Memoriu Prezentare Acord Mediu

MEMORIU DE PREZENTARE conform continut cadru din OMMP 135/76/84/1284/2010 pentru obiectivul „Amenajare iazuri
piscicole prin exploatarea balastului din terasa, localitatea Galicea, sat Cocoru, judetul Valcea”
- Beneficiar Busca Ion -
MEMORIU DE PREZENTARE
conform continut cadru din OMMP 135/76/84/1284/2010 pentru obiectivul „Amenajare
iazuri piscicole prin exploatarea balastului din terasa, localitatea Galicea, sat Cocoru,
judetul Valcea”
I. DENUMIREA PROIECTULUI: Amenajare iazuri piscicole prin exploatarea

balastului din terasa, localitatea Galicea, sat Cocoru, judetul Valcea”
II. TITULAR/BENEFICIAR
BUSCA ION
CI seria VX, nr. 385740 eliberata de SPCLEP Rm. Valcea la data de 18.05.2010,
CNP: 1690416034982
Adresa de domiciliu: municipiul Ramnicu Valcea, str. Ostroveni, nr. 7, bl. A40/2, sc.
C, parter, ap.3, judetul Valcea
Tel: 0744562218
Numele persoanelor de contact: Busca Ion, Oprita Cristian

Director/manager/administrator: Busca Ion – Tel. mobil: 0744562218
Responsabil pentru protectia mediului: Oprita Cristian – tel mobil: 0752319210
III. DESCRIEREA PROIECTULUI

Rezumat al proiectului
Se propune realizarea a 2 iazuri piscicole, prin exploatarea balastului din terasa, pe
malul drept al paraului Topolog, la o distanta de aproximativ 100 m pe directia nord de
acesta, in localitatea Galicea, sat Cocoru, pe partea dreapta a drumului de tarla existent in
zona, in punctele: « Lunca», «La rau», «Zavoi».
Schema de amenajare cuprinde urmatoarele obiective:
- Iaz piscicol 1
Iazul este o constructie poligonala, tip ingropat, cu peretii in taluz, stabilizat prin
inierbare. Taluzarea se va realiza in doua trepte, avand panta fiecare de 1/1,5.
Pentru realizarea iazului 1 se va folosi un perimetru de exploatare in suprafata de
S = 4731,00 mp.
- Iaz piscicol 2
1
Iazul este o constructie poligonala, tip ingropat, cu peretii in taluz, stabilizat prin
inierbare. Taluzarea se va realiza in doua trepte, avand panta fiecare de 1/1,5.
Pentru realizarea iazului 2 se va folosi un perimetru de exploatare in suprafata de
S = 5979,00 mp.
Justificarea necesitatii proiectului - scop, necesitate si oportunitate

Investitia vine in intampinarea politicii Primariei Galicea, de dezvoltare a zonei si de
promovare a activitatilor economice de tip nepoluant.
Prin executia lucrarilor de amenajare a iazurilor piscicole vor rezulta cantitati de
balast care vor fi folosite in lucrari de constructie civila si industriala. Crearea acestor
acumulari de apa si exercitarea activitatii de piscicultura nu poate avea un impact negativ
asupra mediului.
Existenta unei faune diversificate in mediul acvatic este prin ea insasi un indicator de
calitate al mediului. Investitia, prin natura ei, atat in timpul executiei cat si dupa punerea in
functiune, va crea locuri de munca, iar dupa popularea cu material piscicol, va duce la
diversificarea activitatilor de agrement de pe teritoriul administrative al comunei Galicea,
judetul Valcea.
Impactul se preconizeaza ca va fi benefic pentru peisagistica locala, chiar daca in
prima faza va avea un impact negative asupra solului, vegetatiei si faunei spontane.
Utilitatea publica a investitiei consta in producerea pestelui pentru pescuitul de
agrement.
Consecinte socio-economice:
- crearea de noi locuri de munca;
- valorificarea balastului ca material de constructie.
Oportunitatea si necesitatea investitiei: productie nepoluanta in cadrul conceptului de
dezvoltare durabila.
In imediata apropiere a zonei studiate nu exista anexe gospodaresti, institutii publice,
parcuri, spitale sau alte asezaminte de interes public.
Date tehnice ale investitiei

Schema de amenajare cuprinde urmatoarele obiective:
Caracteristici constructive ale investitiei - Iaz 1 si 2

- suprafata iaz piscicol: 2402,00 mp, respectiv 3316,00 mp;
- adancime maxima de exploatare: - 8,00 m;
- panta taluzelor: 1/1,5;
- pilieri de siguranta:
* intre cele doua trepte de taluzare ale iazurilor piscicole: 4 m
2
* fata de limita de proprietate pentru vecinat. din partea estica, nordica si sudica: 4 m
* fata de vecinatatea din partea vestica (iaz piscicol existent - 2 m)
Caracteristicile amenajarii si exploatarii balastului
Suprafata totala a terenului de exploatare pentru constructia iazurilor mp 12684
Iaz piscicol 1
Iaz piscicol amenajat mp 2402,00
Nivelul hidrostatic al apei subterane in zona studiata m (- 5,50) ÷ (-7,00)
Adancimea maxima de la cota +0,00 m a terenului m - 8,00
Adamcimea medie a apei in iazul piscicol m 3,00
Suprafata medie a luciului de apa mp 2402,00
Suprafata la cota finala 199,00 mdMN mp 1417,00
Suprafata la cota ±0,00 m a terenului (amenajare iaz 1) mp 4731,00
Volumul mediu al apei acumulate mc 5.664,00
Caracteristicile exploatarii de balast – Iaz 1
Cota ±0,00 m a terenului mdMN 207,00
Adancimea medie a stratului vegetal m 0,30
Cota min a stratului vegetal mdMN 206,70
Volum strat vegetal decopertat mc 1419,3
Cota medie de exploatare in treapta I – a de exploatare mdMN 203,00
Grosimea stratului de exploatare etapa I-a m 4,00
Volum balast extras in treapta I-a de exploatare mc 15.230,70
Cota medie a nivelului hidrostatic (-5,00 m) mdMN 202,00
Cota finala de exploatare in treapta II – a de exploatare mdMN 199,00
3
Grosimea stratului de exploatare etapa II-a m 4,00
Volum balast extras in treapta II-a de exploatare mc 8217,00
Iaz piscicol 2
Iaz piscicol amenajat mp 3316,00
Nivelul hidrostatic al apei subterane in zona studiata m (- 5,50) ÷ (-7,00)
Adancimea maxima de la cota +0,00 m a terenului m - 8,00
Adamcimea medie a apei in iazul piscicol m 3,00
Suprafata medie a luciului de apa mp 3316,00
Suprafata la cota finala 199,00 mdMN mp 2264,00
Suprafata la cota ±0,00 m a terenului (amenajare iaz 2) mp 5979,00
Volumul mediu al apei acumulate mc 9157,50
Caracteristicile exploatarii de balast – Iaz 2

Cota ±0,00 m a terenului mdMN 207,00
Adancimea medie a stratului vegetal m 0,30
Cota min a stratului vegetal mdMN 206,70
Volum strat vegetal decopertat mc 1793,70
Cota medie de exploatare in treapta I – a de exploatare mdMN 203,00
Volum balast extras in treapta I-a de exploatare mc 20685,00
Cota medie a nivelului hidrostatic (-5,00 m) mdMN 202,00
Cota finala de exploatare in treapta II – a de exploatare mdMN 199,00
4
Volum balast extras in treapta II-a de exploatare mc 12210,00
Volum balast extras pentru formarea drumului intre cele doua iazuri mc 540,00 (52,74 –
strat vegetal; 487,3
– extras geologic)
Total volum excavatie : 60.095,70 mc din care: - 3.265,70 mc strat vegetal

- 56.830,00 mc extras geologic util
Adancimea finala a excavatiei este de 8,00 m din care face parte si solul vegetal.
Extractia se va efectua asigurandu-se si o protectie a nivelului hidrostatic prin pastrarea
adancimii maxime de extractie.
Se va interveni si asupra limitei de proprietate cu iazul piscicol SC Autoro SRL (pe
doua laturi), prin aducerea de la cota +0,00 m a terenului (cota 207,00 mdMN), la cota
drumurilor interne dintre iazuri- prima taluzare (cota 203,00 mdMN) – a se vedea profilele
din sectiunea A-A si B-B.
Extragerea agregatelor minerale se face in scopul valorificarii lor ca material de
constructii in lucrari de constructii civile si industriale.
Descrierea zacamantului, geologia zacamantului

Date hidrogeologice
Desfasurarea altitudini mari intre 2535,5 (Vf Negoiu) si 184m (Galicea-Ostroveni la
varsarea raului Topolog in lacul de acumulare Babeni, construit dupa 1978) reprezinta
principalul factor al complexitatii si diversitatii peisajelor geomorfologice, dar si a unei
regionalizari complexe a bazinului Topolog.
Raul Topolog si afluentii sai au creat local forme de relief prin analiza si
interpretarea carora pot fi deduse etapele evolutive ale bazinului hidrografic ca ansamblu si
stadiile intermediare si actuale evolutive.
Valea Topologului este transversala pe unitatile geografice pe care le traverseaza,
avand caractere locale de epigeneza si antecendenta, puternic influentata tectonic in spatiul
montan si local in rest.
Evolutia vaii si formarea teraselor raului Topolog sunt strans legate de evolutia vaii
Oltului in timpul cuaternarului, avand in vedere ca acesta, in punctul de confluenta
reprezinta nivel de baza. Lunca Topologului amonte de localitatea Galicea (194 m) este
amenajata prin construirea unor parapeti laterali de beton si plantatii de arin si carpen.
Malurile sunt constituite din aluviuni fine si au inaltime de 0.5 m. In cadrul albiei minore
prezinta ostroave formate in urma constructiei podurilor si acumularilor de balast. Lunca
majora, este inundabila in exteriorul digurilor, cu procese de umezire si baltire permanenta.
5
Structural lunca Topologului in dreptul zonei Predesti – Galicea este alcatuita din argile in
baza, nisipuri cu elemente de pietris bine rulat, la suprafata; in fapt succesiunea diferitelor
tipuri de granulometrii ale aluviunilor indica oscilatiile de nivel, datorate viiturilor si
inundatiilor;
Un fenomen important il reprezinta structura depozitelor de terasa. In acestea apar
pungi de nisipuri si argile, indoiri ale stratelor de pietrisuri. Cauzele care produc astfel de
fenomene sunt schimbarile climatice. Perioadele de inghet, care au alternat in timpul
cuaternarului cu cele de dezghet, au influentat, depozitele superficiale producand mici
deranjari structurale.
Granulele componente ale agregatelor minerale in perimetrul propus sunt alcatuite
mineralogic din cuart, curatite (granule de roci metamorfice cuartitice dure) cu duritatea de
7-8 pe scara Mohr. In masa agregatelor nu se observa lentrile de carbune sau argila si nici
granule de calcar, balastul fiind corespunzator.
Date hidrologice
Galicea este strabatuta de doua artere hidrografice principale, Oltul si Topologul. In

sudul localitatii se afla Lunca Oltului, cu terenuri plane si nisipuri fertile, potrivite
agriculturii. Pe malul Oltului se afla dealuri cu aspect de culmi plane pe care se intind
suprafete plane intinse. Dealurile sunt strabatute de torenti care produc anumite eroziuni, ei
fiind in parte amenajati prin lucrari hidrotehnice. Vaile Topologului si Oltului se deschid
intr-un con la confluenta.
Raul Topolog este afluent de stanga al Oltului. Se formeaza pe versantul sudic al
Muntilor Fagaras, la confluenta a doua brate Izvorul Scarii si Izvorul Negoiului si se varsa
in raul Olt in centrul localitatii Galicea.
In cadrul bazinului montan al Topologului, nivelele si suprafetele de eroziune sunt
reprezentate prin fragmente, ce ocupa o suprafata totala de 23,3 kmp, ceea ce inseamna
13,9 % din aria acestui sector compus din varfurile Lespezi, Caltun, Negoiu, Serbota,
Scara, Ciortea si Boia, complex structural Borascu.
Raul Topolog strabate doua judete: Arges si Valcea
Afluenti de stanga: Izvorul Negoiului, Izvorul Coceanului, Marginea, Cumpanita, Valea
Plopilor, Valea Satului;
Afluenti de dreapta: Izvorul Scarii, Mazga, Izvorul Coastelor, Topologel, Robaia,
Serbaneasca, Stanesca;
Principalele localitati traversate: Salatrucu, Pauleni, Valeni, Suici, Rudeni, Ceparii
Pamanteni, Valea Magurei, Barsestii de Sus, Barsestii de Jos, Balteni, Tigveni,
Ciofrangeni, Burlusi, Poienari, Milcoiu, Nicolae Balcescu, Galicea.
Suprafata bazinala a Raului Topolog este de 546,329 km2; perimetrul cumpenei de
ape a bazinului hidrografic este de 221,041 km, lungimea raului este de 98,237 km.
6
Energia totala de relief a bazinului intre al doilea varf de pe teritoriul Romaniei, Vf.
Negoiu (2535,4 m) si gura de varsare (+184 m) este de 2351,4 m. Debitul permanent
mediu multianual este de 0,75 mc/s.
Surse de alimentare
In general raurile din tara noastra sunt alimentate de apele rezultate din topirea
zapezilor, din ploi (elementele scurgerii superficiale) si din apele subterane. Toate acestea
se regasesc si in cadrul raului Topolog.
Topologul prezinta caracteristici hidrologice apropiate celorlalte rauri ale Podisului
Getic. Scurgerea medie specifica de aluviuni in suspensie in sectorul piemontan ajunge la 5
- 10 t / ha/an, temperatura medie anuala a apelor oscileaza in jur de 8 - 10ºC, iar durata
medie de mentinere a unor formatiuni specifice anotimpului rece (gheta la mal, pod de
gheata) este de 40 - 45 de zile.
Apele subterane si raporturile lor cu litologia
Sub raport hidrogeologic valea Topologului dispune de rezerve ce apar sub forma de
izvoare la baza versantilor, terase, sau care se gasesc la adancimi mai mari in depozitele
fluvio - lacustre (orizonturi de adancime).
Din datele hidrogeologice existente rezulta ca apele freatice au adancimi variabile si o
influenta destul de mare in anumite sectoare, prin provocarea excesului de umiditate in anii
ploiosi si mai ales prin formarea unor orizonturi suprafreatice. Pozitia orizonturilor freatice
este strans legata de litologia si de morfologia reliefului. Orizonturile cu adancimi intre 0 –
5 m se intalnesc in lunca Topologului, dar si pe unele portiuni din terasele inferioare, unde
contribuie la generarea excesului de umiditate. Orizonturi cu adancimi intre 5 - 15 m se
intalnesc numai in unele sectoare. In zona studiata primul orizont subteran este la 35 m.
Orizonturi de apa subterana
In zona studiata se pot evidentia urmatoarele orizonturi de apa:
- orizontul freatic din aluviunile de terasa
Se afla cantonat in terasa raului Topolog. Terasa are grosime de 10-20 m, iar stratul de apa
masoara cca 12,00 m grosime. Apa din terasa provine din infiltratiile dinspre dealuri, care
sunt constituite la partea superioara din depozite ale Podisului Getic, nisipuri si pietrisuri,
din infiltratiile apelor pluviale meteorice cazute in zona si din infiltratiile de apa dinspre
rau.
- orizonturile de adancime
Primul nivel de apa subterana se afla la 35 m, cu un debit de cca 3,0 l/sec.
Din iazuri nu se pompeaza apa, deci panza de apa nu este supusa unor variatii de
nivel, prin pompari.
Orizontul acvifer din zona cercetata este constituit din pietrisuri, nisipuri si pietrisuri
cu bolovanisuri, ale caror elemente petrografice sunt constituite din elemente de sisturi
cristaline, roci eruptive si sedimentare, reprezentate prin: cuart si cuartite, micasisturi,
gnaise, sisturi seicito-cloritoase.
7
Din punct de vedere hidrogeologic, paraul Topolog este principalul curs de apa din
zona cu actiune puternica de drenare. Raportul intre cursul de apa – paraul Topolog si
orizontul acvifer, in ceea ce priveste directia de curgere, este acela ca fluxul acvifer freatic
are orientare spre cursul de apa, orizontul acvifer freatic fiind acela care alimenteaza cursul
de apa.
Nivelul panzei freatice (lunca paraului Topolog) variaza intre 0.50 m si 2 m functie
de anotimp si regimul precipitatiilor si o zona in care variatia nivelului hidrostatic este
cuprinsa intre 4,00 m si 7,00 m (zona terasei joase, de pe malul drept al cursului de apa, in
zona de dezvoltare a acestei terase). Apa freatica in terasa la data intocmirii studiului se afla
cu nivelul la - 4,0 m.
Aspecte generale privind ecologia bazinelor piscicole

Biologia helesteelor face parte din Hydrobiologia generala (hydro = apa; bios =
viata; logos = cuvant).
Intr-un lac, iaz, helesteu etc. putem observa mai multe grupari de animale si plante
acvatice; aceste asociatii asezate in locuri limitate formeaza un biotop (bios = viata; topos
= loc).
Populatia fiecarui biotop este compusa dintr-un numar de organisme care la un loc
formeaza o biocenoza (bios = viata; koinos = comun); deci biocenoza este termenul pentru
determinarea asociatiei de animale si plante.
Raportul dintre biocenoza si biotop este complicat, in special la helestee si iazuri
unde intervin mai multi factori de cultura ca: ingrasarea helesteelor, secarea lor, cultivarea
cu plante agricole, alimentatia artificiala etc. Astfel biocenoza depinde de biotop si invers
amandoua avand influente reciproce.
Profilul investitiei: iazuri piscicole

Piscicultura in heleste are o larga raspandire in lume si se bazeaza pe supravegherea
si dirijarea proceselor de reproducere, hranire si crestere a pestilor; are avantajul ca in
spatii mici se obtin productii mari in comparatie cu bazinele naturale. Helesteele reprezinta
unitati tehnice fundamentale pentru dezvoltarea pisciculturii si se realizeaza prin indiguirea
unei suprafete de teren cu pastrarea stratului fertil.
Din punct de vedere economic, in iazurile piscicole din localitatea Galicea,
proprietatea domnului Busca Ion, tehnologia aplicata se refera la piscicultura semiintensiva
care se bazeaza pe procese de crestere si sortare a pestelui; productia realizandu-se prin
valorificare bazei trofice naturale si distribuirea de hrana suplimentara. Dirijarea consta in
asigurarea prin ingrasarea helesteului a hranei naturale si prin populari cu diferite specii de
pesti de cultura a lacului pentru consumarea hranei naturale.
8
Din punct de vedere al tipului de gospodarie, iazurile piscicole din Galicea vor fi o
unitate incompleta in care se va desfasura o singura etapa tehnologica, respectiv ingrasarea
pestelui, asigurandu-se peste de consum.
Cresterea crapilor
Ciprinicultura este partea din piscicultura care se ocupa cu cresterea pestilor ce
apartin familiei Ciprinidelor din ordinul Teleosteenilor, familie reprezentata in piscicultura
in primul rand prin crap (Cyprinus carpio L.). Ca reprezentanti secundari sunt: linul (Tinca
tinca L) si caracuda (Carassius carassius L.). Acesta din urma se creste cand conditiile nu
sunt prielnice pentru dezvoltarea crapului.
Crapul este raspandit in apele dulci statatoare sau cu un curent slab si cu temperatura
medie de 200C. In general ii plac apele mai putin adanci, cu curenti slabi, cu fundul nu
prea namolos si bogat in plante acvatice. El este mai putin raspandit in raurile mari si in
lacuri, iar in regiunile muntoase nu-l gasim deloc din cauza conditiilor de trai nafavorabile.
Cultura sa artificiala a luat nastere de mult in China de Nord, fiind combinata cu
cultura orezului.
Putin exigent din punct de vedere al naturii apei, crapul are nevoie pentru
dezvoltarea normala de 3 cm3 de oxigen la un litru de apa. Animal omnivor, el se hraneste
atat cu substante vegetale cat si cu cele de origine animala. Hrana sa preferata este
compusa din diferite vietati acvatice ca: viermi, insecte, crustacee mici, moluste si chiar
icrele si puii semenilor sai. Dintre plantele acvatice, el le consuma pe cele submerse – care
cresc sub nivelul apei.
Hrana puietului este formata mai ales din crustacee inferioare – in primul rand din
diferite specii de purici de apa (Daphnia pulex), Cyclopi (diverse specii de Cyclops),
Cypris fusca etc., care la un loc constituie planctonul – zooplancton.
In sistem industrial de crestere, crapul consuma atat hrana vegetala de tipul furajelor
(retete standard) cat si resturi de natura animala sau alte produse (faina de oase, peste, turte
de floarea soarelui, borhot de bere).
Alimentatia crapului este determinata de temperatura apei. Primavara el incepe a se
hrani cand temperatura apei atinge 15 grd.C, dupa unii autori el se hraneste chiar la 9oC.
Cu cat apa devine mai calda, cu atat cantitatile de hrana consumate sunt mai mari.
Toamna, cand temperatura scade sub 10 grd.C se constata ca el nu se mai hraneste,
iar sub 8 grd.C nu se mai misca si trece in hibernare. Aceste fenomene se datoresc faptului
ca temperatura corpului este la fel cu a mediului ambiant.
Din cauza ca in timpul iernii crapul nu se alimenteaza el pierde putin (5 – 10%) din
greutatea corpului. In general, cu cat iarna este mai calda, cu atat procentul de scadere este
mai mare. Aceasta se explica prin faptul ca desi temperatura apei nu este destul de ridicata
9
pentru ca pestele sa se alimenteze, ea insa il trezeste din hibernatie, iar miscarile care au
loc pe socoteala materiilor de rezerva il slabesc.
Perioda cea mai favorabila dezvoltarii crapului este de la sfarsitul lunii aprilie pana
in luna octombrie. Din acest motiv, varsta crapului este socotita in veri, iar recunoasterea ei
se face dupa solzi.
Crapul se reproduce primavara. Epoca de reproducere este determinata de
temperatura apei si are loc intre 18 –20 grd.C. in apele adanci, lacuri si iazuri care in
timpul verii raman reci – sub 18 grd.C, reproductia nu are loc si crapul nu se dezvolta,
degenerand.
Dezvoltarea embrionului – durata incubatiei – se face intr-o perioada de 2 – 7 zile, in
raport cu temperatura apei. Cu cat temperatura se apropie mai mult de 20oC cu atat durata
incubatiei este mai scurta. Dupa ecloziune, puietul de crap se prinde de plantele submerse,
in zona expusa luminii solare. In aceasta stare, dezvoltarea post – embrionara dureaza trei
zile, in conditii de linistire a apei (absenta totala a turbulentelor). Puietul care se desprinde
si cade la fund, de obicei moare.
Puietul de crap incepe sa se hraneasca la varsta de 8 – 10 zile, in acest timp
dispunand inca de rezerve mici de hrana in sacul vitelin. La aceasta varsta ei au gura bine
dezvoltata, fiind capabili sa se hraneasca cu Copepode, pretandu-se foarte bine la cultura
artificiala.
Avand o crestere foarte rapida, crapul, in conditii prielnice de viata ajunge la
dimensiuni apreciabile.
Durata vietii crapului este foarte lunga. Se cunoaste precis faptul ca in conditii
normale de trai crapul poate atinge varsta de 50 ani. In piscicultura, cresterea lui nu mai
este rentabila dupa varsta de 4 ani, intrucat de la aceasta etapa dezvoltarea lui este foarte
inceata. La crapul din apele naturale, carnea este gustoasa la varsta de 2-4 ani.
Materii prime utilizate

Activitatile desfasurate in cadrul unitatii nu presupun un flux semnificativ de materii
prime. In functie de gradul de ocupare a bazinelor (popularea cu puiet) este administrata
hrana – in general solida sau semilichida. Sunt utilizate in vederea hranirii cerealele
macinate (amestec), turtele de floarea soarelui, borhotul de la fabricile de bere.
Hrana si procedurile de administrare:

Productia semi-intensiva se realizeaza pe baza productivitatii piscicole naturale
stimulata prin administrarea de ingrasaminte (organice si minerale) si amendamente si a
hranei suplimentare de calitate slaba (gozuri si sparturi de cereale) sau medie (amestec de
cereale macinate si sproturi dar fara componente proteice de origine vegetala sau
10
animala, premixuri vitamino-minerale, s.a.). Productia semi-intensiva este cuprinsa in

intervalul 500 – 2.000 kg/ha.
Furajele administrate in productii semi-intensive, sunt constituite in multe tari
(Cehia, Germania, Slovacia, Polonia, s.a.) din cereale nemacinate (grau) sau sparte
(porumb). In Romania, multi tehnologi furajeaza crapul cu un amestec de cereale
macinate (grau, porumb, floarea soarelui), sroturi cu un continut bogat in fosfor si azot,
cu un grad ridicat de biodegrabilitate. Ele se descompun, respectiv se mineralizeaza cu
consum de oxigen. Consumurile specifice realizate sunt cuprinse intre 1,5 – 5,0, in
functie de nivelul productiei realizate si calitatea furajului administrate.
Formula de populare, modul de furajare, compozitia chimica a furajelor si a tehnologiei

de recoltare
Speciile de peste care se preteaza la popularea iazului piscicol sunt speciile specifice
zonei colinare asupra carora beneficiarul va opta (ca specii si ca pondere) la punerea
iazului in functiune. Puietul pentru populare va fi asigurat de la statii de reproducere
specializate. La furajarea materialului piscicol se va tine seama de specie, varsta, perioada
anului si de toate celelalte norme tehnologice piscicole. In functie de speciile cu care se va
popula iazul se va stabili cantitatea si tipul de furaje folosite care vor fi prezentate in
documentatia de fundamentare pentru obtinerea autorizatiei de mediu la punerea
acumularii in functiune.
Din cauza specificului acumularii se pot folosi tehnicile uzuale in tehnologia
piscicola fiind posibil controlul volumului de apa din acumulare. In aceste conditii, pe
langa tehnica pescuitului care se practica in acvacultura, alternativa cea mai buna o
constitue pescuitul sportiv si activitati de agrement.
Din punct de vedere economic, in iazurile piscicole din localitatea Galicea,
proprietatea domnului Busca Ion, tehnologia aplicata se refera la piscicultura semiintensiva
care se bazeaza pe procese de crestere si sortare a pestelui; productia realizandu-se prin
valorificare bazei trofice naturale si distribuirea de hrana suplimentara. Dirijarea consta in
asigurarea prin ingrasarea helesteului a hranei naturale si prin populari cu diferite specii de
pesti de cultura a lacului pentru consumarea hranei naturale.
Din punct de vedere al tipului de gospodarie, iazurile piscicole din Galicea vor fi o
unitate incompleta in care se va desfasura o singura etapa tehnologica, respectiv ingrasarea
pestelui, asigurandu-se peste de consum.
In bazinele piscicole, sub influenta factorilor de mediu biotici si abiotici se
realizeaza permanent o biomasa ce constituie productivitatea biologica a bazinului; o parte
din aceasta biomasa este folosita ca hrana de catre pesti. In timpul unui an valoarea acestei
biomase are valoare maxima in timpul sezonului cald si minima in timpul sezonului rece
11
ceea ce inseamna ca pentru speciile utilizate in ciprinicultura, factorul principal de

dezvoltare este hrana de baza.
Cand bazinele piscicole sunt influentate direct de om, o parte din productivitatea
biologica a acestora este consumata de pesti si transformata in carne. Capacitatea bazinelor
de a produce intr-un interval de timp o anumita cantitate de carne de peste, reprezinta
productivitatea naturala a bazinului.
Cresterea productivitatii naturale se realizeaza prin o serie de lucrari de ameliorare
ce urmaresc imbunatatirea calitatii apei de alimentare, controlul dezvoltarii vegetatiei
acvatice, refacera structurii fizice a solului prin tratarea cu var, folosirea amendamentelor
si a ingrasamintelor.
EXPLOATAREA BAZINELOR PISCICOLE

Productia piscicola dintr-un bazin acvatic este in dependenta directa de modul de
exploatare. Exploatarea bazinelor se realizeaza prin efectuarea unor lucrari de intretinere a
bazinului care sa ofere conditii cat mai bune de viata populatiei de pesti.
INTRETINEREA BAZINELOR PISCICOLE

In decursul vremii, bazinele piscicole tinute un timp indelungat in exploatare incep
sa se degradeze. Astfel, prin actiunea apei de alimentare sau prin siroire din timpul ploilor,
ele se pot colmata; digurile se pot surpa, cuveta bazinelor poate fi invadata puternic de
vegetatie dura. Daca pe fundul bazinului exista cioate sau arbori, aceste trebuie scoase din
radacina; gropile trebuie astupate cu ajutorul plugului, arandu-se terenul la o brazda de
aproximativ 20-25 cm. latime si apoi se grapeaza.
REPARAREA DIGULUI
Deteriorarea digului se poate produce in urma:
- actiunii valurilor;
- infiltratiei, rezultata din construirea defecuoasa a digului;
- viituri puternice, cand apa trece peste coronament si-l balteste. Coronamentul se
deterioreaza si prin circulatia numeroasa si repetata a vehiculelor si animalelor pe dig.
Pentru aceasta digurile se inierbeaza si daca apar infiltratii, corpul digului se sapa
pana la stratul impermeabil apoi se astupa cu pămant care se taseaza cu un mai. Cantitatea
de samanta de iarba este de 80-100 kg/ha si insamantarea trebuie sa se faca primavara sau
toamna.
PREVENIREA COLMATARII BAZINULUI

Iazurile sunt predispuse colmatarii, in timp. Pentru a intarzia cat mai mult acest
proces trebuie luate masurile urmatoarele:
- araturile din vecinatatea bazinului sa fie facute paralel cu curba de nivel;
12
- intre aratura si malul apei sa se lase o portiune de faneata de 50-100m latime;

- pe marginea bazinului sa se lase o perdea de stuf sau papura de 2-5 m latime;
- periodic bazinul trebuie golit de apa cel putin o data la 3 ani, se usuca, se ara si
insamanteaza cu orz si mazariche 200kg/ha. In cazul in care grosimea stratului de mal
depaseste 30 cm, se sapa canale drenoare de 1-1,5 m latime si 50 cm adancime si pe
suprafata platformei se imprastie var in cantitate de 200 kg/ha.
COMBATEREA VEGETATIEI ACVATICE DEZVOLTATE IN EXCES

In bazinul piscicol se va dezvolta dupa inundare vegetatie acvatica care, daca se
dezvolta in exces va avea un efect negativ asupra desfasurarii vietii si care poate fi emersa,
plutitoare fixata sau nu, submersa si vegetatie algala.
Vegetatia emersa este utila cand are un grad de dezvoltare redus si distributie
limitata la baza digului pe care il protejeaza impotriva eroziunii. Daca aceasta se dezvolta
in exces, consuma elementele nutritive din sol, accelereaza colmatarea biologica, formeaza
un strat de mal greu mineralizabil datorita celulozei, impiedica incalzirea apei si circulatia
pestelui si creaza dificultati la recoltare.
Vegetatia emersa este reprezentata de stuf, papura, sageata apei, crinul de balta,
pipirig si rogoz.
Vegetatia plutitoare se dezvolta puternic acoperind ca un covor aproape toata
suprafata apei; aceasta impiedica iluminarea apei, incalzirea apei, iar in cazul vegetatiei
plutitoare nefixata aceasta infunda sitele de la gurile de evacuare.
Vegetatia submersa are un efect pozitiv supra vietii in bazinele acvatice pentru ca
produce oxigen, se descompune repede si imbogateste apa si solul in elemente biogene.
Algele fitoplanctonice reprezinta veriga primara in lantul trofic si constituie hrana de
baza pentru unele specii de cultura (singer). Dezvoltarea in exces a algelor fitoplanctonice
duce la fenomenul de inflorire a apei cu efecte negative asupra organismelor acvatice
putand provoca moartea pestilor prin consumarea oxigenului dizolvat in apa.
Combaterea vegetatiei acvatice dezvoltate un exces se realizeaza prin trei metode:
chimica, mecanica si biologica.
Metoda chimica se refera la folosirea unor ierbicide in anumite doze dar nu este
recomandata pentru ca aceste substante au un efect remanent si urme din ele se vor gasi in
carnea de peste si aceasta va avea un gust neplacut.
Metoda mecanica se aplica pentru combaterea vegetatiei emerse si se realizeaza prin
cosirea vegetatiei de 2-4 ori pe sezon. După cosire vegetatia trebuie sa fie scoasa din bazin
si nivelul apei din bazin trebuie sa creasca pana ce adincimea apei ajunge la 1m.
Dezavantajul metodei consta in costurile legate de manopera.
Metoda biologica consta in introducerea in cultura a speciilor de pesti fitofagi
(singer si cosas) care vor consuma primul algele fitoplanctonice si al doilea vegetatia
13
emersa si submersa ducand la realizarea unor productii suplimentare de peste si asociata cu

metoda mecanica duce in 2-3 ani la disparitia vegetatiei.
Metode de combatere a algelor. Fenomenul de inflorire a apei se poate evita prin
mentinera unui debit de alimentare continuu. Daca fenomenul se manifesta, combaterea
algelor se face prin folosirea sulfatului de cupru (piatra vanata) in doza de 0.5-1g/mc apa.
Eficienta tratamentului este cu atat mai mare cu cat temperatura apei este mai crescuta si sa
nu se faca la temperaturi mai mici de 16°C. Metoda consta in introducerea cantitatii
necesare de sulfat de cupru intru-un saculet care apoi se ataseaza, fixandu-se bine, de un
ghionder la pupa unei barci si este purtata apoi la suprafata apei pana la dizolvarea
substantei. Aceasta operatiune este recomandat sa se faca in prezenta unui specialist pentru
ca o cantitate mai mare de sulfat de cupru sau o distribuire defectuoasa poate fi toxica
pentru pesti.
INGRASAREA BAZINELOR PISCICOLE

Aplicarea ingrasamintelor in bazinele piscicole se face pentru cresterea
productivitatii piscicole.
Ingrasarea iazurilor se va face numai cu ingrasaminte organice tinandu-se cont de
gradul de incarcarea organica a solului si apei pentru a evita aparitia gazelor toxice datorate
descompunerii anaerobe. Distribuirea ingrasamintelor organice si in special a gunoiului de
grajd are un efect pozitiv, prin influenta favorabila asupra dezvoltarii microorganismelor
care servesc ca hrana unor nevertebrate mici. Ingrasamintele proaspete sunt consumate de
chironomide, iar in descompunere de crustacei (cladocere); tot ele contribuie la formarea
unui mal organic fin ce contribuie la absorbtia si recircularea unor elemente, iar prin
descompunere imbogăteste apa in dioxid de carbon.
Gunoiul de grajd se distribuie toamna sau primavara in cantitate de 2-5 to/ha, in mici
gramezi pe intreg fundul bazinului cand bazinul este gol. Dacă bazinul este cu apa, gunoiul
de grajd se distribuie sub forma de gramezi de circa 1 mc asezate pe taluzul bazinului,
astfel ca baza gramezii sa fie 10-20% scufundata in apa.
Se va avea grija ca repopularea bazinelor ingrasate cu gunoi de grajd sa se faca dupa
10-15 zile de la umplerea cu apa.
Monitorizarea pestelui
Permanent, se fac observatii privind comportamentul si starea generala de sanatate
a crapului, dar este necesar ca, periodic, sa se organizeze pescuit de control in vederea
determinarii precise a sporului de crestere si a starii de sanatate. Pescuitul de control
trebuie efectuat o data pe luna.
Se recomanda organizarea decadala a pescuitului de control, in vederea
determinarii sporului de crestere, a consumului specific realizat si a starii de sanatate.
14
La populatiile neuniforme ca marime individuala, se cantaresc 10-20 kg crap, se

sorteaza pe trei categorii: cei mai mari, cei mai mici si cei cu marime intermediara, se
cantareste si se numara fiecare grupa de marime, se determina greutatea medie
individuala pe grupe de marimi, se determina ponderea in total populatie piscicola a
fiecarei grupe de marimi si se determina greutatea medie ponderala.
Calculul consumului specific de furaje va da un rezultat orientativ deoarece ia in
consideratie o variabila greu de cuantificat, mai ales de tehnologii tineri (fara experienta
in locatia respectiva): supravietuirea la momentul pescuitului de control.
Supravietuirea in fiecare perioada de crestere (vara I, a-II-a, sau a-III-a) este o
variabila diferita de la o ferma la alta, functie de calitatea materialului biologic, incidenta
bolilor, impactul rapitorilor mari (vidre, cormorani, pelicani, etc.) si al hotilor.
Supravietuirea precisa pe categorii de varsta, la finele perioadei de crestere, se determina
pe parcursul a 3-5 ani pentru fiecare ferma.
Pierderile tehnologice, considerate normale, sunt de 20 % in vara a II-a si de 10 %
in vara a III-a .
Starea de sanatate a pestilor se determina printr-un examen general al lotului
cantarit si o examinare detaliata a 10 exemplare. Daca se observa o stare de boala
evidenta, se examineaza detaliat un lot mai mare pentru a stabili incidenta bolii si trebuie
sa apelam si la un laborator specializat.
Examenul detaliat consta in observarea atenta a corpului, a ochilor, a branhiilor, si
dupa disectie, a continutului intestinal, ficatului si vezicii inotatoare. Se recomanda
folosirea unei lupe de teren pentru observatii asupra corpului crapului si studiul la
microscop a lamelelor branhiale pentru a determina prezenta si numarul parazitilor
branhiali microscopici. Branhiile afectate au o culoare marmorata sau evident palida.
Pestii sanatosi au o culoare clara, sunt grasi, sunt vigurosi, au ochii clari si limpezi,
branhiile rosii si solzii lucitori.
Combustibili utilizati
Nu se utilizeaza combustibili lichizi pe amplasament. Incalzirea spatiilor
administrative se efectueaza cu ajutorul echipamentelor electrice (calorifere).
Produse obtinute
Singura categorie de produs obtinuta in cadrul unitatii este reprezentata de pestele
viu care este supus pescuitului. Speciile avute in vedere in prezent sunt reprezentate de
crap si caras (ciprinide).
Pentru iazurile piscicole de la Galicea tehnologia de creştere este in sistem semi-
intensiv, in ciclu de doi ani.
15
Speciile de cultura: ciprinide

Sistemul de crestere a pestelui va fi policultura si se face in scopul de a valorifica cat
mai bine potentialul trofic natural, pornindu-se de la veriga primara. Se va folosi
policultura cu specii de ciprinide si pentru mentinerea unei populatii sanatoase si
distrugerea speciilor salbatice aparute accidental se va introduce in cultura si rapitori in
proportie de 10%.
Ca sa nu existe concurenta la hrana, speciile introduse vor fi: crap, singer, cosas,
novac si salău; specia de baza fiind crapul.
Ciclul de crestere va fi de 1 an. In acest sens primavara sau toamna se va popula
bazinul cu pesti din speciile prezentate care vor fi furajate la un nivel care sa aduca
exemplarele la greutate corespunzatoare.
Pentru intretinere se vor vor efectua lucrarile prezentate anterior. La populare, se
va face o sortare atenta a pestilor pentru a elimina exemplarele cu defecte corporale, prea
slabite ori cu semne de boala. Este indicat ca repopularea sa se faca inca din toamna
pentru ca pestii nu stau in aglomerare, iar in cazul in care incep sa se hraneasca gasesc in
apa suficiente elemente nutritive.
In timpul cand bazinul este acoperit de gheata este necesar sa se urmarească nivelul
oxigenului dizolvat din apa; daca in apa nu este suficient oxigen, la suprafata apei din
copci se vor ridica pesti sau insecte acvatice.
In timpul lunilor secetoase, cu temperaturi ridicate continuu, se va lupta impotriva
infloririi apei si a surplusului de vegetatie submersa si se va controla nivelul oxigenului
dizolvat, mai ales in primele ore ale zilei. Daca oxigenul scade, pestii se vor ridica la
suprafata apei si inghit aer.
Daca este necesara primenire, se vor folosi fie motopompe care vor imprastia apa
si care vor functiona 12-24 de ore continuu, astfel ca o mare parte din apa sa fie aerata.
Pentru amenajarea piscicola propusa, necesarul de material de populare se
calculeaza functie de productia pe unitatea de suprafata si de supravietuirea pe timpul
perioadei de crestere si de greutatea medie a pestelui in finele productiei.
Calculul materialului de populare:
Productia preconizata: 900 kg/an;
Greutate medie crap: 2 kg;
Suprafata iazuri: 5714,00 mp;
Supravietuire in perioada de crestere: 90 %
Nr. pui crap = (0,5714 ha x 900 kg)/(0,9 x 2 kg/buc) = 286 buc.
Popularea iazurilor de crestere se face cu 286 buc pui de crap in greutate de 100
gr./buc.
16
Lucrari propuse
Lucrarile de amenajare ale iazurilor piscicole vor consta in lucrari de pregatire si
deschidere, dupa care vor urma lucrari de excavare a balastului.
1. Lucrari de deschidere – sunt reprezentate de totalitatea activitatilor care au ca scop
realizarea accesului la exploatare, realizarea platformei de atac. Aceste lucrari constau in:
trasarea perimetrului, defrisarea suprafetelor de arbusti si vegetatie.
Pentru deschidere, zona se va amenaja prin largire, pentru a asigura transportul
utilajului – excavatorului, la frontul de lucru. Cu ajutorul buldozerului se vor delimita caile
de acces, drumul si obiectivele amenajarii piscicole. Accesul in zonele de executie va fi
asigurat de pe drumurile existente de exploatare, drumuri pe care se realizeaza si
transportul materialului excavat. Primaria comunei Galicea a emis acordul nr. 984 din
16.03.2012, privind utilizarea drumurilor comunale.
2. Lucrari de pregatire – reprezinta complexul de lucrari ce trebuie executate pentru a
permite organizarea frontului de lucru in vederea efectuarii excavatiilor si extractiei
balastului.
In principal se va proceda la: defrisarea vegetatiei lemnoase sporadice; inlaturarea
copertei de sol de cca. 0,1-0,3 m grosime, realizarea drumurilor de acces progresiv in
perimetrul de executie a lucrarilor – pentru a accede la zonele amenajarii.
Se va mentine un avans de decopertare de cca. 15-20 m, fata de fronturile de lucru.
3. Lucrarile de decopertare - se vor executa in avans fata de lucrarile de exploatare si
vor include inlaturarea si depozitarea selectiva a solului fertil necesar reconstructiei
ecologice a terenului (taluzelor), la finalizarea iazului piscicol.
Decopertarea consta in inlaturarea solului vegetal cu o grosime de 0,30 m,
depozitarea acestuia in exteriorul zonei de exploatare, urmand a se utiliza la realizarea
digului de contur. Coperta (solul vegetal) se inlatura prin impingere laterala cu buldozerul,
depozitandu-se temporar de jur imprejurul perimetrului, iar la final se va utiliza in
intregime la lucrari de realizare a digului iazului piscicol si consolidarii, dupa caz.
4. Lucrari de exploatare – se vor efectua cu utilaje speciale.
Pentru realizarea investitiei „Amenajare iazuri piscicole prin exploatarea balastului
din terasa, localitatea Galicea, sat Cocoru, jud. Valcea”, extractia balastului se va face de
la latura de sud a iazului piscicol in fasii de 5-10 m, pe toata lungimea laturii. Exploatarea
balastului se va face de la suprafata decopertata pana la 4,0 m sub panza freatica,
respectandu-se tehnologia de exploatare, panta taluzelor si zonele de protectie fata de
terenul limitrof.
Forma simpla a depozitelor ce formeaza acumularea de pietris si nisip natural,
grosimea relativ constanta cat si lipsa intercalatiilor sterile permit extragerea eficienta si
rationala a zacamantului prin metoda fasiilor transversale.
Exploatarea se va executa in doua modalitati prin linii de exploatare successive:
17
- de la suprafata decopertata si pana la nivelul hidrostatic prin sapare cu

excavatorul;
- de la nivelul hidrostatic 203,00 mdMN pana la cota finala 199,00 mdMN prin
sapare cu draglina.
Pentru protectia malurilor exploatarea se va face cu un taluz cu panta 1:1.5 si se va
executa consolidarea de mal vegetativ prin inierbare.
Pentru prevenirea eventualelor accidente prin innec (oameni si animale), amenajarea
piscicola este imprejmuita.
Transportul materialului excavat se va efectua cu autocamioane. Utilajele necesare
(buldozer, excavator si incarcator frontal) desfasurarii activitatii de exploatare sunt in
dotarea societatii SC Autoro SRL, la care dl. Busca Ion este administrator.
Exploatarea perimetrului se va face cu respectarea urmatoarelor masuri:
• respectarea restrictiilor impuse prin Legea Apelor 107/1996 si O.U.G.3/2010;
- perimetrul se va borna inainte de inceperea lucrarilor de excavatie;
- se va pastra un pilier de siguranta de 2,0 m fata de proprietatiile invecinate;
- fata de drumul de exploatare se va pastra o distanta de 3,0 m;
• exploatarea se va face conform profilelor transversale fara a cobora sub cota finala
199,00 mdMN;
• se va respecta panta taluzelor asa cum a fost proiectata;
• dupa terminarea lucrarilor de excavatie si amenajarea taluzelor interioare se va trece
la popularea iazurilor piscicole.
Pe tot parcursul desfasurarii activitatii de exploatare se vor respecta normele de

tehnica securitatii muncii specifice exploatarilor la zi in cariere.
In timpul exploatarii materialului nu se va folosi apa.
Elemente componente
Sursa de apa
Alimentarea cu apa a bazinului se va realiza din panza freatica prin excavarea care se
realizeaza pentru formarea iazurilor. Alimentarea cu apa a bazinului se va face natural, prin
infiltratii, direct din panza freatica si prin precipitatii meteorice.
Panza freatica a amplasamentului este alimentata prin infiltratie de mal din paraul
Topolog si de apele subterane din terasa.
Determinarea necesarului de apa

Necesarul de apa pentru o amenajare piscicola include apa pentru:
- umplere;
- primenire;
18
- compensarea pierderilor naturale de apa (evaporatia la nivelul luciului de apa,

evapotranspiratia florei acvatice si palustre, infiltratia in sol).
Iazurile piscicole vor fi racordate la conducta de preaplin, din PVC, situata la nivelul
de - 0.25 m fata de luciul apei a iazului invecinat SC Autoro SRL. Preaplinul celor 3 iazuri
va fi deversat in raul Topolog prin intermediul acestei conducte.
In timp, volum apei in iazurile piscicole este variabil datorita modificarii in timp al
nivelului panzei freatice a raului Topolog sau datorita precipitatiilor.
Se considera ca primenirea bazinelor se realizeaza cand volumul apei in iazurile
piscicole este mare si apa deverseaza pe conducta de preaplin, astfel avand loc si o
reimprospatare prin infiltratiile din izvoarele existente in subteranul de mica adancime.
Necesarul de apa (N) s-a apreciat pe baza prevederilor legale in vigoare (STAS
1343/5-86) prin insumarea necesarului pe categorii (Ni), calculat in functie de normele
specifice de consum (n).
u
N = ∑ Ni
i =1
N iaz = N1 + N2 + N3
unde: N1 = necesarul pentru umplere
N2 = necesarul pentru primenire (intretinerea mediului)
N3 = necesarul pentru compensarea pierderilor naturale de apa
(evaporatie la nivelul luciului de apa, pierderi prin infiltratie, etc)
Necesarul de apa pentru primenire si completare se calculeaza in functie de

productia de peste pe unitatea de suprafata, corespunzator procesului tehnologic. Necesarul
de apa pentru primenire este de max. 0,05 l/s.ha, cu exceptia amenajarilor pentru iernat si
pentru parcare care este de max. 50 l/s.ha.
Qprimenire = 0,05 l/s x ha = 0,05 l/s x 0,5714 ha = 0,028 l/s/ha.
Qprimenire = 2,42 mc/zi
Determinarea necesarului de apa pentru compensarea pierderilor naturale de apa

depinde in general, de zona in care se amenajeaza bazinele piscicole, de temperatura medie
anuala si valorile precipitatiilor. Tinand cont de conditiile zonei de amplasament putem
aprecia ca fenomenele de evapotranspiratie si evaporatie conduc la pierderea unor cantitati
mici de apa, care vor fi asigurate din infiltratiile izvoarele existente in subteranul de mica
adancime.
Un lucru esential ce trebuie avut in vedere la dezvoltarea activitatii piscicole cu
luciu de apa alimentat de acviferul freatic este continutul de oxigen dizolvat in apa.
Productivitatea bazinelor va depinde de chimismul apei, respectiv raportul oxigen/amoniu.
19
Calitatea apei folosite in amenajarea piscicola trebuie sa se incadreze in conditiile de

calitate prevazute in H.G. 202 din 28.02.2002 privind calitatea apelor de suprafata care
necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole.
Acumularea apei se realizeaza fara executarea de diguri, baraje sau alte lucrari
hidrotehnice.
La calculul necesarului si cerintei de apa in cadrul investitiei si in perspectiva se va
avea in vedere alimentarea cu apa in regim nominal.
Prin proiect nu sunt prevazute capacitati de tratare a apei in vederea potabilizarii,
transport si distributie.
Acumularea apei se realizeaza fara executarea de diguri, baraje sau alte lucrari
hidrotehnice.
Evacuarea apelor
De pe amplasament nu se evacueaza ape uzate menajere sau industriale.
Ape meteorice se evacueaza conform configuratiei terenului.
Apele evacuate din bazinele piscicole prin operatia de primenire pot fi considerate ca
si ape conventional curate, ele neincarcandu-se suplimentar cu saruri minerale, compusi
chimici sau poluanti de natura anorganica.
Singura incarcare a lor va fi de natura organica (dar nesemnificativa) rezultata din
resturi alimentare biodegradabile si eventuale dejectii organice ale pestilor.
Ca si concluzie putem afirma ca apele uzate evacuate sunt doar apele de primenire,
ele avand o incarcare de natura organica, care nu produce un impact cu efecte majore
negative asupra apelor de suprafata din paraul Topolog.
Activitatile piscicole nu sunt generatoare de ape uzate. Degradarea calitatii apei
utilizate in piscicultura poate conduce la pierderea in totalitate a productiei piscicole.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate trebuie sa se incadreze in prevederile
H.G. 188/2002 modificata si completata prin H.G. 352/2005, NTPA 001/2005.
Localizarea proiectului
Amenajarea piscicola se va realiza in bazinul hidrografic al raului Olt, sub-bazinul

paraului Topolog, cod cadastral VIII.1.151.
Terenul este amplasat in extravilanul si intravilanul localitatii, este liber de
constructii, fiind incadrat conform Certificat de Urbanism nr. 17/16.03.2012 la categoria de
folosinta ’’arabil’’. In apropierea amplasamentului nu au fost identificate zone pentru
pasunatul animalelor sau stane permanente.
Conform reglemetarilor Planului Urbanistic General al comunei Galicea zona
propusa inventitiei este “zona pentru unitati industriale si de depozitare”.
20
Statutul juridic al terenului unde se vor realiza lucrarile de investitie este de teren
proprietate a d-lui Busca Ion si a d-nei Busca Mihaela, conform Actului de alipire cu
Incheierea de autentificare nr. 422 din 15.03.2012 (notar Negru Radu) si a Extrasului de
Carte Funciara (CF nr. 35399 si nr. Cadastral 35399). Terenul are o suprafata totala de
12684,00 mp, este un teren arabil neimprejmuit, situat in teritoriul administativ al comunei
Galicea, judetul Valcea.
Beneficiarul isi propune realizarea investitiei «Amenajare iazuri piscicole prin
exploatarea balastului din terasa» pe o suprafata de 12.684,00 mp (10.742,00 mp
investitie, 1942,00 mp drumuri interioare propuse), conform Planului de situatie anexat.
Perimetru studiat se afla pe malul drept al paraului Topolog, cod cadastral
VIII.1.151, la o distanta de aproximativ 100 m pe directia nord de acesta, in localitatea
Galicea, sat Cocoru, pe partea dreapta a drumului de tarla existent in zona, in punctele:
« Lunca», «La rau», «Zavoi» si la aproximativ 1 km de confluenta paraului Topolog cu
raul Olt.
Accesul in zona se realizeaza din drumul judetean Galicea-Nicolae Balcescu-
Milcoiu, de unde se ramifica un drum de tarla local.
Perimetrul supus amenajarii este delimitat de urmatoarele puncte in coordonate
STEREO 70 sistem de referinta Marea Neagra:
Nr. crt. Coordonate
x y
28. 382748,148 444923,754
12. 382754,885 444921,613
33. 382775,710 444994,739
9. 382850,883 444970,850
8. 382830,192 444897,681
29. 382805,330 444905,582
7. 382800,094 444888,256
6. 382742,924 444906,464
9. 382740,051 444896,953
30. 382775,71 444994,73
21
31. 382738,587 444897,418
5. 382733,428 444918,680
4. 382615,567 444918,680
32. 382620,921 444934,809
27. 382629,019 444961,612
Vecinatati:
- la N - proprietate particulara nr. cadastral 35389
- la E - proprietati particulare (Goci C-tin, Birsan Iorgu, Bughianu Petre, nr.cadast. 35314)
- la V - iaz piscicol SC AUTORO SRL – administrator Busca Ion
- la S - proprietati particulare (Zavoi Romsilva, Culeci C-tin)
IV. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA,

EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU
1. Protectia calitatii apelor

Din punct de vedere geografic, amplasamentul se situeaza in partea central-estica a
judetului Valcea.
Din punct de vedere morfologic, amplasamentul studiat este situat in localitatea
Galicea, sat Cocoru, judetul Valcea, pe partea dreapta a paraului Topolog, in zona de lunca,
la o altitudine medie de 207,00 mdMN. Accesul in zona se realizeaza din drumul judetean
DJ Galicea-Nicolae Balcescu-Milcoiu de unde, se ramifica un drum de tarla agricola. Din
punct de vedere geomorfologic, localitatea Galicea se inscrie in marea unitate
morfostructurala cunoscuta in literatura de specialitate ca “Depresiunea Getica”. Aceasta
Unitate se invecineaza la nord cu structurile muntoase ale Carpatilor Meridionali, iar la sud
cu Campia Romana (Campia Romana se intinde de la Bals spre sud ).
Galicea este strabatuta de doua artere hidrografice principale, Oltul si Topologul. In
sudul localitatii se afla Lunca Oltului, cu terenuri plane si nisipuri fertile, potrivite
agriculturii. Pe malul Oltului se afla dealuri cu aspect de culmi plane pe care se intind
suprafete plane intinse. Dealurile sunt strabatute de torenti care produc anumite eroziuni, ei
fiind in parte amenajati prin lucrari hidrotehnice. Vaile Topologului si Oltului se deschid
intr-un con la confluenta.
Raul Topolog este afluent de stanga al Oltului. Se formeaza pe versantul sudic al
Muntilor Fagaras, la confluenta a doua brate Izvorul Scarii si Izvorul Negoiului si se varsa
in raul Olt in centrul localitatii Galicea.
22
Din punct de vedere hidrogeologic, paraul Topolog este principalul curs de apa din
zona cu actiune puternica de drenare. Raportul intre cursul de apa – paraul Topolog si
orizontul acvifer, in ceea ce priveste directia de curgere, este acela ca fluxul acvifer freatic
are orientare spre cursul de apa, orizontul acvifer freatic fiind acela care alimenteaza cursul
de apa.
Orizontul acvifer din zona cercetata este constituit din pietrisuri, nisipuri si pietrisuri
cu bolovanisuri, ale caror elemente petrografice sunt constituite din elemente de sisturi
cristaline, roci eruptive si sedimentare, reprezentate prin: cuart si cuartite, micasisturi,
gnaise, sisturi seicito-cloritoase.
Nivelul panzei freatice (lunca paraului Topolog) variaza intre 0.50 m si 2 m functie
de anotimp si regimul precipitatiilor si o zona in care variatia nivelului hidrostatic este
cuprinsa intre 4,00 m si 7,00 m (zona terasei joase, de pe malul drept al cursului de apa, in
zona de dezvoltare a acestei terase). Apa freatica in terasa la data intocmirii studiului se
afla cu nivelul la - 4,0 m.
Sub raport hidrogeologic valea Topologului dispune de rezerve ce apar sub forma de
izvoare la baza versantilor, terase, sau care se gasesc la adancimi mai mari in depozitele
fluvio - lacustre (orizonturi de adancime).
Din datele hidrogeologice existente rezulta ca apele freatice au adancimi variabile si
o influenta destul de mare in anumite sectoare, prin provocarea excesului de umiditate in
anii ploiosi si mai ales prin formarea unor orizonturi suprafreatice. Pozitia orizonturilor
freatice este strans legata de litologia si de morfologia reliefului. Orizonturile cu adancimi
intre 0 – 5 m se intalnesc in lunca Topologului, dar si pe unele portiuni din terasele
inferioare, unde contribuie la generarea excesului de umiditate. Orizonturi cu adancimi
intre 5 - 15 m se intalnesc numai in unele sectoare. In zona studiata primul orizont
subteran este la 35 m.
Orizonturi de apa subterana
In zona studiata se pot evidentia urmatoarele orizonturi de apa:
- orizontul freatic din aluviunile de terasa
Se afla cantonat in terasa raului Topolog. Terasa are grosime de 10-20 m, iar stratul de apa
masoara cca 12,00 m grosime. Apa din terasa provine din infiltratiile dinspre dealuri, care
sunt constituite la partea superioara din depozite ale Podisului Getic, nisipuri si pietrisuri,
din infiltratiile apelor pluviale meteorice cazute in zona si din infiltratiile de apa din spre
rau.
- orizonturile de adancime
Primul nivel de apa subterana se afla la 35 m, cu un debit de cca 3,0 l/sec.
Din iazuri nu se pompeaza apa, deci panza de apa nu este supusa unor variatii de nivel, prin
pompari. Fantanile satenilor, care se afla la cca. 500 m nu vor fi influentate.
23
Prognozarea impactului
Pachetul aluvionar care constituie substanta minerala utila (balast) este cantonat
partial sub nivelul hidrostatic al acviferului freatic si va fi exploatat partial imers partial
emers.
Pentru realizarea investitiei de baza, respectiv exploatarea nisipului si pietrisului sub
forma de balast brut, tehnologia nu presupune utilizarea de apa.
Avand in vedere ca prin recuperarea balastului din zona de excavare se va genera o
excavatie pe suprafata de cca. 1,07 ha si cu adancimea de cca. 8,0 m, pentru desfasurarea
activitatii proiectate de piscicultura, in timpul realizarii excavatiei, apa se va infiltra din
acvifer si va umple treptat bazinul.
Adancimea medie a apei in bazin va fi de cca. 3,5 m. Aceasta dinamica locala este
in masura sa contribuie la realizarea habitatului necesar dezvoltarii unei ihtiofaune
diversificate.
Avand in vedere ca excavatia rezultata in urma exploatarii resursei de balast va
deschide acviferul freatic care se afla la adancimi mici, efectele asupra acviferului freatic,
in principal asupra hidrodinamicii acestuia vor fi resimtite pe parcursul drenarii si umplerii
excavatiei, dupa care odata cu stabilizarea nivelului in bazin, regimul hidric sau
hidrodinamica subterana in suprafetele de teren vecine cu excavatia nu vor avea de suferit
deoarece hidroizohipsele indica o curgere laterala prin ocolirea excavatiei.
Singura influenta asupra regimului hidric al acviferului freatic este cea de
compensare a evaporatiei pe suprafata bazinelor, dar care are un efect nesemnificativ.
Pentru cuantificarea efectelor asupra calitatii apei in zona excavatiei si eventual
asupra apelor subterane, solului si subsolului, in mod direct sau indirect si pentru
identificarea masurilor ce se vor lua pentru diminuarea acestora, in cele ce urmeaza, aceste
efecte sunt cuantificate in raport cu durata si amploarea activitatii.
In activitatea de extractie a nisipurilor si pietrisurilor, calitatea apelor subterane,
respectiv acviferul freatic, pot fi influentate de:
• produse petroliere scurse accidental
• suspensii solide – antrenate de apele pluviale
– datorate excavarii balastului sub nivelul freatic
Produse petroliere scurse accidental

In cazul utilajelor fara defectiuni scurgerile accidentale sunt neglijabile si
necuantificabile.
Trebuie mentionat, ca la finele exploatarii, prin amenajarea excavatiei ca bazin cu
luciu de apa, va avea drept consecinta, cresterea biodiversitatii in zona afectata de
exploatare, iar gradul de sanatate al habitatului acvatic va fi un indicator al calitatii apei din
lac.
24
Suspensii solide
Suspensiile care pot polua apele subterane provin din suspensiile cu care se pot
incarca apele pluviale ce spala incinta carierei de balast.
Desi suspensiile antrenate de apele pluviale nu se constituie prin natura lor in
substante poluante, ele fiind compuse din particule de roca utila si material din coperta, pot
influenta, prin cantitatea lor, calitatea apelor de suprafata. Drenarea apelor pluviale in
suprafata carierei de balast se face in mod natural.
Limitarea descarcarii apelor pluviale si implicit a suspensiilor pe care le antreneaza,
se poate face prin amenajarea digului de pe conturul perimetrului de extractie cu dublu rol:
- de protectie impotriva accesului necontrolat;
- pentru gardarea lacului impotriva scurgerilor de suprafata dinspre cotele
dominante catre luciul de apa;
In concluzie, efectele activitatii desfasurate pe amplasament asupra apelor
subterane sunt nesemnificative.
Masuri de diminuare a impactului

Pentru protectia acviferului freatic impotriva poluarilor din scurgerile de suprafata, unitatea
isi propune punerea in practica a urmatoarelor masuri:
In timpul executarii lucrarilor de excavatii si realizare a bazinelor cu luciu de apa se
impune:
• exploatarea acumularilor de agregate se va realiza in conformitate stricta cu
metodele avizate de organele de resort.
• se vor evita pe cat posibil scurgerile de produse petroliere de orice fel de natura si
provenienta.
• nu se vor face depozitari de reziduri menajere in excavatia realizata.
Pe perioada functionarii amenajarii piscicole se impune:
• executarea periodica de lucrari de dragare a fundului excavatiei pentru stoparea
fenomenului de eutrofizare.
• nu se vor face depozitari de reziduri menajere si se vor evita scurgerile de produse
petroliere.
In momentul punerii in functiune a iazului piscicol se vor administra furaje
ecologice astfel incat calitatea apei sa-si pastreze limitele admise conform NTPA
001/2005. Recomandam efectuarea unor analize biochimice la anumite intervale de timp
pentru a urmari calitatea apei din bazin.
Evacuarea apelor
De pe amplasament nu se evacueaza ape uzate menajere sau industriale;
25
Ape meteorice: Apele meteorice se evacueaza conform configuratiei terenului.

Apele evacuate din bazinele piscicole prin operatia de primenire pot fi considerate ca
si ape conventional curate, ele neincarcandu-se suplimentar cu saruri minerale, compusi
chimici sau poluanti de natura anorganica.
Singura incarcare a lor va fi de natura organica (dar nesemnificativa) rezultata din
resturi alimentare biodegradabile si eventuale dejectii organice ale pestilor.
Ca si concluzie putem afirma ca apele uzate evacuate sunt doar apele de primenire,
ele avand o incarcare de natura organica, care nu produce un impact cu efecte majore
negative asupra apelor de suprafata din paraul Topolog.
Activitatile piscicole nu sunt generatoare de ape uzate. Degradarea calitatii apei
utilizate in piscicultura poate conduce la pierderea in totalitate a productiei piscicole.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate trebuie sa se incadreze in prevederile
H.G. 188/2002 modificata si completata prin H.G. 352/2005, NTPA 001/2005.
Avand in vedere morfologia zonei, apreciem ca nu se produc influente negative

asupra nivelului hidrostatic freatic.
Exploatarea bazinelor piscicole nu poate crea probleme in ceea ce priveste
protectia mediului deoarece in procesul de productie nu sunt utilizate substante care sa
conduca la poluari accidentale.
2. Protectia aerului
Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluarii, noxele evacuate afectand
direct si indirect, la mica si mare distanta, atat factorul uman cat si toate celelate
componente ale mediului natural si artificial.
Principalele surse de poluare atmosferica, pentru executia obiectivului se constitue
din:
• particule in suspensie si sedimentabile (praf), la realizarea lucrarilor de excavatii.
• Mijloacele de transport si manipulare pe amplasament – gaze de esapament si
particule.
Emisii atmosferice in timpul realizarii obiectivului

Realizarea obiectivului presupune folosirea unor utilaje, mijloace de transport si
utilitare ca excavator tip New Holland cu cupa de 1,25 mc, buldozer S 1800 – Caterpillar,
draglina, autocamioane de 24 tone.
Poluantii caracteristici rezultati in faza de executie sunt cei specifici lucrarilor de
constructie si anume:
• Particule in suspensie (praf) rezultate in faza de transport, excavare, nivelare.
26
• Poluanti specifici din gazele de esapament (particule, oxizi de azot, monoxid de

carbon, dioxid de sulf, compusi organici volatili) rezultati de la utilajele si mijloacele
de transport care sunt folosite in timpul lucrarilor de executie a obiectivului.
Caracteristicile acestor emisii din faza de amenajre a obiectivului sunt:

- sursele sunt la nivelul solului;
- existenta lor este limitata in timp la perioada de amenajarea a obiectivului;
- nu sunt surse controlate in sensul Ord. MAPPM nr. 462/1993.
Debitele masice de praf (particule minerale) rezultate in timpul lucrarilor de
amenajare a obiectivului nu pot fi determinate exact, deoarece depind de mai multi factori
ca:
- umiditatea terenului in timpul excavarilor si transportului;
- frecventa si viteza vantului;
- precipitatii;
- textura solului;
- orografia terenului, etc.
Cantitatile de praf pot fi diminuate in mod semnificativ si pot fi mentinute la un
nivel acceptabil care sa nu creeze disconfort angajatilor si vecinatatiilor, prin umectarea
suprafetelor pe care se executa lucrarile de excavare si a drumurilor pe care circula
mijloacele de transport.
Avand in vedere cele expuse mai sus, se poate aprecia ca exista o poluare cu pulbere
in suspensie, insa aceasta poluare nu va creea discomfort comunitatii de oameni, deoarece
emisiile in astfel de activitati sunt specifice si caracterizate de urmatoarele:
- particulele minerale nu sunt agresive din punct de vedere chimic, pot totusi afecta
persoanele angajate prin aparitia unui sindrom de iritare a cailor respiratorii superioare;
- au o stabilitate mica in timp si in aerul atmosferic datorita greutatii specifice mari a
particulelor;
- sedimenteaza repede chiar si intr-o atmosfera puternic stabila;
- nu produc fenomene de poluare asupra terenului pe care se depun, avand o compozitie
asemanatoare daca nu identica cu acesta;
- duc la o vizibilitate scazuta.
Debitele masice de poluanti evacuate in atmosfera cu gazele de esapament ale
utilajelor si mijloacelor de transport sunt greu de calculat in perioada de amenjare a iazului
piscicol. Acestea sunt in functie de:
- Timpul mediu zilnic de lucru al utilajului/autovehiculului;
- Tipul si capacitatea utilajului/autovehiculului;
- Tipul carburantului utilizat si continutul de sulf al acestuia;
- Consumul de carburant pentru fiecare utilaj;
- Regimul de lucru;
27
- Conditii tehnice de functionare.

In general, carburantul folosit este motorina, care are un continut de sulf maxim de
0,5% conform STAS 240-80.
Poluantii caracteristici din gazele de esapament sunt: particulele, dioxidul de sulf
(SO2), monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx) si compusii organici volatili
(COV).
Se poate face afirmatia ca impactul prognozat, in timpul realizarii obiectivului, este
redus, fara influente majore asupra calitatii aerului atmosferic. Nu se vor inregistra
fenomene de poluare remanenta in zona.
Emisii atmosferice in timpul exploatarii obiectivului

Pentru activitatea de piscicultura, emisii in atmosfera cu impact negativ neglijabil,
pot rezulta din procese de fermentare a produselor organice (dejectii de peste, cadavre de
peste etc.). Acestea sunt situatii posibile in cazul in care nu se pastreaza o igiena a locului
din jurul iazului.
Pot aparea si emisii benefice, cu impact pozitiv, prin emisii de oxigen, rezultate din
procesele termogene cand temperatura apei creste si din procesele de fotosinteza a
vegetatiei acvatice.
Activitatile desfasurate in cadrul unitatii nu afecteaza calitatea aerului ambiental. Pe
amplasament nu exista surse semnificative de poluare a aerului.
Singurele activitati generatoare de noxe sunt incalzirea spatiilor administrative in
timpul sezonului rece si traficul rutier de aprovizionare si desfacere.
Nu se considera necesara luarea unor masuri de protectie.
In contextul celor de mai sus trebuie respectate STAS 12574/87 privind conditiile de
calitate ale aerului in zonele protejate si Ordinul 462/93 privind conditiile tehnice privind
protectia atmosferei si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti
atmosferici produsi de surse stationare.
3. Protectia împotriva zgomotului si vibratiilor
Sursele de zgomot si vibratii sunt reprezentate de mijloacele de transport, utilajele

terasiere si de excavare. Nivelul de zgomot produs de utilajele de transport este sub 80 dB.
Avand in vedere faptul ca pentru a obtine nivelul general de zgomot insumat logaritmic
nivelul de zgomot al fiecarui utilaj, rezulta ca viitoarea investitie nu genereaza disconfort
fonic pronuntat asupra asezarilor umane. Circulatia mijloacelor de transport pe drumul
comunal, va fi reglementata de autoritatile competente.
Nu se preconizeaza depasirea limitei maxime de zgomot in zone industriale,
conform STAS 10009/88 se impune maxim 65 dB la limita statiei.
28
4. Protectia impotriva radiatiilor

Nu este cazul.
4. Protectia solului si a subsolului

Suprafata propusa pentru realizarea investitiei « Amenajare iaz piscicol prin
exploatarea balastului din terasa » este situata pe malul drept al paraului Topolog, in
localitatea Galicea, sat Cocoru la o distanta de aproximativ 100 m pe directia nord, pe
partea dreapta a drumului de tarla, in punctele : « Lunca», «La rau», «Zavoi».
Planului de amplasare in zona si a Planului de situatie.
Solurile specifice zonei sunt cele cuprinse in clasa argiluvisoluri. Tipurile de soluri
caracteristice sunt: preluvosolurile, luvosolurile si planosolurile. In zona de lunca si terase
depozitele fluviabile fiind preponderent grosiere, greu solificabile, solurile sunt slab
evoluate, cu profil mai scurt si preponderent grosier. Pentru acestea sunt caracteristice
aluvosolurile. Acest tip de sol se defineste prin prezenta unui orizont Ao mai mic de 25 cm,
irmat de material parental constituit din depozite fluviatile recente. Fertilitatea acestor
soluri este foarte variata si functie de zestre de substante nutritive, de textura, de rezerva de
humus si profunzimea solurilor, de nivelul freatic, sunt in general soluri fertile si ofera
posibilitati maxime de mecanizare.
Solul ca factor de mediu ar putea fi afectat:
- in timpul lucrarilor de amenajare a obiectivului, excavatii;
- prin emisiile de praf si gaze de esapament;
- prin depozitarea temporara a agregatelor minerale;
- prin deversarea accidentala a produselor petroliere si uleiurilor de motor de la
mijloacele de transport.
Impact potential in faza de executie

In faza de executie a lucrarilor, un impact semnificativ se produce asupra structurii
solului. Este posibila afectarea solului si din punct de vedere calitativ, prin impurificarea
accidentala cu produse petroliere si uleiuri minerale de la mijloacele de transport si utilaje
folosite.
Lucrarile de nivelare si excavatie presupun deranjarea orizonturilor de sol
actionandu-se in mod direct asupra structurii, texturii, porozitatii si a altor caracteristici
naturale ale acestuia. Consecintele constau in modificarea proprietatilor naturale ale
solurilor si perturbarea activitatii microbiologice care are o actiune generala pozitiva.
In cazuri de deversari accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale de la
mijloacele auto si utilajele de exploatare pot aparea poluari punctuale pe suprafete mici.
29
Masuri de diminuare
In faza de executie a obiectivului este posibila luarea unor masuri de diminuare a
impactului. Pentru prevenirea poluarii accidentale a solului si subsolului, se vor utiliza doar
mijloace de transport si utilaje corespunzatoare normelor tehnice in domeniu, astfel incat sa
se preintampine deversarile de motorina sau uleiuri de la motoarele acestora.
Impact potential in faza de exploatare si masuri de diminuare

Privitor la posibilitatea de poluare a solului in timpul amenajarii piscicole, se
mentioneaza ca se pot produce efecte limitate ca intensitate, fara urmari grave asupra
activitatii proprii sau asupra altor obiective din zona.
In acest context se poate vorbi de doua feluri de impurificare a solului:
- impurificarea solului la fundul iazului;
- impurificarea produsa pe solurile din vecinatatea amenajarii piscicole.
Principala sursa de impurificare a solului de la fundul iazului piscicol o constitue un
eventual exces de furaje, dejectia pestilor, resturi menajere aruncate intamplator. Aici este
vorba de substante organice cu un grad ridicat de biodegradabilitate si de produsi de
mineralizare aeroba si anaeroba din care se mentioneaza: saruri de amoniu, azotati, fosfati.
Gradul de mineralizare poate fi stabilit prin determinarea incarcarii organice CBO5 a
namolului. Nefiind vorba de substante toxice, viata pestilor nu este afectata direct de aceste
impurificari, existand totusi un dezavantaj care poate aparea in timp, si anume, namolul
prin continutul lui in substante organice este un consumator de oxigen dizolvat, putand
altera echilibru de oxigen in apa, necesar pentru viata pestilor.
Namolul rezultat pe fundul iazului concentreaza atat materie organica de degradare
cat si o parte din sarurile solubile din apa de alimentare. Periodic, acest namol este analizat
in laboratorul OSPA Valcea, pentru a putea fi valorificat in scop agricol. Potentialul
fertilizant al acestui namol este ridicat, dar trebuie avuta in vedere posibilitatea salinizarii
secundare a terenului pe care este administrat. Dozele de administrare trebuiesc controlate.
Igienizarea completa a iazurilor se executa in medie o data la cinci ani.
Infiltrarea apei din iaz in subteran (freatic) nu este de natura a afecta calitatea apelor
subterane. Intreaga zona este direct drenata de Topolog, aval de amplasament
nemaiexistand nici o folosinta de apa subterana.
Reglementarile ce trebuiesc respectate privind calitatea solului sunt cuprinse in
Ord. 756/97 pentru aprobarea „Reglementari privind evaluarea poluarii mediului”, iar
prin respectarea acestuia se apreciaza ca impactul asupra factorilor de mediu sol si subsol
este neglijabil.
30
6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Luciul de apa precum si complexul de vegetatie lacustra confera un spatiu propice de
popas si chiar gazduire (cuibarire si iernat) pentru speciile de pasari iubitoare de apa.
Prin existenta obiectivului propus, nu se prevede un impact semnificativ negativ asupra
ecosistemelor terestre si acvatice, deorece:
- nu se modifica prin lucrarile executate si a celor viitoare, compozitia autohtona a
speciilor de plante locale aclimatizate si nu se introduc alte specii invadatoare sau
care nu fac parte din ecositem;
- prin executarea excavatiilor nu se creeaza un impact negativ asupra regimului
hidrologic al zonei.
Nu se prevad masuri de diminuare a impactului.
7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Locuintele din vecinatate nu sunt afectate ca urmare a desfasurarii activitatii.
Traficul de aprovizionare si desfacere se desfasora sporadic si nu afecteaza zonele locuite.
Dezvoltarea si proliferarea speciilor de insecte (tantari) este controlata biologic atat
timp cat iazurile sunt populate cu peste.
Prin activitatiile desfasurate, se urmareste respectarea tuturor prevederilor legate de
legislatia de mediu atat din plan national cat si cea cuprinsa in conventiile internatinale la
care a aderat Romania.
8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

In cadrul amenajarii se produc urmatoarele tipuri de deseuri:
- deseuri menajere si asimilabile celor menajere;
- ambalaje ce intra in incinta amenajarii, provenind de la ambalarea hranei pentru peste.
Managementul deseurilor:
- se interzice depozitare si/sau aruncarea deseurilor de orice fel pe malul paraului Topolog
si/sau in amenajare;
- punerea la punct a unui sistem ecologic local de colectare si eliminare a deseurilor din
cadrul obiectivului;
- utilizarea, depozitarea sau eliminarea ecologica a slamului din bazinele piscicole.
Colectarea si transportul deseurilor se va realiza prin operatorul autorizat din zona.
Deseurile rezultate in urma desfasurarii activitatii in cadrul obiectivului „Amenajare iaz
piscicol” vor fi:
- 02 01 04 – deseuri de materiale plastice;
- 02 01 02 – deseuri din tesuturi animale;
- 02 01 01 – namoluri de la spalare si curatare;
- 20 01 02 – deseuri de sticla;
- 20 01 01 – hartie si carton.
31
Cantitati prevazute a fi generate:

Saci plastic – 10 kg
Hartie-carton – 4 kg
Resturi din tesut animal – 7 kg
Namoluri de la curatarea si spalarea bazinului – 140 kg
9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase

Nu este cazul.
Ferma piscicola poate fi un factor de poluare a apei prin nutrientii esapati din fluxul
de crestere daca se depaseste capacitatea de autoepurare a apei din lantul trofic natural. Se
recomanda: efectuarea periodica a analizelor de laborator pentru determinarea
concentratiilor indicatorilor de calitate a apei din bazinul piscicol.
MASURI:
* Se vor respecta reglementarile din domeniul protectiei mediului;
* Calitatea apei folosita in amenajarea piscicola trebuie sa se incadreze in conditiile
de calitate prevazute de H.G. 202/28.02.2002 privind calitatea apelor de suprafata care
necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole;
* Se interzice depozitarea si/sau aruncarea deseurilor de orice fel pe malul paraului
Topolog sau in albia acestuia; transportul si depozitarea deseurilor se va face de catre firme
specializate, pe baza de contract;
* Punerea la punct a unui sistem ecologic local de colectare si eliminare a deseurilor
in cadrul obiectivului;
* Utilizarea, depozitarea sau eliminarea ecologica a slamului din bazinele piscicole;
* Refolosirea stratului de sol decopertat prin folosirea pamantului excavat, pentru
reconstructie ecologica;
* Efectuarea de lucrari specifice de ecologizare care constau in replantarea de arbori
si arbusti pentru compensarea celor ce se impun eliminati;
* Mijloacele de transport care asigura constructia si functionarea obiectivului de
investitii vor fi verificate tehnic, pentru a evita eventualele scurgeri de produse petroliere;
* Periodic se vor realiza observatii vizuale si analize fizico-chimice la apa din iazul
piscicol, in vederea verificarii indicatorilor de calitate. Analizele se vor efectua numai la
laboratoare acreditate.
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Protectia factorilor de mediu

Solutiile de protectie a factorilor de mediu, in timpul executiei lucrarilor si la
finalizarea acestora, urmaresc in principal:
32
1. Reducerea suprafetelor de teren degradate prin activitatea desfasurata in perimetrul

lucrarilor de executie a amenajarii:
Se are in vedere, in primul rand reducerea la minim a posibilitatii afectarii de noi
terenuri.
Aceasta implica:
• Economisirea rezervelor, prin dimenasionarea lucrarilor strict la nivelul asigurarii
planului de executie a proiectului;
• Dirijarea si concentrarea activitatii in perimetrul vizat;
• Evitarea blocarii unor resurse, ce urmeaza a fi puse ulterior in exploatare, sub
haldele de sol decopertat;
• Constructii minime de noi drumuri.
Se va face:
• Monitorizarea continua a starii terenurilor si a fenomenelor fizico-geologice de
tipul alunecarilor de teren, atat in perimetru, cat si in zonele adiacente.
• Evitarea extinderii terenurilor degradate din aceste cauze, prin respectarea
metodei propuse pentru amenajarea iazurilor.
• Realizarea, intretinerea in stare de functionare a sistemului de colectare-evacuare
a apelor din perimetrul lucrarilor, iar in cazul aparitiei acestor fenomene
(alunecari de teren, etc.) actionarea prin metode specifice pentru eliminarea sau
controlul lor.
2. Monitorizarea starii factorilor de mediu, in perimetru de lucru, urmarirea constanta
a modului in care activitatea de executie a lucrarilor afecteaza acesti factori si
rezolvarea problemelor ce pot aparea pe parcurs
Aceste masuri se identifica prin:
• Urmarirea cu atentie (de catre persoana delegata) a modului de desfasurare a
activitatii, realizarea managementului activitatii de executie a lucrarilor din
cadrul perimetrului in mod responsabil si conformarea la toate obiectivele
activitatii in ceea ce priveste protectia mediului;
• Instruirea personalului( in cadrul activitatii de protectia muncii) si in ceea ce
priveste protectia mediului;
• Asigurarea functionarii corecte a utilajelor si masinilor, conform parametrilor
tehnici standard;
• Utilajele folosite vor corespunde normelor republicate de zgomot;
• Intretinerea utilajelor si masinilor in stare optima de functionare prevazuta de
normativele si legislatia in vigoare.
3. Lucrari de refacere a zonelor in care s-a executat amenajarea piscicola
Aceasta faza cuprinde:
33
- Etapa I: are ca scop realizarea stabilitatii geotehnice a terenului si a unei

configuratii morfologice adecvate, pentru reducerea zonei la parametrii
ecologici si productivi.
- Atapa II: consta din refacerea invelisului vegetal a zonelor afectate de
mijloacele de executie a iazurilor si tuturor lucrarilor proiectate, respective
refacerea paturii de sol.
Faza de executie
Beneficiarul investitiei va urmari:
- Respectarea stricta a Acordurilor si Autorizatiilor legale privind amenajarea
piscicola;
- Respectarea stricta a proiectului tehnic de executie privind suprafetele ocupate,
solutiile tehnice alese;
Faza de exploatare
In perioada de exploatare se va avea in vedere monitorizarea din punct de vedere al tuturor
factorilor de mediu.
Prin planul de refacere al mediului precum si al proiectului anual de refacere a

mediului, s-a impus urmatoarea frecventa de monitorizare a unora dintre acesti factori:
pentru apa 1 determinare/an din freatic
Pe langa monitorizarea continua a factorilor de mediu, se are in vedere ca prin

permisul de exploatare sa se faca o exploatare uniforma a resursei, cu respectarea
elementelor geometrice si fara a crea zone cu pericol.
VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, ÎN

PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE TRANSPUN
LEGISLATIA COMUNITARA (IPPC, SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA-CADRU
APA, DIRECTIVA-CADRU AER, DIRECTIVA-CADRU A DESEURILOR ETC.)
Amenajarea de realizat nu va avea influenta asupra altor lucrari aflate in zona, in

conditiile respectarii zonelor de siguranta si de protectie fata de vecinatati. La realizarea
proiectului tehnic “Amenajare iazuri piscicole prin exploatarea balastului din terasa,
comuna Galicea, sat Cocoru, judetul valcea” au fost consultate autoritatile din unitatea
teritorial administrativa, inclusiv Consiliul Judetean Valcea, existand acordul Primariei
Galicea, pentru transportul materialelor extrase pe drumurile comunale existente.
Lucrarea nu este incadrata in schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic.
Prin natura ei lucrarea nu poate fi corelata functional cu alte lucrari din bazin.
34
Se vor respecta planurile locale de Urbanism si reglementarile aferente ale comunei

Galicea. Conform reglemetarilor Planului Urbanistic General al comunei Galicea zona
propusa inventitiei este “zona pentru unitati industriale si de depozitare”.
VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER
Nu este cazul.
Lucrarile de amenajare ale iazului piscicol vor consta in lucrari de pregatire si
deschidere, dupa care vor urma lucrari de excavare a balastului.
Organizare de santier
In conformitate cu prevederile legislatiei nationale care reglementeaza atribuirea
contractelor de achizitie publica, “Organizarea de santier” ca descriere sumara face parte
din Proiectul Tehnic al Investitiei si anume se specifica ca in acesta se vor face numai
referiri cu privire la ea.
Conform legislatiei, organizatia de santier constituie atributia si raspunderea
Antreprenorului General ca amplasament, solutii, dotari. In acest sens, in proiect se
propune amplasarea pe teritoriul obiectivului a unei rulote tip vagon, care va servi ca birou,
magazie si vestiar, deci se poate aprecia ca activitatile si constructiile de organizare de
santier vor fi de mica amploare si ca nu vor produce un impact semnificativ asupra
mediului.
VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA

INVESTITIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITATII,
ÎN MASURA ÎN CARE ACESTE INFORMATII SUNT DISPONIBILE
Reconstructia ecologica este o activitate complexa ce necesita masuri specifice

pentru fiecare factor afectat. In cazul amenajarii piscicole, plecand de la faptul ca
elementele primare si cele derivate ale mediului inconjurator, au o stabilitate relativ
ridicata (capacitatea de refacere a mediului, cand aceasta este afectata pe suprafete
restanse, este ridicata), se va pleca la reconstructia ecologica, in principal, de la refacerea
stratului vegetal. Lucrari:
* Refolosirea stratului de sol decopertat prin folosirea materialului excavat, pentru
reconstructie ecologica;
* Efectuarea de lucrari specifice de ecologizare care constau in replantarea de arbori si
arbusti pentru compensarea celor ce se impun eliminati.
35
Situatii de risc
In conformitate cu Legea protectiei Muncii nr. 319/2006, protectia muncii constitue
un asamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii
in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii
salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca.
In cadrul exploatarii agregatelor minerale si apoi a exploatarii piscicole, se va
asigura echipament individual de protectie a lucratorilor: manusi, casca, cizme. Prin grija
conducerii sunt elaborate masuri tehnice, sanitare si organizatorice de protectia muncii,
stabilindu-se pentru fiecare salariat atributiile si raspunderea ce le revin in domeniul
protectiei muncii corespunzator functiilor exercitate.
Factorii de mediu sufera o influenta neglijabila ca urmare a realizarii investitiei

„Amenajare iazuri piscicole prin exploatarea balastului din terasa in localitatea Galicea,
sat Cocoru, judetul Valcea”.
Avand in vedere conditiile de amplasament, operatiile tehnologice, calitatea
echipamentelor si instalatiilor ce vor fi utilizate in desfasurarea lucrarilor pentru investitia
mentionata, precum si in conditiile respectarii recomandarilor facute in acest studiu, se
apreciaza ca obiectivul se va incadra in cerintele de mediu necesare promovarii investitiei,
daca in dezvoltarea acestuia si la realizarea lucrarilor de baza se va dovedi un interes
sporit pentru limitarea impactelor negative si a externalitatilor de mediu, precum si
transparenta si colaborare cu toate autoritatile locale.
Semnatura si stampila
S.C. TOTAL PROIECT S.R.L.
36

Memoriu Prezentare Acord Mediu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Prezentare Acord Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU DE PREZENTARE conform continut cadru din OMMP 135/76/84/1284/2010 pentru obiectivul „Amenajare iazuri

I. DENUMIREA PROIECTULUI: Amenajare iazuri piscicole prin exploatarea

Numele persoanelor de contact: Busca Ion, Oprita Cristian

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

Justificarea necesitatii proiectului - scop, necesitate si oportunitate

Date tehnice ale investitiei

Caracteristici constructive ale investitiei - Iaz 1 si 2

Caracteristicile amenajarii si exploatarii balastului

Suprafata totala a terenului de exploatare pentru constructia iazurilor mp 12684

Iaz piscicol amenajat mp 2402,00

Nivelul hidrostatic al apei subterane in zona studiata m (- 5,50) ÷ (-7,00)

Adancimea maxima de la cota +0,00 m a terenului m - 8,00

Adamcimea medie a apei in iazul piscicol m 3,00

Suprafata medie a luciului de apa mp 2402,00

Suprafata la cota finala 199,00 mdMN mp 1417,00

Suprafata la cota ±0,00 m a terenului (amenajare iaz 1) mp 4731,00

Volumul mediu al apei acumulate mc 5.664,00

Caracteristicile exploatarii de balast – Iaz 1

Cota ±0,00 m a terenului mdMN 207,00

Adancimea medie a stratului vegetal m 0,30

Cota min a stratului vegetal mdMN 206,70

Volum strat vegetal decopertat mc 1419,3

Cota medie de exploatare in treapta I – a de exploatare mdMN 203,00

Grosimea stratului de exploatare etapa I-a m 4,00

Volum balast extras in treapta I-a de exploatare mc 15.230,70

Cota medie a nivelului hidrostatic (-5,00 m) mdMN 202,00

Cota finala de exploatare in treapta II – a de exploatare mdMN 199,00

Grosimea stratului de exploatare etapa II-a m 4,00

Volum balast extras in treapta II-a de exploatare mc 8217,00

Iaz piscicol amenajat mp 3316,00

Nivelul hidrostatic al apei subterane in zona studiata m (- 5,50) ÷ (-7,00)

Adancimea maxima de la cota +0,00 m a terenului m - 8,00

Adamcimea medie a apei in iazul piscicol m 3,00

Suprafata medie a luciului de apa mp 3316,00

Suprafata la cota finala 199,00 mdMN mp 2264,00

Suprafata la cota ±0,00 m a terenului (amenajare iaz 2) mp 5979,00

Volumul mediu al apei acumulate mc 9157,50

Caracteristicile exploatarii de balast – Iaz 2

Adancimea medie a stratului vegetal m 0,30

Cota min a stratului vegetal mdMN 206,70

Volum strat vegetal decopertat mc 1793,70

Cota medie de exploatare in treapta I – a de exploatare mdMN 203,00

Grosimea stratului de exploatare etapa I-a m 4,00

Volum balast extras in treapta I-a de exploatare mc 20685,00

Cota medie a nivelului hidrostatic (-5,00 m) mdMN 202,00

Cota finala de exploatare in treapta II – a de exploatare mdMN 199,00

Grosimea stratului de exploatare etapa I-a m 4,00

Volum balast extras in treapta II-a de exploatare mc 12210,00

Total volum excavatie : 60.095,70 mc din care: - 3.265,70 mc strat vegetal

Descrierea zacamantului, geologia zacamantului

Galicea este strabatuta de doua artere hidrografice principale, Oltul si Topologul. In

Aspecte generale privind ecologia bazinelor piscicole

Profilul investitiei: iazuri piscicole

Materii prime utilizate

Hrana si procedurile de administrare:

animala, premixuri vitamino-minerale, s.a.). Productia semi-intensiva este cuprinsa in

Formula de populare, modul de furajare, compozitia chimica a furajelor si a tehnologiei

ceea ce inseamna ca pentru speciile utilizate in ciprinicultura, factorul principal de

EXPLOATAREA BAZINELOR PISCICOLE

INTRETINEREA BAZINELOR PISCICOLE

PREVENIREA COLMATARII BAZINULUI

- intre aratura si malul apei sa se lase o portiune de faneata de 50-100m latime;

COMBATEREA VEGETATIEI ACVATICE DEZVOLTATE IN EXCES