despre unirea sub puterea sa a triburilor daco-gete
despre epoca de educare a moravurilor acestora si a �ntaririi sentimentului
religios, cu ajutorul marelui preot Deceneu spre a solidariza �n acest fel
triburile �n jurul puterii centrale. Prin scrierile lui Strabon (ca si ale altor
autori antici - Ptolemeu, Appianus. Dio Cassius, lordanes) se deschid ferestre spre
cunoasterea unor repere semnificative ale istoriei politice si militare si ale
civilizatiei materiale si spirituale a daco-getilor.