Sunteți pe pagina 1din 12

IDENTIFICAREA FACTORILOR CE

INFLUENŢEAZA RATA DE
SUPRAVIEŢUIRE A PACIENŢILOR CU
ARSURI

Disciplina: STATISTICĂ APLICATĂ


ÎN CERCETARE MEDICALĂ
JuratoniMărioara
Lulea Alexandra-Cristina

2018
Cuprins

Istoric……………………………………………………………………………………………...3
Statistica Medicala……………………………………………………………………………...…3
Datele……………………………………………………………………………………………...4
Tabele……………………………………………………………………………………………...4
Prezenatre Tabel De Date…………………………………………………………………………5
Variabila……………………………………………………………………………………….…..6
Tipuri De Variabile……………………………………………………………………………..…6
Identificarea Variabilelor………………………………………………………………………..
Ipoteza De Cercetare……………………………………………………………………………
Ipoteza De Null……………………………………………………………………………………
Testul Pearson…………………………………………………………………………………
Rezultate…………………………………………………………………………………..……..11
Interpretare Rezultate……………………………………………………………………….……11
Bibliografie………………………………………………………………………………………12

2
STATISTICA MEDICALĂ

Istoric
Statistica exercită un impact major asupra întregii vieţi economice şi sociale, oferind celor
ce o folosesc posibilitatea de a şti cu exactitate ceea ce s-a întâmplat şi de a contura prin
demersuri şi evaluări cuantificabile tendinţele generale ale dezvoltării umane.
Notiunea de statistica a suferit de-a lungul timpului modificari importante. Desi termenul în
sine este adoptat abia din secolul al 18-lea, practici statistice sunt atestate din cele mai vechi
timpuri. Initial, statisticile au fost egale cu recensamintele. Mai întâi numaratori ale populatiei,
care sunt atestate înca din Egiptul antic din vremea regatului vechi, adica în mileniul III înainte
de Christos, când recensamintele se faceau odata la doi ani. Chinezii au facut si ei recensaminte
ale populatiei si pamânturilor tot din mileniul III înainte de Christos. Recensamintele sunt
cunoscute mai mult la vechile imperii, desi ele erau cunoscute si polisurilor grecesti.
Azi, statistica este foarte bine fundamentata stiintific si se dezvolta permanent. Cu toate ca
au fost descoperite de-a lungul timpului foarte multe metode utile, care acopera necesitati din
cele mai diverse, firea iscoditoare a omului si necesitatile practice fac ca si statistica, în paralel
cu celelalte stiinte sa se dezvolte continuu.

Definiţie:
Domeniul ştiinţific care permite studiul
fenomenelor, parametrilor a căror proprietate este
variabilitatea.
STATISTICA MEDICALA este stiinta care se ocupa
cu aplicarea metodelor statisticii în medicina.

Obiective:
Obiectivul principal al statisticii este studiul unei colecţii de observaţii efectuate asupra unor
entităţi de aceeaşi natură, după una sau mai multe caracteristici variabile.

3
Colectarea datelor
Prima problemă a statisticianului este colectarea unui
set de date. Aceasta presupune definirea prealabilă a
obiectivelor sondajului (experimentului) a populatiei si a
variabilei.

Datele
Definiţie:
Informaţiile referitoare la un pacient sau la un individ normal sau la orice alt obiect le
numim date.
Numele, prenumele, vârsta, sexul, afecţiunea şi celelalte informaţii despre un anume
pacient, marimea, greutatea unui obiect, productivitatea unei plante, etc, le numim date despre
acel pacient, acel obiect sau acea planta.
Când ne referim la prelucrarea informaţiilor, ca scop important al statisticii, vom
spune prelucrarea datelor.
Când vorbim despre înregistrarea pe calculator a acestor informaţii vom
spune înregistrarea datelor.
Datele se înregistreaza pe calculator în tabele primare, sa le numim tabele de date,
sau tabele de pacienti, care pot fi legate între ele prin natura datelor pe care le conţin şi se
constituie în asa-numitele baze de date.
Prelucrarile statistice de baza pot fi facute prin înregistrarea datelor în tabele simple.

Tabele
Definiţie:
În studiile biostatistice, tabelul este principalul mod de prezentare a datelor statistice.
Proprietăţi:
 Informații concise, afişare eficientă.
 Permit prezentarea nivelului de detaliu şi de precizie dorit.
 Tabelele trebuie să fie sugestive.

4
Frecvenţă absolută a unei valori x dintr-o serie statistică S este numărul de repetări ale
valorii x în seria S. Deci suma frecvenţelor absolute ale tuturor valorilor distincte dintr-o serie
statistică este egală cu talia seriei.
Frecvenţa relativă a unei valori x dintr-o serie statistică S este raportul dintre frecvanţa
absolută a valorii x şi talia seriei. De obicei frecvenţa relativă este prezentată în procente
Studiul a fost realizat în cadrul secţiei de CHIRURGIE PLASTICA SI
RECOSTRUCTIVA-UNITATE ARSI GRAV, pe un lot de 50 de pacienţi.
Tip de studiu: OBSERVATIONAL, RETROPECTIV.
OBSERVATIONAL: CROSS-SECTION.
Prezentare baza de date

Tabel nr.1. Bază date.


5
Variabila
Variabila este o mărime (caracteristică) care poate să aibă diferite valori, de la caz la caz,
(sau ) şi în funcţie de timp.
Opusul variabilei este constanta Π=3.14 .

Tipuri de variabile:
 Variabile cantitative – asociate
unor caracteristici susceptibile de a
fi măsurate
 Variabile calitative

Imag.1. Clasificare generală a tipurilor de variabile.

Identificarea variabilelor
 Nume Prenume- variabilă nominală
 Gen- variabilă nominală
 Varsta- variabilă metrică discretă
 Etiologie- variabilă nominală
 Procent suprafaţă arsă- variabilă metrică discretă
 Grad profunzime- variabilă metrică discretă
 Internat in secţia : Ch. Pl.- A.T.I.- variabilă nominală
 Vindecare: Spontană – Tratament chirurgical- variabilă nominală
 Recuperare: Chinetoterapie- variabilă nominal

o GEN

1. Frecvenţa absolutã
 Pentru variabila Gen se atribuie valorile:
0- Femin
1- Masculin

Valoarea Frecvenţa
absoluta
0 17/50
1 33/50
Tabel nr. 2. Tabelul frecventelor absolute pentru variabila GEN.
6
2. Frecvenţa relativã

Gen- Frecventa relativa

34.00% Femi ni n
Mas cul i n
66.00%

Grafic nr.1. Frecventa relative pentru variabila GEN

o VARSTA

1. Valorile extrme din sirul de date

Valoarea Valoarea
minima maxima
20 ani 86 ani

Tabel nr. 3. Tabelul valorilor extreme pentru variabila VARSTA.


2. Frecventa absolutã

Valoare Frecvent
(ani) a
absolutã
20-30 11
30-40 10
40-50 7
50-60 5
60-70 7
70-80 6
80-90
Tabel nr. 4. Tabelul frecventelor 4
absolute pentru variabila VARSTA.
7
3. Frecvenţa relativa

o PROCENT SUPRAFAŢÃ ARSÃ

1. Frecvenţa absoluta
2. Frecventa relativa

o VINDECARE
1. Frecvenţa absoluta

SPONTAN TRATAMENT CHIRUGICAL DECEDAT


5/50 41/50 4/50

2. Frecventa relative

Ipoteza de cercetare
Definitie:
Presupunere cu caracter provizoriu, formulată pe baza datelor experimentale existente la un
moment dat sau pe baza intuiției, impresiei.

8
Dacă analizăm aceste definiții, putem identifica patru aspecte fundamentale ale noțiunii de
ipoteză: a) caracterul de presupunere, care implică estimarea unui rezultat
așteptat;
b) existența unor premise (date sau informații) pe care se sprijină;
c) descrierea unei relații dintre fenomene (variabile), de ordin cauzal sau de altă
natură;
d) impunerea unui proces prin care adevărul ei să fie confirmat/infirmat.

Ipoteza de null
Reprezintă forma negativă a ipotezei cercetării (Ex.”condițiile de muncă NU influențează
performanța”).

Ipoteza de cercetare in cadrul proiectului IDENTIFICAREA


FACTORILOR CE INFLUENŢEAZA RATA DE
SUPRAVIEŢUIRE A PACIENŢILOR CU ARSURI este:
- Existã o diferenţã cu privire la vindecarea pacienţilor in funcţie
de procentul de suprafaţa arsã.

In cazul acesta s-a folosit testul Pearson.


Testul Pearson
Testul Pearson (Pearson r) – măsoară relația dintre variabile lineare, înrudite. De exemplu,
dacă vrem să măsurăm corelația între valorile pulsului și ale tensiunii arteriale în situații de stres
extrem vom putea utiliza acest test.
Pentru a putea realiza testul Pearson trebuie îndeplinite trei condiții:
 distribuția variabilelor este una normală
 distribuția este una lineară (relația între cele două variabile este una lineară –
cuantificabilă printr-o ecuație de gradul I)
 distribuția este homoscedasticică (datele obținute sunt normal distribuite raportat la
linia ecuației de regresie)

Rezultate:

9
Interpretare rezultate:
-Corelare slaba, dar fara semnificatie statistica;
-Ipoteza nu este validata, iar rezultatul este rolul hazardului;
-Sig>0.05 (0.172) (V.N. <0.05);
-PSA [0; 0.2] → corelatie foarte slaba (0.196) (V.N.= +/- 1 → corelatia este perfecta ) ;

10
Bibliografie

1. http://www.umfcv.ro/files/b/i/Biostatistica%20MG%20-%20Cursul%20I.pdf
2. http://www.phys.ubbcluj.ro/~dana.maniu/BIOSTAT/C1.pdf
3. http://www.umfcv.ro/files/b/i/Biostatistica%20MG%20-%20Cursul%20IV.pdf
4. https://www.slideshare.net/cmp2011/curs02-53841031
5. http://www.umfcv.ro/files/t/s/TS_02.pdf
6. http://www.umfcv.ro/files/b/i/Biostatistica%20MG%20-%20Cursul%20I.pdf
7. file:///C:/Users/Maya/Downloads/C-AML12_1.pdf
8. https://cercetareromania.ro/teste-de-corelatie-statistica/
9. https://easyspps.wordpress.com/2010/08/30/coeficientul-de-corelatie-al-lui-pearson-r-11/
.

11
12