Capitolul I

aranjeaza in pagina si corecteaza ce am

semnalat+veyi formatul de pe site (font,
margini etc.)

Descrierea generală a navei

• Caracteristicile navei - numeroteaza toate titlurile si

subtitlurile conform informatiilor de pe site - chrome-
extension://oemmndcbldboiebfnladdacbdfmadadm/http://w
ww.naoe.ugal.ro/facultate/pdf/licenta_examen_final/structur
a_pr_licenta_an.pdf
Nava de tip vrachier „Japan Bulk Carrier” face parte din clasa vrachierelor de tip capesize,
vrachiere de mari dimensiuni şi este destinată transportului de mărfuri generale, minereuri,
cărbune, grâne etc. Datorită dimensiunilor mari ale navei, este imposibilă trecerea acesteia prin
Canalul Panama, iar trecerea prin Canalul Suez se face aproape de limită.

• Dimensiunile principale ale navei

Lungimea totală (LWl) :............................................................ 285.0 m

Lungimea între perpendiculare (Lpp) : ....................................... 280.0 m

Lățime (B) : ............................................................................ 45.0 m

Înalțime de constructie (D) : .................................................... 25.0 m

Pescaj (T) : ............................................................................ 16.5 m

Deplasamentul volumetric (NABLA-ADAUGA SIMBOLUL): .....................................
178369.9 m3

Viteza de serviciu (v) : .............................................................14.5 Nd

• Clasa navei
Nava este construită conform regulilor societății de clasificare Germanischer Lloyd şi prezintă
următoarele notații de clasă:
• Hull105A
• MachineryMC; +AUT; HC=1; BC-A.
• Bulk Carrier
Nava respectă următoarele reguli şi regulamente, incluzând orice amendament sau completare
ulterioară:

• Legislaţia maritimă a ţării de pavilion;

• International Convention on Load Line, 1966;

• International Convention for the Safety of Life at Sea, 1974 (SOLAS);

• International Convention for the Prevention of pollution of ship, 1973 (MARPOL);

• International Convention for Preventing Collisions at Sea, 1972 (COLREG);

• Maritime Labour Conference, 2006.

• Forma corpului
Forma vrachierului JBC este o formă cu caracteristici hidrodinamice specifice acestor
tipuri de nave ceea ce presupune o alungire relativă a corpului mărită pentru a reduce rezistența
la înaintare cât și introducerea unui bulb prova cu scopul de a diminua rezistenţa de val a navei
prin generarea unui val propriu care sa contribuie la diminuarea valului prova. Zona pupa a fost
proiectată cu scopul de a crea un siaj efectiv minim astfel încât nava să poată fi guvernată cu
ușurință.
 Fig. 1.1. Formele navei

Planul de forme este reprezentarea grafică a formelor navei, printr-o serie de curbe obţinute
la intersecţia suprafeţei teoretice a navei cu plane longitudinale, transversale şi orizontale.
• Longitudinalul planului de forme – format din curbele definite de intersecția
suprafeței teoretice a corpului navei cu planurile paralele cu planul diametral.
Curbele astfel obținute se numesc longitudinale și se notează de la planul diametral
spre borduri cu: I, II, III.

Fig. 1.2. Longitudinalul planului de forme

• Transversalul planului de forme – format din curbele definite de intersecţia

suprafeţei teoretice a corpului navei cu planuri paralele cu planul cuplului maestru.
Curbele astfel obţinute se numesc cuple teoretice şi se notează de la pupa spre
prova cu: 0, 1, 2, …, 20.
 Fig.1.3. Transversalul planului de forme

• Orizontalul planului de forme – format din curbele definite de intersecția

suprafeței teoretice a corpului navei cu planurile paralele cu planul de bază.
Curbele astfel obținute se numesc linii de apă sau plutiri și se notează de la planul
de bază cu: 0, 1, 2, …, 10.

Fig.1.4. Orizontalul planului de forme

• Compartimentarea navei
Nava are punte principală continuă, teugă, dunetă şi patru punţi de suprastructură, fiind
prevăzută cu bulb prova. Compartimentul de maşini, spaţiile de locuit şi puntea de comandă vor
fi localizate la pupa. Zona de marfă este împărţită în şapte magazii.

Aceasta are nouă pereţi transversali etanşi delimitând următoarele zone:

• Picul prova care conţine tancul de balast prova, puţurile lanțului de ancoră,
magazia de pituri şi alte spaţii de depozitare, un coferdam;

• Zona magaziilor care conţine magazia de marfă, un tanc de balast în dublu fund și
gurnă, două tancuri de dublu bord (void), două tancuri superioare laterale de
balast, tancul principal de combustibil greu (deep tank);
 • Compartimentul maşini care conţine tancurile secundare de combustibil greu,
tancurile de motorină pentru diesel generatoare, alte tancuri;

• Compartimentul pupa care conţine tubul etambou, camera maşinii de cârmă,

tancuri de apă dulce şi spaţii de depozitare.

Compartimentarea este facută astfel:

• pic pupa: peretele transversal al picului pupa este situat la coasta 10;

• compartimentul de maşini: de la coasta 10 la coasta 50 cu distanţa regulamentară

a=0.8m;

• magazii de mărfuri-număr 1 : 8, de la coasta 50 la coasta 271 având distanța

regulamentară a=1.040m;

• pic prova: peretele transversal al picului provase află la coasta 291.

Distanța regulamentară în cele două picuri este a=0.6m.

Dublul fund este extins între pereții picurilor. Structura dublului fund a fost calculată în
acord cu destinația magaziilor și pentru utilizarea lor ca tancuri de balast pentru realizarea asietei
navei la mersul în gol ???

• Capacitate de încărcare
Nava dispune pentru încărcare de un număr de 4 bigi de 22, 11, 5 tone și de 8 magazii. Aceasta
are o capacitate de încărcare pentru mărfuri vrac de 21192 m3 , iar capacitatea de încărcare pentru
mărfuri generale este de 18860 m3.-exemplu

• Deadweight
Deadweight-ul reprezintă capacitatea maximă de încărcare a navei. În apă de mare (1,025
t/m densitate), la pescajul de calcul de 16.5 m, deadweight-ul navei proiectate nu va depăşi
3

155000 tdw.

Deadweight-ul cuprinde :

• încărcătura utilă;

• combustibilul, uleiul şi apa aferentă instalaţiei de propulsie;

• echipajul cu bagajele aferente;

• rezervele pentru echipaj;

 • balastul.

• Viteza. Autonomie. Echipaj

Viteza navei la plină încărcare, 16,5 m pescaj, cu corpul navei curat, în apă adâncă,
liniştită, intensitatea vântului nu mai mare de gradul 4o pe scara Beaufort şi valuri de gradul 3
Douglas,este de 14.5 noduri.

Autonomie ???

Autonomia a fost calculată pentru o distanță de 10 078 Mm, din Senegal (Portul Dakar) pana in
China (portul Amoy), VIA Canalul Suez, la o viteză de 14.5 Nd, rezultând o autonomie de 30 de zile.

Echipajul este format din 28 de persoane, repartizate astfel:

• Comandant 1

• Ofiţer secund 2

• Şef mecanic 1

• Ofiţeri inferiori 6

• Marinari şi mecanici 17

• Bucătar 1

• STABILITATE ŞI ASIETĂ

Stabilitatea navei va satisface criteriile impuse de Germanischer Lloyd. La navigaţia în

balast, pescajul pupa va asigura funcţionarea normală a elicei, iar pescajul prova va fi mai mare
de 2,5% din lungimea navei.

• Materiale
Pentru construcția navei sunt utilizate oțeluri navale superioare: tablele învelișului şi
osatura navei sunt executate din oțel tip A, STAS 8324-80 având o limită de curgere ce variază
de la ReH = 235 [N/mm2] la ReH = 290 [N/mm2], funcție de necesitatea rezistenței structurale a
elementelor.

Toate elementele ce compun structura corpului navei se execută din oțel laminat sub formă
de table și sub formă de profile.
 Ca profile se folosesc: profile simple cu bulb și profile compuse cum ar fi profilul T
format din inimă și platbandă.

Corpul navei este executat în întregime din oțel prin îmbinări sudate.

• Instalațiile navei
• Instalaţia de santinǎ

Instalaţia de santinǎ are rolul de a evacua scurgerile de la bordul navei , scurgeri datorate
neetanşeitǎţii instalaţiilor cu tubulaturi, prin condensarea vaporilor de apǎ pe pereţii metalici,
scurgeri din ploi şi din spǎlarea punţilor sau scurgeri din spǎlarea magaziilor. Această instalaţie
poate îndeplini şi alte funcţii:

• Instalaţia de santină are rolul de a evacua scurgerile de la bordul navei , scurgeri

datorate neetanşeităţii instalaţiilor cu tubulaturi, prin condensarea vaporilor de apă pe
pereţii metalici, scurgeri din ploi şi din spălarea punţilor sau scurgeri din spălarea
magaziilor. Această instalaţie poate îndeplini şi alte funcţii:

• elimină apa care rămâne în tancurile de balast şi pe care pompele de balast nu o pot
elimina;

• elimină apa din compartimentul de maşini în caz de avarie sau de defectare a

sistemului de etanşare la tubul etambou;

• este o instalaţie de rezervă pentru balast;

• colectează scurgerile de apă cu hidrocarburi şi separă hidrocarburile de apă în

separatorul de santinǎ;

• drenează tancurile şi conferdamurile pentru nava pe asietǎ dreaptă şi pentru nava

înclinatǎ longitudinal până la 5° şi transversal până la 15°.

• Instalaţia de balast

Instalaţia de balast are rolul de :

• a corecta asieta longitudinală sau transversalǎ prin umplerea sau golirea tancurilor
de balast ;

• a asigura suprafaţa de derivă necesară obţinerii unei stabilităţi de drum bune ;

• a asigura pescajul pupa necesar funcţionării în condiţii bune a elicei şi a cârmei.

• Instalaţii de stins incendiu

 Instalaţia de stins incendiu este folosită pentru stingerea incendiilor ce pot apare în timpul
voiajului. În funcţie de tipul navei şi de împrejurările în care se produce incendiul , instalaţiile de
stins incendiu pot fi:

• instalaţii de stins incendiu cu apǎ;

• instalaţii de stins incendiu cu CO2;

• instalaţii de stins incendiu cu pulberi;

• instalaţii de stins incendiu cu spumă;

• instalaţii de stins incendiu cu sprinklere;

• instalaţii de stins incendiu cu drencere;

• instalaţii de stins incendiu cu abur ;

• Instalaţiile sanitare

Instalaţiile sanitare alimentează cu apă potabilă, apǎ pentru spălat, apǎ tehnică şi
colectează ape uzate pe care le tratează înainte de a fi deversate peste bord.

• Instalaţia de guvernare

Instalaţia de guvernare are rolul de a asigura respectarea drumului impus navei, prin
aplicarea la comandă a unor momente verticale de rotire, care acţionează simultan cu forţa axială
de propulsie.

O instalaţie de guvernare este formată dintr-un element de comandă (timonă), o maşină

de forţă (maşina cârmei), o transmisie de comandă, o transmisie de forţă şi unul sau mai multe
elemente de execuţie, organele de guvernare (cârmele).

• Instalatia de incarcare-descarcare

Instalaţia de încărcare-descărcare este destinată încărcării, descărcării şi manipulării

combustibilului între tancuri. Aceasta este alcătuita din tubulatură, armături, filtre, sorburi,
furtunuri flexibile etc.

În cazul în care nava navigă fără încărcătură, în tancurile de încărcare se introduce balast
pentru balastarea navei.

• Instalatia de aburire si spalare a tancurilor

Instalaţia de aburire şi spălare a tancurilor are ca scop să îndepărteze crusta

depusă pe pereţii tancurilor şi mai ales pe fundul lor, după o anumită perioadă de exploatare.
 Tancurile se spală cu ajutorul aburului, apei şi al substanţelor chimice. Se inundă
tancurile cu abur, se aerisesc şi apoi se spală cu jet de apă, care este evacuată cu ajutorul
pompelor, iar curăţirea completă se face manual. O metodă mai modernă realizează aerarea
tancurilor cu ajutorul unui ventilator acţionat de o turbină hidraulică.

• Instalaţii de prevenirea incendiilor cu gaze inerte

Instalaţiile de gaz inert pot fi utilizate atât pentru prevenirea apariţiei incendiului, cât şi
pentru stingerea incendiului din magazii de mărfuri uscate. Sunt instalaţii volumice şi au
principiul de funcţionare bazat pe introducerea în tancuri a unor gaze inerte cu un conţinut de
oxigen mai mic. Temperatura gazului inert trebuie să fie mai mică de 65ºC, în cazul când
urmează să fie introdus în tancurile de marfă.

• Instalaţia de manevră-legare

Are rolul de a asigura legătura de contact a navei cu malul, amenajat sau nu, ori cu alte
nave staţionate sau în marş. Legarea se realizează cu ajutorul parâmelor, fixate de babale, ghidate
prin urechi de ghidare sau nări de parapet şi manevrate cu ajutorul mecanismelor de legare.

Stoperele de parâme au rolul de a menţine tensiunea în parâma de legare atunci când este
nevoie de transferarea ei între două babale sau de la tamburul mecanismului de manevră.

• Instalaţii electrice şi echipamente

Întreg echipamentul electric de la bordul navei, inclusiv cablurile electrice sunt în

conformitate cu regulile Germanischer Lloyd pentru clasificarea şi construcţia navelor maritime.
Echipamentul electric este amplasat în spaţii uşor accesibile, bine ventilate şi iluminate, fără a
exista pericolul deteriorărilor mecanice sau a scurgerilor de apă, abur, ulei sau unde pot apărea
gaze inflamabile. Nava este dotată cu:

• instalaţii electrice în compartimentul de maşini: diesel generatoare, diesel

generatoare de avarie, tabloul principal de distribuţie;

• acţionări: instalaţia de acţionare a pompelor, a vinciului de ancoră, a cabestanului, a

gurilor şi a capacelor;

• instalaţia de iluminat: iluminatul încăperilor, iluminatul exterior cu proiectoare,

lumini de catarg şi de poziţie.

• instalaţia de avertizare şi semnalizare: avertizare incendiu (magazii, suprastructură),

avertizare şi semnalizare în compartimentul de maşini (pentru pompe, motor
principal, diesel generatoare);

• instalaţii de telecomenzi (pentru motorul principal, guvernare, diesel generatoare);

• instalaţii pentru protecţie şi automatizări;

• instalaţia de alimentare de la mal;

• echipamente radio şi de comunicaţie (radio emiţător – receptor, radar, sondă);

• instalaţii şi echipamente de navigaţie ( G.P.S., computer de bord).