Drept civil (Anul al III-lea) Numele studentului.............................................

EXAMENUL DE DREPT CIVIL din 6 IUNIE 2017 (II) -VARIANTELE I şi II

I. (4 p) Moştenirea decuius-ului X s-a deschis la data de 1 noiembrie 2013 şi a fost

acceptată în termenul de exercitare a dreptului de opţiune succesorală de către S, M, T, A, B, C,
D şi E. Din cauza relaţiilor tensionate cu soţul S, X se adresase instanţei de judecată solicitând
desfacerea căsătoriei din vina ambelor părţi. Prin sentinţa pronunțată la 15.10.2013, Judecătoria
Sectorului 6 București a admis acţiunea astfel cum a fost formulată şi a desfăcut căsătoria din
vina ambelor părţi, însă S (care nu a fost de acord cu desfacerea căsătoriei) a declarat apel
împotriva acestei sentințe la 16.10.2013. Primul termen în soluționarea apelului a fost fixat
pentru data de 01.02.2014. M este mama defunctului, iar T este tatăl defunctului. A este frate
bun al defunctului. B este nepot de fiu al lui N, iar acesta din urmă este frate bun al lui X şi a
decedat la data de 15.03.2011. O (fiul lui N şi, în același timp, tatăl lui B) a renunțat la
01.12.2013 la moștenirea lui X, mizând pe faptul că partea ce i s-ar fi cuvenit lui îi va reveni
fiului său B. C este fiul lui P, acesta din urmă fiind un alt frate bun al defunctului care a decedat
în acelaşi accident de circulaţie în care şi-a pierdut viaţa şi N, fără a se putea stabili că vreunul a
supravieţuit celuilalt. C a fost dezmoştenit prin testamentul întocmit de către X. D este copilul
adoptat cu efecte restrânse de către Q, iar aceasta din urmă este fiica lui P dintr-o căsătorie
anterioară şi a decedat în anul 2010. E este copilul lui W (W fiind fratele uterin al lui X, este în
viaţă şi este nedemn faţă de X).
Întrucât între acceptanţi au apărut discuţii în legătură cu calitatea de moştenitor şi cu
drepturile unor acceptanţi, în perspectiva deschiderii procedurii succesorale notariale toţi au luat
hotărârea de a solicita o consultaţie juridică. În calitate de avocat, la data de 11 iunie 2014 vi se
solicită o consultaţie juridică în cadrul căreia, (a) după ce întocmiţi schema aferentă decesului
lui X (schema urmând să cuprindă toate persoanele la care se face referire în speţă), urmează să
precizaţi, motivat: (b) cui va reveni moştenirea lăsată de X şi în ce cote succesorale.

II. (2p) Moştenirea de cuius-ului X a fost acceptată în termenul legal de către S (soţia
supravieţuitoare a defunctului), A (fiul lui N, acesta din urmă fiind fiul lui X şi al lui S şi
predecedat lui X), B (fiul lui O, acesta din urmă fiind fiul lui X dintr-o căsătorie anterioară, iar O
a renunţat la moştenirea lui X), C şi D (fiii lui W, acesta din urmă fiind fiul lui X şi al lui S, iar
W este nedemn faţă de X), E (tatăl lui X), F (fratele bun al lui E), G (mama lui E şi al lui F) şi H
(sora lui G). a) Întocmiţi schema prin menţionarea tuturor celor despre care se face vorbire în
speţă, b) arătaţi din ce clasă de moştenitori face parte fiecare şi care este gradul de rudenie cu
defunctul, c) menţionaţi motivat cine nu îndeplineşte condiţiile pentru a moşteni şi d) precizaţi
cum se va împărţi moştenirea lui X.

III. (4 p) Indicaţi care dintre enunţurile următoare sunt corecte; indicarea se va face
prin retranscrierea, cu majuscule, a literei corespunzătoare enunţului (enunţurilor) considerate
corecte. Dintre cele 3 variante propuse, una sau două variante pot fi corecte, orice altă
situaţie fiind exclusă.
1) În cazul în care la moştenire vin soţul supravieţuitor S, mama M şi un frate F ai
defunctului, atunci: A) mama M primeşte 1/2; B) fratele F primeşte 1/2; C) S primeşte 1/3, M
primeşte 1/3, iar F primeşte 1/3.
2) În cazul în care la moştenire vin soţul supravieţuitor S, mama M, tatăl T, fratele bun
F1 şi fratele uterin F2, atunci: A) M primeşte mai mult decât F1; B) T primeşte mai mult decât
F2; C) F1 primeşte de trei ori mai mult decât F2.
 3) În materia contractului de donaţie: A) nulitatea donaţiei propriu-zise pentru lipsa
formei autentice poate fi invocată numai de către donator, donatar şi de moştenitorii acestora;
B) remiterea de datorie cu titlu gratuit este o donaţie deghizată; C) irevocabilitatea este o
condiţie de validitate pentru formarea contractului de donaţie.

4) În materia moștenirii legale, copilul fratelui defunctului: A) nu este înlăturat de la

moștenire de mama defunctului; B) nu înlătură de la moștenire pe fratele tatălui defunctului; C)
este înlăturat de la moștenire de nepotul fiului defunctului.

5) În materia dreptului de moştenire: A) atunci când vine în concurs cu ascendenţii

privilegiaţi (care sunt moştenitori rezervatari), soţul supravieţuitor este obligat la raportul
donaţiilor primite de la soţul decedat; B) nepoţii de frate/soră pot veni la moştenire atât în nume
propriu, cât şi prin reprezentare succesorală; C) soţul supravieţuitor poate veni la moştenire
prin reprezentarea soţului său decedat.

6) Dacă masa de calcul este de 360, moştenitori legali sunt soţia supravieţuitoare S şi
mama M, iar defunctul a făcut, în această ordine, o donaţie în valoare de 150 fundaţiei F, un
legat de 40 prietenului A şi apoi un alt legat de 20 prietenului B, atunci: A) legatul lui B va fi
redus integral; B) legatul lui A se reduce de la 40 la 20; C) donaţia se păstrează integral şi
legatele se reduc toate deodată şi proporţional.

7. În cazul în care activul brut al moştenirii de cuius-ului X este de 180, pasivul este de
100, în timpul vieţii X i-a donat fundaţiei F o casă care la data încheierii contractului de donaţie
valora 400 şi la data deschiderii moştenirii valorează 480, iar sporul de valoare de 80 a
intervenit datorită îmbunătăţirilor efectuate de către F, moştenitori rezervatari acceptanţi fiind
soţia S şi copiii C1 şi C2, atunci: A) la cererea lui S, C1 şi C2 donaţia va fi redusă la 240; B)
rezerva lui C1 este de 105; C) rezerva lui S este de 60.

8) În materia dreptului de moştenire: A) fraţii şi surorile defunctului nu pot veni la

moştenire prin reprezentare succesorală; B) verii primari nu pot veni la moştenire prin
reprezentarea părinţilor lor predecedaţi; C) dacă reprezentantul a renunţat la moştenirea
reprezentatului, atunci reprezentantul nu va mai putea veni la moştenire prin reprezentare
succesorală.
 Barem
pentru examenul de Drept civil. Succesiuni şi liberalităţi din 6.06.2017 (II), Variantele I şi II

Subiectul I (4 p)
a) Realizarea în mod corect a schemei (0,5 p).
b) Moştenirea lui X va fi culeasă de către S, M, T, A și E.
Restul acceptanţilor nu vor veni la moştenire pentru următoarele motive:
B- nu poate veni la moştenire în nume propriu, fiind îndepărtat prin aplicarea principiului
proximităţii în cadrul clasei a II-a, unde există rude de gradul al doilea (este vorba despre A) (0,5
p). B nu moștenește prin reprezentare succesorală întrucât condiţiile reprezentării trebuie să fie
îndeplinite pentru fiecare salt în grad; or, în privința lui O, nu este îndeplinită cerința ca cel
reprezentat să fie lipsit de capacitatea de a moşteni sau să fie nedemn faţă de defunct, O fiind în
viață. În dreptul nostru, nu este admisă reprezentarea renunțătorului (0,5p).
C- nu poate veni la moștenire în nume propriu, fiind îndepărtat prin aplicarea principiului
proximităţii în cadrul clasei a II-a, unde există rude de gradul al doilea (este vorba despre A). C nu
moștenește prin reprezentare succesorală întrucât nu este îndeplinită cerința ca reprezentantul să
îndeplinească toate condiţiile generale pentru a culege moştenirea lăsată de defunct (art.967 alin.2
C.civ.), C fiind dezmoștenit de către X.(0,5 p).
D- nu poate veni la moștenire în nume propriu întrucât nu are vocație succesorală generală
la moștenirea lui X, nefiind rudă cu acesta (în cazul adopţiei cu efecte restrânse, adoptatul şi
descendenţii săi devin rudă numai cu adoptatorul, nu şi cu rudele acestuia). Pentru același motiv,
D nu poate moșteni prin reprezentare, nefiind îndeplinită cerința ca reprezentantul să
îndeplinească toate condiţiile generale pentru a culege moştenirea lăsată de defunct (art.967 alin.2
C.civ.) (0,5 p).
Aşadar, la moştenire vor veni în concurs S şi reprezentanţii clasei a II-a.
S primeşte 1/3 din moştenire, întrucât vine la moştenire în concurs cu clasa a doua formată
din ascendenţi privilegiaţi şi colaterali privilegiaţi. S moşteneşte în calitate de soţ supravieţuitor
întrucât decesul lui X a avut loc înainte de desfacerea căsătoriei; până la rămânerea definitivă a
hotărârii de divorţ calitatea de soţ se păstrează. (0,5 p).
M și T primesc, împreună, 1/3 (1/2 din 2/3), fiecare urmând să primească o cotă de 1/6 (1/2
din 1/3) din moștenire (0,5 p).
Colateralii privilegiați A și E primesc restul de 1/2 din 2/3, adică 1/3, parte din moștenire
care se va împărți între aceștia pe linii, întrucât A și E sunt colaterali privilegiați care vin la
moștenire pe linii colaterale diferite. Astfel, partea cuvenită liniei materne (1/2 din 1/3, adică 1/6)
se va împărți între A și E, culegând fiecare 1/12 din moștenire. Partea cuvenită liniei paterne (1/2
din 1/3, adică 1/6), va fi culeasă în integralitate de către A. Întrucât este rudă cu defunctul pe
ambele linii, A va invoca privilegiul dublei legături și va culege 1/4 din moștenire ; E va culege
1/12 din moștenire (0,5 p).

II. (2 puncte) a) Schema întocmită corect (0,50 p).

b) S - nu face parte din nicio clasă de moştenitori; A – clasa I, gradul 2, B – clasa I, gradul
2, C – clasa I, gradul 2, D – clasa I, gradul 2, E – clasa a II-a, gradul 1, F – clasa a IV-a, gradul 3,
G – clasa a III-a, gradul 2, H – clasa a IV-a, gradul 4.(0,50 p).
c) Nu vor moşteni: B – nu poate veni la moștenire prin reprezentare, întrucât reprezentarea
renunțătorului nu este permisă, nu poate veni la moștenire în nume propriu întrucât este înlăturat
de principiul II – înlăturat de moștenitorii din clasa I care vin la moștenire prin reprezentare
succesorală și care vor urca astfel în gradul autorilor lor (A, C și D), E – înlăturat de principiul I –
moștenitorii din clasa I, F – înlăturat de principiul I – moștenitorii din clasa I, G – înlăturat de
principiul I – moștenitorii din clasa I, H – înlăturat de principiul I – moștenitorii din clasa I (0,50
p).
d) Moștenirea lui X va fi culeasă de S, A, C și D.
S primeşte 1/4 întrucât vine în concurs cu clasa I-a de moștenitori legali (0,25 p).
Restul de 3/4 din moștenire se împarte între descendenții defunctului – A, C și D, pe
tulpini, întrucât aceștia vin la moștenire prin reprezentare succesorală. Astfel, A va dobândi 3/8 din
moștenire, iar C și D vor dobândi câte 3/16 din moștenire fiecare (0,25 p).

III. (4 puncte) câte 0,50 p pentru fiecare răspuns corect

1. B);
2. B) şi C);
3. C);
4. A) şi C);
5. B);
6. B) şi C);
7. A) şi C);
8. A) şi B);