Biletul nr 1:

1. Doua definitii ale culturii (+ autori)

 E.Shein - defineste cultura drept modalitatea prin care un grup de persoane (o
organizatie, o natiune) rezolva problemele diverse cu care se confrunta in mod
obisnuit sau in situatii limita.
 W.Whitely si G. England inteleg prin cultura cunostintele, credintele, arta,
legislatia, normele, obiceiurile si alte caracteristici ale unui grup care, in
ansamblu, il deosebesc de alte grupuri
2. Structura clasica a unui mare grup economic japonez:
 grupul propriu-zis- alcatuit din companii specializate, rezultate din divizarea
holdingului;
 companiile associate grupului- autonome fata de grup d.p.d.v. economic si juridic,
totusi stabilesc legaturi speciale cu grupul, fiind ajutate in caz de dificultate
 subanteprenorii grupului- au fost create zeci de mii de intreprinderi mici si mijlocii ptr.
activitati, produse, servicii, piese, subansamble de care grupul are nevoie
 companiile cliente ale bancii grupului- furnizori sau client care intra in relatii speciale
cu banca grupului ptr realizarea intereselor comune ale acestora
 banca grupului- asigura resursele financiare ale firmelor din grup
 compania comerciala generala- prin intermediul careia se realizeaza cea mai mare parte
a activitatilor comerciale

Biletul nr.2 :
1. Dialogul culturilor:
Dialogul dintre culture a fost marcat dupa incheierea celui de al II- lea Razboi Mondial, de 4
etape fundamentale care au provocat schimbari majore in viata economica si sociala:
 cultura si cunoasterea (1950-1960) in aceasta perioada Europa a fost preocupata de
reconstructia sociala, obiectivul major al culturii si educatiei fiind promovarea pacii prin
intermediul unei bune cunoasteri ale cauzelor razboiului, precum si diviziunea culturala si
sursele neintelegerilor la nivel cultural, cu scopul de a nu repeta aceasta ,,greseala”
istorica
 cultura si politica (1961-1970)- a inceput procesul promovarii noilor state devenite
independente, urmat de recunoasterea acestora pe plan international, erau invocate
elementele care defineau ,,indentitatea nationala”.
 cultura si dezvoltare (1971-1980)- a marcat o puternica dezvoltare economica si sociala
a fiecarui stat prin intermediul unor modalitati proprii, adaptate specificului cultural, fapt
posibil prin sprijinul financiar acordat de tarile dezvoltate
 cultura si democratie (1981-prezent) tensiunile generate de tarile in curs de dezvoltare
precum si tensiunile sociale au creat nevoia stabilirii unor conventii international care sa
militeze pt promovarea valorilor democratiei accentuand nevoia evidenta de toleranta atat
intre societati cat si in interiorul acestora
2. Opțiuni strategice preferate de proprietarii de firme din Statele Unite ale Americii:
 alegerea ca forma de constituire, a firmei cu unic propietar specifica imm
 acordarea unui accent deosebit intelectualizarii posturilor si functiilor, precum si
informatizarii ansamblului de activitati specifice organizatiilor
 robotizarea accentuata a activitatilor, mai ales a celor de executie
  amplasarea organizatiilor in zonele adiacente celor rezidentiale, in afara oraselor sau chiar
in mediul rural

Biletul nr.3.
1. Caracteristici ale culturii:
 cultura este un fenomen intelectual colectiv- reflecta modul specific de existent a
grupurilor umane, comunitati, natiuni
 are caracter dobandit- se dobandeste prin educatie si caracterizeaza omul ca fiinta
sociala
 are caracter colectiv – atribuit membrilor grupurilor, comunitatilor
 are caracte simbolic- reflecta raporturile interumane si relatiile dintre natura si
societate
 are caracter structurat- structura specifica bazata pe un model
 are caracter de durata- pe fondul unor acumulari treptate, ceea ce creaza persistent
 are caracter dinamic- evoluand, adaptandu-se gradual si continuu in ciuda unor forte
care se opun schimbarii
2. Tipuri de structuri organizatorice folosite in organizațiile din state membre
ale UE
 Structura de tip functional simpla- se caract. prin existenta unor subdiviziuni
organizatorice axate pe functiunile organizatiei, compuse din directori specializati,
subordonati dir. general
 Structura de tip functional compusa- dir gen are in subordine atat subdiviziuni
oraganizatorice axate pe functiuni dar si unele unitati de productie
 Structura de tip functional complexa- membrii directoratului isi impart in mod egal
responsabilitatile de natura operational
 Structura de tip divizional- responsabilitatile sun distribuite in mod egal intre
membrii directoratului; aceste structuri folosesc in sediul central mai multe persoane
care realizeaza mai multe functiuni decat la nivelul diviziilor
 Structura de tip holding simplu- holdingul asigura descentralizarea in plan
decisional, cu mijloace de coordonare specifice fiecarui nivel ierarhic. Holdingul
simplu are un sediu social in care lucreaza un nr mic de persoane, acestea coordonand
filialele.
 Structura de tip holding complex- ptr unele domenii de activitate sau produse se
organizeaza divizii, in cadrul carora se constituie filiale

Bilet nr. 4:
1. a) Dimensiunea culturala individualism/ colectivism .
Premisa dimensiunii culturale individualism/colectivism este reprezentata de intensitatea
relatiilor care exista sau se creeaza intre membrii unei societati, colectivitati, organizatii sau ai
unui grup. Prin intermediul acestei dimensiuni culturale, se poate aprecia faptul ca societatile
sunt de tip individualist, personal, respectiv de tip colectivist sau comunitar.
In societatile caracterizate prin idividualism sunt importante, pentru indivizi, viata
personala, viata familiala, profesia, pozitia ierarhica, etc.
In societatile caracterizate prin colectivism este important , pentru indivizi, grupul din
care acestia fac parte, conditiile si climatul de munca, cultura organizationala
b) Dimensiunea culturala distanta mare fata de putere/ distanta mica fata de putere o
reprezinta faptul ca oamenii , membrii ai unor societati, organizatii, grupuri sau tari se nasc
inegali din punct de vedere fizic si intelectual, iar societatea, organizatia, grupul sau tara pot
amplifica sau pot reduce in timp aceste inegalitati.
Ca urmare, fie se creeaza conditi reducerea diferentelor prin prisma bogatiei, accesului la
informatii esentiale - acest fapt fiind specific societatilor caracterizate prin distanta mica fata
de putere, se mentine in mod constant armonia intre sefi si subordonati.
- fie se adancesc si se amplifica diferentele de bogatie, putere si o informatie - ceea ce
este specific societatilor caracterizate prin distanta mare fata de putere. Se mentine un
conflict permanennt intre cei ce detin puterea si cei care sunt condusi.
2. Situatia culturala si economica chineza
La 65 de ani de la proclamare, Republica Populara Chineza este o tara aflata de circa 3
decenii intr-o puternica expansiune economica. |Dezvoltare Chinei a inceput dupa anul 1977 (
dupa reformele economice si recunoasterea erorilor din 1966-1976 – Deng Xiao Ping). Dupa
1992, ratele anuale de crestere economica depasesc 10%, dar China intampina alte pb de ordin
social :poluarea, aglomerarea urmana excesiva.
In China exista 4 niveluri ale diviziunii administrative: nationala, provinciala, a
prefecturilor si rurala. Mai mult decat in alte tari asiatice in China, indelungata traditie
culturala si bogata civilizatie a tarii isi pun puternic amprenta asupra evolutiei actuale a
economiei si societatii.
In China exista 3 baze esentiale ale puterii: Partidul Comunist, guvernul si Armata de
Eliberare a Poporului. Exista 3 elemente care explica succesul Chinei in economia
contemporana: liberalizarea economica interna, forta de munca, cea mai numeroasa de pe
glob si investitiile.
In prezent structura proprietatilor Chinei este uratoarea: 40% proprietate de stat, 30%
proprietate privata si 30% diverse forme de proprietate mixta.
Ocupa primul loc in lume la realiz unor produse industriale otel carbon bumbac lana.

Biletul 5
1. Evitarea puternica/ redusa a incertitudinii; feminitate/masculinitate
Evitarea puternica/redusa a incertitudinii: Premisa dim cult o reprezinta faptul ca timpul
evolueaza intr-un singur sens, de la un trecut cunoscut, printr-un prezent asumat, spre un viitor
necunoscut, marcat de risc si incertitudine, ceea ce creeaza neliniste, angoasa, teama, care se
transforma in violenta.
Scazut/ridicat: populatie numeroasa/rara in tari sarace, populatie rara/numeroasa in tari bogate,
religii tolerante, bazate pe relativism/mai putin tolerante, legislatie interpretabila, discutata,
negociabila/ferma, consecventa, aplicata, predomina imm/org mari si foarte mari, puternica
dezvoltare ec si soc/economie si societate in curs de dezvoltare, asteptand schimbari, democratii
puternice, stabile, traditionale/tinere, instabile, in formare.
Feminitate/masculinitate: Premisa o reprezinta repartizarea rolurilor in cadrul societatii , org,
grupului intre femei si barbati.
Feminitate/masculinitate: pozitia femeii/barbatului este puternica in societate, pozitia
sotiei/barbatului este puternica in familie, atat femeile, cat si barbatii sunt modele in cadrul
societatii/barbatii tinerilor, iar femeile tinerelor, atat femeile cat si barbatii sunt modele in cadrul
familiei/barbatii fiilor femeile fiicelor, egalitatea rolurilor este necesara in tarile sarace,
colectiviste, nedemocratice/ diferentiarea rolurilor este necesara in societatile bogate,
individualiste, democratice, egalitatea dintre roluri este necesara in tarile cu climat rece, intrucat
asigura sanse mai mari de supravietuire si de crestere a populatiei/diferentierea rolurilor este
necesara in tarile cu climat cald, intrucat cresterea populatiei depinde mai putin de interventia
omului asupra naturii, cat de factorii ec si sociali.
2. Tipuri de org in UE
Grupurile industriale care se caracterizeaza prin realizarea unor activitati comune si care
actioneaza sinergic pentru a valorifica eficient resursele disponibile.
Holdingurile industriale, care sunt alcatuite din filiale sau din unitati grupate in functie de
ramura de activitate in care actioneaza. Acestea urmaresc obtinerea unei sinergii atat la nivel de
grup, cat si intre grupurile componente.
Conglomeratele financiare sunt alcatuite din mai multe companii, a caror corelare este
asigurata de echipa manageriala prin intermediul parghiilor financiare, a achizitiilor de capital si
prin restructurari.

Bilet nr. 6:
1. a)Dimensiunea culturala : individualism/colectivism – conflictul dintre ceea ce persoanele
doresc in mod individual sa realizeze, si ceea ce grupurile din care fac parte aceste persone au ca
obiectiv.
Individualismul
- necesita crearea si cultivarea unor legaturi cu alte persone prin prisma valorizarii a ceea
ce fiecare persoana implicate doreste
- Este o caracteristica a societatii moderne, dezvoltate , care urmaresc prograsul si
cunoasterea
- Presupune asumarea si realizarea personal a obligatiilor corespunzatoare statutului pe
care il are individual in societate
- Adoptarea deciziilor prin management consultative
- Petrecerea timpului liber in mod individual sau cu familia
- Utilizarea frecventa in comunicarea organizational a expresiei “eu”
Colectivismul :
- Situeaza realizarea obiectivelor commune organizatiei inaintea celor individuale
- Caracteristica a societatilor traditionale, in curs de dezvoltare
- Pp asumare si indeplinirea in grup a obligatiilor
- Adoptarea deciziilor prin managementul participativ
- Petrecerea timpului liber in grupuri mari
- Folosirea frecventa in comunicarea organizationala e expresiei “noi”

b)Dimensiunea culturala: universalism/particularism - reprezinta identificarea si analiza

criteriilor care explica modul in care se comporta componentii unei culturi, la nivel de societate,
organizatie sau grup.
Universalismul :
- Cultura in cadrul careia majoritatea componentilor isi asuma obligatia de a respecta
standardele universale, principiile general valabile
- Trasatura asocial unei societati moderne , puternic dezvoltata dpdv economic, social
- Presupune un singur adevar acela a majoritatii
- Se actioneaza in relatiile de afaceri exclusive pe baza contractului
- Accentual in afaceri este pus pe reguli, principii, legi
Particularismul:
 - Cultura in cadrul careia majoritatea componentilor respecta obligatia de a accepta
standardele si principiile individuale
- Asociat situatiilor punctuale, individuale
- Caracterizeaza societatile traditionale , mai putin dezvoltate,in care membrii se cunosc, se
ajuta, interactioneaza puternic
- Exista mai multe adevaruri – puncte de vedere
- O afacere trebuie respectata doar daca genereaza relatii personale
- Accentual in afaceri e pus mai mult pe relatii decat pe reguli
Caracteristici manageriale Universalism Particularism
Negocierea in afaceri Process argumentat, logic, Process indelungat, complex,
concret, direct, rational, inteles adesea cu divagatii si exceptii
si acceptat
Respectarea legislatiei Proes atent studiat, perfect Process care valorezeaza atent
aplicat, prin apelarea la implicatiile personale, care pot
avocati reputati genera avantaje.

c)Dimensiunea culturala: caracter specific/difuz:

premise – gradul de implicare in viata private a altor personae
- Gradul de formalizare a relatiilor stabilite intre membrii societatii
- Modul in care o persoana actioneaza in raport cu alte persoane
Cultura difuza – cand relatiile care se stabilesc nu sunt clar definite ca urmare a lipsei de
delimitare clare a spatiului public de cel privat
- Genereaza un comportament permisiv, ambiguu, evaziv, abordare treptata, de la general
la particular
Cultura specifica – delimitarea clara a spatiului public de cel privat, relatiile stabilite intre
parsoanele implicate intr-un process de negociere sunt clar stabilite
- Genereaza cu comportament cinstit, transparent, ferm, abordare directa de la particular la
general

Caracteristici manageriale Cultura specifica Cultura difuza

Elaborarea strategiei
Utiliz instrumentelor Negocierea si stabilirea cu
manageriale
Negocierea in afaceri
Comportament managerial
Obiectivele clar definite, in Obiectivele formulate general,
functie de nivelul ierarhic fara particularizari
Obiective manag formulate
success a obiectivelor. ambiguu. Instr manag
Intrumente manag concrete, generale, neadaptate
specifice, adaptate
Studierea atenta a obiectivelor Studierea atenta a contextului
dorite de parteneri si a particularitatilor
organizatiilor implicate
Actiune eficienta, rapida, la Actiune lenta, fara graba,
obiect globala
Particularitati ale sedintei Structurarea pe etape si Absenta regulilor,
interval de timp, conform permisivitate, interventii
regulilor necenzurate
Adresarea catre partenerii de Neutralizarea titlurilor, Respectful generat de titluri,
afaceri apropiere informala varsta, relatii.

2.Relatia dintre management si sindicat in firmele mari japoneze

Sindicatele se afla in opozitie cu managementul organizatiilor mari de unde provin membrii

de sindicat.
- Nu se manifesta un caracter profund adversial intre cele doua parti, ca urmare a infl de
natura culturala.
- Sindicatele sunt organizate pe criterial apartenentei la companie, nu pe domenii
- Managerii de nivel superior nu fac parte din sindicat, deoarece acestia doresc realizarea
intereselor actionarilor, acestea pot fi diferite fata de cele ale salariatilor sindicalizati.
Principala modalitate de realziare a colaborarii dintre man si sindicat, este negocierea
(discutuiile, comunicarea permanenta). Atunci cand poate aparea un potential conflict, ambele
parti fac tot posibilul ca problemele sa se rezolve rapid si usor. Daca conflicul de munca apare,
demisioneaza atat conducerea sindicatului, cat si managementul organizatiei.
Formele de protest folosite de catre sindicate sunt: demonstratii (scop: sa arate iminenta unui
conflict care mai poate fi totusi oprit si care se desfasoara pe timpul pauzelor), care
sensibilizeaza managementul, daca acestea nu fost indeajuns, se ajunge la o greva de zel (greva
japoneza) in timpul careia salariatii muncesc cu un plus de atentie, de productivitate pentru a
demonstra managementului ca propunerile sidicatului sunt sustinute de efortul membrilor
acestuia.

Biletul nr.7.
1. Caract neutru afectiv.statut castigat atribuit .relații om cu natura (Trompenaars)
Premisele dimensiunii culturale caracter afectiv/ caracter neutru - membrii ai societatii,
ai grupului se bazeaza pe ratiune, pe logica, pe argument sau pe sentimente, stari emotionale sau
afective.
In cazul in care rel dintre indivizi se bazeaza pe ratiune, logica, acestia sunt neutrii d.p.d.v
emotional, ca urmare in culturile neutre indivizii nu isi manifesta vizibil emotiile.
In cazul in care indivizii se bazeaza pe sentimente, stari emotionale si le manifesta vizibil
acestia fac parte din culturile afective.

Premisele dimensiunii. culturale statut castigat/statul atribuit-reprez stabilirea unuit tip

de statut aparte fiecarei peroane membra a unei organizatii.
Atunci cand acordarea statutului unei persoane se realizeaza in mare masura pe baza
realizarilor personale, a meritelor proprii, cultura se realizeaza prin statut castigat
Atunci cand acordarea statutului se realizeaza pe numeroase criterii(varsta, sex educatieetc)
cultura se caracterizeaza prin statut atribuit
Premisele dimensiunii culturale care studiaza relatiile omului cu natura este reprezentata
de atitudinea pe care o are omul fata de natura.
Astfel sunt culturi in care omul considera ca stapaneste in mod firesc natura fiind
necesar si util sa o controleze si culturi in care omul traieste in armonie cu natura
considerand ca face parte din natura, respectand legile acesteia si evoluand odata cu ea. O a treia
abordare apreciaza ca omul este total neputincios in fata naturii si ca trebuie sa i se supuna.

2.Perspective ale managementului europen: (pag 175)

 armonizarea legislatiei in domeniul relatiilor de munca-pt a permite libera circulatie a
fortei de munca intre statele membre
 armonizarea practicilor manageriale- pt a permite euromanagerior sa ocupe functii
manageriale in orice tara
 desavarsirea modelului de management European
 plasarea U.E. in pozitia de lider in comertul international- in comparatie cu SUS, Japonia,
China
 conservarea diferentelor de natura culturala dintre tarile membre ale uniunii
 intarirea rolului institutiilor europene- pt a face fata provocarilor generate de extinderea
fara precedent spre est
 analiza atenta a elementelor care marcheaza politica la nivel mondial
 schimbarea de viziune in ceea ce priveste pregatirea euromanagerilor
 cresterea rolului leadeshipului
 schimbarea viziunii in privinta controlului activitatilor desfasurate de marile companii
europene
 gestionarea corecta a potentialelor crize

Biletul nr.8
1. Comparatie viziunea asupra timpului si atitudini asupra timpului ( Hofstede si
Trompenaars)
Viziune asupra timpului – Hofstede:- reprez de modul in care societatea interpreteaza faptul ca
fenomenele si evenimentele pot evolua pe termen scurt, respective indelungat
- Abordarea pe termen indelungat: se caract prin rabdare, consecventa, perseverenta,
organizare bazata pe elemente formalizate, pe supravegherea functionarii relatiilor in cadrul
organizatiilor. In cadrul societatilor se observa o tenacitate in urmarirea unui scop, cumpatare si
tendinta de a economisi, mentinerea unor relatii bune in grup, evitarea sau chiar diminuarea
conflictelor
- Abordarea pe termen scurt se caract prin siguranta si stabilitate imediata, respect fata de
traditie, reciprocitate in saluturi, favoruri si cadouri. Se accentueaza preocuparea pentru siguranta
personala, nu se valorizeaza initiativa personala, inovarea, schimbarea, asumarea de riscuri.

Atitudine fata de timp -Trompenaars : modul in care societatile modern abordeaza timpul si
rolul timpului in cadrul evolutiei si activitatiilor societatilor , organizatiilor.
Culturile care abordeaza timpul in mod secvential : atunci cand se considera ca timpul curge
in mod secvential, evenimentele se succed in mod firesc. Intalnirile de afaceri se programeaza cu
exactitate, se realizeaza la un moment dat o singura activitate, relatiile dintre oameni tin cont de
un program bine stabilit si respectat.
Culturile care abordeaza timpul in mod sincron:se considera ca timpul se repeta , indivizii
apreciaza ca trecutul, prezentul si viitorul pot fi percepute aproape concomitent. Intalnirile de
afaceri sunt subordinate relatiilor dintre oameni, intarzierile sunt frecvente, se realizeaza
concomitent mai multe activitati.
 2. Relatiile dintre management si sindicate in companiile europene
Sindicatele din statele membre ale U.E. sunt constituite, oarecum asemanator celor din
SUA sI din Canada, pe ramuri, subramuri sau domenii de activitate. cele mai puternice sunt
sindicatele constituite din muncitori. Sindicalizarea este influentata de natura colutrala, legislatie,
stilul de management.
In ceea ce priveste relatiile dintre management si sindicate exista diferente, astfel acestea
se caracterizeaza prin cooperare in tarile anglo-saxone si cele nordice, respective prin confruntari
in tarile latine si sudice.
Ca urmare a acestor relatii si formele de lupta sindicala sunt diferite, astfel in tarile
nordice si cele anglo saxone, greva este considerate forma extrema de protest, dar se manifesta
foarte rar. In schimb in tarile latine, in cele sudice si din ce in ce mai mult in tarile baltice sau din
centru continentului greva este considerata ca o forma preliminara a negocierilor dintre
management si sindicat, forma des folosita de amenintare, de presiune.

Bilet nr. 9
1. Influenta culturii asupra managementului si asupra managerilor.
Cultura organizationala reprezinta in conditiile actuale un factor de success sau un factor
de esec pt organizatie.
Functii importante :
 Cultura reprezinta un model de comportament, un set de valori, un cadru de
referinta pt angajati;
 Reflecta misiunea organizatiei, conduce la crearea imaginii;
 Permite implicarea potential a salariatilor;
 Comunica angajatilor un sens al identitatii
 Contribuie la asigurarea stabilitatii organizatiei perceputa ca system.
Managerii de success construiesc culturi organizationale care reflecta misiunea si care asigura
succesul pe piata firmei.
Managerii sunt actori in cadrul organizatiei, sunt atenti la aspectele culturale.
2. Tipuri de organizatii care functioneaza in China.
In China predomina din punct de vedere numeric organizatiile familiale, mici sau
individuale.
Cele mai raspandite grupuri economice sunt :
 Grupurile industriale chineze care actioneaza in domeniul transportului,
extractiei,prelucrarii energiei electrice, petrolului;
 Holdingurile nationale actioneaza pe baza principiilor economiei de piata. Sunt
organizate sub forma de filiale sau unitati;
 Sistemul de impozitare a profiturilor simuleaza activitatile de productie.

Bilet nr.10
1. Conceptul de MCI. (pag 121 )
Managementul comparat international este o disciplina economica recent aparuta care
studiaza relatiile dintre economie si management pe baza diferitilor factori de influenta. S-a
observant o expansiune a acestei discipline mai ales in ultimele decenii, cand rolul culturii ca
factor de influenta asupra managementului, a fost acceptat pe deplin.
(Amedeo Istocescu) Managementul comparat international consta in studierea preceselor si a
relatiilor de management, utilizate in organizatiile din diferite tari, in scopul identificarii si
valorificarii asemanarilor si deosebirilor dintre acestea, pentru asigurarea premiselor necesare
transferului international de cunostinte manageriale si avand ca efect posibil cresterea
performantelor economice si manageriale ale organizatiilor si acceptarea rolului culturii ca factor
determinant al succesului echipelor de management.
In conceptia lui Eugent Burdus MCI consta in studiul conceptelor, proceselor metodelor si
tehnicilor de management din diverse tari, regiuni geografice, econmice, sociale. , realizat in
scopul identificarii si studierii asemanarilor si deosebirilor dintre aceste tari, precum si in scopul
studierii posibilitatilor pentru transferal cunostintelor de management intre aceste tri, regiuni,
culture.
Ovidiu Nicolescu apreciaza ca managementul comparat reprezinta stiinta care se ocupa cu
studiile proceselor de management si al relatiilor de management derulate in organizatii care
functioneaza in contexte culturale diferite, urmarind identif si analiza asemanarilor si
deosebirilor manageriale, in vederea facilitarii transferului international de cunostinte
manageriale, pentru cresterea functionalitatii si performantelor organizatiei.

2. Valori culturale in tarile islamice (V2-pag 16)

Islamul functioneaza ca un ansamblu, fiind concomitent religie, organizare politica, sociala si
culturala, civilizatie si mod de viata.
Izvoarele Islamului: 2 izvoare religioase- Coranul(povestea vietii lui Mohamed) si Sunna
Profetului si 2 izvoare de origine profana : ijmâ si qiyâs.
Coranul, Cartea sfanta, devenita testament pt toti credinciosii musulmani, dupa moartea lui
Mohamed, reprezinta cuvantul lui Dumnezeu, devenit carte.Este sacru, se evita lasarea in mana
unui nemusulman, vanzarea. Se solicita puritate celui care atinge cartea.
Sunna, traditia, adica ansamblul cuvintelor, gesturilor, comportamentelor lui Mohamed, al
modului sau de a trata pe aproapele sau. Reprez obligatiile pe care le are un musulman in viata
de zi cu zi in societate sau in familie
Ijmâ este probabil cea mai importanta sursa pentru crearea dreptului musulman .
Qiyâs, analogia, a permis folosirea rationamentului logic drept sursa de drept. Pentru musulmani
ratiunea trebuie sa fie controlata cu rigoare, incadrata in limite bine fixate.
Mesajul Islamului este reprezentat de dogme si de legea islamica.
Dogmele sunt punctele fundamentale ale credintei,ii spun musulmanului ce trebuie sa creada : in
unicitatea lui Dumnezeu, in ingeri, in profeti, in cartile relevate, in Judecata de Apoi.
Legea islamica este calea de urmat, ce cuprinde o serie de porunci, interdictii, recomandari si
avertismente. Ii arata musulmanului ce trebuie sa faca si ce nu trebuie sa faca pentru a fi un bun
musulman.
Activitatile umane sunt reprezentate in 5 seturi: ceea ce este permis, ceea ce este recomandat,
ceea ce este obligatoriu, ceea ce este demn de dispretuit, ceea ce este interzis.
Obligatiile de cult sunt: marturisirea credintei, rugaciunea de cinci ori pe zi, sprijinul acordat
celorlati, postul in luna Ramadan, pelerinajul la Mecca.
Obligatiile privind relatiile in societate: casatoria ca datorie, zestrea adusa de barbat
Interdictiile de cele mai multe ori sunt de ordin alimentar, (carne de porc sau vin)

Bilet nr.11
1. Abordari MCI:
Abordarea dezvoltarii economice, 1950-1960 reprezentantii fiind: F. Harbinson si C.
Myers. Aceasta a sugerat necesitatea si utilitatea unei viziuni macroecon, in care se aprecia
influenta hotaratoare si constanta a managementului asupra dezvoltarii econ. Este prima abordare
observata in domeniul MCI si a valorificat rolul diviziunii internationale a muncii si al cresterii
interdependentelor dintre tari si dintre economii nationale. Trateaza unilateral managementul
doar prin prisma abordarii macro, managementul la nivel microeconomic este neglijat.
Abordarea mediului, 1960-1970, R. Farmer si B. Richman. Aceasta a tratat MCI la nivel
macroecon, fiind caracterizat prin faptul ca eficienta si eficacitatea managemtnului sunt
dependente de mediu, de context. Exista asemanari si deosebiri in ceea ce priveste
managementul prin prisma influentelor exercitate de mediul exogen asupra organizatiilor. Ignora
unele variabile endogene care pot influenta managementul.
Abordarea comportamentului 1965-1975, M. Davis, D. Narain, M. Porter, R.Nath, nivel
microeconomic. Sugereaza variabilele comportamentelae, adica atitudinile, credintele, sistemele
de valori. A demonstrat ca exista diferente intre culture si ca aceste diferente se explica exact
prin intermediul atitudinilor, credintelor, sistemelor de valori.
Abordarea sistemelor deschise, 1970-1980, A. Negandhi, S. Prasad, R. Tung, H. Koontz.
Din prisma acestei abordari, organizatia era considerate ca fiind un sistem deschis, organic,
adaptive, cu multiple conexiuni cu mediul exogen.Se considera ca eficienta organizatiei depinde
de interactiunea dintre variabilele mediului pe de-o parte, si activitatile desfasurate in cadrul
acesteia asupra carora intervine managementul pe de alta parte.
Abordarea axata pe rolul central al culturii, dupa 1980, H. Hofstede, F. Trompenaars,
J.Child, la nivel microecon,. Conform acesteia, cultura influenteaza comportamentul
organizational, si managemtntul preformantelor companiilor. Conceptul de cultura nu a fost
foarte riguros definit, insa aceasta abordare este cea mai complexa abordare a managementului
comparat international.
Abordarea axata pe rolul essential al cunostintelor, dupa 2000. Analizeaza managementul
companiilor si al societatilor la nivel macrosocial cat si microeconomic. Devine important
realizarea transferului international de cunostinte de management.

2. Man si resursele umane in companiile din SUA (pag. 259)

In cadrul companiilor mici si mijlocii, managementul este asigurat in mare parte de catre
proprietearii afacerii. In cadrul celor mari, este asigurat de un manager sau de o echipa de
manageri. H. Mintzberg este de parere ca managerii trb sa exercite concomitant mai multe roluri,
respective 11 roluri, care au fost grupate pe 3 domenii:
a) Domeniu interpersonal: roluri de lider al grupului, de reprezentat al grupului, de contactor
de persoane;
b) Domeniul informational: rolul purtatorului de cuvant, de monitor-supraveghetor,
disseminator-analist de informatii;
c) Domeniu decisional: rolul de intreprinzator (decident pt zona pe care o conduce), alocator
de resurse, negociator,
Managerii americani, sunt printre cei mai buni manageri din toata lumea. Proprietarii
firmelor caute sa angajeze managerii absolventi de cursurile MBA, sau altele asemanatoare.Sunt
cautati managerii tineri, care sunt motivati.
Pt determinarea managerialor de a avea aceste roluri, firmele utilizeaza un complicat sstem
motivational. Veniturile marilor manageri este inclus din: salariu, primele, ambele negociate
annual, dividende, sume special prevazute in planurile de stimulare a managerilor, actiuni
acordate gratuit de catre proprietari sau asociati.
In ultimele doua decenii s-a construit si pun in practica o noua viziune asupra resurselor
umane ale organizatiilor. Factorul uman a fost reconsiderat in sensul valorizarii corespunzatoare
a rolului determinant al acestuia in obtinerea performantelor economice dorite de prorietari si
manageri. Factorul uman a fost considerat o resursa valoroasa care poate contribui la
imbunatatirea performantelor, cu conditia sa se contruiasca si dpdv organizatoric modalitati in
care salariatii sa se poate exprima in privinta obiectivelor.
Aparitia postului de manager de RU, a devenit unul dintre cei importanti colaboratori ai
managerului general al firmei.
Implicarea salariatilor in tehnici de management bazate pe stimularea creativitatii.

Bilet nr.12:
1. Model Farmer Richman (pag.124)
Este prima incercare de formalizare a unei teorii coerente privind MCI. Este realizata pe baza
abordarii mediului.Modelul analizeaza 4 concepte:
- eficienta manageriala
- Particularitatile managementului
- constrangerile mediului
- eficienta rezultata din activitatea manageriala
Managementul este considerat variabila dependent, element pasiv. Mediul este considerat
variabila independent – element activ. Paricularitatile managementului si eficienta rezultata din
activitatea manageriala ( respective eficienta de ansamblu a organizatiei si eficienta sistemului
economic si social) depinde de mediu.
2. Contextul socio economic European (pag 165)
Particularitati de natura sociala si economica :
- Crearea pietei unice europene ( eliminarea barierelor fizice de frontier, tehnice –
standard, reglementari, fiscale – niv difetite ale TVA aplicate pe categorii de bunuri)
- Crearea spatiului europea Schengen – crearea unei zone unice europene fara granite
- Politici commune puse in practica
- Moneda unica europeana
- Redimensionarea relatiilor dintre UE si celelalte regiuni economice ale lumii (SUA,
Japonia, China)
Obiectii in privinta conceptului de management European:
- Diferente de ritm ale proceselor de regionalizare si internationalizare a unor elemente de
natura economica specific statelor member
- Temdinta companiilor mari europene de a se orienta spre internationalizare, mai degraba
decat spre regionalizare si transeuropenizare
- Autoaprecierea identitatii companiilor mari europene drept o sursa de avantaj in sine
- Globalizarea activitatilor economice
Argumente care sustin necesitatea unui management European:
- Necesitatea elaborarii de catre companiile transeuropene a unor stategii comune
- Conturarea clara a unei tendinte de transeuropenizare a companiilor mari din Europa
 - Infiintarea de catre unele companii mari americane, japoneze a unor filiale de productie
sau de comercializare in tari din Europa
- Infintarea de catre companiile transeuropene a unor centre unice care sa se ocupe cu
managementul efectiv

Bilet nr.13:
1. Model J. Child :
Este un rezultat al cercetarilor realizate pe baza orientarii axate pe rolul central al culturii si a
fost generat de lipsa unei viziuni commune a specialistilor in privinta modului in care trb
abordata cultura in cercetarile de manag comparat international
Problemele identificare de Child, au fost:
- definirea fara rigoare stiintifica a conceptului de cultura;
- nesuprapunerea frontierelor culturale cu granitele nationale;
- tratarea elementelor culturale doar ca variabile care influenteaza managementul
organizatiei;
- interpretarea culturii ca sursa de explicare a evolutiilor manageriale.
Acesta, a elaborat o teorie care genereaza modalitati specifice de organizare a activitatii
managementului, induce si anumite caracteristici sistemului de management in ansamblu.
Sistemul economic este alcatuit din institutii si din mecanisme de influentare economica a
managementlui, ceea ce poate genera particularitati in privinta realizarii obiectivelor organizatiei.
Modeul este complex, dificil de aplicat, datorita numarului mare de variabile, inca
insufficient definite pe care le contine.
2. Incadrarea contextului din SUA prin prisma Geert Hofstede
Exista 6 dimensiuni culturale :
a) Individualism puternic (familia, societatea , organizatiile) evidentiat prin ambitie,
libertatea de actiune, initiativa, dorinta de a reusi
b) Distanta fata de putere este redusa, fiecare cetatean avand sanse egale de a se educa,
infiinta organizatii, etc
c) Evitarea incertitudinii este medie spre puternica, rezultatul preocuparii pt cunoasterea
si minimizarea riscului asciat unui viitor necunoscut, pt organizare stiintifica, utilizarea
strategiilor, etc
d) Masculinitate puternica : este o valoare culturala proprie societatii americane. Diferenta
in economie dintre femei si barbati, este evidenta.
e) Abordarea pe termen scurt a vietii economice si sociale
f) Este puternic permisiva, preocupare pt dobandirea elementelor ce compun starea de bine
subiectiva

Bilet nr. 14:

1. . Modelul Tung

Este un rezultat al cercetarilor realizate pe baza abordarii sistemelor deschise.

4 concepte: variabile extraorganizationale, de mediu, puternic contextualizate; var intraorg,
specifice mediului intern, genereaza relatii si procese de man si de executie desfasurate in cadrul
org; var de personal, specifice RU, climatul org si motivarea salariatilor; var de rezultat,
evaluarea ec a eficientei si eficacitatii org, evaluarea neec a finalitatii activitatii org. Var
organizationale influenteaza direct celelalte 3 categorii. Este unul dintre cele mai complexe
modele, deoarece faciliteaza transferul international de cunostinte man.
 2. Culturile si managementul din SUA si Romania.
Pt Romania, transferul de instrumente din managementul American vizeaza, in mod
prioritar urmatoare aspecte :
 Valorificarea rolului important al IMM in economie
 Formularea unor optiuni strategice performante
 Cresterea rolului informatiilor relevante
 Schimbarea de mentalitate
 Cresterea complexitatii activitatii manageriale
 Crearea premiselor pt constituirea de organizatii suple
Bilet nr.15:

1.Modelul elaborat de H. Knootz este un rezultat al cercetarilor realizate pe baza

abordarii sistemelor deschise. Autorul considera ca activitatile unei organizatii sunt manageriale,
daca imbraca forma unor strategii, politici,planuri, dar si nonmanageriale daca iau forma
activitatilor de reproiectare, intretinere si reparatii sau financiare.
Ambele categ de activitati sunt considerate variabile dependente de: stiinta
managementului , functiunile si activ organiztiei , resursele complexe ale organizatiei si
ansamblul factorilor mediului ambiant contextual. Influenta acestora este directa asupra
practicilor manageriale si indirecta asupra practicilor nonmanageriale.
Eficienta organizatiei consta in combinarea celor doua tipuri de practici si este la randul
sau generata de factori de manangement si de factori nonmanageriali.
2.Geert Hoofstede in tarile islamice
In tarile musulmane dimensiunile culturale sunt influentate decisiv de raportarea intregii
vieti la perceptele Coranului si ale legii islamice.
-Astfel se manifesta un puternic colectivism caracterizat prin intrajutorarea permanennta
a membrilor societatii prin convietuirea in spatii restranse ca suprafata
-Corespunzator colectivismului accentuat, distanta fata de putere este mare in tarile
musulmane. Lucratorul este inferior patronului, femeia este inferioara barbatului, nemusulman
inferior musulmanului. Inegalitatile sunt mentinute si chiar amplificate de societattea religioasa
musulmana.
-Evitarea incertitudinii este puternica prin permanennta supraveghere reciproca a
membrilor sai si prin intrajutorarea celor slabi sau saraci de catre cei bogati. Impunerea de catre
habib a monogamiei in Tunisia care a considerat ca este imposibil sa fii egal pentru 4 sotii dpdv
material
Sau evitarea incertitudinii este redusa intrucat islamul a conservat o stare de perpetuare
a unor traditii, obiceiuri care au generat in respingerea noului economic, social, cultural, politic,
-societatea musulmana este marcata de o puternica masculinitate , barbatii se ocupa de
afaceri, de mentinerea legaturilor cu rudele sale sau ale sotiei , de standardul de viata al familiei,
iar sotia este foarte rar vazuta in societate, cel mult in piete sau impreuna cu vecinele sau rudele
apropiate.
-abordarea asupra timpului confirma pt musulmani, orientarea pe termen indelungat
caracterizata prin cumpatare, reprimarea viciilor,detinerea sent de rusine, respectarea integrala a
legii islamice.
 -in societatea musulmana se manifesta austeritatea- casatoria, cresterea copiilor cat mai
numerosi cu putinta, invatarea acestora a coranului, nu incurajeaza cautarea fericirii, pentru
asigurarea unuii control propriu al musulmanului asupra vietii sale.

Bilet nr. 16:

1. Modelul Negandhi
Este un rezultat al cercetarilor realizate pe baza abordarii sistemelor deschise.
Concepte:
 Filosofia managementului variabila independenta
 mediu-variabila independenta
 Variabilele mediului ambiant
 Functiile managementului in complexitatea lor

2. Dimensiunea sociala a organizatiei japoneze.

Dimensiunea sociala este o prioritate a firmelor japoneze. Este cea de a doua familie a
japonezului, unde merge zilnic pt a se intalni cu colegii, pt a lucra alaturi de acestia, pt a-si
exprima ideile; se integreaza in firma
Obsesii ale salariatilor:
 Preocuparea constanta pt actualizarea informatiilor
 Preluarea fara rezerve a cunostintelor manageriale
 Acceptarea rapida a elementelor de natura informationala.

Bilet nr. 17 :
1. Utilitatile MCI:
Pe plan managerial : conceptele reprezinta un set de informatii care pot modifica practica
manageriala din tarile care isi propun sa participle la circuitul mondial de valori culturale si
economice.
Pe plan educational: participa la dezvoltarea nivelului de pregatire a salariatilor, managerilor, si
a specialistilor atat d.p.d.v teoretic, cat si aplicativ, invatandu-i sa identifice factorii locali de
influenta, sa colaboreze cu personalul, etc
Pe plan social: acesta propune concept care pot contribui la realizarea unei atmosfere si a unor
situatii organizationale si manageriale in care activitatea economica si sociala sa se desfasoare
prin modalitati adecvate unor realitati in continua schimbare. Aceasta realizeaza performante
calitative.
Pe plan economic: creste eficienta si eficacitatea activitatilor economice din tarile in care
transferal de cunostinte manageriale este permis dar si incurajat.
Pe plan politic: influenteaza conceptiile si actiunile factorilor de decizie politica, din diverse tari
sau regiuni sociale sau economice. Se elima disfunctionalitati din piata, dezechilibre majore de
natura sociala sau politica
Pe plan administrative-institutional: poate crea noi institutii ale statului de drept sa cresterea
functionalitatii acelora deja existente, prin utilizarea elementelor de management viabile in
democratii stabile, puternice si eficiente, dpdv economic si social.
2. Perspective ale culturii chineze si managementului
a. Accentuarea reformei din sistemul economic, impune acordarea unei atentii deosebite
problemelor din regiunile rurale, rezolvate partial prin crearea de ferme agricole,
piscicole, zootehnice,etc
 b. Preocuparea pt reducerea treptata, dar sigura si ireversibila, a ponderii populatiei
sarace (mai mult de 50%)din total.
c. Garantarea proprietatilor detinute de persoane fizice. Prevederile noii legislatii a
proprieteatii atesta faptul ca proprietatea private este un element pozitiv pt economie
si societate si ca aceasta trebuie protejata prin lege.
d. Dezvoltarea economica accentuate a chinei provoaca un acut clivaj intre bogati si
saraci si il mentine pec el traditional dintre mediul urban si mediul rural. (partidul va
continua sa sprijine pe cei lipsiti de mijloace de existent)
e. Guvernul chinez preset sa resolve acute problem de mediu: problem energetice, probl
resurselor hidrologice, probl insuficientei terenurilor pt agricultura si prbl poluarii
globale
f. Concedierea masiva a personalului excedentar: permite firmelor de stat dar si celor
private in care statul este actioner sa se orienteze in activitatilor lor spre cerintele
economiei de piata
g. China va continua sa investeasca sume considerabile in tari din asia centrala(
infrastructura, industrie extractiva), pt a nu mai fi influetntata de catre rusia, dar sip t
dezvoltarea schimburilor comerciale bazate pe resurse natural cu aceste tari.
h. China este destinatia unor importante fonduri pt investitii care provin de la
intreprinzatori din Taiwan.
i. China este interesata si de exitnderea relatiilor sale comerciale cu austrialia, india si
japonia.
j. Exista conditii necesare pt dezvoltarea invatamantului de toate gradele.
k. Trebuie luate in considerare contributiile universitatilor la dezvoltarea economica si
sociala a chinei
l. S-a dezvoltat un sector neglijat pana acum, si anume turismul. Majoritatea
companiilor turistice se afla in proprietatea statului

Biletul nr.18
1. Transferul international de cunostinte mangeriale:
Transferul international de cunostinte manageriale reprezinta cea mai importnta menire a
managementului comparat international, chiar esenta acestuia. Acesta depinde de 10 variabile, si
anume:
a. Gradul de deschidere a tarii, societatii, organizatiei spre receptarea si valorificarea
active, permanenta a informatiilor de orice natura, ce permite progresul economic
si social, dialogul intre culture, nationalism, etc.
b. Nivelul general de pregatire si de instruire culturala, profesionala sau manageriala
a populatiei unei tari sau societati., asigurand acceptarea si utilizarea mai rapida a
informatiilor provenite din sisteme sociale si econ
c. Stilul de management practicat in mod deliberat in majoritatea organizatiilor si
institutiilor statului, precum si gradul de control a populatiei, influenteza viteza
transferului si efectele sale.
d. Limbile straine cunoscute si folosite in activitatea econ si comerciala curenta
e. Mobilitatea, libertatea de miscare, asumarea responsabila de catre fiecare membru
al unei natiuni a viitorului personal
f. Dimensiunea organizatiilor
 2. China - Hofstede
Ambele laturi ale dimensiunii culturale individualism/colectivism sunt prezente in china. In
societatea individualista chineza, legaturile sunt voluntare si cultivate cu mare atentie. Existenta
unui prieten apropiat, intim, de incredere,etc. In soc colectivista nu predomina nevoia de a lega
pretenii specifice, deoarece exista familia, pietatea filiala si de castitate. Sunt recunoscute valori
ca: ascultarea parintilor, cinsitrea stramosilor, armonia.
Dimensiunea culturala distanta fata de putere, in china se intalnesc aspect specific ambelor
laturi. Distanta mare fata de putere = nevoia acuta de dependenta fata de pers influente, de sefi
sau de parinti. Asociata colectivismului, latura aceasta ii corespunde disciplina morala. Distanta
mica fata de putere = nevoia acuta de independent, manifestata la pers tinere si educate.
Gradul de evitare a incertitudinii este mediu pe ansamblul tarii.
Dimensiunea culturala feminitate/ masculinitate are un puternic aspect dual in China.
Masculinitatea accentueaza latura pozitiva, materialista, individualista a complexului de valori
impartasite in egala masura de femei si barbati prin nediferentierea rolurilor. Feminitatea,
valorizeaza aspect precum: educarea tinerei generatii, grija pt mediul ambiant poluat, viata de
familie.
Dimensiunea culturala abordarea asupra timpului evidentiaza predominanta orientarii pe
termen lung, Se ocupa de valori specifice orientale, mai putin evidente si recunoscute in
gandirea occidentala, precum respectarea dreptului sau a moralei in scopul crearii unei societati
ideale, dar utopice.
Austeritate

Bilet nr. 19
1. Abordari moderne ale managementului organizational.
 Cresterea rolului previziunilor si a rolului anticipative al man.
 Dez caracterului innovational al man
 Cresterea flexibilitatii abordarii manageriale si a sist de man
 Dez man motivational si amplificarea functiei de antrenare a man
 Utilizarea pe scara larga a man participative
 Conturarea si dez societatii bazata pe cunoastere
 Dez abordarilor manageriale de tip holistic
 Utilizarea pe scara larga a metodologiilor
 Intensificarea preocuparilor pt asig pregatirii managerilor
 Intensif preocup pt informatizarea man
 Profesionalizarea man
 Dez dimensiunii international a man
 Producerea unei noi revolutii tehnologice
2. Valori culturale chineze.
La 65 de ani de la proclamare, Republica Populara Chineza este o tara aflata de circa 3
decenii intr-o puternica expansiune economica. |Dezvoltare Chinei a inceput dupa anul 1977
( dupa reformele economice si recunoasterea erorilor din 1966-1976 – Deng Xiao Ping).
Dupa 1992, ratele anuale de crestere economica depasesc 10%, dar China intampina alte pb
de ordin social :poluarea, aglomerarea urmana excesiva.
In China exista 4 niveluri ale diviziunii administrative: nationala, provinciala, a
prefecturilor si rurala. Mai mult decat in alte tari asiatice in China, indelungata traditie
culturala si bogata civilizatie a tarii isi pun puternic amprenta asupra evolutiei actuale a
economiei si societatii.
In China exista 3 baze esentiale ale puterii: Partidul Comunist, guvernul si Armata de Eliberare
a Poporului. Exista 3 elemente care explica succesul Chinei in economia contemporana:
liberalizarea economica interna, forta de munca, cea mai numeroasa de pe glob si
investitiile.
In prezent structura proprietatilor Chinei este uratoarea: 40% proprietate de stat, 30%
proprietate privata si 30% diverse forme de proprietate mixta.
Ocupa primul loc in lume la realiz unor produse industriale otel carbon bumbac lana
Bilet nr. 20
1. Particularitatile cercetarilor MCI
Cercetarile de MCI urmaresc doua categorii obiective:
a) Obiective teoretice, care trateaza instrumentarul conceptual al MCI
b) Obiective pragmatice care privesc in mod concret practica manageriala din diferite tari,
societati si culturi.
Cercetari de MCI utilizeaza mai multe tipuri de interpretari: descriptive, metodologico-
interpretative si concluziv-generalizatoare.
Cercetarile utilizeaza doua modalitati de interpretare: standardizata (utilizarea acelorasi
instrumente de cercetare pentru toate culturile cercetate) si interpretarea echivalenta (utilizarea
unor instrumente partial identice, partial diferite).
Cercetarile impun crearea unor echipe complexe de cercetare , solicita un volum de munca
important, complex si divers si sunt foarte costisitoare, ele se realizeaza cu dificultate.
2. Managementul si RU din companiile Europene
In statele member UE, atat salariatii cat si managerii, indiferent de nivelul ierarhic pe care se
afla dispun de o pregatire profesionala, respectiv manageriala. Euromangerii sunt bine pregatiti
dpdv profesional si dispun de pregarire in domeniul managementului. Nivelul inalt de pregatire a
salariatilor este generat de tehnologia folosita, de nivelul tehnic al utilajelor si echipamentelor, de
cerintele clientilor si ale managementului. Euromanagerii trb sa cunoasca si sa interpreteze
legislatia, sa dispuna de abilitati de comunicare si negociere deosebite, sa accepte riscul sa
dispuna de o experienta bogata.

Biletul 21

1. Cercetari de mci
De tip Parohial: studiaza o singura cultura, cu ajutorul propriilor cercetatori;
etnocentric: o investigatie realizata in cadrul unei tari, sog, este reluata si repetata intr-o alta
sog, de catre cercetatori proprii, metodologia de cercetare fiind identica celei folosite in prima
tara;
policentric: se ocupa cu interpretarea practicilor manag speficice anumitor culturi;
comparativ: isi propun sa studieze atat asemanarile, cat si deosebirile din cadrul a 2 sau mai
multe culturi cercetate;
geocentric: in cadrul corporatiilor multinationale, in incercarea de a explica modul in care
functioneaza acestea si cum poate fi imbunatatit man lor;
sinergetic: in situatia in care cercetatorii urmaresc sa identifice elemente culturale care explica
modul in care persoane ce apartin diferitelor culturi interactioneaza in procesul muncii, in
companii care fol RU din diverse tari.
 2. Procesul decizional in companiile din ue

Managerii au atributii precise in privinta proceselor decizionale: gradul de centralizare a

autoritatii decizionale este ridicat; se utilizeaza man participativ ca principiu managerial, precum
si codeterminarea, care presupune consultarea salariatilor si adoptarea in comun a unor decizii;
participarea comuna a organismelor abilitate ale statului, a organizatiilor si a salariatilor la
adoptarea unor decizii cu profunde implicatii sociale; diferentele de natura culturala reprezinta
unul dintre criteriile decizionale utilizate in companii, mai ales in problemele ru.
Biletul nr. 22
1. Metodologia de realizare a MCI
Nancy Adler, a propus o metodologie complexa de realizare a cercetarilor MCI care
presupune: Stabilirea obiectivelor cercetarii de MCI (precizarea clara a obiectivelor),
stabilirea tematicii cercetarii, realizarea esantionului de cercetat (stabilirea nr de culturi care
vor face obiectul cercetarii), traducerea materialelor necesare cercetarii si asigurarea
echivalentei traducerilor, dimensionarea instrumentalizarea elementelor manageriale
studiate, coordonarea realizarii cercetarii de MCI, analizarea informatiilor rezultate din
cercetare, redactarea concluziilor si valorificarea rezultatelor
2. Japonia - Hofstede
Analiza contextului cultural istoric japonez prin prisma celor 6 dimensiuni culturale:
1) Se acorda o mare atentie colectivismului, in dauna individualismului
2) In ceea ce priveste distanta fata de putere se manifesta o situatie speciala, pe de o
parte este mare, semn al respectarii ierarhiei, iar pe de alta parte este mica datorita
comunicarii informale din cadrul grupului
3) Evitarea incertitudinii este puternica
4) Se regasesc elemente de feminitate si masculinitate
5) Abordarea pe TL a vietii economice si sociale face ca Japonia sa reprezinte o
exceptie in statele dezvoltate. Se explica prin intermediul religiei, influentele sud-est
asiatice
6) Cele doua laturi ale dimensiunii permisivitatea/austeritatea se intalnesc in egala
masura

Biletul nr 23
1. UE – Hofstede
Tarile nordice: individualism, distanta fata de putere, mica, evitarea incertitudinii este
puternica, feminitatea, abordarea pe TS, permisivitatea.
Tarile anglo-saxone: individualism, distanta fata de putere mica, evitarea incertitudinii este
puternica, masculinitatea, abordarea pe TS, permisivitate.
Tarile latine: colectivism/individualism, distanta fata de puterea mica si mare, masculinitate,
abordare pe TS, permisivitate
Tarile centrale: colectivism, distanta fata de putere mare, evitarea incertitudinii puternica,
masculinitate, abordare pe TS, permisivitatea/austeritatea.
Tarile din sudul continentului: colectivism, distanta fata de putere mare, evitarea incertitudinii
redusa, masculinitate, abordare pe termen scurt, permisivitate/austeritate
Tarile baltice: colectivism, distanta fata de putere mare, evitarea incertitudinii redusa,
feminitate, abordare pe termen scurt, permisivitate/austeritate
2. Valori culturale japoneze
Dpdv lingvistic, etimologia cuv Japonia provine din gi-soare, pen-origine si gua-tara. Tara
soarelui rasare. In japonia, comunicarea dintre localnic si strain (gaijin) este dificila si este
facilitate doar de cunoasterea culturii specific. Amae semnifica starea specifica de dependenta
intre intre membrii unui grup sa a unei colectivitati. Femeile se casatoresc de regula cu colegii de
serviciu sau cu subordonati ai tatilor lor, cei considerati kobun. Caracterul dominat de
masculinitate-femeile sunt nemultumite de servicul greu. Dupa casatorie, respective nasterea
primului copil acestea renunta la munca, dedicandu-se familiei, si revin la serviciu in jurul
varstei de 40-45 ani.Datorita influentei occidentale, casatoriile nu mai au loc doar in sanctuare
Shinto, se efectueaza chiar in biserici crestine, in schimb funeraliile au loc numai in templele
budiste. Sentimentele nu se exprima in mod directbin fata altor personae, ele trebuie retinute,
ascunse – intalnirile au character formal accentuat in cazul in care persoanele nu se cunosc bine.

Biletul nr 24
1. Caracteristici culturale europene
UE cuprinde astazi 28 de tari, si este cel de-al III-lea membru al triadei economiei mondiale.
Tarile sunt grupate in 6 nuclee culturale :
a) Tarile anglo-saxone (M.B., Irlanda, Olanda, Austria, Luxemburg, Grecia) se caract
prin urbanizare ridicata, clasa de mijloc puternica, libertate deplina de a actiona,
predomina cultura comerciala caract prin perceptive, actiune
b) Tarile nordice (Islanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finalda) se caract printr un
puternic si dezv sector al asistentei sociale, in care statul si cetatenii isi asuma in mod
reciproc obligatii, predomina o cultura biocratica caract prin gandire, dar cu inclinatie
spre cunoastere, planificare strategica
c) Tarile latine (Franta, Spania, Portgalia, Belgia, Elvetia, Italia, Romania) si cele din
sudul continentului (crotia, cipru, malta, grecia, bulg) caract printr o puternica
valorificare a grupului, a familiei, cultura este de tip familiar caract prin sentimente,
faptul de a simti, inclinatie spre munca in echipa
d) Tarile centrale (polonia, Slovenia, slovacia, ungaria) si cele tari baltice (Estonia,
lituania, letonia) se caract prin existent a doua sisteme: unul impus de regimul
communist si unul specific fiecarei tari, cultura este de tip industrial, caract prin
intuitive, pliere rapida, aprecierea tehnicii.
Caracteristici culturale comune:
- Toate popoarele europene sunt crestine
- Au creat importante miscari culturale si artistice in diverse epoci
- Gandire politica omogena, mai ale in perioada contemporana
- Toate tarile au radacini juridice commune(dreptul roman, dreptul lui Napoleon)
- Europa a beneficiat de o traditie umanista comuna
- Se manifestea accent puternic pentru crearea de oportunitati de dezvoltare la locul de
munca
- Se acorda o atentie sporita aspectelor affective si placate la locul de munca atat la nivelul
postului sau functiei ocupate cat si la nivelul ambiant
2. Relatia dintre sindicate si management in SUA
Motivarea salariatilor americani pt a deveni membrii activi de sindicat este determinate
de 2 categorii de factori:
a) Fact economici: posibilitatea cresterii salariilor, prelungirea concediilor de odihna,
garantarea locului de munca
b) Factori noneconomici: pretejarea salariilor, asigurarea unei posibilitati efective,
formale si legale de comunicare cu man de nivel superior, nevoia fireasca de
identificare cu un grup cultural.
In SUA, functioneaza cele mai puternice sindicate din lume, ca urmare a faptului ca
acestea sunt constituite pe criteriul apartenentei la un domeniu, ramura. Relatiile dintre
management si sindicate au un pronuntat caracter adversial iar negocierile au rolul de a asigura
compromisul necesar functionarii organizatiilor pe care sindicatele le reprezinta.In cazul esuarii
negocierilor sindicatele recurg la greva, pe termen lung pentru a sustine interesele proprilor
membrii.

Biletul nr 25
1. Contextul socio-economic Japonia
Samurai reprezentau in japonia feudala o clasa razboinica, cel mai puternic dintre acestia
daimyo, mare senior feudal, avea functii militare si administrative. Modelarea spiritului a fost
asigurata de codul cavalerului bushido, iar moarte voluntara de tip seppuku reprezenta
modalitatea prin care samuraiul trb sa plateasca incalcarea codului de devotement.
In termeni moderni, traditionalul process decizional se numeste ringi-sei, ceea ce inseamna
prezentarea unei propuneri spre aprobarea unui superior. In ceea ce priveste pensionarea,
companiile retin angajatii pana la varsta de 60ani, cand acestia se pensioneaza legal. Namirei =
imm. – asigura utilizarea unei parti importante din forta de munca . mai ales a muncitorilor
sezonieri, a pensionarilor care isi completeaza veniturile.Aceste organizatii funtioneaza pe langa
organizatiile mari. Zaibatsu – clica financiara de familie – grupare monopolista de firme conduse
de o families au controlate de ea prin intermediul unui holding. Dupa al 2-lea RM aceste zaibatsu
au fost dizolvate, reaparand ulterior sub forma unor concentrari de tip industrial financiar
commercial, s-au transformat apoi in companii mari care au construit capitalismul monopolist
japonez.Sistemul organizatoric este caracterizat prinrelatia de subordonare ierarhicastricta. Mura-
comunitatea sateasca sau familiala reprez o modalitate specifica pentru a realiza unitatea sociala.
Dozoku ansamblu de gospodarii sau familii intre care se stabilesc relatii economice
2. Particularitatile managementului islamist
Structura organizatorica este informala bazata doar pe capacitatea managerului de a pune in
practica atributele managementului. Ceea ce conteaza si aduce profit org din acest spatiu cultural
este reprezentat de intuitia, talntul, flerul , puterea de a convinge si negocia. Salariul negociat
este minim si este stabilit in mod intentional ca salariatul sa fie interest in realizarea scopurilor
proprii cat si ale organizatiei. Salariatul trebuie sa incerce sa obtina pentru produsele pe care le
vinde un pret minim stability de proprietar, dar ori de cate ori este posibil, un pret mai mare, care
sa-I asigure si o marja de profit personal. Relatiile dintre manageri si subordonati sunt f greu de
observat din afara. Ambele parti au interese divergente, se sprijina pt a realiza o tranzactie din
care toata lumea sa castige ceva.

Biletul 26

1. Valori culturale europene

Ue cuprinde 28 tari, 87 limbi, 500 mil persoane. Este partener strategic al sua si japonia in
comertul international. Diversitatea extrema a spatiului este evidenta, existand 6 nuclee
culturale: tarile anglo-saxone (MB, irlanda, germania, olanda, luxemburg si austria) se caract
prin urbanizare ridicata, clasa de mijloc puternica, spirit intreprenorial; tarile nordice (islanda,
danemarca, suedia, finlanda, norvegia) foarte coerent si puternic dezv sector al asistentei sociale,
acces liber la resurse, cultura birocratica, accent pus in man pe schimbare; latine (franta, belgia,
italia, spania, portugalia, romania si elvetia) si tarile din sud (bulgaria, grecia, croatia, malta si
cipru) puternica valorizare a grupului, familiei, cultura de tip familial, munca in echipa; tarile din
centru (polonia, cehia, slovacia, ungaria si slovenia) si tarile baltice (estonia, letonia si lituania)
existenta a 2 sisteme de valori: unul impus de regimul comunist si unu lprofund specific
populatiei din fiecare tara.
 2. Context socio-ec israel
Ca fenomen politic, social si cultural, islamul este bazat pe 4 piloni: unitatea, dreptatea,
concordanta lugii cu natura si convietuirea alaturi de ceilalti musulmani. Exista 3 inegalitati:
dintre stapan si sclav, barbat si femeie, musulman nemusulman. A patra inseamna ca numai un
barbat, liber si musulman poate exercita autoritatea si puterea dpdv religios si administrativ. Intre
membrii se mentin indatoriri si obligatii reciproce. Societatea musulmana este comunitara,
valorificand grupul. Casatoria este considerata o datorie in societatea musulmana. Conduita si
rolul femeii sunt reglementate de coran. Educatie este constrangatoare, neintelegatoare pentru un
nemusulman. Musulmanul este o fiinta sociala. Statutul de credincios impune apartenenta la
comunitate. Munca este la fel de importanta ca religia. Bancile functioneaza pe baza unor
principii si restrictii.

Biletul nr 27
1. Perspectivele managementului japonez:
Gradul ridicat de evitare a incertitudinii specific managementului japonez, preocuparea
pentru previziune si planificare pe termen lung, specificul cultural istoric, creeaza conditiile
necesare pentru a conserva tendintele actuale ale managementului nipon.
Perspective:
- Internationalizarea activitatilor companiilor mari japoneze, ca urmare a cererii pe piata
mondiala a produselor realizate in Japonia
- crearea unor firme de capital strain, in scopul concurarii produselor si serviciilor
companiilor japoneze chiar in japonia
- sustinerea crearii si functionarii de imm-uri,
- crearea unor noi si performante intrumente mang, preluarea din managementul altor tari a
unor elemente manageriale, perfectionarea si adaptarea acestora la specificul nipon
- consolidarea rel dintre stat si organismele sale – ministerul comertului international si al
industriei, ministerul finantelor, parmalemt si organizatii economice. Interesul comun
este Acela de a asigura dezvoltarea in continuare a economiei
2. Tipuri de org in SUA
Firma proprietate personala – propietarship, cea mai simpla forma legala de constituire a
unei afaceri, se caract prin faptul ca are unic proprietar care raspunde pentru toate obligatiile
contractuale ale firmei si care asigura managementul acesteia. In agricultura, in servicii si in
comertul cu amanuntul. Profitul revine dupa impunere in totalitate proprietarului.
Firma societara - partnership, are 2 sau mai multe pers care decid sa demareze impreuna o
afacere. Acestia participa in proportii egale sau diferite atat la obtinerea resurselor necesare cat si
la repartizarea rezultatelor financiarelRaspunderea in fata legii este comuna, inclusiv cu averea.
Corporatia (corporation) este o entitate legala, complet separate dpdv legislative de proprietari
ca PF, ceea ce face ca veniturile corporatiei sa fie impozitate separate de celellalte categorii de
venit ale proprietarilor Concomitent proprietarii pot vinde sau pot cumpara sub forma de actiuni
cote parte din corporatie. Managementul este asigurat de catre o echipa de management –
comitetul director aflat sub conducerea unui manager general

Biletul nr 28
1. Comunicarea in cadrul grupurilor si intre grupuri Japonia
Procesele de comunicare sunt diferite in functie daca se comunica in interiorul grupului sau intre
grupuri din cadrul aceleiasi organizatii sau din organizatoo diferite. Comunicarea in cadrul
grupului, adica intre pers care lucreaza impreuna in cadrul aceleiasi subdiviziuni organizatorice
este una mai degraba informala. \intalnita in cadrul sedintelor, in care predomina o atmosfera
familiala, destinsa, in care nu sunt relevante diferentele ierarhice.,
Comunicarea intre grupuri are un caract formal, ea se desfasoara pe baza unui scenariu, in care
sunt prevazute in detaliu toate aspectele importante ale intalniri. Se constata ca un rol important
in procesele de comunicare, au asptectele de natura simbolica, ritualica, elem culturale
nonverbal, care in contextual japonez pot ontribui la cresterea performantelor economice ale
companiilor.
2. Tipuri de struct organizatorice SUA
Organizarea structural a companiilor americane se caracterizeaza prin formalizare
accentuate. Se utilizeaza 6 tipuri de structure organizatorice:
1. De tip functional caract prin faptul ca subdiviziunile sunt organizate pe
functiuni,conduse de manageri specializati, subordonati managerului general.Frecvent
intalnit in organizatii mari sau chiar de marime medie, in care se realizeaza un nr redus de
produse.
2. Structura organizatorica pe produs, impune conceperea unei subdiviziuni
organizatorice pentru fiecare produs realizat sau pentru fiecare serviciu prestart. Aceste
subdiviziuni se organizeaza in departamente functionale sau operationale.managm de niv
superior are in subordine directa managerii acestor sudiviziuni
3. Structura organizatorica de tip teritoriala, mod particular de structurare utilizand
criteriul geographic. Se constituie subdiviziuni organizatorice in diverse regiuni. Fiecare
dintre acestea este constituita din compartimente functionale si operationale
4. Structura organizatorica de tip matriceal,caracteristica firmelor care realizeaza in mod
frecvent proiecte pentru a dezvolta rezultatele propriilor activitatide promovare a
progresului ethnic, stiintific sau informational
5. Structura organizatorica de tip retea.structura dezvoltata recent, necesita crearea unei
entitai central care deruleaza numai activitati de coordonare a unor unitati specializate in
diferite domenii si pentru care unitatea central incearca sa asigure armonizarea intereselor
si a contributiilor pentru acoperirea cererii clientilor.

Bilet nr 29
1. Adoptarea deciziilor prin consens Japonia
Se realizeaza prin intermediul unui scenariu ce presupune patru etape
a) Formularea propunerii decizionale – inceperea procedurilor organiz prin abordarea de
catre un component al subdiviziunii unei probleme pentru care se doreste
identificarea unei solutii de imbunatatire
b) Procesul de adoptare prin consens a respectivei propuneri decizionale – propunerea
este prezentata grupului pentru eventuale discutii, apoi prezentata managerului
 superior in scopul obtinerii consensului la acest nivel decizional. Urmeaza obtinerea
consensului la nivelul organizatiei
c) Declansarea procesului formal de aprobare a deciziei are loc atunci cand participantii
la dezbateri considera ca au obtinut toate info necesare solicitate – se redacteaza un
document care va fi prezentat managementului de nivel superior care aproba in final
documentul
d) Etapa de punere in practica a deciziei – aprobarea si inregistrarea documentului.
2. Perspectivele managementului si culturii SUA
Cu toate ca managementul American este deosebit de performant dpdv economic, evolutiile
recente oblige managerii si proprietarii sa valorizeze unele tendinte positive sis a reduca
impactul celor negative.
1. Cresterea dimensiuniunii sociale si afacerilor,datorita constientizarii faptului ca
organizatia trebuie sa serveasca societatea
2. tendinta spre asigurarea unei armonii pe TL intre mediu mediul ambiant si lumea
afacerilor,- responsabilizarea organizatiilor fata de mediul natural in care
functioneaza.dezvoltarea economica si dezvoltarea organizatiilor este in legatura directa
cu protejarea resurselor, prevenirea poluarii excesive, protejarea mediului
3. cresterea rolului eticii in lumea afacerilor – au fost propuse coduri etice , sub forma de
misiuni propuse ca catre managementul de nivel superior
4. dezv puternica a managementului participative- este necesar ca salariatii sa se implice im
activitatea organizatiilor in mod continuuu
5. , integrarea unor elem informationale si decizionale in cadrul proceselor de coordonare—
comuniare – generate de separarea pronuntata intre activitatile de management si cele de
executie
6. trecerea de la notiunea de angajare pe viata(specifica modelului japonez) la cea de
potential de angajare pe viata – salariatul trebuie sa garanteze ca este in stare sa ramana
angajat in conditiile actuale si in perspectiva

Bilet nr 30
1. Valori culturale americane:
 Individualism pronuntat. Consecventa asupra intereselor personale.
 Pstriotism, sentiment manifestat la intregul popor American, loialitatea cetatenilor fata de
propriile valori culturale, fata de deciziile conducatorilor de companii economice.
 Libertatea, cea mai cunoscuta si apreciata valoare. Atesta posibilitatea fiecarui cetatean
de a se exprima
 Pragmatismul. Urmarirea consecventa a scopului propus, prin apelare la cele mai
adecvate instrumente de natura culturala sau manageriala.
 Tendinta spre realizarea personala
 Confortul material
 Devotamentul in munca
 Morala:onestitatea necesara in lumea afacerilor dar si in comunitate si familie
 Umanismul:preocuparea spre a sustine actiunile caritabile
 Egalitatea sanselor. Respingerea sclaviei si a altor forme de asuprire.la drepturile care se
transmit de la o generatie la alta.
 Neutralitatea . orientarea spre obiectivitate in rezolvarea problemelor si conflictelor,
evitarea sentimentalismului
  Mandria nationala satisfactia americanilor fata de realizarile de natura culturala, sociala
si economica
 Rasplata fara munca. In fond o metoda de autosatisfacere a dorintei fiecarei persoane de a
fi, macar un moment in centrul atentiei
 Felexibilitatea. Posibilitatea americanilor de a se adapta la un set de calori comunitare sau
organizationale
 Transparenta ideilor propuse si a deciziilor asumate intr un cadru privat sau public, atesta
ambitia curajul si reponsabilitatea americanilor
 Dinamismul social si economic, dublat de cel individual, manifestat prin tendinta
permanenta de actiune, miscare, implicare atat in viata de organizatie, de comunitate si in
cea de familie.
 Continua evolutie a societatii
2. a) Angajarea pe viata a salariatilor
In companiile jap mari se intalnesc 3 categorii de salariati:angajati pe viata; angajati
semipermanenti sau recruit experimentali
Personalul permanent= barbati bine pregatiti dpdv professional aflati la primul loc de munca.
Recrutarea lor se realizeaza primavera, la inchiderea anului universitar, pe baza planului de
dezvoltare al firmei si a pensionarilor previzibile. Sunt cautati absolventi al unor scoli
recunoscute, dar nu cei cu notele cele mai mari. Recrutarea este considerate o investitie pe
termen lung, fapt demonstrat si prin procesele specific de integrare. Tanarul salariat se asteapta
sa lucreze toata viata in companie si sa avanseze pe baza criteriului de senioritate iar compania
este interesata ca tanarul sa lucreze toata viata pentru ea. Sistemul este practicat numai de
companiile mari care au aceasta putere economica. Avantajele sistemului nu sunt de neglijat
:formarea pe termen lung a resursei umane, cheltuielile firmei sunt compensate de stabilitatea
fortei de munca, crearea unui sentiment de incredere, armonie, cooperare in organizatie, benefic
din ambele parti.
b)integrarea noilor salariati in companiile japoneze mari =process complex, cu o
bogata incarcatura culturala si cu un grad mare de specificitate. Acesta se realizeaza atat in
interiorul cat si in afara organizatie. Este alcatuit din elemente de natura subiectiv-spirituala, dar
si de natura obiectiv-economica. Integrarea noilor salariati incepe cu vizite in locuri cu o
profunda rezonanta istorica si patriotica.-muzee, memeoriale,temple,baze militare. In final tinerii
sunt dusi in centru special de pregatire unde sunt supusi unor incercari dure, ei trebuie sa se
descurce singuri. Munca devine ceva firesc, iar ceea ce conteaza cel mai mult este atitudinea
personala in situatia data. Apoi tinerii sunt dusi in organizatia propriu zisa unde primesc un
manul in care sunt inscrise diferite informatii despre firma, dezpre strategia acesteia. Apoi ii este
prezentat tutorele sau personal, denumit oyabun.

Biletul 31

1. Context socio-ec sua

Existenta unui foarte important sector privat in economie; predominarea immurilor; dimensiune
foarte mare a pietei interne; existenta clasei de mijloc numeroasa si solida; dimensiune redusa a
pietei negre; legislatie ec stabila, simpla, coerenta; existenta unui puteric si variat sector bancar
privat; crearea si mentinerea in ex a unor zone de interventie a statului; crearea si functionarea
unor agentii guvernamentale; stabilitte politica; trecere treptata la ec moderna, bazata pe
cunostinte; existenta prevederilor antimonopol si ale legii antitrust.
 2. Sistemul de salarizare si pensionare japonia. Rotatia pe posturi
O data pe an primavara, rotatie pe posturi, pentru ca tinerii angajati sa cunoasca un nr cat mai
mare de activitati, pentru alegerea celui mai potrivit loc de munca. Salarizare si pensionare: cele
mai imp criterii in functie de care se realizeaza motivarea salariatilor sunt vechimea in munca si
nivelul de pregatire profesionala. Salariul e completat de sporuri; prime; se acorda forme de
economisire avantajoasa si credite prin banci proprii; managerii beneficiaza de bugetul propriu
de cheltuieli. Au 2 sisteme de pensionare: traditional acordarea de 50-60 salarii lunare, modern
preluarea sarcinii achitarii pensiilor de catre fonduri publice sau private la care a cotizat salariatul
si compania la care a muncit.
Biletul nr. 32
1. Metodologia de realizare a transferului international de cunostinte manageriale
Transferul de cunostinte manageriale reprez unul dintre scopurile esentiale de MCI. Etape:
Stabilirea precise a necesitatilor de transfer; cuantificarea posibilitatilor reale de transfer,
preluare si adaptare elementelor propuse pt transferul lor, sensibilizarea detinatorilor de interese
de legatura, aplicarea atenta si rigurooasa a elem care au reprezentat continutul transferului,
evalurea rezultatelor ale transferului
2. Perspectivele culturii si managementului din America Latina
Realizarea cu mai mare intensitate decat pana in present a unui coerent si masiv transfer
international sau regional de cunostiinte manageriale; cresterea rolului si a influentei
organizatiilor economice constituie cu participarea tarilor Americii latine; conservarea si
valorificarea in folosul comunitatilor locare a diferentelor de natura culturala dintre tarile Am lat;
prevenirea potentialelor crize sociale sau economice generate de adancirea dezechilibrelor;
crearea si functionarea organizatiilor nationale de dimensiuni mari, cu capital autohton;
acceptarea greselilor trecutului; acordarea unui rol important educatiei; dezv sectorului
serviciilor si in carul acestuia a turismului

Biletul nr. 33
1.Romania Hofstede

Se manifesta atat elemente de individualism cat si elemente specifice colectivismului.

Tendinta spre manifestare acuta a colectivismului este sustinuta de nivelul de dezvoltare
economica, iar cea de individualism este data de spiritual intreprinzatorilor.

Dimensiunea culturala distanta fata de putere este atat mare, cat si mica. Distanta mare fata
de putere este concentrata asupra informatiilor relevante de natura economica, distanta mica fata
de putere- urmare a constituirii unor organisme democratice.

Dimensiunea culturala evitarea incertudinii se manifesta de asemenea de ambele laturi, atat

puternica cat si redusa. Valorea medie a acestei dimensiuni culturale se manifesta prin populatie
numeroasa, religie crestin ortodoxa.

Dimensiunea culturala feminitate/masculinitate. Se manifesta masculinitatea.

Dimensiunea culturala viziune asupra timpului o tendinta pe termen scurt.

Dimensiunea culturala permisivitate/austeritate. Se manifesta austeritatea.

2.Tipuri de organizatii in America latina

In America latina functioneaza pe scara larga organizatii private, fie de dimensiune mica sau
mijlocie, fie de dimensiune mare.
Motivele pt care se infiinteaza:

 Existenta unui patrimoniu

 Combinarea economica a factorilor de productie
 Stabilirea obiectivului firmei
 Maximizarea profitului
 Lipsa ori insuficienta finantarii externe
 Instabilitatea la nivel macroeconomic
 Adoptarea de catre govern a unor strategii si politici economice
Caracteristici esentiale :
 Comprimisul
 Flexibilitatea
 Cultura
 orgoliul

Biletul nr 34

1.Romania Trompenars

Dimensiunea culturala universalism/particularism. Se manifesta particularismul: se pune

accentual in afaceri, interese personale.

Dimensiunea culturala individualism/collectivism. Se manifesta individualismul. Se foloseste cu

preponderenta “eu”.

Dimensiunea culturala manifestare in mod afectiv sau neutru a trairilor si emotiilor..

Manifestarile sunt de natura afectiva, emotionala. Au loc exteriorizari, frau liber a sentimentelor,
emotiilor.

Dimensiunea culturala atitutine fata de altii si formalizare a relatiilor in mod specific sau difuz.
Este evident caracterul difuz. Se manifesta prin comportament agresiv, schimbator.

Dimensiunea culturala care studiaza tipul de statut demonstrate de o persoana castigat/atribuit.

Predomina statutul atribuit.

Dimensiunea culturala atitudine fata de timp secvential/sincron. Se manifesta perceperea

timpului in mod sincron.

Dimensiunea culturala care studiaza relatiile omului cu natura. Caracterul predominant este de
stapanire, de dominare, de control.

2.Valori culturale latino-americane

Elemente de natura cultural-istorica ce pot constitui factori de influenta asupra managementului:

 populatia
 numeroase culturi locale sau regionale
 miturile
 limba spaniola si cea portugheza
 religia catolica
 faptul ca locuitorii au o personalitate puternica
 popoarele traiesc in armonie cu natura si cu zeitatile ancestrale
 protejeaza si valorifica memoria culturala
 locuitorii sunt pasionali, Fermi, hotarati
 nu se realizeaza nimic in mod gratuit.