UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

Program de marketing pentru valorificarea

optima a potentialului turistic din judetul
Covasna

Coordonator ştiinţific:
Prof. Univ. Dr. Neacșu Nicolae

Masterand:
Rotaru Bogdan Cristian

BUCUREŞTI
2018
 CUPRINS
I N T R O D U C E R E............................................................................................................3

CAPITOLUL 1. CONCEPTUL SI EVOLUTIA MARKETINGULUI TURISTIC……….4

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI COVASNA...................7

CAPITOLUL 3. POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI COVASNA......................20

CAPITOLUL 4. ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALE ȘI A CIRCULAȚIEI

TURISTICE A JUDEȚULUI COVASNA.............................................................................44

CAPITOLUL 5. PROPUNERI PRIVIND ÎNTREȚINEREA ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA BAZEI

TEHNICO-MATERIALE ȘI TURISTICE.............................................................................59
 Introducere
Originea lingvistica a termenului “turism” este strans legata de semnificatia cuvintelor l a t i n e
“tornare” (a se intoarce) si “tornus” (miscare circulara) si desemneaza o
c a l a t o r i e (deplasare circulara) cu intoarcerea in punctul de plecare.Aceeasi semnificatie
-de revenire in punctul initial din care s-a pornit, cu alte cuvintede circuit- se
regaseste in limbile moderne europene: “tourisme” la francezi, “tourismus”
lanemti, “tourism” la englezi, “tourismo” la italieni, “turizm” la rusi si “turism” la
romani.P e n t r u p r i m a o a r a , t e r m e n u l d e t u r i s t a f o s t f o l o s i t i n a n u l 1 8 0 0 ,
d e c a t r e S a m u e l Pegge, intr-o lucrare intitulata “Anecdote ale limbii engleze”,
prin formularea “A traveller is now -a- days called Tour-ist”, respectiv un calator astazi este
numit turist

.De-a lungul timpului, incercarile de a descrie si defini in mod corespunzator

termenid e t i p u l “ t u r i s t ” s a u “ t u r i s m ” a u f o s t n u m e r o a s e , d a r a b i a i n
u l t i m i l e d e c e n i i a l e s e c o l u l u i nostru s-a inregistrat un progres real in ceea ce priveste
standardizarea terminologiei turistice.I n a n u l 1 9 6 3 , C o n f e r i n t a N a t i u n i l o r
U n i t e p r i v i n d T u r i s m u l s i C a l a t o r i i l e Internationale tinuta la
Roma, a adoptat o definitie a turismului bazata pe doua
e l e m e n t e principale: motivul si durata voiajelor. Definirea motivului permite
standardizarea calatorilor d i n t r - o l o c a l i t a t e s a u t a r a i n d o u a c a t e g o r i i : c e i
c a r e i n t r a s i c e i c a r e n u i n t r a i n c a t e g o r i a turistilor, iar criteriul duratei
sejurului permite identificarea altor doua categorii de vizitatori: excursionistii
(vizitatori de o zi) si turistii (care raman intr-un loc cel putin o noapte).In iulie 1991,
Conferinta Organizatiei Mondiale de Turism (OMT), de la Ottawa, aredefinit
conceptele de baza din turism, asimiland termenul de turism activitatilor care
sunt“... angajate de persoane in cursul voiajelor sau sejurului lor in locuri situate in afara
mediuluirezidential pentru o perioada de peste 24 de ore sau de cel putin o noapte,
fara a depasi un an,in vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru
alte motive, adica in alte scopuri decat prestarea unei activitati remunerate in locul vizitat”

Capitolul 1. Conceptul si evolutia marketingului turistic

Mobilitatea deosebită a fenomenelor pieţei în condiţiile actuale impune întreprinderilor
modalităţi noi de implicare în mecanismul acesteia, o capacitate sporită de reacţie faţă de
cerinţele pieţei. Drept urmare, întreprinderile moderne au adoptat o nouă viziune faţă de piaţă şi
au pus în acţiune metode şi tehnici noi de investigare, de adaptare sau de influenţare a ei. Acest
nou demers al întreprinderilor moderne, care presupune atît o nouă orientare a activităţii lor, cat
şi mijloace specifice de acţiune în această direcţie, este cunoscut sub denumirea de „marketing”
sau „promovare”.
Marketingul modern este considerat astăzi factorul esenţial al succesului unei organizaţii,
indispensabil în dezvoltarea sa economico-socială, soluţie miraculoasă ce rezolvă problemele
acesteia, instrument de bază în atingerea marilor performanţe, dar şi în evitarea riscului. El a
devenit omniprezent întrucat „influenţează viaţa fiecăruia, fiind mijlocul prin care se oferă
oamenilor nivelul de trai”.
Raportat la sfera turismului marketingul reprezintă politica promovată de întreprinderea de
turism, care studiază în permanenţă cerinţele de consum turistic, şi urmareşte prin metode şi
tehnici adaptarea permanentă a ofertei proprii la aceste cerinţe, în vederea satisfacerii lor şi a
realizării unei activităţi economice rentabile, în codiţiile date ale pieţei.
Apărut în Statele Unite ale Americii, marketingul s-a dezvoltat în ţările Europei Occidentale în
ultimii 30 -40 ani. Tendinţele generale ale procesului său de dezvoltare sunt reprezentate de
modificarea pieţei vînzătorului în direcţia pieţei cumpărătorului şi de o conducere a întreprinderii
orientată spre piaţă, tendinţe care s-au manifestat treptat şi s-au reflectat asupra diverselor trepte
de evoluţie ale marketingului. În schema de mai jos este prezentată o imagine generală a
dezvoltării istorice a marketingului.
Aplicarea marketingului în turism a început mai tîrziu decît în alte domenii. Explicaţia constă în
faptul că turismul a devenit un fenomen de masă abia la începutul anilor şaptezeci, atunci cînd în
alte domenii de activitate precum industria sau comerţul tehnicile de marketing erau deja la faza
de maturitate. Creşterea concurenţei pe piața turistică a făcut necesară dezvoltarea unei orientări
de marketing, atît la nivelul operatorilor cît şi al destinaţiilor turistice. Această creştere a
concurenţei se datorează faptului că în ultimii 15-20 de ani s-a înregistrat o creştere puternică a
ofertei de turism.
Timpurile în care ţări cu vocaţie turistică precum Italia, Spania sau Grecia atrăgeau fluxuri
însemnate de vizitatori fără a avea nevoie de acţiuni de marketing deosebite pe plan extern, au
apus. Zone turistice tradiţionale au pierdut din cota lor de piaţă în favoarea altora; poziţiile
puternice pe piaţă se erodează mai devreme sau mai tîrziu ca urmare a acţiunilor concurenţei. De
aici necesitatea de a cunoaşte cerinţele consumatorilor şi de a crea produse turistice capabile să le
satisfacă.
În anii 1951-1960 aproape orice ofertă a unei agenţii de voiaj care organiza călătorii într-un
număr restrîns de ţări, considerate drept „ţări clasice de destinaţie turistică” era imediat absorbită
pe piaţa turistică. În condiţiile cererii turistice insuficient satisfăcute, oferta nu întîmpina
dificultăţi de vanzare, ceea ce a permis organizatorilor de turism ca un timp îndelungat să-şi
îndrepte atenţia aproape exclusiv spre dezvoltare şi diversificarea ofertei. În această etapă oferta
era mai mică decît cererea.
Cu începere din anii 1961-1970, „ţărilor clasice” li s-au alăturat treptat altele, dornice în aceeaşi
măsură să-şi valorifice frumuseţile peisajului, avantajele climei, bogăţia monumentelor istorice şi
de artă, folclorul şi tradiţiile ori calităţile terapeutice ale factorilor naturali de cură balneară.
Marketingul în primul rînd reprezintă o nouă optică, o nouă concepţie asupra orientării,
organizării şi desfăşurării activităţii de turism, care trebuie îndreptată spre satisfacerea cerinţelor
efective şi potenţiale ale consumatorilor cu maximum de eficienţă. Orientarea de marketing a
activităţii economice a întreprinderilor turistice înseamnă:
‫ع‬receptivitatea faţă de cerinţele pieţei, garanţia desfăşurării unei activităţi utile constituind-o
tocmai orientarea ei către nevoile turiştilor, către cerinţele pieţei;
‫ع‬cunoaşterea riguroasă a acestor cerinţe, urmărirea sistematică şi chiar anticiparea lor, proces ce
presupune o abordare ştiinţifică a mediului economico-social, prin utilizarea unui instrumentar
adecvat de lucru;
‫ع‬capacitatea de adaptare a activităţii la evoluţia cerinţelor de consum, la dinamica pieţei,
Flexibilitate în mecanismul de funcţionare a unităţilor economice;
‫ع‬inventivitate, spirit creator, preocupări pentru înnoire şi modernizare, obiectivul acestor
preocupări constituindu-l deopotrivă produsele şi serviciile turistice, formele de distribuţie,
metodele de promovare, relaţiile unităţilor turistice cu piaţa etc.;
‫ع‬viziunea unitară asupra şirului de activităţi care alcătuiesc ciclul economic complet al
produselor şi serviciilor, din momentul conceperii pînă în momentul intrării lor efective în
consum;
‫ع‬eficienţă maximă, obţinută ca rezultat al orientării efective către nevoile reale de consum ale
turiştilor, către cerinţele pieţei turistice interne şi internaţionale.

Funcţiile marketingului în turism

Ca şi în definirea marketingului, şi în domeniul funcţiilor există o mulţime de teorii. Unii

consideră funcţia marketingului, transportul, alţii vînzarea sau depozitarea şi alţii cumpărarea
mărfurilor. Însă putem afirma că implementarea marketingului prezintă particularităţi în funcţie
de specificul firmelor, de domeniul de aplicare, de natura pieţelor.
Cercetarea pieţei şi a consumatorului constituie punctul de plecare în orientarea întregii
activităţi de marketing. În acest mod se asigură firmei turistice fluxul continuu de informaţii de
care au nevoie managerii pentru fundamentarea prognozelor, a deciziilor şi a programelor de
marketing.
Informaţiile obţinute se referă la pieţele prezente sau la cele potenţiale, la ansamblul nevoilor de
consum (solvabile sau nesolvabile), la motivaţia acestora, la comportamentul consumatorilor.
Piaţa şi consumatorii au un caracter extrem de dinamic, fiind influenţate de numeroşi factori de
ordin economic, social-cultural, etnic. Acest lucru este deosebit de accentuat mai ales în sfera
turismului unde se observă o dinamică importantă care ţine atît de consumatori: preferinţe,
mărimea mijloacelor financiare alocate pentru petrecera vacanţelor, perioada, destinaţia etc, cît şi
de tendinţele ce au loc pe piaţa turistică: noi întreprinderi, zone turistice, diversificarea cererii
ş.a. Permanenta mişcare şi transformare a pieţei determină continua modificare a poziţiei firmei
pe piaţă. În consecinţă, informaţiile referitoare la piaţă şi la consumatori au un pronunţat grad de
perisabilitate, ceea ce impune ca studiul pieţei şi al consumatorului să aibă un caracter sistematic,
continuu.
Satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor şi dorinţelor consumatorilorse concretizează într-un
ansamblu de măsuri ce au ca obiective crearea numai a acelor produse utile consumului,
promovarea (informarea reală şi operativă a consumatorilor asupra modalităţilor raţionale de
folosire a produselor) şi distribuirea lor în condiţii optime, asigurarea unor posibilităţi de alegere
a produselor în concordanţă cu gusturile şi preferinţele consumatorilor. Aşa cum turistul este unul
din cei mai „capricioşi” clienţi, este necesară de a stabili o ofertă cu o gamă cît mai diversă de
servicii care ar putea atrage interesul acestora dar care ar putea asigura totodată calitatea şi
necesitatea serviciilor prestate precum şi răspunderea la aşteptările a unui segment cît mai mare
al pieţei.
Creşterea eficienţei economice se poate realiza numai pe calea satisfacerii nevoilor şi
dorinţelor consumatorilor. Pentru îndeplinirea acestei funcţii sunt necesare măsuri de
raţionalizare a activităţii economice în toate etapele ei:
-repartizarea judicioasă a resurselor pentru investiţii, a capacităţilor de prestare a serviciilor t
uristice şi a forţei de muncă;
-eficienţa economică ce determină optimizarea structurilor prestării serviciilor;
-optimizarea proceselor economice (producţie, comercializare ş.a).

Pe întregul flux producţie

-consum al produselor sau serviciilor, marketingul furnizează informaţiile necesare pentru
fundamentare, evaluare şi opţiune.
Conectarea rapidă şi flexibilă a firmei la dinamica mediului. În relaţia mediu-întreprindere,
managerii trebuie să anticipeze şi să depisteze tendinţele de mediu, să identifice şi să exploateze
prompt oportunităţile, să preîntîmpine şi să evite ameninţările acestuia şi să obţină şi consolideze
o poziţie activă, de influenţare a mediului.
Adaptată la sfera turismului această funcţie tinde să îşi mărească gradul de importanţă aşa cum
întreprinderile din cadrul industriei turistice deseori activează într-un cadru mai puţin stabil.
Aceasta presupune raportarea permanentă a activităţii întreprinderii la mediul economic şi social
urmărind creşterea capacităţii întreprinderii, adaptarea întreprinderii, diversificarea acţiunilor
proporţionale.
Deci, în urma celor expuse mai sus, nu putem contesta rolul şi importanţa activităţii de
marketing în sfera turismului aşa cum pe piaţa mondială actuală, consumatorii au posibilitatea de
a alege dintr-o gamă uriaşă de produse din ce în ce mai diversificate. Potenţialii clienţi au cerinţe
şi reacţii diferite faţă de preţul unui produs sau de raportul produs / servicii oferite. De remarcat
este tendinţa de creştere a exigenţei acestora faţă de calitatea ofertei. Avînd posibilităţi nelimitate
de alegere, consumatorii se vor orienta către acele produse care corespund cel mai bine nevoilor
şi dorinţelor lor. Ca urmare, esenţa conceptului (orientării) de marketing constă în identificarea,
anticiparea şi cuantificarea nevoilor şi dorinţelor consumatorilor -ţintă şi satisfacerea acestora
într-un grad mai înalt decat concurenta.

Capitolul 2. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI

COVASNA
Județul Covasna estesituat în sud-estul Transilvaniei, în zona centrală a României, în
partea internă a Carpaților de curbură. Reședinta județului este municipiul Sfântu
Gheorghe.Județul a fost înființat în anul 1968, după desființarea Regiunii Autonome Maghiare.
Cea mai mare parte a teritoriului județului a făcut parte în perioada interbelică din județul Trei
Scaune, cu reședința la Sfântu Gheorghe și din județul Odorhei, cu reședința la Odorheiu
Secuiesc.

ISTORIA JUDEȚULUI COVASNA

Cele mai vechi mărturii de locuire umană cunoscute pe teritoriul judeţului Covasna
aparţin paleoliticului mijlociu (7000 - 8000 î.e.n.) de la Brăduţ.
Cultura Criş şi cultura de ceramică lineară, din neoliticul timpuriu sunt cunoscute prin
descoperirile de la Angheluş, Petriceni. Dintre culturile neolitice, pe teritoriul judeţului Covasna
trebuie evidenţiată cultura Cucuteni - Ariuşd, atât prin aria largă, cât şi prin calităţile deosebite
ale ceramicii.
Perioada de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului este reprezentată prin descoperiri
arheologice în localităţile Reci şi Malnaş - Băi.
La începutul celei de a doua epoci a fierului se formează pe teritoriul Daciei uniuni
tribale în care este cuprinsă şi populaţia geto - dacică de pe meleagurile judeţului Covasna.
Pe baza săpăturilor executate în judeţ, s-a constatat că populaţia geto-dacică a trăit în
aşezări deschise, neîntărite situate pe terasele râurilor (Sf. Gheorghe, Moacşa, Cernat, Malnaş
etc.). La Ghelinţa şi Surcea au ieşit la iveală numeroase podoabe de aur dacice.
În epoca cuceririi romane, pentru apărarea pasurilor şi trecătorilor, au fost construite
castre la Olteni, Breţcu, Comandău şi la Boroşneu Mare. Epoca stăpânirii romane este atestată, în
afară de aceste castre şi de aşezări civile.
Retragerea armatei romane şi a aparatului de stat nu a afectat continuitatea vieţii pe aceste
teritorii, cea mai mare parte a populaţiei a rămas pe loc acomodându-se noilor condiţii de viaţă.
Începând cu secolul al XVI-lea, în aceste ţinuturi, se intensifică relaţiile comerciale
favorizate şi de faptul că pe aici treceau drumurile comerciale care legau Transilvania de
Moldova şi Ţara Românească.
 Secolele XVII - XVIII se caracterizează prin intensificarea contradicţiilor de clasă, prin
lupta continuă dintre nobilime şi iobăgimea exploatată. Cea mai amplă răscoală a populaţiei
locale a avut loc în anul 1785.Luptele sociale şi naţionale din secolul al XIX-lea au culminat cu
revoluţia burghezo-democratică de la 1848.
La începutul secolului al XIX-lea pe teritoriul judeţului Covasna existau 4 oraşe, Breţcu
şi Ilienicare aveau un caracter rural, Sfîntu Gheorghe şi Târgu Secuiesc cu un mai pronunţat
caracter orăşenesc.
Teritoriul județului Covasna a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, începând încă
din paleolitic, după cum o dovedesc săpăturile arheologice făcute la Lădăuți, Sita Buzăului sau
Valea Brădetului. Trecerea la neolitic începe cu purtătorii culturii Storcevo-Criș, cea mai mare
densitate a descoperirilor acestei culturi fiind atestată în Depresiunea Târgu Secuiesc (Leț).
După cultura Storcevo-Criș, o largă răspândire va cunoaște în această parte a
Transilvaniei, cultura Boian, urmată de cultura Precucuteni care după toate probabilitățile se
naște în aria Carpaților Răsăriteni, zona de confluență a culturii Boian și a ceramicii liniare. În
perioada de tranziție de la eneolitic la epoca bronzului, pe teritoriul județului a fost răspândită
cultura Coțofeni urmată de cultura Schneckenberg, atribuită celei de a doua părți a epocii
bronzului. Bronzul mijlociu aparține culturii Wietemberg care domină toată Transilvania. Pe
teritoriul județului Covasna această cultură este reprezentată prin cetățile descoperite la Turia,
Țufalău și Pădureni.
În perioada târzie a bronzului apare cultura Noua, descoperiri privind această cultură
fiind făcute la Zoltan și Brăduț. Cercetările efectuate pe teritoriul județului Covasna au relevat
perioada de început aepocii fierului. Recent, în orașul Sfântu Gheorghe a fost descoperită o
așezare aparținând culturii Gava. Numeroasele descoperiri și săpături sistematice au dovedit o
intensă locuire de către daci pe întreg teritoriul județului, una din cele mai importante cetăți
dacice fiind cercetată la Cetatea Zânelor de lângă orașul Covasna. Despre viața economică
intensă desfășurată de daci în această zonă stau mărturienumeroasele tezaure monetare, ceea ce
ne arată că dacii de aici aveau legături comerciale cu orașe grecești aflate la mare distanță, dar și
cu lumea romană.
În perioada romană, pe cuprinsul întregului județ, a pulsat o viață intensă, dovadă fiind
numeroasele descoperiri făcute, printre care se înscriu castrele romane de la Brețcu (Augustia),
Boroșneu Mare, Comolău / Reci și Olteni, ce intrau în sistemul defensiv al Daciei Romane.
Pentru perioada postromană este atestată cultura Sântana de Mureș-Cerneahov (secolul al IV-
lea).
Pentru secolul al V-lea și secolul al VII-lea sunt atestate urme ale gepizilor, iar perioada
dintre secolul al VI-lea și secolul al XII-lea a fost marcată de pătrunderi în mediul autohton de
populații migratoare (slavi, maghiari, avari,etc).
În secolul al XII-lea, dar și în secolul al XIII-lea această zonă a fost colonizată de secui,
care pe parcursul conviețuirii cu populația autohtonă au creat o cultură proprie și originală.

AȘEZAREA GEOGRAFICĂ A JUDEȚULUI COVASNA

Judeţul Covasna este aşezat în partea centrală a României, între 45 grade 31`latitudine N–
46 grade 17` latitudine N și 25 grade 27` longitudine E–26 grade 27`longitudine E, în interiorul
Carpaţilor de curbură, între 480 m și 1777 m, ocupând osuprafaţă de 3709 km2.
Din punct de vedere geologic,judeţul Covasna aparţine unităţii Carpaţilor Orientalia cărei
evoluţie desfăşurată în mai multe cicluri de sedimentare afectate de cicluritectonice, faze de
activitate vulcanică și eroziune, a determinat complexitateastructurală și petrografia.
Sub aspect stratigrafic, depozitele acumulate aparţin mezozoicului și paleogen–
neogenului (zona flişului, zona vulcanitelor neogene și extremitatea vestică azonei cristalino-
mezozoice, care se suprapun reliefului muntos) șicuaternarului (zona depresiunilor posttectonice
Braşov și Întorsura Buzăului).
Județul Covasna se învecinează cu:
- Județul Bacău și Județul Vrancea (Est);
- Județul Buzău (Sud-Est);
- Județul Brașov (Sud-Vest);
- Județul Harghita (Nord).
Situat în partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui județ este legat de spațiul
extracarpatic prin pasurile Buzău și Oituz precum și prin mai multe trecători ale Carpaților
Răsăriteni.

CĂI DE ACCES
Județul Covasna poate fi tranzitat pe 2 căi:
a)rutieră - DN11 (E577) Brașov - Târgu Secuiesc - Pasul Oituz (860m) - Onești - Bacău; DN10
Brașov - Întorsura Buzăului - cheile Buzăului - Nehoiu - Buzău; DN12 Sfântu Gheorghe -
Tușnad - Miercurea Ciuc;
b)calea feroviară - Întorsura Buzăului - Brașov;
Rețeaua căilor rutiere
-E578: Sărățel-Reghin-Toplița-Gheorgheni-Miercurea Ciuc-Sfântu Gheorghe-Chichiș;
-E574: Craiova-Pitești-Brașov-Sfântu Gheorghe-Onești-Bacău;
-DN11B: Târgu Secuiesc-Cozmeni;
-DN12: Brașov-Sfântu Gheorghe-Băile Tușnad-Miercurea Ciuc-Toplița
-DN2D: Focșani-Tulnici-Târgu Secuiesc;
Rețeaua căilor feroviare
-Tronson Sfântu Gheorghe-Covasna-Brețcu;
-Tronson Sfântu Gheorghe-Bodoc-Tușnad-Miercurea Ciuc;
-Tronson Sfântu Gheorghe-Brașov

Figura nr. 1.1: Localizarea geografică a județului Covasna1

Reţeaua de drumuri

1 Sursa : http://www.profudegeogra.eu
 Datorită aşezării, teritoriul judeţului este străbătut de importante căi de comunicaţie ce
converg spre zona de concentrare urbană şi industrială Braşov din imediata apropiere. Astfel,
judeţul este străbătut pe direcţia N-S de magistrala rutieră şi feroviară Braşov - Sf. Gheorghe -
Miercurea Ciuc – Gheorgheni – Reghin, pe direcţia SV-NE de artera rutieră spre Moldova,
Braşov – Tg. Secuiesc – Oneşti, iar pe direcţia V-E de artera rutieră spre Bărăgan şi Dobrogea,
Braşov – Întorsura Buzăului – Buzău.
Judeţul Covasna este străbătut de o reţea feroviară şi rutieră care asigură legătura cu
judeţele învecinate: Bacău, Buzău, Braşov, Harghita şi Vrancea şi legătura cu municipiulSfântu
Gheorghe, reşedinţa de judeţ, cu cele 4 oraşe şi cu cele 123 de sate.
Analizând echiparea tehnică cu drumuri publice (naţionale, judeţene şi comunale) a
judeţului, rezultă următoarele:
- lungimea drumurilor publice este de 812 km cu o densitate de 21,9 km/100 km2, fiind
sub densitatea pe ţară care este de 30,7 km/100 km2.
- din lungimea totală a drumurilor publice 183 de km (22,5%), sunt drumuri naţionale şi
internaţionale, respectiv 112 km şi 71 km. Restul de 629 km (77,4%) sunt drumuri judeţene şi
comunale, respectiv 414 km drumuri judeţene şi 215 km drumuri comunale.
- drumurile naţionale sunt modernizate astfel: 164 km cu îmbrăcăminte din beton de
ciment, 4 km cu îmbrăcăminţi uşoare şi 15 km împietruiţi pe DN 2D.
- situaţia drumurilor judeţene se prezintă astfel: 56 km drumuri modernizate, 327 km cu
îmbrăcăminţi uşoare şi 31 km împietruiţi.
- la drumurile comunale situaţia este următoarea: 57 km cu îmbrăcăminţi uşoare, 156 km
împietruiţi şi 2 km de pământ.
- reţeaua drumurilor naţionale şi de interes local modernizată este de 220 km, iar 331 km
sunt drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (modernizați în proporţie de 67,8%).La nivelul
oraşelor şi municipiului Sfântu Gheorghe sunt modernizaţi 121 km de străzi, reprezentând 52.3%
din totalul de 231 km străzi.
Reţeaua de căi feratede folosinţă generală are o lungime de 115 km, cu o densitate de 31
km/1.000 km2 situându-se sub densitatea pe ţară care este de 47,8 km/1.000 km 2. Reţeaua de cale
ferată electrificată este de 46 km şi străbate judeţul de la sud la nord făcând parte din magistrala
feroviară Braşov – Sfântu Gheorghe – Ciceu – Baia Mare. Linia de cale ferată neelectrificată este
de 63 km şi străbate depresiunea Târgu Secuiesc, făcând legătura municipiului Sfântu Gheorghe
cu localităţile din nord-vestul judeţului. Tot de o cale ferată neelectrificată beneficiază şi o mică
parte din sudul judeţului, care este deservită de ultima porţiune a liniei de cale ferată Braşov -
Întorsura Buzăului (o lungime de 6 km pe teritoriul judeţului Covasna).
În zona forestieră Comandău, se află în exploatare şi o reţea de linii ferate înguste ce
deserveau exploatările forestiere din zonă. Există de asemenea o cale ferată industrială care
deserveşte zona industrială Baraolt şi care face legătura cu magistrala 4 Braşov – Sighişoara.
Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 100-120 km/h, fiind
necesare lucrări de îmbunătăţire şi modernizare, pentru a corespunde cerinţelor de viteză şi
sarcină pe osie preconizată în Europa, pentru traficul de marfă şi călători, cu prioritate pe linia de
pe valea Oltului.
Transportul aerian – nu este cazul

POPULAȚIA
Județul Covasna are o populație totalăde 222.449 locuitori, din care peste 59% trăiesc în
mediul rural. Majoritatea populației în județ, o reprezintă etnicii maghiari164.158, adică 73,79%
din totalul populației.
-Maghiari – 164.158 (73.79%);
-Români – 51.790 (23.3%);
-Rromi – 5.973 (2.7%).
Majoritatea populaţiei urbane, în proporţie de 54.95 %, aparţine municipiului
Sf.Gheorghe;densitatea medie a populaţiei fiind de 62.2 loc./km2.Populaţia totală activă pe judeţ
este de 97.700 persoane din care 48.000 sunt femei.Din acest total, ponderea cea mai mare este
ocupată în agricultură (31.300, din care 16.000 femei), industrie prelucrătoare (28.600 din care
14.700 femei), comerţ (10.000 din care 5.500 femei), învăţământ (5.400 din care 4.000 femei),
sănătate şi asistenţă socială (3.900 din care 2.800 femei), construcţii (2.600 din care femei 200),
silvicultură (1.800 din care femei 200), poştă şi telecomunicaţii (1.200 din care femei 700),
administraţie publică, apărare, asistenţă socială obligatorie (1.300 din care femei 800) etc.
Caracteristicile ocupaţionale ale populaţiei unei localităţi nu reflectă întotdeauna structura
activităţilor din localitate, ci ramurile economice în care activează locuitorii, chiar dacă se
deplasează pentru a lucra în localităţile vecine.
 De aceea, profilul ocupaţional al populaţiei unei localităţi este în mare parte influenţat şi
reflectă structura localităţilor din zonă. Acestui fapt i se datorează o particularitate a judeţului în
ceea ce priveşte profilul ocupaţional al populaţiei rurale.Numărul de şomeri înregistraţi era de
5.349 persoane.
Reședinta judetului Covasnaeste municipiul Sfântu Gheorghe.
Totodată, județul are în compunere 2 municipii, 3 oraşe, 40 comune și 123 sate. Din
punct de vedere a numărului de localităţi, judeţul Covasna ocupă locul 39 pe ţară.Cele 17
localităţi care formează reţeaua urbană sunt organizate astfel:
- municipiul Sfântu Gheorghe cu 2 sate aparţinătoare;
- oraşul Baraolt cu 5 sate aparţinătoare;
- oraşul Covasna cu o localitate aparţinătoare;
- oraşul Întorsura Buzăului cu 3 sate aparţinătoare;
- municipiul Târgu Secuiesc cu un sat aparţinător.
Distribuţia în teritoriu a oraşelor este deosebit de echilibrată, fiecare oraş având o arie de
influenţă bine conturată. Reţeaua rurală este formată din 110 sate organizate în 40 de comune,
revenind în medie 3,3 sate/comună (5 sate/comună media pe ţară).Peste 96% din sate sunt situate
în zona joasă, depresionară, în principal la contactul acesteia cu versanţii munţilor, densitatea
medie a localităţilor în aria depresionară ridicându-se la 8,5 localităţi/100 km2.
În zona de munte, s-au dezvoltat câteva sate mici, cel mai important fiind Comandău
apărut ca urmare a activităţii de exploatare a lemnului.Sub aspectul mărimii după numărul de
locuitori, reţeaua de localităţi prezintă următoarele caracteristici:
a) cele 5 localităţi urbane se situează, cu excepţia municipiului Sf.Gheorghe, în categoria
oraşelor mici şi foarte mici:
- Sfântu Gheorghe 61.543 locuitori;
-Târgu Secuiesc 20.488 locuitori;
- Covasna 11.369 locuitori;
- Baraolt 9.670 locuitori;
- Întorsura Buzăului 8.926 locuitori.
b) peste 1/3 din sate are sub 500 de locuitori, gruparea satelor pe categorii de mărime
prezentându-se astfel :
- până la 100 locuitori - 5 sate;
- 101 – 300 locuitori - 12 sate;
- 301 – 500 locuitori - 23 sate;
- 501 – 1000 locuitori - 34 sate;
- 1001 – 3000 locuitori - 30 sate;
- 3001 – 5000 locuitori - 7 sate.
Structura reţelei de localităţi urbane şi rurale din punct de vedere a funcţiunilor
economice reflectă în general nivelul dezvoltării social-economice a judeţului, orientată spre
punerea în valoare a resurselor materiale şi umane ale acestuia.
Din punct de vedere a funcţiunilor economice, satele pot fi încadrate în următoarele
tipuri:
- sate cu funcţiuni industrial-agricole (Căpeni, Micfalău, Ghelinţa, Ozun);
- sate cu funcţiuni agro-industriale (Aita Mare, Bodoc, Bixad, Băţani, Ghidfalău, Poian, Reci,
Sita Buzăului);
- sate cu funcţiuni agro-silvice (Comandău, Breţcu, Oituz, Brateş);
- sate cu funcţiuni agricole şi turistice – staţiuni balneare de importanţă locală (Turia–Bálványos ,
Malnaş–Băi, Vâlcele, Biborţeni, Ozunca–Băi, Hătuica, Mărtănuş);
- sate cu funcţiuni agricole – această categorie incluzând marea majoritate a satelor (83% din
numărul total de sate).
Municipiul Sfântu Gheorghe, reşedinţa judeţului Covasna, se află în interiorul curburii
Carpaţilor Orientali, în vestul depresiunii intramontane, pe cele două maluri ale râului Olt, la o
altitudine absolută de 520 – 580 m, deasupra nivelului mării. Municipiul are o poziţie excentrică
pe harta judeţului Covasna, învecinându-se cu comunele Vâlcele, Belin, Valea Crişului,
Ghidfalău, Reci, Ozun, Chichiş şi Ilieni. Are legături directe cu principalele localităţi ale
judeţului: Târgu Secuiesc, Covasna, Baraolt şi cu judeţele vecine: Braşov, Bacău, Harghita.
Satele aparţinătoare sunt: Coşeni şi Chilieni aflate la 5, respectiv 2 km de Sfântu Gheorghe.
Suprafaţa totală a municipiului este de 12.886 ha. În municipiul Sf.Gheorghe, învăţământul este
prezent la toate nivelurile, de la unităţi de învăţământ preşcolar până la unităţi de învăţământ
superior, atât cu predare în limba maghiară, cât şi în limba română. Din punct de vedere etnic,
conform datelor de la recesământul din 2002, avea următoarea structură: 23.03% români, 74.92%
secui-maghiari, 1.51% rromi, 0.20% saşi şi germani, 0.11% ceangăi, 0.23% alţii.
 Municipiul Târgu Secuiescse situează în partea nord-estică a judeţului Covasna, în nordul
depresiunii Tg.Secuiesc, în zona de confluenţă a râurilor Turia şi Caşin din bazinul hidrografic al
Râului Negru, la 37 de km de Sf.Gheorghe. Din punct de vedere administrativ, municipiul are în
compunere şi satul Lunga, sat situat la 7 km de oraş. Satul Lunga se compune din Lunga Mică,
Lunga Mare şi Săsăuşi. De-a lungul timpului, oraşului i-au fost alipite satele Ruseni şi Tinoasa.
Staţiunea satelit a oraşului Băile Fortyogó este situată la 1,5 km distanţă de acesta. Din punct de
vedere etnic, conform datelor de la recesământul din 2002, avea următoarea structură: 7.81%
români, 90.94% secui-maghiari, 0.97% rromi, 0.09% saşi şi germani, 0.19% alţii. Din punct de
vedere al dezvoltării economice, aici s-au dezvoltat mai multe ramuri industriale importante:
industria metalurgică, industria izolatorilor electrici şi a aparaturii electrice de joasă tensiune,
industria construcţiilor de maşini, industria alimentară. Industria de prelucrare a lemnului şi
industria textilă şi a confecţiilor sunt ramuri tradiţionale. În ultimii ani, sectorul economic terţiar
cunoaşte o dezvoltare rapidă, galopantă. Cutremurul din 1802, cel din 1812 şi incendiul din 1834
au făcut ravagii.
Oraşul Baraolteste situat în partea nord-vestică ajudeţului Covasna, pe malul râului
Baraolt, la 44 km distanţă de reşedinţa judeţului, în depresiunea intracarpatică cu acelaşi nume.
Se află în zona cunoscută sub numele de Ţinutul Păduros. Oraşul este înconjurat de partea sudică
a Munţilor Harghita la nord, Munţii Baraolt la est şi de Munţii Perşani la vest. Staţia de cale
ferată a oraşului este la 6 km de acesta, la staţia Augustin (judeţul Braşov). Baraoltul a fost
ridicat la rang de oraş în anul 1968, cu ocazia organizării judeţului Covasna. Formează o unitate
administrativă cu localităţile Biborţeni (la 5 km), Bodoş (la 5 km), Racoşul de Sus (la 7 km) şi
Miclăşoara (la 10 km). Din punct de vedere etnic, conform datelor de la recesământul din 2002,
avea următoarea structură: 3.11% români, 96.08% maghiari, 0.87% rromi, 0.10% saşi şi germani,
0.05% alţii. În zilele noastre, Baraoltul este centrul economic al Ţinutului Păduros. Cărbunele,
pietrişul, nisipul sunt exploatate la Racoşul de Sus, în Baraolt există unităţi de prelucrare a
lemnului, a cauciucului şi a laptelui, la Biborţeni se îmbuteliază apă minerală (Bibco), iar la
Miclăşoara funcţionează un abator.
Oraşul Covasnaeste situat în partea estică a judeţului, la 31 km de reşedinţa de judeţ, iar
din punct de vedere geografic la poalele vestice ale Munţilor Breţcului. Localitatea a fost
declarată oraş în anul 1952, astăzi fiind cea mai importantă staţiune balneo – climaterică a
judeţului. Din punct de vedere administrativ, localitatea Chiuruş – sat situat la 3 km de Covasna,
la poalele Munţilor Covasna, aparţine oraşului. Subsolul Covasnei este bogat în diferite tipuri de
ape minerale, oraşul fiind numit şi „oraşul celor o mie de izvoare de sănătate”. Apele sale
acidulate sunt folosite pentru tratamente, în cadrul reţelei de hoteluri, în cure interne şi externe,
pentru vindecarea bolilor aparatului digestiv şi pentru ameliorarea bolilor cardiovasculare. Din
sedimentele apelor termalede odinioară ale Covasnei s-au format minerale colorate caracteristice,
cu auripigmentul cu conţinut de arsen şi realgalul. Dioxidul de carbon este un alt factor natural
terapeutic folosit pentru băi uscate, în mofete. Gradul ridicat de ionizare a aerului montan
constituie alt factor natural terapeutic. În consecinţă, dezvoltarea oraşului Covasna se bazează în
mare parte pe aceşti factori naturali terapeutici. Din punct de vedere etnic, conform datelor de la
recesământul din 2002, avea următoarea structură: 32.30% români, 66.31% maghiari, 1.09%
rromi, 0.29% alţii.
Oraşul Întorsura Buzăuluieste situat în sud – estul judeţului Covasna fiind înconjurat la
nord de Clăbucetele Întorsurii, la est de Munţii Penteleu şi la sud de Munţii Ciucaş şi Siriu, în
arealul depresiunii intracarpatice de la cotul Buzăului superior, depresiune cunoscută sub acelaşi
nume. Oraşul se află la 51 km de municipiul Sf.Gheorghe. Este traversat de DN 10 şi este
punctul terminus al căii ferate ce îl leagă de Braşov. În 1968, localitatea a fost declarată oraş,
formând o unitate administrativ – teritorială împreună cu satele Brădet și Floroaia. Din punct de
vedere etnic, conform datelor de la recesământul din 2002, avea următoarea structură: 99.18%
români, 0.64% maghiari, 0.17% rromi, 0.01% alţii. Profilul economic este creionat de existenţa
unor importante rezerve de materii prime şi a unui important potenţial de forţă de muncă cu toate
că în ultimii ani, datorită unor restructurări economice, se confruntă cu fenomenul migrării
acesteia spre marile oraşe industriale. Sectorul economic secundar este axat pe dezvoltarea
industriei prelucrării lemnului, industriei constructoare de maşini, industriei alimentare,
industriei textile şi a confecţiilor.

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A JUDEȚULUI COVASNA

Judeţul Covasna, unul din cele mai mici ca populaţie şi întindere, cunoaşte o dezvoltare
economică puţin spectaculoasă situându-se la majoritatea indicatorilor privind producţia
industrială în ultima treime din ierarhia judeţelor.
 Dezvoltarea economică a judeţului se poate considera relativ echilibrată: agricultura,
silvicultura, industria şi turismul (inclusiv cel balnear) utilizează resursele locale de materii
prime şi umane şi concură armonios la dezvoltarea judeţului.
Ponderea industriei judeţului faţă de industria ţării este de 0.8%, şi se concentrează în
primul rând în cele 5 oraşe ale judeţului. Municipiul reşedinţă de judeţ, Sfântu Gheorghe, deţine
singur peste jumătate din producţia industrială judeţeană.La jumătatea valorii înregistrate în
municipiu, se situează al doilea oraş ca mărime, Târgu Secuiesc,iar restul celelalte trei oraşe
Baraolt, Covasna, Întorsura Buzăului.Dispunerea spaţială a oraşelor determină o repartizare
teritorială a industriei echilibrată pe suprafaţa judeţului, constatare întărită şi de răspândirea altor
centre industriale mai mici: Malnaş, Ozun, Ghelinţa, Breţcu, Bodoc, Comandău, Ghidfalău etc.
În mediul rural, sunt reprezentate mai mult ramurile ce valorifică materii prime locale:
lemnul, produse agricole, materiale de construcţii.Ramurile industriei reprezentative pentru judeţ
sunt: industria textilă şi a confecţiilor, prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilei, industria
constructoare de maşini, industria tutunului şi alimentară, industria exploatării forestiere în
special a cherestelei de răşinoase, fag şi stejar. Acestea reprezintă o pondere în cadrul economiei
judeţului de aproximativ 45%.
PIB-ul total al judeţului Covasna este de 15.473,8 miliarde lei, respectiv 68.769.294 lei
/cap de locuitor.Din punct de vedere a forţei de muncă ocupate, agricultura are o pondere foarte
ridicată (34%), asemănătoare cu cea a industriei (39%). În ceea ce priveşte structura cifrei de
afaceri realizate, judeţul prezintă o imagine destul de asemănătoare cu media naţională, fără
diferenţe accentuate faţă de aceasta. Este de remarcat faptul că industria prelucrătoare are o
pondere mai importantă decât în structura economică naţională şi faptul că ramurile dominante
ori sunt bine integrate în structura economică judeţeană (industria alimentară, exploatările
forestiere şi prelucrarea lemnului – care utilizează cu succes resursele naturale locale), ori sunt
ramuri cu tradiţie pe meleagurile noastre (industria textilă, fabricarea materialelor de construcţii,
fabricarea maşinilor şi uneltelor, industria hârtiei şi cartonului, fabricarea articolelor din
materiale plastice).
Cifra de afaceri totală a judeţului este de 25.293 miliarde lei, respectiv pe cap de locuitor
este de 112.542.317 lei, apropiată de cea pe regiune.
Pentru ocuparea forţei de muncă disponibile în zona municipiului Sfântu Gheorghe,
relansarea dezvoltării industriei, absorbţia şi valorificarea materiilor prime locale şi sporirea
veniturilor locale se află în stadiu final, fiind efectuate demersurile pentru înfiinţarea parcului
industrial Sfântu Gheorghe Nord pe o suprafaţă de 14,5 ha, cu asigurarea utilităţilor necesare,
acces la DN 12 şi calea ferată linia 400 Braşov-Ciceu. Se contează pe posibilitatea realizării în
perspectiva apropiată a încă două parcuri industriale la Târgu Secuiesc şi Baraolt pentru
stabilizarea forţei de muncă disponibilizate după închiderea unităţilor industriale şi a minelor.
Judeţul Covasna are un pronunţat caracter agrar şi ar fi logic ca industria locală să se
bazeze pe variatele produse furnizate de acest sector primar. Judeţul Covasna, deşi printre cele
mai mici din România, ocupă:
- locul 4 pe ţară la producţia de unt;
- locul 11 privind volumul cărnii prelucrate;
- locul 13 după cantitatea de lapte de consum produs;
- locul 16 privind cantitatea de brânzeturi fabricate.
Pe de altă parte, deşi aceste valori, clasări sunt spectaculoase, capacităţile industriei
alimentare sunt încă cu mult sub nivelul potenţialului asigurat de agricultură. Pentru a demonstra
această afirmaţie, se poate aminti lipsa aproape totală a industriei de prelucrare a cartofului (deşi
judeţul este printre primele 3 pe ţară la producţia de cartofi), lipsa aproape cu desăvârşire a
sectorului de prelucrare şi conservare a fructelor de pădure şi a ciupercilor. În aceste condiţii,
judeţul Covasna, deşi judeţ agrar, are o balanţă comercială negativă privind produsele alimentare.
Acest fapt demonstrează atât necesitatea, cât şi oportunitatea dezvoltării industriei alimentare.
Un alt sector deficitar este cel al industriei materialelor de construcţii. La ora actuală,
dintre bogatele resurse naturale, sunt exploatate doar nisipurile şi pietrişurile, respectiv piatra de
construcţie (andezite şi gresii). Rezervele geologice semnificative de argile comune, argile
refractare, nisipuri cuarţoase, roci ornamentale etc. ar putea crea bazele unei industrii cu produse
de calitate superioară şi valoare adăugată ridicată, cu atât mai mult cu cât industria construcţiilor
este una cu o dezvoltare dinamică, nu numai în judeţ, dar şi în vecinătatea acestuia.Industria
constructoare de maşini şi industria electrotehnică au suferit un regres major. Totuşi, pe termen
mediu, se poate aştepta la revigorarea acestor sectoare odată cu relansarea industriei de profil
româneşti şi în special braşovene. Este important faptul că judeţul încă mai dispune de capacităţi
productive funcţionale (cca. 6,5% din producţia industrială totală) şi dezafectate, dar
reîntrebuinţabile, cât şi de forţă de muncă calificată în acest domeniu.Piaţa de desfacere a
judeţului Covasna este semnificativă.
 Poziţia centrală a judeţului, poziţionarea în apropierea unor noduri rutiere şi feroviare
importante îi conferă o bună accesibilitate spre principalele pieţe româneşti. Astfel, pieţele
tangibile în două ore însumează cca. 3,5 milioane de consumatori, iar cele tangibile în patru ore
înseamnă peste 12 milioane de potenţiali cumpărători (inclusiv capitala), adică peste jumătate din
populaţia ţării.Este important de menţionat că autostrada care se va construi în viitorul apropiat şi
care nu traversează judeţul, dar trece în imediata sa proximitate, va determina nu numai creşterea
accesibilităţii judeţului, dar şi o extindere semnificativă a pieţelor de desfacere.
Între anii 1991 şi 2003, în judeţul Covasna, au fost înregistrate peste 120 firme mixte, cu
capital româno-străin, valoarea totală a acestor investiţii depăşind 6 milioane de dolari. Alte 400
de firme cu capital în întregime străin au realizat investiţii de 35 milioane USD.Volumul
investiţiilor străine realizate în judeţ poate fi considerat relativ mare. Deşi valoarea capitalului
străin investit pe cap de locuitor este mai mică decât media pe ţară, acest fapt se datorează
efectului statistic al capitalei, unde s-a concentrat peste 57% din capitalul străin investit în
România. Însă, dacă considerăm spaţiul economic mai restrâns al zonei centrale a României, se
poate remarca faptul că valoarea capitalului străin investit pe cap de locuitor în judeţul Covasna
este mai mare decât în judeţul Covasna, este egală cu cea din judeţul Sibiu şi apropiată de cea
înregistrată în judeţul Braşov, judeţe cotate cu putere economică sensibil mai mare decât
Covasna.
Principalele ţări de provenienţă ale firmelor străine sunt: Ungaria, Germania, Olanda,
Italia, Austria, SUA şi Marea Britanie. Cele mai multe firme înfiinţate cu capital străin –
favorizat de proximitatea geografică şi de afinităţile culturale – provin din Ungaria, judeţul
Covasna ocupând locul 5 pe ţară după numărul firmelor înfiinţate şi locul 4 după dimensiunea
capitalului investit de agenţii economici din ţara vecină.Acest volum de investiţii însemnat este
un semn de însănătoşire treptată a economiei şi contribuie la sporirea patrimoniului construit al
judeţului.
Alte centre unde ponderea acestor ramuri industriale depăşeşte 50% din totalul producţiei
sunt: Bodoc, Ozun, Malnaş, Ghidfalău.Industria textilă, a confecţiilor şi a încălţămintei este
reprezentată în centre ca: Sfântu Gheorghe (11.6% din producţia totală), Târgu Secuiesc (28%),
Covasna (15.7%), Întorsura Buzăului (5.7%), Ghidfalău (41%), Breţcu (4.5%), Baraolt (2.7%).
Dintre produsele aparţinând acestei ramuri, cele mai semnificative sunt: produsele din bumbac şi
tip bumbac, lână şi tip lână, produse textile, confecţii textile din înlocuitori (exclusiv blană
artificială), încălţăminte cu feţe din piele.
Reprezentative pentru industria lemnului sunt producţiile de cherestea de răşinoase şi fag,
mobilier obţinut în centre ca: Sf.Gheorghe, Tg.Secuiesc, Covasna, Baraolt dar şi în unele centre
mai mici ca producţie dar monofuncţionale: Breţcu, Comandău, Brateş.
Industria constructoare de maşini şi a prelucrării metalelor (28.1%), este reprezentată de
întreprinderi ca cea de maşini, agregate şi subansamble auto, de aparataj electric auto şi instalaţii
electrice din Sf.Gheorghe, Tg.Secuiesc, Întorsura Buzăului.Ramura chimiei este reprezentată
într-o proporţie mică în Sf.Gheorghe (2.3% din producţia totală) prin întreprinderea de prelucrare
a maselor plastice şi cea de livrare a produselor petroliere.
Resursele naturale în materiale de construcţii existente sunt exploatate şi prelucrate în
balastiere la Malnaş, Bixad, Sf.Gheorghe şi Tg.Secuiesc.
O caracteristică a industriei judeţului Covasna o reprezintă existenţa unui sector
cooperatist-meşteşugăresc sau privat, ce are ca obiect de activitate tăbăcitul pieilor, prelucrarea
lânii, tâmplărie, marochinărie, plăpumărie, tricotaje şi curelărie, toate valorificând atât materia
primă locală, cât şi forţa de muncă atât feminine, cât şi masculină.

Capitolul 3. POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI

COVASNA

Judeţul Covasna are un potenţial turistic valoros, datorită peisajului său pitoresc,
bogăţiilor de ape minerale, mofetelor, precum şi existenţa unor monumente istorice de artă şi
arhitectură.
Făcând o delimitare fizico-geografică a teritoriului judeţului Covasna, se desprind
principalele zone turistice, fiecare cu un patrimoniu turistic specific şi de o valoare inedită. Cele
mai valoroase zone sunt cele montane, care în general adăpostesc şi staţiunile balneoclimaterice
din judeţ. Astfel, sunt masivele muntoase ale munţilor Baraolt, Bodoc, Nemira, Întorsura
Buzăului.
Munţii Baraolt, cu valori peisagistice specifice, oferă turistului o amplă reţea de poteci
turistice marcate, zonele bogate în ape carbogazoase şi sulfuroase, cu numeroase emergenţe de
bioxid de carbon (văile pâraielor Băţani, Aita, Arcuş, Araci), precum şi o serie de staţiuni
balneoclimaterice: Băile Malnaş, Ozunca, Vălcele, Băile Şugaş şi Biborţeni.
 Munţii Bodoc, datorită specificului reliefului, prezintă importante rezerve turistice.
Abundenţa de tezaure hidrominerale şi gaze mofetice se concentrează în jurul zonei Bálványos –
Lacu Sfânta Ana.
Munţi Nemira şi Breţcului – prezintă o serie de valori peisagistice ca: zona Șandru Mare
cu un bogat fond vânătoresc, punctul turistic de pe trecătoarea Oituz, nodul turistic Covasna -
Comandău.
Munţii Întorsurii se îmbină armonios în ambianţa turistică Covăsneană. Apele medicinale
(Valea Mare - Zagon) şi punctele pitoreşti fac posibilă introducerea acestui masiv muntos în
circuitul turistic.
De o importanţă deosebită în peisajul turistic al judeţului este rezervaţia naturală de la
Reci care adăposteşte unele specii rare de plante ale naturii declarate monumente ale naturii.
Judeţ cu vechi tradiţii balneare, dispune de staţiuni balneoclimaterice: Covasna,
Bálványos , Malnaş-Băi, Vâlcele, Şugaş-Băi, Băile Fortyogó, Biborţeni, Ozunca-Băi.
Cadrul natural este bogat, variat si complex, cu o structura peisagistică deosebit de
armonioasă. Complexitatea potentialului turistic, ca și gradul său de atractivitate, în general sunt
în strânsă corelație cu treapta de relief și cresc semnificativ, de la deal către munte.

RESURSE NATURALE

Relieful

Situat aproape în centrul României (pe teritoriul său se întretaie meridianul de 25° 45’
longitudine estică şi paralela de 45°45’ latitudine nordică), judeţul Covasna se află într-o zonă de
contact a marii depresiuni a Baraoltului cu unităţile Carpaţilor de curbură.
Suprafața:
Judeţul Covasna este situat în centrul României, în partea internă a Carpaţilor de curbură.
Aflat în colţul sud-estic al Transilvaniei, teritoriul judeţului, prin pasurile Oituz şi Buzău, precum
şi prin multiplele trecători ale Carpaţilor Răsăriteni, este strâns legat şi de spaţiul extracarpatic.
Suprafaţa totală a judeţului este de cea 3709.8 km 2 (1.6% din suprafaţa ţării).Ca aşezare, se
învecinează cu judeţul Bacău la nord-est, la est cu judeţul Vrancea, la sud-est şi sud cu judeţul
Buzău, la sud-vest şi vest cu judeţul Braşov, iar la nord cu judeţul Harghita.
Forme de relief, specificităţi, influenţe:
 Include în limitele sale o unitate geomorfologică complexă cu pronunţate diferenţe de
altitudine şi masivitate rezultate din mişcările tectonice. Aici se disting două zone de relief bine
individualizate:
- treapta munţilor cu altitudine medie cuprinsă între 800m şi 1200 m;
- treapta depresiunilor şi culoarelor tectonice.
Beneficiind de un relief variat, de la câmpia brăzdată de râuri şi punctată de lacuri, la
dealuri submontane şi bucurându-se de vecinătatea munţilor, judeţul Covasna încântă ochiul şi
sufletul prin frumuseţea neasemuită a peisajului, în care verdele puternic al coniferelor domină
ca un brâu înconjurător înălţimile munţilor ce parcă îmbrăţişează aceste plaiuri transilvane.
Pe teritoriul judeţului întâlnim trei mari unităţi de relief a căror pondere se prezintă astfel:
- 12% lunci, terase joase şi şisturi aluviale;
- 22% terase înalte şi câmpii piemontane;
- 33% munţi cu înălţimi până la 1000 m;
- 33% munţi cu înălţimi între 1000-1777 m.
Rezultă că 1/3 din teritoriul judeţului este format din zone joase şi relativ netede situate
între 500-600 m altitudine absolută, zonă ce concentrează majoritatea localităţilor şi a unităţilor
economice, iar 2/3 este reprezentată de zone montane ce se caracterizează prin întinse păduri şi
pajişti naturale, bogate în resurse balneo - terapeutice.
Munții
În ansamblu, formaţiunile geologice de suprafaţă din judeţul Covasna sunt reprezentate
de:
1. roci eruptive-31.232 ha (9% din suprafaţa judeţului);
2. roci sedimentare mezozoice-145.028 ha (4%);
3. roci sedimentare paleogene -23.122 ha (6%);
4. roci sedimentare cuaternare-122.960 ha (38 %).
Din punct de vedere morfostructural, teritoriul judeţului Covasna aparţine unităţii
carpatice muntoase care în acest sector are 3 subunităţi:
a)subunitatea de fliş (munţii din sudul Carpaţilor Orientali);
b)subunitatea neovulcanică (munţii Harghita);
c)subunitatea depresiunilor intra-montane-tectonice (Depresiunea Braşov).
 Zona de munte ocupă mai bine de 50% din suprafaţa judeţului. Ea are legătură cu câteva
vârfuri şi masive care au înălţimi mai mari de l 200 m (vârfurile Nemira Mare - l 649 m, Lăcăuţ -
l 777 m, Manişca Mare - l 676 m, Munţii Baraolt, Bodoc, Nemira, Vrancei, Breţcu, Buzău şi
întorsurii). În general, munţii au vârfuri teşite, netezite şi acoperite cu păduri.
Munţii Baraolt, situaţi în partea de vest a judeţului, se întind pe direcţia nord-sud.
Vârfurile lor cele mai înalte sunt cuprinse între 700m şi 900 m (Vârful Foarfecii - 867 m, Culmea
Ascuţită - 934 m, Bodoş - 820 m, Dealul Mare - 732 m). Punctul cel mai înalt se află pe vârful
Gherghea, la l 017 m. Înălţimile sunt netezite şi, în cea mai mare parte, acoperite cu păduri.
Munţii Harghita,aflaţi la nord de Munţii Baraolt, sunt prezenţi pe teritoriul judeţului
Covasna mai mult cu partea lor vestică, înălţimile lor variază între 900m şi l100 m. Câteva
vârfuri însă, pe care se află şi urmele unor cratere vulcanice, au înălţimi între l100m şi l558m (La
Vârful Mare - l 196 m, Larăboiu - l 391 m, Muntele Cucului - l 558 m, Pilişca Mare - l 373 m).
Munţii Bodocse află în partea nord-centrală a judeţului, valea Oltului despărţindu-i de
Munţii Baraolt. Pe teritoriul judeţului, acest masiv muntos se întinde între Tuşnad şi Angheluş,
pe lungime de cea 30 km. Nivelul cel mai dezvoltat este cuprins între 800 şi l100m. Câteva
vârfuri însă, depăşesc uşor aceste înălţimi: Sorocul Lung (l 170 m), Cărpiniş (l 241 m), Sarheghi
(l 225 m), Vârful Pădurii (l 213 m), Bodoc (l 193 m).
În partea nord-estică a judeţului se află sectorul sudic al Munţilor Nemira. Partea sa
vestică, delimitată de apele râurilor Maltiş şi Caşin, se caracterizează în general prin înălţimi
reduse. Culmea principală, orientată pe direcţia nord-sud, cuprinde înălţimi între 800 - l 200 m,
vârfurile mai importante fiind: Polia (l 199 m) şi Poiana (l 040 m). Partea estică este formată din
masivul muntos propriu-zis al Nemirei. Culmea cea mai înaltă a acestui masiv este orientată pe
direcţia nord-sud şi se află la graniţa cu judeţul Bacău. Vârfurile mai importante (Nemira-
Ţiganca - l 626 m şi Şandru Mare - l 640 m) sunt legate între ele printr-o şa longitudinală. Din
apropierea vârfului Şandru Mare izvorăşte şi Râul Negru, cunoscut în cursul superior sub
denumirea de Valea Neagră.
Munţii Vranceiaparţin judeţului Covasna numai prin nivelul de cea mai mare altitudine,
care urmăreşte câteva vârfuri cu înălţimi de peste l 500 m: Vârfu Lepşii (l 390 m), Muşat (l 503
m), Astagul Mare (l 526 m), Izvoarele Putnei (l 534 m), Anişoaia (l 645 m) şi Lăcăuţ (l 777 m).
Partea nord-vestică a acestor munţi, cunoscută mai ales sub numele de Munţii Breţcului, se
menţine la altitudini medii de 800 - l 200 m şi este fragmentată de văi transversale (Obrat,
Ghelinţa Mare, Ghelinţa Mică) ce-şi au obârşia în perimetrul masivului Lăcăuţ.
Munţii Breţculuisunt mărginiţi la vest de depresiunea Târgu Secuiesc, iar la est, de
izvoarele Oituzului şi ale râului Basca Mare. Înălţimile cele mai mari (Bariţ - l 193 m, Piatra
Şoimului - l 377 m, Pilişul Covasnei - l 369 m, Chiuzul Păpăuţi - l 320 m) se întind de la nord la
sud şi au vârfurile în general netede, acoperite de păduri.
Munţii Buzăuluisunt situaţi în partea de sud-est al judeţului, la limita spre judeţul
Buzău. Pe teritoriul judeţului Covasna se întind numai culmile lor nordice. Cele mai importante
masive sunt Penteleu şi Podul Calului. Masivul Penteleu prezintă, pe teritoriul judeţului, câteva
culmi cu suprafaţă netedă şi altitudine mai redusă, în general sub l 200 m. Unele vârfuri ale
acestui masiv au înălţimi de peste 1400 m: Dealu Bătrân (l 402 m), Slobodu (l 429 m) şi Husăuş
(l 479 m). La nord de pârâul Cupanului, afluent al râului Basca Mică, se individualizează
masivul Manişca Mare (l 676 m), ca o continuare a masivului Penteleu. Masivul Podul Calului
pe teritoriul judeţului este reprezentat numai prin culmile sale nord-vestice. Cele mai înalte
vârfuri se înscriu într-o linie în formă de potcoavă delimitată de râurile Basca Mare şi Buzău:
Babic - l 335 m, Cocoşului - l 375 m, Bota Mare - l 288 m şi Zâmbru Mare - l 230 m.
Depresiunile
Bazinetul Comandăueste situat la contactul dintre masivul Penteleu şi Munţii Breţcului,
la o altitudine medie de circa l 000 m şi este înconjurat de culmi muntoase cu pante abrupte
(Capul Laur şi Capul Caprei). El se întinde pe o suprafaţă de circa 8 km, iar împreună cu văile
legate de el (Piliş, Mohos şi Rojdaş) constituie o mică depresiune intramontană cu o suprafaţă de
circa 12 km.
Munţii Întorsurii (sau Clăbucetele întorsurii) au altitudini mai scăzute 800 - 900 m. Doar
câteva culmi depăşesc înălţimea de l 000 m: Vârful Tistaş - l 167 m, Caşcut - l 079 m şi
Chiuruşul Mare -l 012 m.
Depresiunea Întorsura Buzăuluieste o depresiunea intramontană dispusă în formă de
potcoavă, pe o lungime de cea 16 km, de la Vama Buzăului şi până la sud de Bobocea. Lăţimea
sa maximă, în bazinetul de la Întorsura Buzăului, este de circa 2-2.5 km. La ieşirea din Bobocea
şi până la Zăbrătău, valea devine foarte îngustă. Apoi, până la confluenţa cu Crasna, Buzăul
creează din nou un mic bazin de cca 3 km lungime şi 0.5 km lăţime, unde se află localitatea
Crasna. De aici, printr-o vale transversală cu caracter de defileu, Buzăul se îndreaptă spre sud.
 Depresiunea Braşovului. Treapta depresiunilor şi culoarelor cu bazinele sale Baraolt,
Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc se situează între 460 şi 600 m şi este acoperită de depozitele
cuaternate, unde sunt specifice pietrişurile şi nisipurile. Aceste depozite sunt intens fragmentate
de o reţea hidrografică tributară Oltului şi Râului Negru, înconjurată de masivele muntoase sus
menţionate. Pe teritoriul judeţului Covasna se întinde partea de nord a depresiunii Braşovului, o
unitate morfologică situată între Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali. Ea prezintă aspectul
unei câmpii. În judeţul Covasna, ea se întinde prin cele patru compartimente ale sale:
Depresiunea Baraolt, Culoarul Rotbav-Căpeni, Depresiunea Sfântu Gheorghe şi Depresiunea
Târgu Secuiesc sau Breţcu.
Depresiunea Baraoltse află în partea de nord-vest a judeţului, încadrată de Munţii Persani
şi Baraolt. Este drenată de la nord la sud de pârâurile Baraolt şi Cormoş care îşi au obârşia în
partea vestică a Munţilor Harghita, în zona de confluenţă a celor două pârâuri cu Oltul.
Depresiunea Baraolt înregistrează cea mai mare lăţime, circa 5 km.
Culoarul Rotbav-Căpeni(sau Culoarul Măieruş) este traversat de Olt de la sud spre nord,
pe cca 28 km. Aici el prezintă de altfel şi cele mai mari meandre - când spre latura Munţilor
Baraolt, când spre cea a Perşinarilor. Lăţimea maximă a acestui culoar, care se confundă de fapt
cu lunca Oltului, ajunge în unele porţiuni la cca 3 km.
Depresiunea Sfântu Gheorgheocupă partea central-nordică a Depresiunii Braşovului. Ea
se caracterizează prin prezenţa unui piemont cunoscut sub numele de Câmpu sau Şesu Frumos şi
o regiune de luncă şi mlaştină drenată de apele Oltului, Râului Negru, Târlung ş.a. Acest bazin,
delimitat de Munţii Bodoc, Baraolt şi culmile Târlungului, se întinde pe o lungime de cea 30 km
şi o lăţime de cea 10-12 km.
Câmpu sau Şesu Frumosse află la sud-vest de Munţii Bodoc, între Olt şi Râul Negru. De
Munţii Bodocului este legat printr-un şir de coline tăiate de afluenţii Oltului, iar de latura sud-
estică a Munţilor Baraolt printr-un şir de terase înalte.
În nord,Bazinul Sfântu Gheorghe se continuă printr-o vale îngustă a Oltului, cu o lăţime
mai mică de l km. La ieşirea din defileul Tuşnadului, la o altitudine de cca 600 m, Oltul şi-a creat
un bazinet mai larg care se leagă de un bazin mai mare, pe care se află localităţile Bixad şi
Micfalău.
Depresiunea Târgu Secuiesc(Depresiunea Breţcu) se află în partea estică a Depresiunii
Braşovului, ocupând câmpia mai înaltă, drenată de Râul Negru împreună cu reţeaua sa
hidrografică. Altitudinile sale scad de la nord-est spre sud-vest, de la 630 m la 530 m.
Depresiunea este delimitată din nord-vest şi din nord de Munţii Bodocului şi Munţii Nemirei, din
sud şi sud-est - de Munţii Breţcului şi Munţii întorsurii, iar din sud-vest - de culoarul piemontan
de la Reci. În sud-vest, Depresiunea Târgu Secuiesc se leagă de Bazinul Sfântu Gheorghe. În
cadrul acestor limite, Depresiunea Târgu Secuiesc ocupă o suprafaţă de cca 600 km 2. Din nord-
est spre sud-vest, Depresiunea este traversată de Râul Negru.
Din punct de vedere geologic, judeţul Covasna aparţine unităţii Carpaţilor Orientali a
cărei evoluţie desfăşurată în mai multe cicluri de sedimentare afectate de cicluri tectonice, faze
de activitate vulcanică şi eroziune, a determinat complexitatea structurală şi petrografia.
Sub aspect stratigrafic, depozitele acumulate aparţin mezozoicului şi paleogen –
neogenului (zona flişului, zona vulcanitelor neogene şi extremitatea vestică a zonei cristalino-
mezozoice, care se suprapun reliefului muntos) şi cuaternarului (zona depresiunilor posttectonice
Braşov şi Întorsura Buzăului).
Specificităţi:
Trăsătura caracteristică a reliefului constă într-un “zid” muntos care înconjoară dinspre
est, vest şi nord partea nordică şi centrală a zonei depresionare.
La nord, regiunea este mărginită de extremitatea Munţilor Harghitei cu altitudini de 1.000
-1.200 m. În partea estică a judeţului se întind Munţii Nemira şi Vrancei, munţi cu altitudini
mijlocii (1600 - 1800 m). În sud-estul zonei, se află Munţii Întorsurii, iar în vest partea nordică a
Munţilor Perşani, având altitudini care variază între 800-1000 m. Dinspre nord, se întrepătrund în
interiorul judeţului Munţii Baraolt şi Bodoc; între acestea se situează culoarul Oltului. Aceste
culmi muntoase paralele formează partea centrală şi central-vestică a judeţului.
Partea depresionară a judeţului se compune din mai multe unităţi depresionare, având
altitudini medii între 550-560 m. În partea de nord, cât şi în cea de sud, se întinde depresiunea
Târgu Secuiesc, având lăţimea de 20 km şi lungimea de 40 km. În partea centrală, se află
depresiunea Sfântu Gheorghe, iar în nord-vest se află depresiunea Baraoltului, având cele mai
joase altitudini din judeţ - 456 m. Toate cele trei unităţi se leagă organic între ele prin porţile de
la Reci şi Feldioara.
Solul, care poate fi caracterizat ca un element foarte complex al naturii, cu însuşiri de
fertilitate datorită condiţiilor naturale foarte diferite întâlnite în spaţiul judeţului Covasna,
prezintă o serie mare de tipuri genetice, rezultate din acţiunea complexă a factorilor litologici, de
relief, hidrologici, precum şi a celor topoclimatici şi agroameliorativi. În regiunea montană,
dominante sunt solurile brune, brune podzolice şi solurile brune acide pe care s-a dezvoltat o
bogată vegetaţie forestieră. În cadrul ariilor depresionare şi a piemonturilor, apar soluri
cernozionice, argilo-aluviale şi soluri brune podzolice favorabile culturilor agricole. De-a lungul
Râului Negru, apar şi câteva areale cu soluri nisipoase (cca. 1100 ha), în mare parte cultivate. O
răspândire mai mare o au solurile aluviale (cca.20.000 ha), pe lunca Râului Negru, Oltului,
Zagon, Covasna şi pe alte văi mai mici, soluri de asemenea favorabile unor culturi de plante
tehnice.
Folosirea intensivă a solurilor, în condiţiile unui climat umed, impune multiple lucrări de
îmbunătăţiri funciare, măsuri pedoameliorative şi de conservare, dintre care de primă urgenţă
sunt: fertilizarea sistematică a solurilor acide, amenajarea complexă a bazinelor hidrografice
(pentru stăvilirea eroziunii), regularizarea cursurilor de apă, desecarea luncilor, eliminarea
excesului temporar de apă. Configuraţia treptelor de relief, solurile, imprimă vegetaţiei o
repartiţie altitudinală. Înălţimile muntoase sunt acoperite de păduri de brad, molid, fag şi stejar.
Pădurile coboară în depresiune până la aproximativ 650-700 m. În zona de contact cu muntele şi
pe piemonturile înalte, cresc stejarul şi gorunul, iar fagul, bradul şi molidul se dezvoltă în părţile
superioare. O parte însemnată a depresiunii este ocupată de terenuri mlăştinoase şi bălţi, cărora le
sunt caracteristice asociaţii hidrofile cu specii relicte, mărind şi sub acest aspect individualitatea
geografică a acesteia şi potenţialul turistic al zonei.
Datorită constituţiei geologice relativ complexe a teritoriului judeţului, marile unităţi
structurale adăpostesc o gamă destul de largă de rezerve de substanţe minerale utile, necesare
industriei şi în special, celei a construcţiilor.
Cele mai importante resurse ale subsolului sunt substanţele minerale energetice sub
formă de hidrocarburi (Ghelinţa), lignit (Depresiunea Baraolt şi zona Valea Crişului), turbă
(Comandău şi Ojdula). În zonele Filia şi Herculian, sunt prezente minereuri de fier vulcano-
sedimentare, a căror exploatare şi prelucrare datează din anul 1831; urmele acestor activităţi se
păstrează şi azi sub forma resturilor unui furnal (Bodvai), situat la 14 km NV de Herculian,
obiectiv declarat monument de tehnică şi înscris pe lista celor necesare a fi protejate. Minereuri
de fier au fost explorate şi în zona Covasna - Zagon. Importante zăcăminte de diatomite sunt
evidenţiate în depresiunea Baraolt (Filia, Racoşul de Sus, Doboşeni, Herculian). Rocile utile sub
formă de argile, andezite, calcar, gresie, nisip şi pietriş, tufuri vulcanice sunt prezente în
numeroase zone ale judeţului.
O importanţă economică prezintă, de asemenea, tezaurul hidromineral şi al gazelor
mofetice din această regiune. Rezervele de ape minerale de diferite tipuri hidrochimice au o
calitate foarte bună ca, dealtfel, şi zăcămintele de bioxid de carbon. Ele sunt valorificate pe scară
industrială sub forma apelor minerale îmbuteliate (Biborţeni, Bodoc, Vâlcele,Covasna, Malnaş)
şi în cură balneară ca băi carbogazoase la staţiunile balneoclimaterice de interes naţional şi local
(Covasna, Bálványos, Malnaş, Vâlcele, Şugaş, Ozunca, Hătuica). Bioxidul de carbon se
utilizează la Covasna şi Malnaş care, împreună cu apele minerale, constituie factori terapeutici
naturali de mare importanţă, de care se leagă tratamentul bolilor cardiovasculare şi tratarea unor
boli digestive şi de nutriţie.
Apele minerale sunt folosite cu rezultate excelente atât în cura internă, cât şi în cea
externă. Se întâlnesc ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, feruginoase,
calcice, magneziene, hipotone şi hipertone. Emanaţiile carbogazoase şi radionice reprezintă
factori naturali de o mare valoare terapeutică. Valorificarea apelor minerale pe linia tratamentului
balnear a dus la dezvoltarea numeroaselor staţiuni cu importanţă locală şi naţională, iar prin
îmbuteliere acestea sunt cunoscute în toată ţara.

Clima

Judeţul Covasna se bucură de o climă de tranziţie, între clima temperată de tip oceanic şi
temperată de tip continental, umedă şi răcoroasă în zonele de munte, cu precipitaţii reduse şi
temperaturi scăzute în zonele mai joase, cu ninsori abundente în timpul iernii şi cu veri calde.
Vânturile, datorită variaţiei de relief, suferă modificări ale direcţiei şi vitezei, iar
frecvenţele medii anuale înregistrate la Tg. Secuiesc pun în evidenţă predominarea vânturilor de
NE (17.2%), şi de N (16%), urmate de cele din SV (13%), şi NV (8.3%). La Baraolt frecvenţele
maxime o au vânturile din V (16.7%) şi E (8.9%), iar la Întorsura Buzăului cele din SE (16.4%),
NV (13.9%) şi V (11.4%).
Pe culmile munţilor, vânturile din V, NV şi SV au o frecvenţă de peste 55%. Frecvenţa
medie anuală a calmului este mai mare în zona depresionară (26% la Tg. Secuiesc, 45% la
Întorsura Buzăului, 56% la Baraolt) şi neînsemnată pe culmile montane (sub 10%).
 Pe teritoriul judeţului, fenomenele meteorologice extreme (furtuni, tornade etc.) se
produc rar, cu pagube materiale destul de reduse, îndeosebi în perioada de vară: ceaţă – în medie
între 20 –35 zile/an în depresiunea Braşov, brumă – în medie 30–40 zile/an în depresiunea
Braşov, iar pe înăţimile mijlocii ce înconjoară depresiunea, se înregistrează în peste 85 zile/an
grindină.
Precipitaţiile, ale căror cantităţi anuale variază între 600 mm în zona de şes şi 1.200 mm
în munţi, cad în mare parte în lunile de vară (lunile iunie şi iulie fiind cele mai ploioase), iar
precipitaţiile căzute în timpul iernii sub formă de zăpadă acoperă solul cu un strat de 58 cm/an în
depresiuni şi peste 250 cm/an în munţi. În zonele de şes expuse vânturilor, zăpada este spulberată
producându-se înzăpeziri pe şosele şi căi ferate.
Ca temperatură medie anuală se înregistrează în zonele înalte 1°C, iar în depresiuni, 7-8°
C, aceasta fiind cu 3°C mai joasă decât media pe ţară, valori care diferă datorită reliefului.
Caracteristica zonei este inversiunea de temperatură din timpul iernii, când mase de aer reci şi
dense ce stagnează în zonele depresionare provoacă o scădere a temperaturii sub –30°C (-32°C la
Sfântu Gheorghe, -35.2°C la Întorsura Buzăului, -30.6°C la Turia).
Vara temperatura ajunge la maxime de 36°C, dar numărul zilelor cu astfel de temperaturi
ridicate nu depăşeşte 10-12 zile pe an.

Rețeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică de suprafaţă este bine organizată şi densă. Râurile ce străbat

judeţul îşi au obârşia fie din regiunea muntoasă mai apropiată, fie din regiunea muntoasă mai
îndepărtată (Râul Olt, Râul Negru, Zăbala şi Covasna), având drept colector principal Oltul, doar
o mică parte a apelor curgătoare fiind colectate de râul Buzău (apele din partea sud-estică a
judeţului).
Cursurile de ape şi-au creat văi largi pe versantul vestic şi adânci, în partea lor
superioară. Unele dintre ele pot fi considerate drept microdepresiuni, cum sunt ale pâraielor Aita,
Semeria, Ilieni şi Debren, iar mai spre nord cea formată de Pârâul Mare la Valea Crişului. Aceste
cursuri de ape părăsesc zona muntoasă uneori prin văi epigenetice.
Principalele cursuri de apă sunt: Oltul, Râul Negru, Caşinul, Covasna, Baraoltul,
Cormoşul, Buzăul, Bâsca, Oituzul, iar printre lacurile judeţului amintim: Complexul Reci, Lacul
Belin, Lacul Sfântu Gheorghe, Complexul Zăbala, Lacul Arcuş şi Lacul Pădureni.
 Majoritatea râurilor izvorăsc din masivele muntoase, de unde se îndreaptă către
depresiunile Târgu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, fiind colectate de Olt şi afluentul său principal,
Râul Negru. Mai redusă este reţeaua Buzăului, al cărui curs superior, împreună cu afluenţii săi
principali Basca Mare şi Basca Mică, traversează partea de sud şi sud-est a judeţului.
O caracteristică aOltului şi Râului Negru este faptul că în zona depresionară ele au un
curs lent şi meandrat, cu maluri joase, ceea ce până nu de mult produceau mari inundaţii în
perioadele de topire a zăpezilor sau la ploi intense. Prin realizarea lucrărilor de îndiguire acest
fenomen negativ a fost în mare parte înlăturat. Cu toate acestea, unii afluenţi scurţi şi cu pantă
mare din zona de munte, având caracter torenţial, prezintă încă pericol de inundaţii pentru unele
localităţi situate la poalele munţilor (Valea Mare, Boroşneu, Aninoasa, Băcel etc.), fenomen
manifestat cu amploare şi în cursul anilor 1997 şi 2005.
Oltuleste principala arteră hidrografică. Pe teritoriul judeţului Covasna, el are o lungime
de cca 150 km şi colectează apele majorităţii râurilor ce străbat radiar teritoriul judeţului. Râul
Negru, afluentul cel mai important al Oltului, străbate partea estică a judeţului de la nord-est spre
sud-vest, pe o lungime de cca 106.3 km. El îşi adună apele de pe versantul sudic al Munţilor
Şandru Mare, de la o altitudine de l 280 m.
Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0.45–0.70 km/km 2 în Depresiunea
Braşov şi de 0.60–0.80 km/km2 în munţi.
Scurgerea medie lichidă are valori mici, de 2-3 l/s/km 2 (63-95 mm/an) în cea mai mare
parte a judeţului – depresiunea Braşov, munţii Baraolt şi Bodoc; valori medii de 3-7 l/s/km 2 (95-
220 mm/an) şi chiar mari, de 7-20 l/s/km2 (220-630 mm/an) – în munţi.
Scurgerea medie de aluviuni în suspensie are valori mici de 0.5 –1.0 t/ha/an - în
depresiunea Braşov, muntii Perșani, Baraolt şi munţii din bazinul Buzăului şi valori foarte mici
în restul munţilor. Aceste valori reflectă eroziunea actuală redusă pe ansamblul terenurilor
judeţului.
Râurile din judeţ aparţin tipului carpatic (ape mari de lungă durată), subtipului cu ape
mari de primavară şi viituri de vară şi iarnă, alimentare pluvio – navală.
Din punct de vedere hidrogeologic, apele freatice din Carpaţi se caracterizează printr-
un drenaj intens pe interfluvii şi printr-o influenţă practic nulă asupra solurilor. Apele freatice din
depresiuni, acumulate în depozitele pliocen – pleistocene în strate aflate la diferite adâncimi, au o
mineralizare mijlocie (400 – 800 mg/l), de tip bicarbonat calcic. Modulul scurgerii subterane se
apreciază la 4-5 l/s în depresiunea Braşov.
Râurile judeţului Covasna prezintă o deosebită importanţă pentru economia acestuia,
atât în alimentarea cu apă potabilă şi industrial, cât şi în procesul de irigare a unor terenuri
agricole. Râul Negru este o sursă de alimentare cu apă pentru oraşul Tg.Secuiesc şi obiectivele
sale industriale, iar Oltul pentru oraşul Sf.Gheorghe.
O caracteristică specifică judeţului Covasna (situându-l pe unele din primele locuri din
ţară) este abundența şi varietatea izvoarelor minerale pe care le întâlnim pe toata raza judeţului
(Bálványos , Bixad, Malnaş –Băi, Bodoc, Şugaş-Băi, zona Covasna, Poian).

Rezervații naturale

Zona montană, care ocupă 2/3 din suprafaţa judeţului, se caracterizează prin forme
domoale, deosebit de pitoreşti, printr-un grad ridicat de acoperire cu păduri ce adăpostesc un
bogat fond cinegetic şi prin prezenţa în numeroase zone a unor valoroase resurse balneare.
Zona deluroasă submontană cu relieful caracteristic, climatul blând şi bogăţia de
resurse balneare constituie o arie favorabilă odihnei şi tratamentului.
Pentru menţinerea valorii acestor zone, cele mai importante obiective naturale au fost
declarate obiective ocrotite prin lege. Astfel, au fost declarate rezervaţii naturale:
-Mestecănişul de la Reci - rezervaţie botanică–259.1 ha-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul
protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare
favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor
habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei
protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul
județului Covasna, în partea central nord-estică a Depresiunii
Brașovului.

Figura nr. 2.1.Mestecănişul de la Reci2

2 Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/Mestec%C4%83ni%C8%99ul_de_la_Reci
- Punctul fosilifer Aita Seacă - rezervaţie paleontologică - 150 ha - este un sat în comuna Bățani
din județul Covasna.
Alte obiective naturale avute în vedere la nivelul judeţului pentru protecţie sunt:
- Complexul postvulcanic Muntele Puciosul - rezervaţie mixtă (geologie, geomorfologie,
botanică) - 50 ha
- Tinovul “Apa Roşie” (Fagul Rotund)- rezervaţie
botanică - 15 ha - este o arie protejată (sit de importanță
comunitară) situată în estul Transilvaniei (în Munții
Nemira), pe teritoriul județului Covasna.

Figura nr. 2.2.: Tinovul “Apa Roşie”3

- Plaiurile şi stâncăriile Nemirei - rezervaţie
complexă - 671 ha

Figura nr. 2.3.Plaiurile şi stâncăriile Nemirei4

- Turbăria Ozunca Băi - rezervaţie botanică - 3 ha

- Complexul postvulcanic Valea Iadului - rezervaţie mixtă - 3 ha - Valea Iadului este
una dintre cele mai pitoreşti văi din ţară, fiind străbătută, între confluenţa cu Crişul Repede şi
barajul de la Leşu, de un drum pitoresc, din care, la Remeţi, se desprinde un drum ce trece, peste
munnţi, în bazinul Drăganului.

3 Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Tinovul_Apa_Ro%C8%99ie
4 Sursa : https://haipemunte.files.wordpress.com/2010/06/dscf2924.jpg
 Figura nr. 2.4.Valea Iadului5
- Turbăria Comandău - rezervaţie botanică - 13 ha -
Calea ferată forestieră de la Comandăueste una dintre
căile ferate cu ecartament îngust care, în trecut, a fost
folosită la transportul materiei prime lemnoase
exploatate din munți. Sistemul de căi ferate forestiere
din zona Comandăului s-a întins în trecut pe zeci de
kilometri pe cursurile râurilor Basca Mare și Basca
Mică, dar și a afluenților acestora. Zilnic, din munți, erau aduse de locomotive cu aburi,
vagonetele încărcate cu lemne care erau apoi duse de o altă locomotivă la capătul superior al
Planului Inclinat de la Covasna unde erau coborâte pe Planul Inclinat la Covasna. De aici, o alta
locomotivă prelua garnitura și o ducea fie la fabrica de prelucrare a lemnului din Covasna, fie la
gara mare unde materia primă lemnoasă era transportatăpe vagoane mari, pe calea ferată cu
ecartament normal și erau apoi transportate la beneficiari.
- Bălţile Sântionlunca - Ozun - rezervaţie mixtă - 7 ha
- Ariuşd - rezervaţie mixtă - 4 ha - este un sat în comuna Vâlcele din județul Covasna. Se află în
partea de vest a județului, în Depresiunea Brașovului, pe Olt.
- Şugaş - rezervaţie forestieră – 405.9 ha
- Târgu Secuiesc şi Baraolt - rezervaţii forestiere (6 ha, respectiv 5 ha)
- Parcurile dendrologice de la Vârghiş, Dalnic, Zăbala, Arcuş.
Judeţul Covasna se situează printre primele din ţară în ceea ce priveşte potenţialul balnear
şi turistic, cât şi din punct de vedere al condiţiilor deosebit de favorabile de punere în valoare a
acestui potenţial.
Posibilităţile mari existente pentru dezvoltarea multiplă a funcţiunilor balneo-turistice
sunt oferite în principal de:
-valoarea şi varietatea deosebită a factorilor balneari şi numărul mare de obiective
turistice, ceea ce oferă largi posibilităţi de dezvoltare a turismului pe multiple planuri: tratament
balnear, odihnă, turism de tranzit, drumeţie, vânătoare şi pescuit sportiv, sporturi de iarnă,
agrement de sfârşit de săptămână;
5 Sursa: http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/valea-iadului-un-col-rai
 - poziţia centrală în cadrul ţării şi facilităţile de acces, judeţul fiind străbătut de axe de
circulaţie de importanţă naţională cum sunt: axa Bucureşti – Braşov – Miercurea Ciuc, cu
ramificaţii spre Moldova (Oneşti, Focşani) şi Muntenia (Buzău);
- existenţa unei importante baze de cazare şi servire în special în ceea ce priveşte sectorul
balnear.
Potenţialul variat (ape minerale, mofete, aerosoli naturali etc.) al judeţului este
valorificat doar de „turismul de tratament”, un tip de turism social, al cărui segment principal de
piaţă îl reprezintă pensionarii din ţară. Pe lângă potenţialul balneo-terapeutic, patrimoniul turistic
variat al judeţului face posibilă practicarea a numeroase forme de turism: turism cultural, turism
de afaceri, practicarea sporturilor de iarnă etc. În acest sens, se aşteaptă investitori interesaţi în
servicii turistice specializate, reabilitarea şi dezvoltarea capacităţilor existente. În ceea ce
priveşte potenţialul balnear şi touristic, este de evidenţiat că acesta este prezent pe aproape tot
teritoriul judeţului, fiind reprezentat, îndeosebi, prin numeroase izvoare cu apă minerală, mofete
şi nămol mineral cu valoroase proprietăţi terapeutice valorificate în cadrul celor 10 staţiuni
balneo-climaterice de interes local sau general (Covasna, Bálványos, Malnaş Băi, Vâlcele, Şugaş
Băi, Băile Fortyogó, Biborţeni, Ozunca Băi, Mărtănuş şi Hătuica).
În judeţ, există şi numeroase staţii de îmbuteliere a apei minerale (Biborţeni, Bodoc,
Covasna, etc.). Pe lângă aceste resurse valorificate există un important potenţial încă
nevalorificat, sau valorificat ocazional, pe plan local:
- varietatea formelor de relief şi a obiectivelor turistice ale cadrului natural, cuprinse între
zona de luncă a Oltului şi până la zona de munţi cu înălţimi de peste 1.770 m;
- valoarea fondului cinegetic şi salmonicol din zonele de munte, în general şi în special,
în partea de nord şi est a judeţului;
- existenţa unor rezervaţii naturale ce constituie valoroase obiective turistice;
- suprafeţele întinse împădurite, cu o mare varietate de specii care îmbogăţesc valoarea
întregului cadru natural şi din care unele pot fi amenajate ca păduri parc şi de agrement;
- posibilităţi de amenajare pentru sporturile de iarnă a unor zone din apropierea
Comandăului sau a staţiunilor Covasna şi Bálványos.

Resursele subsolului
 Subsolul judeţului Covasnaeste dominat de depozitele sedimentare ale flişului creaţie, de
formaţiunile dure ale reliefului vulcanic şi de depozitele cuaternare. Zăcămintele de lignit sunt
legate de depozitele din Depresiunea Baraolt. Pe valea Cormoşului, se află un zăcământ de fier.
Urme vechi de halde şi zgură se mai văd încă la Covasna, ca urmare a extragerii sideritului, ce se
găseşte în şisturile negre sub forma unor intercalaţii subţiri sau concreţiuni sferoidale.
Dintre rocile care prezintă un anumit grad de utilitate menţionăm: andezitele, gresiile,
argilele şi nisipurile.
În zona Carpaţilor de curbură o importanţă deosebită o prezintă şi manifestările
postvulcanice: emanaţii de bioxid de carbon (CO 2), degajări de gaze sulfuroase şi de arsen.
Bioxidul de carbon intră în contact cu apa din straturile acvifere şi se dizolvă, transformându-se
în acid carbonic. Ca urmare, apele capătă putere mult mai mare de dizolvare a sărurilor aflate în
formaţiunile pe care le străbat. Grupul cel mai mare de izvoare minerale pe teritoriul judeţului
este cel din jurul localităţii Covasna, unde aceste manifestări sunt legate de orizontul freatic din
depozitele de terasă ale pârâului cu acelaşi nume sau din aluviunile afluenţilor acestuia.
Zăcămaintele de lignit aflate în zona nord-vestică a judetului sunt exploatate prin lucrări
miniere de suprafață și în subteran în cadrul perimetrelor miniere Capeni – Baraolt și Racos –
Sud. Din motive tehnice sau economice, o parte din sectoarele miniere au fost închise, în prezent,
continuându-se exploatarea în următoarele sectoare: mina Baraolt Vest – la o capacitate de cca.
81.400 t/an lignit; cariera Bodos – la o capacitate de cca. 92.300 t/an; cariera Racos – Sud – la o
capacitate de 191.300 t/an.
Zăcămintele de andezit le întâlnim în partea sudică a munților Harghita, precum și în
nord-estul munților Bodoc, sub forma de curgeri de lavă consolidată, cu aspect masiv, de stâlpi
sau cu aspect de neckuri. Exploatarea andezitelor se face în cele șase cariere de pe Valea Oltului,
situate între Bixad și Malnaș – Băi. În aceste cariere, se exploatează andezite bazaltice de culori
variate, de la cenușii-brune la cenușii – roșcate și se utilizează ca material de construcții. În anul
2003, s-au exploatat zăcăminte de andezit în cariera Malnaș Băi – 200.000 t/an, cariera Malnaș –
270.000 t/an, cariera Malnaș II – 27.000 t / an, cariera Bixad I – 600.0000 t/an și cariera Bixad II
– 27.000 t/an.
Zăcămintele de argilă -un zăcământ mai important se află la Bodoc de unde se
exploatează argila folosită la fabricarea cărămizilor.
 Zăcămintele de nisip și pietriș se exploatează în cariera Orko Sf. Gheorghe 20.000 t/an,
cariera de la Zoltan - 60.000 m3/an, balastiera de la Ghidfalău – 10.000 m3/an, balastiera de la
Chilieni – 8.000 m3/an, balastiera de la Comandău – 14 000 m3/an.

Solurile

Pe teritoriul județului Covasna se găsește o gamă variată de soluri, această diversitate

rezultând din acțiunea complexă exercitată de condițiile litologice, formele de relief, factori
hidrogeologici, hidrologici, precum și cei topoclimatici. Astfel, la o altitudine de peste 1500 m,
sub pădurile de molid se întâlnesc solurile montane brune podzolice, care se caracterizează
printr-o aciditate ridicată și conținut mare de materie organică. O altăcategorie de soluri o
reprezintăsolurile brune și brune acide de padure,acestea având o răspândire mai mare în munţii
Baraolt, dar apar insular și în munţii Bodoc, Vrancei și Întorsurii. Aceste soluri s-au format în
condiţiile unui climat rece și umed, sub păduri de fag, gorun sau amestec. Se remarcă o repartiţie
diferențiată a solurilor din această grupă, astfel pe versanţii cu o pantă mai accentuată întâlnim
soluri brune acide, în timp ce pe versanţii cu pante mai domoale se găsesc soluri cu caractere
podzolice evidente.Cea mai mare extindere pe județ o reprezintăsolurile brune și argiloiluviale
podzolice;aceste soluri le întâlnim, în special, pe culmile largi și joase, precum şi pe versanţii
slab înclinaţi ai munţilor Întorsurii, Vrancei, Nemira, Bodoc şi Baraolt. De asemenea, aceste
soulri se găsesc şi pe relieful depresionar unde acoperă în întregime zona piemontană şi o parte
din terasele Oltului și Râului Negru, ele fiind caracteristice etajului de pădure în care predomină
stejarul, gorunul și uneori în amestec cu fagul. O parte din aceste soluri sunt folosite pentru
culturi de cartof, secară, orz, ovăz, pajişti şi fâneţe naturale.
O altă categorie de soluri o reprezintă cernoziomurile levigate sau prataziomurile, care se
întâlnesc, îndeosebi, în jurul oraşului Târgu Secuiesc.Aceste soluri se caracterizează printr-un
conținut ridicat de humus şi de substanţe nutritive,fiind pretabile pentru cultura sfeclei de zahăr,
cartofi și plante furajere.
Partea cea mai joasă a județului este ocupată de solurile hidromorfe cu subgrupele soluri
gleice, humico-gleice și turbele eutrofe;acestea prezintă un grad redus de fertilitate și un exces de
umiditate în special în perioadele ploioase ale anului, de aceea sunt utilizate în special, pentru
păşuni şi fâneţe.
 Un alt tip de soluri, întîlnit pe o suprafaţă de aproximativ 18 km 2, în apropierea localitaţii
Reci,îl reprezintănisipurile nesolificate, menţionate în litertura de specialitate de Dunele de la
Reci. Fixarea acestor nisipuri s-a făcut cu plantaţii de pin, arini,mesteceni, iar pe suprafeţe relativ
restrânse se cultivă cartoful și secara.

Vegetația

Pe suprafaţa judeţului Covasna se află întinse păduri de foioase şi răşinoase, precum şi o

bogată vegetaţie de luncă şi şes. Suprafaţa ocupată de pădure, care astăzi acoperă cca 44% din
teritoriu, era în trecut mult mai extinsă.
Munţiisunt acoperiţi de păduri de molid, fag, gorun, în schimb, şesul depresiunilor este
aproape lipsit de vegetaţie arboricolă, fiind acoperit de terenuri agricole şi pajişti stepizate (cu
următoarele specii sălbatice: păiuş, cinci degete, coada şoricelului, firuţa, lumânare, pelin
nemirositor), în zonele cu umiditate ridicată sunt prezente: rogozul, papura, lintiţa, săgeata apei.
În pâlcurile de pădure din zonele depresionare sunt prezente salcia, răchita, arinul negru şi
mesteacănul.
CULTURA
În ceea ce priveşte domeniul cultural, la nivelul judeţului funcţionează:
- 2 teatre în Sfântu Gheorghe - “Andrei Mureşanu” (secţia română) şi “Tamási Áron”
(secţia maghiară);
- 6 muzee;
- 38 case şi cămine culturale (33 cămine culturale, 4 case de cultură orăşeneşti şi o casă
de cultură municipală);
- 21 cinematografe;
- 226 de biblioteci, din care 33 specializate, 155 şcolare, 38 publice, cu un număr total de
1.590.026 de volume, iar numărul cititorilor înscrişi este de 65.810.
În cadrul bibliotecilor publice avem: o bibliotecă judeţeană cu un număr total de volume
de 205.627 şi 8.950 cititori înscrişi; 4 biblioteci orăşeneşti cu un număr total de 179.764 volume
şi 8.463 cititori înscrişi; 33 biblioteci comunale cu număr total de 249.898 volume şi 6.216
cititori înscrişi.
 Zonele folclorice şi etnografice din judeţul Covasna, unde meşterii populari creează
adevărate obiecte de artă din lemn şi ceramică reprezintă veritabile obiective turistice.Printre
zonele folclorice şi etnografice româneşti putem semnala zona Voineştilor de la Covasna şi zona
Buzaielor cu localităţile din jurul oraşului Întorsura Buzăului.Zonele folclorice secuieşti sunt
zona depresiunii Baraoltului şi zona depresiunii Târgu Secuiesc.
Pe teritoriul judeţului sunt conservate numeroase monumente istorice, cultural – artistice,
de importanţă locală şi naţională.Astfel la Vârghiş se află o frumoasă construcţie renascentistă
(fostul castel Daniel), construită la începutul secolului XVI şi amplasată într-un cadru peisagistic
constituit de parcul care o înconjoară. Elementele renascentiste sunt vizibile la ancadramentele
uşilor şi ferestrelor sculptate în andezit roşu, precum şi la stâlpii arcadelor celor trei logii, pe
laturile de nord şi de sud. Monumentul a suferit unele transformări în secolul al XVIII – lea, când
castelul a căpătat aspect baroc.
În satul Micloşoarase înalţă o construcţie din secolul al XVI – lea, în stil renascentist.
Ancadramentele sunt cioplite în piatră şi stau ca mărturie a stilului originar. Între anii 1730 –
1830 construcţia suferă unele modificări. Actualmente faţada principală are aspect clasicist, rod
al transformărilor mai recente, rămânând în forma originală doar faţada opusă, cea dinspre sud.
Recent, au fost scoase la iveală şi ancadramentele fostei intrări principale.Construcţia realizată
tot în stil renascentist, în secolul al XVII – lea, probabil la 1669, fostul castel din satul Tălişoara,
prezintă elemente de piatră cioplită, ancadramente şi stâlpi ai logiilor din partea de nord, care
sunt cele mai valoroase ale monumentului. Terasa din partea de sud-est de pe faţada principală a
fost, probabil, adăugată cu ocazia renovării din anul 1884.În satul Filia, comuna Brăduţ, a fost
ridicată o importantă clădire în anul 1713, care reprezintă o locuinţă tipică pentru acea perioadă.
Stilul construcţiei este baroc, lucru evident din frontonul intrării, dar, ca toate construcţiile mai
importante, a suferit influenţa clasicismului. Clădirea păstrează caracterul iniţial specific
barocului transilvănean, mai ales prin frumoasa siluetă bine proporţionată şi acoperişul întrerupt.
Din a doua jumătate a secolului al XVI – lea datează clădirea fostului conac Apor, în
comuna Turia. Prima modificare, din anul 1640 este atestată de o placă de piatră aflată în camera
de primire. La sfârşitul secolului al XVII – lea, clădirea a fost din nou modificată, cele două
ancadramente renascentiste ale sălii datând din 1693. Probabil tot atunci picturile uneia din sălile
cu boltă cilindrică, cu penetraţii conţinând ornamente florale, ulterior acoperite cu o structură
barocă. Aspectul exterior în stil clasic datează de la începutul secolului al XIX – lea.
Cetatea Bálványos , care domină de pe un vârf de munte staţiunea cu acelaşi nume, este situată
la o altitudine de 1.020-1.040 m. Partea mai veche este turnul-locuinţă, de plan patrulater
neregulat. Din acest turn s-a păstrat zidul nord-
estic până la o înălţime de 18 m. În a doua fază a
fost construit zidul de incintă cu lungimea de 120
m, cu planul neregulat. Pe versantul vestic al
muntelui se află incinta a doua, aparţinând fazei a
treia de construcţie. Aceasta are formă ovală, cu
lungimea de cca.200 m.
Figura nr. 2.5.CetateaBálványos 6

CetateaIka, de lângă Cernatul de Sus, a

fost construită probabil în secolul al XIII – lea,
păstrându-se în întregime zidul de sud. Forma
originală era de plan alungit, întărită cu două
turnuri rotunde, aflate la nord şi la sud.
Figura nr. 2.6.Cetatea Ika7

6Sursa:https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f4/Turia_Cetatea_Bálványos_%283%29.JPG

7Sursa: http://www.visitcernat.ro/ro/cetatea-ika-cernat.html
 Cetatea fortificată din comuna Ilieni,
are planul pentagonal, cu patru bastioane şi un
turn de poartă şi datează din secolul al XIII -
lea, având în interior fragmente ale unei cetăţi
mai vechi, întărită cu un turn de poartă care
astăzi serveşte ca turn-clopotniţă.

Figura nr. 2.7.Cetatea fortificata, comunaIlieni8

Alte cetăţi importante sunt cele de la
Aita Mare, Arcuş, Lemnia, Sfântu Gheorghe,
Cernatul de Jos.
În memoria fiilor neamului care s-au jertfit pentru nobilele idealuri de dreptate socială şi
naţională ale poporului, semn al preţuirii şi cinstirii acestora, în judeţul Covasna au fost ridicate o
serie de monumente:
Monumentul Ostaşului român din Sfântu Gheorghe, dezvelit în 18 septembrie 1974 şi
este dedicat cinstirii jertfelor aduse de ostaşii armatei române pentru eliberarea oraşului Sfântu
Gheorghe de sub ocupaţia fascistă în toamna anului 1944.
Monumentul Ostaşului român din Covasna, ridicat în 1973, operă a sculptorului C.
Ionescu, dedicat memoriei soldaţilor români căzuţi în luptele din timpul primului război mondial.
Ca simbol al luptei poporului român pentru libertate socială în epoca medievală, în satul
Dalnic a fost ridicată în 1976 statuia conducătorului războiului ţărănesc din 1514, Gheorghe
Doja.

RESURSE TURISTICE ANTROPICE

Teritoriul judeţului Covasna a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Aflată în colţul sud-
estic alTransilvaniei, în dreptul pasurilor Carpaţilor Răsăriteni (Valea Buzăului şi Pasul Oituz) şi
a multiplelortrecători, această zonă a fost puternic legată de Moldova şi Muntenia şi permanenta
fost marcată de interferenţe şi confluenţe cultural-istorice şi etno-demografice.Teritoriul judeţului
Covasnaa început să fie locuit încă din paleolitic, după cum o dovedesc deexemplu: săpăturile şi

8 Sursa : http://www.wikiwand.com/ro/Biserica_fortificat%C4%83_din_Ilieni
cercetările făcute la Lădăuţi, Sita Buzăului, Brăduţ sau Valea Brădetului şialtele. La Sita
Buzăului a fost descoperită o staţiune în aer liber datând din perioada aurignacianămijlocie, a
cărei cercetare a început încă din 1 9 1 1. Săpăturile făcute în 1956 - 1 9 6 1 au dus
ladescoperirea unei aşezări paleolitice cu două nivele de locuire: unul din aurignacianul mijlociu
şi tardenoasianulşi apoi un al doilea, aparţinând neoliticului timpuriu. Tot aici au fost identificate
urmede locuire paleolitică şi s-au descoperit ateliere sezoniere deprelucrare a silexului cu unelte
de tip gravetian.
Mocănița și Trenul cu Plan Înclinat
Povestea mocăniței din Covasna-Comandău și a Planului Înclinat se întinde pe mai bine
de un secol. Începe pe undeva prin ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și se termină spre
final de secol XX. Trenul, care pe vremuri cobora buștenii din pădurile Covasnei, transportă azi
turiștii dornici de o plimbare mai deosebită și curioși să se întoarcă puțin pe firul istoriei.
Mocănița din Covasna-Comandău nu circulă pe întregul său traseu de odinioară, ci doar pe
porțiuni: linia de jos merge 4 km pe Valea Zânelor de la hotel Clermont până în apropierea
Planului Înclinat (Șiclău) și linia de sus, de la Comandău, despre care am aflat de curând că
este funcțională (pe o porțiune de doar 8 km de la Comandău spre Benedec), însă doar de Zilele
Comandăului (primul weekend din luna august a fiecărui an). Cât despre Planul Înclinat, acesta
se poate vedea și astăzi, dar nu mai este funcțional.
 Figura nr. 2.8.

Mocănița9

Monument unic al istoriei industriale: linia de

cale ferată de plan înclinat, proiectată și realizată în
anul 1892 de către inginerul Emil Lux, poate fi văzut
la jumătatea liniei ferate dintre Covasna și
Comandău. Modul de funcționareeste relativ simplu: vagoneta încărcată pornește de pe deal spre
vale datorită gravitației, trăgând în sus cealaltă vagonetă, legată de prima cu un cablu de oțel.
Frânarea era dirijată din stația de sus a liniei.

Figura nr. 2.9. Linia ferata cu Plan Înclinat10

Cetatea Zânelor - este o davă dacică situată pe un vârf montan în apropierea orașului
Covasna.

9 Sursa : http://www.trilulilu.ro/imagini-calatorii/mocanita-din-covasna
10Sursa:https://www.google.ro/search?
q=Trenul+cu+plan+inclinat&biw=1366&bih=659&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj81tDkhrvRAh
WEDBoKHRmZCuoQ_AUIBigB&dpr=1#imgrc=sPYuNFu6uFZ8LM%3A
 Figura nr. 2.10.Cetatea Zânelor11

Cetatea Zâneloreste una dintre cele mai mari și mai bine conservate cetăți dacice dinafara
Munților Orăștiei. Fortificațiile și modul de amenajare a teraselor reprezintă un unicat pe
teritoriul dacilor. Istoria acesteia se întinde pe aproape trei secole, fiind construită pe parcursul
secolului al II-lea î.Hr., distrusă probabil în vremea lui Burebista, reconstruită apoi grandios
lasfârșitul sec. I î.Hr. și incendiată și dărâmată în momentul cuceririi romane a
Daciei.Impresionantă atât prin amplasare, cât și prin vestigiile păstrate, cetatea a intrat în tradiția
locală, inspirând legende cu zâne și comori ascunse. A fost cercetată sumar în secolele trecute,dar
a reintrat în atenția specialiștilor în urma unei furtuni teribile din toamna anului 1995,când
copacii smulși din rădăcini au dezvelit părți din cetate. Cercetările arheologice sistematice au
început în anul 1998.

Muzeul Carpaților Răsăriteni – Sfântu Gheorghe

Cercetările din domeniile istoriei, arheologiei și etnografiei desfășurate de-a lungul
timpului au dus la formarea și îmbogățirea patrimoniului național administrat de Muzeul
Național al Carpaților Răsăriteni (Sf.Gheorghe, Jud.Covasna), care în prezent se ridică la circa
17.000 de poziții inventariate. Deși, până în prezent, accentul s-a pus pe salvarea și conservarea
patrimoniului material mobil, muzeul își concentrează tot mai mult eforturile pe salvarea
patrimoniului imaterial, aflat în pericol iminent de dispariție.
Figura nr. 2.11.Muzeul Carpaților Răsăriteni – Sfântu Gheorghe12
Monumentul Eroilor Romani din Al Doilea Razboi Mondial a fost construit în anul
1971. Monumentul se află într-un rondou de pe strada Mihai Eminescu şi a fost dezvelit la data
de 9 mai 1973. Cunoscut si sub numele de "Monumentul Eliberatorul", acesta este opera
11 Sursa : http://weradio.ro/
12 Sursa: http://www.micul-dac.ro/?p=3717
 sculptorului Theodor Ionescu. Pe un piedestal masiv,
de forma unei prisme pătrate, este aşezată statuia unui
infanterist care ţine în mâna stângă o puşcă, iar în mâna
dreaptă o
ramură de
stejar. Pe
faţada
principală a

piedestalului,este fixată o placă de marmură albă pe

care este scris următorul text omagial: "Glorie eternă
eroilor armatei române". Monumentul cinstește memoria eroilor români jertfiți în Primul și Al
Doilea Război Mondial. Acesta are o înălțime de 2.5 m, incluzând și soclul, și este realizat din
piatră și marmură. Împrejmuirea este asigurată de un gard din beton. Pe fațada obeliscului sunt
înscrise numele a 44 de eroi români.
Figura nr. 2.12.Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial13

Capitolul 4. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ

În județul Covasna se găsesc 108 unități de cazare cu o capacitate totală de 3735 locuri.
Mai jos se vor regăsi câteva dintre hotelurile județului Covasna.
Sfântu Gheorghe14este cel mai important oraş al judeţului Covasna, din regiunea istorică
Trei Scaune şi, totodată, cel mai mare oraş cu majoritate maghiară din Transilvania. Sfântu
Gheorghe (în maghiarăSepsiszentgyörgy, în germanăSankt Georgen) este municipiul de reședință
al județului Covasna, format din localitatea componentă Sfântu Gheorghe (reședința) și din satele
Chilieni și Coșeni. Are o suprafață de 7.292 ha.

13Sursa:http://www.calificativ.ro/MONUMENTUL_EROILOR_ROMANI_DIN_AL_DOILEA_RAZBOI_MONDI
AL-a14553.html

14Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntu_Gheorghe
 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică,din municipiul Sfântu
Gheorghe, pe tipuri de structuri, în perioada 2012-2015

Tabel nr. 3.1

Tipul de structură de primire turiști

An Total nr. Hoteluri Vile turistice Pensiuni Pensiuni

unități turistice agroturistic
e

2012 15 4 1 10 0

2013 16 4 1 11 0

2014 16 4 1 10 1

2015 18 4 1 12 1

Sursa : www.insse.ro

Hotel Sugas - 3*

Situat în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, Hotelul Sugas a fost inaugurat în aprilie 2005
oferind la ora actuală cele mai bune servicii hoteliere din municipiu. Hotelul pune la dispoziţie
24 camere de două paturi şi 5 apartamente, dotate individual cu cabină de duş, posibilitatea
conectării la internet, telefon, televizor, minibar.

Figura 3.1
Hotel
Sugas –
3*15 Figura 3.2
Hotel
Castel –
3*16

15
Sursa : https://hotelguru.ro
16 Sursa:www.booking.com
Hotel Castel 3*

Hotelul și Restaurantul Castel se află la periferia municipiului Sfântu Gheorghe, lângă drumul
principal Miercurea Ciuc - Sfântu Gheorghe. Unitatea dispune de un număr de 37 camere cu o
capacitate de 70 locuri.

Best Western Hotel & Restaurant Park - 3*

Hotelul este situat în Sfântu Gheorghe și dispune de 30

camere duble. Camerele sunt dotate cu televizor color,
telefon, minibar, grup sanitar cu duş.

Figura 3.3. Best Western Hotel & Restaurant Park - 3*17

Hotel Căprioara – 4*

Hotelul Căprioara**** este situat în centrul stațiunii Covasna, stațiune de renume internațional,
făcând parte din staţiunile cu caracter unic, datorită bogăţiei sale în resurse naturale care sunt
utilizate în prevenirea şi tratarea bolilor sistemului cardiovascular. Hotelul Căprioara dispune de
un total de 72 camere și apartamente. Centrul de tratament balneareste perfect conectat cu hotelul
pentru intimitatea turiștilor. Apele minerale sunt cele mai curative și apreciate din regiune, având
proprietăți miraculoase pentru majoritatatea afecțiunilor aparatului cardiovasculator.

17 Sursa : http://www.bwpark.ro/romana/1
Figura 3.4. Hotel Căprioara – 3* 18 Figura 3.5. Hotel Clermont – 4*19

Hotel Clermont – 4*

Covasna este numită şi ,,Staţiunea celor 1000 de izvoare de sănătate”, având un climat blând, un
aer puternic ionizat negativ şi un cadru natural deosebit de pitoresc. Resursele naturale curative
pot fi valorificate pe tot parcursul anului. Hotelul Clermont are o capacitate de 218 locuri,
dispuse în 106 camere și apartamente de diferite tipuri. Centrul de Sănătate Clermontse axează pe
2 tipuri de servicii: de prevenire şi tratare a bolilorcardiovasculare (ameliorarea hipertensiunii
arteriale, afecţiuni cardiovasculare, etc.) şi de reîncărcare a organismului prin proceduri antistres şi
relaxare.

Hotel Cerbul – 3*

Hotelul este situat în centrul stațiunii, la 35 km de reședința de județ Sfântu Gheorghe și la 60 km

de Brașov. Accesul la hotel se face cu trenul (2,5 km până la gara CFR), cu autobuzul din Brașov
sau din Sfântu Gheorghe (200 m de stație) sau cu mașina. Hotelul, cu un regim de înălţime P+10,
este amplasat lângă hotelul Covasna, având legătură interioară cu acesta, cu Restaurantul
Covasna 3* şi cu Baza de Tratament, prin poziţia acestuia conferind turiştilor o privelişte
deosebită asupra întregii staţiuni. Hotelul dispune de 258 locuri de cazare clasificate la 3 stele.

18 Sursa : http://hotel-caprioara.ro/
19 Sursa : www.clermonthotel.ro/
Figura 3.6. Hotel Cerbul – 3*20 Figura 3.7. Hotel Covasna – 3*21

Hotel Covasna – 3*

Este primul hotel construit în staţiune(1972), acesta deschizând drumul turismului balnear
modern. Hotelul dispune de 248 locuri, clasificate la categoria 3*, fiecare cameră fiind dotată cu
baie cu duș, ventilație, minibar, televizor color cu ecran plat LCD/LED, cablu TV, telefon intern
și internaţional, tâmplărie termopan. Camerele sunt modernizate, iar în băi sunt montate cabine
de duş.
Hotel Hefaistos – 2*

Hotelul Hefaistos se află în apropierea centrului stațiunii, la aproximativ 500m față de Parcul
Covasna și partia de schi Covasna, la 1,5 km depărtare de Lacul Chiuruș și la 3 km față de gară.
Hotelul Hefaistos dispune de un teren de peste 11.000
m2, din care, pe o suprafață de 3.200 m2 este
amenajată gradina din curtea interioară. Locația
dispune de 288 locuri de cazare dispuse în camere cu
2/3 paturi, apartamente, suite sau camere cu pat
matrimonial dotate cu grup sanitar propriu, televizor,
telefon, frigider și balcon propriu.
Figura 3.8. Hotel Hefaistos – 2*22
Complex Balnear Bradul – 2*

Hotelul Bradul este așezat în renumita Vale a Zânelor (popas turistic, parc dendrologic), din
Covasna, într-un cadru natural plăcut și relaxant, la 564m altitudine, 31 km de Sfântu Gheorghe
și 60 km de Brașov. Climatul subalpin moderat și apele minerale miraculoase au impus
Complexul Balnear Bradul din Covasna drept un
reper important pentru suferinzi.
Complexul Balnear Bradul din Covasna are o
capacitate de 186 de locuri, disponibile în 89 de
camere în regim double și single și cinci
apartamente formate din living și dormitor.

20 Sursa : www.turismcovasna.ro/
21 Sursa : www.turismcovasna.ro/
22Sursa: http://www.travelro.ro/hotel-hefaistos_covasna.html
Ambientul plăcut, efectele benefice imediate ale terapiilor disponibile în cadrul bazei de
tratament recomandă Complexul Balnear Bradul drept unul din cele mai impunatoare și
primitoare hoteluri din Covasna.
Figura 3.9. Complex Balnear Bradul – 2*23

Hotel Dacia – 2*

Hotelul Dacia din Stațiunea Covasna are o capacitate de 302 locuri, în 148 camere cu 2 paturi
(grup sanitar) și 2 apartamente. Hotelul Dacia este o sucursală a Societății Comerciale de
Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă. Hotelul Dacia este deschis pe tot
timpul anului.

Figura 3.10. Hotel Dacia – 2*24 Figura 3.11. Hotel Montana – 3*25

Hotel Montana – 3*

Hotelul Montana este poziționat în partea sud-estică a stațiunii, chiar în Valea Zânelor, în
apropiere de zona împădurită și liniștită a Covasnei, cu o priveliște deosebită asupra întregii
stațiuni. Hotelul Montana este cunoscut pentru baza sa de tratament (767 m 2), dar și pentru
serviciile decente de cazare la prețuri accesibile. Hotelul are 496 locuri de cazare repartizate în
244 camere cu două locuri și 4 apartamente, dispuse pe 8 etaje.

23 Sursa :https://www.ocaziituristice.ro/cazare-covasna/complex-balnear-bradul/
24 Sursa : www.alegecazare.ro/
25 Sursa : http://www.travelro.ro/hotel-montana_covasna.html
 Stațiunea balneoclimaterică Băile Bálványos

Bálványos este aşezată în Munţii Bodoc la o altitudine de peste 840m. Aici este aer
ozonat, linişte şi peisaj încântător. Staţiunea are posibilităţi de tratament foarte bune cu izvoare
de ape minerale bune de băut şi alţi factori curativi naturali. Este aproape de municipiul Sfântu
Gheorghe.
Lacul Sfânta Ana, aflat la o distanţă de 10 km de staţiunea Bálványos, este un lac de
origine vulcanică care adăposteşte specii rare de plante şi a fost declarat rezervaţie naturală.
Băile Bálványos aşa cum sunt astăzi s-au format din trei colonii de băi vechi. Una dintre
ele este situată în pasul Bálványos, lângă Peştera Pucioasa din Turia.
Prin numeroasele izvoare ale căror ape au calităţi terapeutice prin mineralele lor, dar şi a
emanaţiilor postvulcanice(mofete), staţiunea oferă condiţii bune de odihnă şi tratament.
În statiunea Băile Bálványos se află Grand Hotel Bálványos – 4* cu un număr total de
112 camere. Complet renovat, ridicat la standarde de patru stele, situat în mijlocul pădurilor ce
înconjoară Lacul Sf. Ana, Grand Hotel Bálványos **** se bucură de un cadru natural care
îmbină liniștea și aerul proaspăt al peisajului montan cu valoarea de excepție a locației, în așa fel
încât hotelul a devenit, probabil, cea mai atractivă destinație pentru recreere și relaxare, dar mai
ales pentru reușita întâlnirilor de afaceri, conferințelor și seminariilor.
Târgu Secuiesc26 este un municipiu în județul Covasna, format din localitatea
componentă Târgu Secuiesc (reședința) și din satul Lunga. Cu o populație de 18.082 locuitori
(2011), este al doilea cel mai mare centru urban al județului, după reședința Sfântu Gheorghe.
În orașul Târgu Secuiesc se găsesc hotelurile Fortyogó - 2*și Atrium – 3*. În stațiunea de
tratament și odihnă Fortyogó, apele carbogazoase sunt folosite pentru tratamentul bolilor interne.
Tot aici se află mai multe terenuri sportive și circuitul de carting, renumit pentru concursurile
naționale și internaționale organizate în acest loc.
Baraolt este un oraș al județului Covasna, format din localitatea componentă Baraolt
(resedința) și din satele Biborțeni, Bodoș, Căpeni, Micloșoara și Racoșul de Sus. Este fost oraș
minier, în prezent axat pe industria prelucrării lemnului, cu o populație majoritar maghiară.
Prezintă posibilități de dezvoltare în domeniul turismului rural. Orașul este străbătut de râul

26 Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Secuiesc
Baraolt. Nu există centru hotelier, iar cazarea se face în moteluri și hanuri situate în jurul
orașului. La ,,Mestecănișul de la Reci” există complexele turistice ,,Nufărul” și ,,Mesteacănul”
cu spații adecvate cazării turiștilor.

3.12. Complexul Turistic Hanul Nufărul Reci27

Numărul de unități de cazare turistică în județul Covasna

în perioada 2012-2015
Tabel nr. 3.2

An Număr unități de cazare în Număr unități de cazare în

Covasna România

2012 100 5821

2013 102 6009

2014 105 6130

2015 108 6821

Sursa:www.insse.ro

Din tabelul nr. 3.2 se poate observa cum numărul de unități de cazare din județul Covasna
crește din 2012 cu 2 unități, iar în 2015 numărul de unități a crescut cu 8 față de anul 2012.
Numărul de unități din județ crește în fiecare an, ceea ce arată că investițiile din cadrul județului,
atragerea și cazarea turiștilor interesați de turismul balnear, duce la dezvoltarea turismului în
județul Covasna.

27 Sursa : http://www.izislife.ro/Cazare/?menu=Cazari&from=0&ftip=%25&fjud=15&jid=15&cid=225
 110

108

106

104
Column1
102

100

98

96
2012 2013 2014 2015

Figura3.13.Reprezentare grafică proprie

Capacitatea și activitatea de cazare turistică a județului Covasna,

în perioada 2012-2015
Județul Covasna 2012 2013 2014 2015

Capacitatea de cazare existentă 4836 4254 5552 5582

(locuri)

În funcțiune (mii locuri/zile) 1313,4 1225,4 1369,8 1369,5

Sosiri (mii) 79,1 83,5 89,2 88,8

Înnoptări (mii) 472,8 438,2 483,6 481,6

Indicii de utilizare netă a 36 35,8 35,3 35,2

capacității în funcțiune (%)

Tabel nr. 3.3

Sursa: www.insse.ro

Din tabelul nr. 3.3 se poate vedea că în anul 2015 capacitatea de cazare a crescut cu peste
700 locuri de cazare față de 2012, ceea ce a permis ca și numărul de turiști să crească.

STRUCTURI TURISTICE DE TRATAMENT

 Turismul balnear reprezintăuna din formele de circulaţie turistică constantă, cu o clientelă
relativ stabilă, care contribuie la ridicarea coeficienţilor de utilizare a capacităţilor de cazare şi la
realizarea unor încasări medii sporite pe zi/turist.
Judeţul Covasna este un tărâm al apelor, având numeroase staţiuni balneo-climaterice.
Dintre judeţele Regiunii Centru, staţiunile judeţului Covasna sunt cel mai bine ocupate încursul
anului - se înregistrează cel mai mare număr de sosiri si înnoptări. Dispune de un număr de 2
staţiuni balneo-climaterice declarate de interes naţional (Covasna) şi local (Bálványos), ambele
recomandate pentru afecţiuni cardiovasculare. Alte staţiuni de interes local sunt Malnaş Băi,
Vâlcele, Băile Fortyogó (nefuncţională, în stare de degradare pronunţată), Biborţeni, Ozunca Băi.
Turismul balnear este favorizat şi de condiţiile de mediu, respective lipsa aproape în totalitate a
poluării în special în zona Covasna, cu o puternică ionizare negativă, izvoare de ape minerale cu
debite foarte mari, nămol mineral şi mofete (emanaţii naturale de CO2).
Segmentul balnear este unul din produsele/pieţele turismului de sănătate, alături de
turismul medical, talasoterapia, hidroterapia, wellbeing/spa şi fitness. Dintre cele menţionate
anterior se situează pe locul doi în ordinea crescătoare a medicalizării. Segmentul balnear
folosește o apă minerală naturală care provine din pânze freatice sau surse naturale și ale cărei
proprietăţi curative sunt recunoscute (efecte chimice, termice și mecanice).Este în general
practicat într-un mediu natural adecvat. Tratamentele balnearesunt din ce în ce mai mult
considerate ca tratamente preventive.
Biletele pentru tratamentul balnear sunt prevăzute cu minim trei proceduri, dar la
recomandarea medicului se pot face mai multe proceduri.
În județul Covasna există aparate moderne care oferă posibilitatea realizării următoarelor
proceduri/tratamente balneare28: hidroterapie (băi galvanice, duș subacval, masaj subacval –
Jacuzzi); electroterapie (curenți diadinamici, ultrasunete, aerosoli, unde ultrascurte), proceduri
naturiste (băi carbogazoase, mofete), termoterapie (împachetări cu parafină),kinetoterapie (masaj
uscat).

STRUCTURI TURISTICE DE AGREMENT

Agrementul turistic reprezintă ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și
formelor oferite de unități, stațiuni sau zone turistice, care pot asigura individului sau grupurilor
28 Sursa: http://turismcovasna.ro/terapie/proceduri-baza-de-tratament
sociale o stare de bună dispozitie, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții și să lase o impresie
și o amintire frumoasă.
În județul Covasna hotelul Clermont oferă posibilitatea explorării și exploatării naturii
prin activități sportive și de relaxare: fotbal, tenis de câmp, baschet, paintball, tir cu arcul, mountain
bike, drumeţii, săniuţe(pe timp de iarnă) etc. O după-amiază petrecută cu prietenii la Hotelul
Clermont se poate transforma cu uşurinţă într-o competiţie relaxantă datorită jocurilor de biliard,
bowlingsau tenis de masă. Ziua poate fi completată în mod fericit cu un program dedicat
destinderii, gândit într-o combinaţie perfectă: înot în piscina acoperită, saună, jacuzzişi câteva
exerciţii de menţinere în formă la sala de forţă. Pe timp de iarnă, nimic nu poate fi mai romantic
pentru un cuplu decât o plimbare cu sania trasă de cai prin peisajul mirific al „Văii Zânelor”, dând
uitării pentru moment viaţa aglomerată a oraşului şi zilele obişnuite de muncă.
În fiecare weekend vă puteţi distra în discoteca hotelului, un spaţiu aparte, modern, cu
aparatură de ultimă oră şi o atmosferă incendiară datorită DJ-ilor invitaţi. La cerere sau în cazul
evenimentelor organizate, Hotelul Clermont poate oferi show-uri karaoke.
Turismul de agrement s-a dezvoltat în ultimii ani in județul Covasna, ceea ce a făcut ca
numărul de turiști să crească. Printre alte posibilități pentru turismul de agrement regăsim: Lacul
de agrement Pădureni care se află lângă localitatea Moacșa, are o lungime de 2 km și oferă
posibilitatea de a se practica sporturi nautice, pescuit, plajă. Pârtia Comandău se situează în
Munții Vrancei și este deservită de un teleschi mono-post cu un grad ușor de dificultate. Centrul
de echitație Sâncrai se află la marginea satului Sâncrai, comuna Ilieni și se întinde pe mai multe
hectare. Vara se organizează tabere pentru copii, iar la cerere se oferă și plimbări cu caleașca. Cei
care doresc să petreacă câteva ore în șa, sunt asistați de personal specializat din cadrul firmei.
Pârtiile din Sugas Băi se găsesc în stațiunea Sugas Băi, la o distanță de 8 km de municipiul Sf.
Gheorghe.
FACTORI NATURALI DE RISC
În anul 1995, în județul Covasnaa avut loc cea mai mare furtună din zonă. Furtuna care s-
a abătut asupra zonei montane a doborât peste 1200 de hectare de pădure. Din cauza acestei
furtuni, Calea Ferată Forestieră (CFF) Comandău nu a mai funcționat timp de 2 ani. Pădurea a
fost replantată. În present, județul Covasna nu mai este afectat de factori naturali de risc major.
 ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎNREGISTRATE ÎN JUDEȚUL
COVASNA
Obiectul principal de activitate a societăților din stațiune este segmentul balnear.
Pensionarii beneficiază de aproximativ 80% de serviciile medicale acordate de bazele de
tratament. Numărul cel mai mare de persoane care apelează la tratamentele balneare este format
din persoanele pensionate care suferă de boli cardiovasculare, persoanele care au suferit
accidente vasculare cerebrale din cauza stresului (persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 60
ani).
Mulți turiști vin în stațiune pentru odihnă, deoarece calitatea factorilor naturali ajută la
ameliorarea sănătății și condiției fizice și alungă stresul. Să nu uităm și de turismul pentru cei
tineri care se împarte în 3 categorii: sezonul de iarnă – tabere în hotelurile societăților, sezonul de
vară – tabere la Popasul turistic ,,Valea Zânelor”, în extrasezon – tabere sportive la hotelurile
societăților.

Circulația turistică înstructurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din

județul Covasna, în perioada 2012-2015

Tabel nr. 3.4

An Număr turiști sosiți Număr înnoptări turiști

Români Străini Total Români Străini Total

2012 69230 9905 79135 441800 31015 472815

2013 73369 10099 83468 404436 33788 438224

2014 79008 10228 89236 448710 34933 483643

2015 79064 9736 88800 449228 32372 481600

Sursa: www.insse.ro - Sosiri si innoptari ale turistilor in structure de primire turistica cu functiuni
de cazare turistica, pe tipuri de structure, tipuri de turisti, Covasna 2012-2015

85000

65000
Romani
45000
Straini
25000 Total sosiri

5000
2012 2013 2014 2015
Figura 3.14. Reprezentare proprie

500000
400000
300000 Romani
200000 Straini
100000 Total Innoptari
0
2012 2013 2014 2015 Figura 3.15. Reprezentare proprie

Analizând tabelul nr. 3.4 se observă că numărul de turiști români sosiți a crescut
semnificativ cu peste 10.000 în anul 2015 față de anul 2012, ceea ce arată că turiștii români au
înțeles care este importanța sănătății și, mai ales, cum să prevină îmbolnăvirea, aceștia alegând
tratamentele specifice. Alte cauze care ar fi putut duce la creșterea numărului de turiști români ar
putea fi creșterea poluării mediului, stresului și a agitației din orașe. Una din cauzele căreia
numărul de turiști străini a început să scadă ar putea fi creșterea calității serviciilor oferite de
turismul balnear în străinătate.

Situația capacităților de cazare din județul Covasna în anul 2015

Tabel nr. 3.5

Număr unități de Număr de locuri

cazare

Județul Covasna 108 3735

România 6821 287158

Sursa: www.insse.ro/Covasna

Structurile de cazare turistică sunt clasificate după criteriile de rentabilitate, amortizare,

prețuri și clientelă în: hoteliere, extrahoteliere și nepermanente. Numărul structurilor de cazare
turistică din județul Covasna în perioada 2012-2015 nu a suferit modificări mari, dar se observăo
ușoară creștere.

Unitățile și capacitatea de cazare turistică

Tabel nr. 3.6

Tipul de structuri de primire turiști

An Total nr. Hoteluri Vile turistice Pensiuni Pensiuni

unități turistice agroturistice

2012 15 4 1 10 0

2013 16 4 1 11 0

2014 16 4 1 10 1
 2015 18 4 1 12 1

Sursa: www.insse.ro – Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

Turismul este influențat de evoluția vieții societății, detașându-se printr-un înalt

dinamism la nivel național, chiar și internațional. Tratamentul balnear oferit are efect medical
aproximativ 6 luni, ceea ce poate garanta revenirea turiștilor care vin la tratament și în anii
următori.
Tratamentele balneare29 sunt tratamente care folosesc în scop terapeutic mineralele din
izvoarele naturale (sulf, magneziu, calciu etc), precum și proprietățile apei termale (temperatură,
curenți, presiune etc.) sau ale nămoalelor. Ele îmbunătățesc circulația sângelui și oxigenarea
țesuturilor, ducând la eliminarea mai rapidă din organism a toxinelor. Băile cu apă termală
stimulează metabolismul, secrețiile ficatului și tractului digestiv, ajutând la digestie. Pe de altă
parte, apele îmbogățite cu elemente chimice (dioxid de carbon, sulf, calciu, cupru, magneziu,
seleniu, fier, zinc, siliciu, litiu etc.) stimulează sistemul imunitar, iar producția de endorfine
(hormoni care dau o stare de bine) crește.
Stațiunile din județul Covasna sunt recomandate pacienților pentru afecțiuni cum ar fi:
afecțiunile reumatologice cornice, afecțiunile cardiace, afecțiunile renale, afecțiunile tubului
digestiv.
Stațiunea Bálványos, situată la poalele Munților Bodoc, este o stațiune profilată, în
general, pe tratamentul afecțiunilor aparatului cardiovascular și pe odihnă. Factori naturali
terapeutici: ape minerale carbogazoase, feruginoase, calcice, hipotone, cu o mineralizare totală
de 2,0-2,4 g/l, mofete, bioclimat ușor tonic stimulent. Indicații terapeutice: afecţiuni
cardiovasculare (hipertensiune arterială, insuficienţă mitrală şi aortică compensată, arteriopatii
periferice prin ateroscleroză, varice), afecţiuni asociate (nevroză astenică, afecţiuni reumatismale
degenerative, afecţiuni reumatismale particulare, boli profesionale).
Stațiunea Covasna30 este profilată, în principal, pe tratamentul bolilor cardiovasculare.
Factori naturali terapeutici: Covasna este una dintre cele mai bogate staţiuni din ţară în ape
minerale cu o mare varietate a compoziţiei fizico-chimice, aici găsindu-se ape minerale

29 Sursa: http://farmaciiledona.ro/dona-info/rolul-tratamentelor-in-statiunile-balneo-climaterice-I424
30 Sursa: http://ziarullumina.ro/tratamente-in-statiunile-balneoclimaterice-din-covasna-64352.html
carbogazoase, bicarbonatate, clorurosodice, iodobromurate, feruginoase, arsenicale sau uşor
sulfuroase, cu o mineralizare totală de 3,2 - 22,4 g/l. Apele minerale de la Covasna sunt foarte
bogate în acid carbonic de origine vulcanică (cca 2,5 g/l). Un alt factor natural specific staţiunii îl
constituie mofetele (emanaţii de gaze naturale) folosite, mai ales, la tratamentul bolilor aparatului
cardiovascular, afecţiunilor ginecologice, la cele ale aparatului locomotor, afecţiunilor
dermatologice, tulburărilor metabolice şi ale sistemului nervos. Indicaţii terapeutice: afecţiuni
cardiovasculare (infarct miocardic la minimum trei luni de la externarea din spital, cardiopatia
ischemică, hipertensiunea arterială, valvulopatii operate la minimum trei luni de la operaţie),
afecţiuni ale tubului digestiv, afecţiuni hepato-biliare, afecţiuni asociate.
Statiunea Malnas Băi31 este profilată, în principal, pe tratamentul afecţiunilor tubului
digestiv. Factori naturali terapeutici: ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate,
sodice, calcice, magneziene, cu o mineralizare totală de 3,3-27,6 g/l, mofete, bioclimat de
cruţare.
Indicaţii terapeutice: afecţiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice hiperacide, ulcere
gastrice şi duodenale cronice, colite cronice, constipaţia cronică), afecţiuni cardiovasculare
(insuficienţa mitrală şi aortică compensată, hipertensiunea arterială, arteriopatii periferice prin
ateroscleroză), nevroza astenică, afecţiuni respiratorii.

Capitolul 5. PROPUNERI PRIVIND ÎNTREȚINEREA ȘI

ÎMBUNĂTĂȚIREABAZEI TEHNICO-MATERIALE ȘI TURISTICE

După anul 1989, turismul a devenit o preocupare permanentă a fiecarui guvern aflat la
conducerea țării, astfel încât România să fie cunoscută și promovată pentru frumusețile sale
naturale și nu numai, în întreaga lume. Însă, pentru acest lucru, an de an, fiecare județ al
țării,inclusiv Covasna, are ca obiectiv primordial îmbunătățirea bazei tehnico-materiale prin
asigurarea mai multor locuri de cazare, prin promovarea așezărilor turistice printr-o publicitate
permanentă și actualizată, dar și prin ospitalitatea ce caracterizează acest popor.
Consiliul Județean Covasna şi Asociația pentru Dezvoltarea Turismului şi-au propus ca
judeţul să beneficieze de o atenţie specială în ceea ce priveşte realizarea unor proiecte de

31 Sursa: http://ziarullumina.ro/tratamente-in-statiunile-balneoclimaterice-din-covasna-64352.html
investiţii în domeniul turismului, precum şi promovării ca destinaţie turistică a Ţinutului
Secuiesc, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.Oferta turistică va include, printre
altele, turismul balnear, conacele, meşteşugurile tradiţionale şi gastronomia locală, centrele de
echitaţie şi băile tradiţionale din zonele rurale.
Întrucât starea infrastructurii are o influență directă în privința impresiei turiștilor asupra
destinației turistice alese, se impune ca una din sarcinile de bază să fie îmbunătățirea și
modernizarea infrastructurii locurilor de cazare cu toate măsurile ce se impun a fi duse la
îndeplinire.
Cei care ocupă funcții de conducere în structurile ce desfășoară activități de turism în
acest județ trebuie să se implice cu mult mai multă răspundere și împreună cu ceilalți factori de
decizie să întocmească programe viabile de atragere a fondurilor europene, care în final să se
concretizeze în întreținerea și îmbunătățirea bazei tehnico-materiale și turistice. Finalitatea se
reflectă în achiziția de aparatură nouă și diversificată cu care au fost dotate cât mai multe baze de
tratament, refacerea, reabilitarea și reamenajarea mai multor clădiri aflate în circuitul
turistic,deschiderea unor noi zone de interes turistic, trasee noi care interesează pe cei pasionați
de turismul petrecut în mijlocul naturii și alte noutăți de interes public legate de turism.

Îmbunătățirea accesului la atracțiile turistice

Infrastructura reprezintă o problemă națională ce se răsfrânge și asupra județului
Covasna. Lipsa autostrăzilor și starea degradată a drumurilor se răsfrânge asupra turiștilor, parte
din aceștia renunță a mai efectua anumite trasee turistice, vizitarea unor obiective, șederea în
anumite zone mai greu accesibile.
Mijloacele principale de deplasare alese de turiști sunt autoturismele personale,
autocare/microbuze și trenul. Un mijloc de transport devenit foarte util și preferat de turiști este
cel cu avionul. Însă, pentru județul Covasna, acest mijloc de transport este dezavantajos întrucât
distanțele de la aeroporturile cele mai apropiate(București, Bacău, Sibiu și Târgu Mureș) sunt
totuși mari până la locurile de destinație. Cel mai apropiat aeroport, Brașovul, care va conecta
județul la transportul aerian internațional, așteaptă girul autorităților pentru accelerarea finalizării
lucrărilor de extindere și modernizare. Ultimul termen dat de autorități este anul 2020, iar alături
de Brașov, pentru finalizarea proiectului, va contribui cu sume importante și județul Covasna
prin Consiliul Județean și Primăria Sfântu Gheorghe.O ultimăstatistică arată că aeroportul Brașov
va prelua 20% din turiștii sosiți pe aeroportul Otopeni, o parte importantă dintre aceștia dorind să
viziteze județul Covasna.
Cea mai importantă pârghie care accelerează cererea pentru turismul din cadrul acestui
județ constă în reabilitarea căilor existente și deschiderea unor noi căi de acces către județ astfel
încât cerințele turiștilor să fie onorate în cele mai bune condiții, iar la sfârșitul sejurului, dorința
acestora să fie aceea de a reveni cu plăcere și cât mai curând în locuri liniștite și relaxante,
încărcate de istorie și tradiții și cu locații confortabile și primitoare. Un aport deosebit la
realizarea acestui proiect îl are Consiliul Judetean Covasna și Asociația pentru Dezvoltarea
Turismului în acest județ, care și-au propus ca în 2017, județul să beneficieze de o atenție
specialăîn ceea ce privește realizarea unor proiecte și investiții în domeniul turismului, scopul
final find acela de a spori cererea de produse turistice specifice județului.
Alte investiții pentru dezvoltarea turismului în județul Covasna ar mai putea fi:
- construirea de noi pensiuni rurale
- amenajarea locuințelor tradiționale în regim de pensiune
- amenajarea castelelor și conacelor cu locuri de cazare pentru turiști
O activitate permanentă a celor care se preocupă de promovarea turismului în acest județ
este aceea de a actualiza site-ul de promovare a turismului în județul Covasna, cu date complete
și de a actualiza ofertele referitoare la Ținutul Secuiesc.
Identificarea, dezvoltarea și promovarea de noi resurse tehnico-
materiale în județul Covasna
Pentru aducerea la îndeplinire a acestui punct din program se recomandă identificarea
locurilor din județ pretabile a deveni destinații turistice, care urmează a fi dezvoltate în cel mai
scurt timp și delimitate de zonele ce nu reprezintă interes din punct de vedere turistic.Principiul
strategiei de dezvoltare prevede ca dezvoltarea să fie echilibrată teritorial și proiectele de
dezvoltare să se implementeze la nivel județean, luând în considerare caracteristicile locale.
a) Destinații prioritare: Târgu Secuiesc, Sfântu Gheorghe și Covasna.
b) Alte destinații turistice exploatate la capacitate maximă până în prezent:
-statiunile balneare - se bazează pe resursele naturale, izvoare de apă minerală, mofete - este
necesară modernizarea acestor stațiuni
-regiunile montane
-zone cu resurse naturale speciale - parcuri naționale, rezervații, regiuni potrivite pentru
practicarea ecoturismului combinat cu alte atracții turistice(regiunea Baraolt, zona Buzăielor).
-destinații culturale - biserici fortificate, casteluri, conace
-zone rurale - cuprind orașe mici și sate care depind unul de celalălt din punct de vedere
economic și social și se deosebesc de zonele urbane prin următoarele caracteristici:
I) numărul locuitorilor este mult mai mic, concentrația structurilor economice, culturale și sociale
este mai mică
II) teritoriile sunt in general folosite pentru agricultura, exploatarea padurii: au rezervatii naturale
si posibilitati de a iesi in aer liber
În regiunile rurale au rol important amenajarea râurilor și pâraielor pentru practicarea
turismului acvatic, dezvoltarea turismului acvatic, dezvoltarea turismului cu bicicleta, a
turismului rural, al echitației. În aceste regiuni se poate dezvolta cu usurințăun întreg sistem de
servicii, oferte care să conțină toate elementele turistice caracteristice zonei. Apele, care în
județul Covasna sunt în număr considerabil, pot contribui și ele prin posibilitățile oferite de
practicare a următoarelor sporturi:
- Pe lacuri:
 Pădureni - sporturi acvatice, pescuit, tabere, campare
 Reci - sporturi acvatice, pescuit, rezervație naturală
 Belin - pescuit
 Ilieni - pescuit, tabere, conferințe
 Surcea - pescuit
 Râul Olt - pescuit
- Pâraie:
 Basca - pescuit
 Oituz - pescuit, excursie în țara ceangăilor, tradiții, olărit
- Zona rurală, mediu favorabil pentru:
 educație ecologică
 protecția mediului înconjurător
  protecția animalelor, păsărilor
 gradiniță, tabară ecologică
 promovarea produselor locale
 parcuri geologice

Adaptarea locurilor de cazare la cerințele pieței

Este importantă adaptarea la cerințele turiștilor, asigurarea unui număr suficient de locuri
de cazare și oferirea de servicii de înaltă calitate, potrivite categoriilor de orice nivel. Lipsa
locurilor de cazare se resimte indiferent de categorie. Taberele pentru școlari și tineri pot facilita
aprofundarea legăturilor tinerilor din localitățile înfrățite. Legăturile cu comunități din străinătate
pot crește numărul vizitatorilor în localitate sau regiune. În categoria de tabere de sport și de
agrement a crescut nevoia față de lux, de confort, deci trebuie mărite ofertele de calitate mai ales
în zonele montane.

Dezvoltarea de locuri de cazare turistice rurale autentice

Locurile de cazare construite în stil identic nu mai reprezintă o atracție pentru turiști,
aceștia preferând construcțiile unice, care se integrează în caracteristicul regiunii. Trebuie
elaborate proiecte care să respecte tradițiile, în care construcțiile noi să se integreze în peisaj,
proiecte care să contribuie la conservarea patrimoniului construit. O gospodărie secuiască
aranjata poate trezi interesul turiștilor.
În acest sens, Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului din cadrul Consiliului Judeţean
Covasna a lansat recent un nou pachet turistic, denumit „Pe urmele nobililor”, prin intermediul
căruia le oferă turiştilor din ţară şi străinătate posibilitatea de a petrece o vacanţă de câteva zile în
mai multe conace din zonă, printre care şi cel din Valea Zălanului al prinţului Charles al Marii
Britanii.
În oferta postată pe site-ul www.viziteazacovasna.ro se menţionează, printre altele, că
judeţul Covasna are peste 160 de conace şi castele, unele redate circuitului turistic ca hoteluri sau
muzee, altele în curs de renovare.
 De asemenea, se menţionează că prinţul Charles al Marii Britanii are „o afinitate
specială” pentru judeţul Covasna şi că preferă să vină aici primăvara, pentru a se bucura de
câmpurile pline de flori”.
Cei care sunt curioşi cum arată pensiunea prinţului Charles aflată la Valea Zălanului, dar
şi a bunului său prieten, contele Kálnoky, aflată la Micloşoara, dacă le place viaţa simplă şi
autentică, dacă vor să guste, la propriu şi la figurat, din tradiţiile locului, atunci aceasta ofertă li
se potriveşte de minune.
Este de menționat că, ambele conace au doar câteva camere pentru cazare şi de cele mai
multe ori sunt rezervate în avans de turişti din toată lumea.
Ambele pachete oferă sejururi de 2 nopţi (3 zile) sau de 3 nopţi (4 zile), cu pensiune
completă, cu preparate tradiţionale din zonă şi diverse activităţi, cum ar fi excursii şi vizite la
ateliere meşteşugăreşti.
La Valea Zălanului turiştii pot face drumeţii la păşunile înalte şi la câmpurile de flori
adorate de prinţul Charles, pot opta pentru plimbări cu căruţa sau pentru călărie. Dacă vremea
permite, prânzul se serveşte în aer liber. În fiecare zi sunt prevăzute alte activităţi gratuite.
Sâmbăta, spre exemplu, este Ziua satului, ziua în care turiştii descoperă casele localnicilor şi
meşteşugarii din sat. Turiştii care se cazează la Micloşoara au ocazia să descopere întreaga
Transilvanie, în fiecare zi organizându-se excursii opţionale la Viscri, Bran, Braşov sau Lacul
Sfânta Ana. Zilnic se desfăşoară ateliere de meşteşugărit cu instrumente tradiţionale.
În zilele ploioase se vor desfăşura diverse ateliere, precum împâslire cu lână, sculptarea
lemnului din crengi maronii pentru bastoane, coaserea unor saci de pânză mici pentru ierburi
uscate şi ciuperci, coacerea de kürtőskalács (colac secuiesc) sau cozonac împletit. Toate
activităţile sunt incluse în pachet. În fiecare zi, ambele pensiuni au pregătite noi activităţi sau
excursii gratuite.
În pachetul de Paşti sunt incluse şi activităţi de încondeiere a ouălor şi o vizită la un fierar
care ,,potcoveşte” ouă după o metodă tradiţională.
Preţul unui sejur de 2 nopţi (3 zile) este de 212 euro/persoană, iar un sejur de 3 nopţi (4
zile) este de 320 euro/persoană. Copiii sub 4 ani au gratuitate, iar cei între 4 şi 14 ani beneficiază
de 50% reducere.
Proprietatea din Valea Zălanului a fost menţionată în urmă cu câţiva ani de revista
americană Vanity Fair printre cele mai frumoase destinaţii de vacanţă din lume şi nu puţini sunt
turiştii străini dispuşi să plătească sute de euro ca să se bucure de puritatea naturii şi de
simplitatea vieţii la ţară.

Construirea de hoteluri wellness de 5 stele

Prin construirea unor hoteluri de 5 sau 6 stele, prin amenajarea de parcuri wellness,
județul poate oferi programe de odihnă pentru cei care doresc un stil elegant și servicii de înaltă
calitate. Hotelurile și restaurantele ar oferi două tipuri de servicii:
- standard internațional
- autohton, local. În această categorie intră preparate tradiționale(murături,gemuri, băuturi,sucuri
naturale, ape minerale din zonă îmbuteliate în sticle mici, cu design atrăgător), posibilități de
degustare a fructelor de pădure, a ciupercilor, preparate din vânat, pește – rețete tradiționale
adaptate la cerințele actuale.

Renovarea clădirilor considerate patrimoniu local

 La aceste locuri de cazare un aspect important constituie protejarea construcțiilor.
 Oferte de pachete turistice speciale - prezentarea vieții de odinioară a locuitorilor
castelurilor, preparate, vestimentație, obiceiuri.
 Conacele pot fi ideale pentru grupuri mici de turiști, grupuri de prieteni, familii.
 Programele personalizate - vânat, pescuit, pânda animalelor, excursii cu sania trasă de
cai, programe legate de sărbători, baluri tradiționale.
 Programe similare sunt în Spania, unde unele clădiri istorice au fost transformate în locuri
de cazare.
 Reabilitarea clădirilor considerate a fi patrimoniu local și național și înscrierea acestora
într-un circuit turistic național și internațional - refațadizarea și conservarea centrului
istoric; amenajarea unor piețe pietonale; amplasarea unor indicatoare turistice (marcaje cu
urme de pași imprimate cu indicatoare pe trotuare etc.), documente și scrisori către
Ministerul Culturii și Cultelor.

Îmbunătățirea rețelei de restaurante autohtone

 De preferat ca acestea să fie amplasate în cât mai multe locuri vizitate de turiști, adaptate
permanent la cerințele turiștilor, cu meniuri tradiționale. Înființarea unei rețele de mici
restaurante poate fi înlesnită și prin comandarea de meniuri pentru instițutii publice (grădinițe,
școli, cămine pentru vârstnici) de către autoritățile locale. Astfel s-ar crea noi locuri de muncă și
producătorii autohtoni ar avea piață de desfacere.

Perfecționarea resurselor umane

Creativitatea și capacitățile oamenilor pot fi exploatate la maxim doar dacă s-a creat un
mediu favorabil în care domină încrederea reciprocă. Personalul trebuie motivat pentru ca el să
acționeze atunci când este cazul, să fie creativ, să nu fie ușor iritabil.
Perfecționare continuă, inovație și dezvoltare - dacă aceste trei elemente sunt luate în
considerare, activitatea unei organizații poate atinge cote maxime.
Dezvoltarea resurselor umane este unul dintre principalele elemente din strategia de
dezvoltare. Această componentă ocupă un loc important, întrucât persoanele care desfășoară
activitatea de turism trebuie să fie pregătiți în permanență să satisfacă toate solicitările turiștilor.
Impresiile variate ale turiștilor determină măsurile care se iau la nivelul perfecționării resurselor
umane.

Creșterea confortului turiștilor

Cel mai important - turiștii să beneficieze de serviciile care au fost prezentate cu ocazia
rezervărilor, să primească informații corecte despre locul de cazare.
Destinațiile care au prezentat o imagine falsă, bazată pe legende ale trecutului și nu pe
realitate, au plătit foarte scump. Turiștii înșelați nu se mai întorc și promovează o imagine
negativă. Senzația de confort crește dacă turiștii găsesc un loc de primire curat și ordonat. Un
sediu îngrijit, un ambient frumos crește posibilitatea de revenire a turiștilor.
De menționat că o parte din turiștii care preferă cazare în mediul rural, solicită un anumit
confort, motiv pentru care unele locuri de cazare au confort sporit.

Dezvoltarea parteneriatelor
Parteneriatele care se bazează pe încredere și împărtășirea experiențelor ajută la
funcționarea eficientă a activității turistice. În acest context, județul Covasna prezintă avantajul
că numeroase localități din județ au legături de înfrățire cu localități din străinătate. Pe de altă
parte, există posibilitatea de a prelua modele din Europa, cu precădere Ungaria, reducând timpul
necesar dezvoltării parteneriatelor.
Programele de parteneriat între regiuni ale UE au un rol semnificativ în dezvoltarea
turistică a județului Covasna.
Întrucât județul Covasna este majoritar locuit de cetățeni de etnie maghiară, majoritatea
localităților sunt înfrățite cu localități din Ungaria, lucru care ușureazăcomunicarea cu turiștii
veniți din această țară, iar dorințele și solicitările sunt înțelese și percepute direct.
Proiecte de parteneriat public privat (PPP) de realizare a strategiei de dezvoltare a
turismului.
Cercetările întreprinse arată că în lume deja există foarte multe strategii de dezvoltare,
bazate pe programe PPP care se axează pe promovarea turismului. Trendurile internaționale arată
că este nevoie și de susținere financiară guvernamentală, bazându-ne totuși pe sfera privată care
dispune de capacități mai mari. Exemple elocvente sunt: Turcia, Malaezia, Canada, Franța,
Australia, țări în care locul instituțiilor guvernamentale a fost preluat de PPP.

Îmbunătățirea ofertelor turistice

Pentru ca oferta turistică să poata fi implementată corespunzător și cererea serviciilor
specifice zonei respective trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie unice, să fie
adaptabile, să fie complexe, să aibe un marketing unitar.
Domeniile prioritare privind dezvoltarea bazei turistice:
a) Turismul de sănătate:
- reabilitarea infrastructurii stațiunilor balneare de odinioară(program finanțat prin fonduri UE).
-Proiectul Drumul Apelor Minerale care cuprinde localitățile Malnas, Bodoc/Olteni, Vâlcele,
Belin, Brețcu/Martunus, Baraolt.
- localitățile care nu sunt incluse în Proiectul Drumul Apelor Minerale, implicate de urbanism să
rezolve problemele mai sus amintite pe termen lung, beneficiază de posibilități de finanțare
oferite de diferite programe;
- crearea de noi domenii de dezvoltare ținând cont de frumusețea și de caracterul lor unitar.
b) Turismul cultural- valorile culturale comune pot fi folosite ca atracție turistică. Este un
produs bine vândut pentru grupuri de clienți care au legături afective față de diferite culturi sau
cultura minorităților naționale. Locațiile care fac parte din patrimoniul UNESCO sunt puncte de
atracție turistică (ex. Biserica romano–catolică din comuna Ghelința, satele săsești întemeiate în
sec. al XII-lea, reabilitate prin Programul de reabilitare sprijinit și de prințul Charles al Marii
Britanii). Orașe cu tradiție istorică - Sf. Gheorghe și Tg. Secuiesc, locuri de pelerinaj, biserici,
case memoriale, monumente istorice - puncte de atracție pentru vizitatori - sunt necesare
ghiduri, informatii, profesionalism. Tot de promovarea culturii și a tradițiilor se leagă poveștile
populare, legendele despre oameni celebri ale căror vieți se leagă de regiune.
c) Turismul rural - în scopul dezvoltării turismului rural în județul Covasna se propune
dezvoltarea și promovarea primului muzeu al satului secuiesc, loc de cazare pentru turiști - în
limite legale - unde pot urma stilul și modul tradițional de viață la țară cu un confort redus.
Satul ecologic,așezământ secuiesc reînnoit - model unic în UE, unde se folosesc resurse
reciclabile ca biogaz, centrale termice pe lemne de foc, modul de construcții din lemn, cărămizi
din lut, fosă septică biologică etc.
d) Turismul slow food - turism rural și gastronomic - scopul acestui tip de turism este
promovarea produselor culinare și a tehnologiilor tradiționale, garantând calitatea acestora.
Turiștii sunt dispuși să plătească mai mult pentru specialități de calitate. Este importantă
stimularea producătorilor autohtoni, pentru a folosi materii prime naturale: fructe de pădure,
ciuperci, pește, animale crescute în ferme proprii, produse agricole obținute din gospodării
proprii. Trebuie să reintroducem în alimentație ceaiurile de plante naturale, gemurile de casă,
murăturile, sucurile și siropurile naturale -acestea fiind o savoare aparte a județului. Obiceiul
preparării pâinii de casă iarăși dă un caracter unic regiunii, deci nu trebuie lăsată să dispară. Din
rețetele simple inventate cândva din necesitate, astăzi se pot pregăti specialități culinare. O altă
modalitate de păstrare a tradițiilor gastronomice este înființarea unor restaurante specifice
regiunii, cu mâncăruri tradiționale (bucătărie românească și maghiară). Aceste restaurante pot
funcționa rentabil numai dacă corespund cerințelor impuse, satisfac nevoile turiștilor, au meniuri
traduse în limbi de circulație internațională și au personal calificat și politicos. Pentru practicarea
turismului slow food, un loc ideal ar fi centrul orașului Tg. Secuiesc - cafenele, băcănie pentru
mirodenii, internetcafe și alte servicii destinate turiștilor, dar și alte localități ce vor identificate a
fi pretabile desfășurării unor astfel de activități.

PROPUNERI PRIVIND PROMOVAREA OFERTEI PE PIAȚA

INTERNĂ ȘI EXTERNĂ
 În vederea elaborării unui program complex de promovare a ofertei turistice în județul
Covasna trebuie plecat de la premisa lărgirii publicului țintă și aprofundării ofertelor turistice
astfel încât acestea să cuprindă un eșantion cât mai complex de preferințe și orientări. La
definirea grupului țintă am luat în considerare caracteristicile naturale ale zonei Covasnei care
trebuie dezvoltate în concordanță cu necesitățile unui anumit grup țintă. Totodată am studiat și
factorii determinanți în luarea deciziilor turiștilor. Cercetările Organizației Mondiale a
Turismului au arătat că, datorită globalizării, tradiția, rădăcinile capătă valențe noi, astfel:
-oamenii sunt dornici de cunostințe noi legate de rădăcini, restabilirea legăturii cu familia
devenind o prioritate;
-există precedente în istorie care au trezit interesul pentru căutarea rădăcinilor (Drumul mătăsii,
Drumul sclavilor);
Grupurile țintă de turiști în funcție de care se va face promovarea și dezvoltarea bazei
tehnico-materiale a județului Covasna se clasifică astfel:
- grupul țintă cu motivații afective (cel mai important): turiști din Ungaria care au rude,
prieteni, relații comerciale în județul Covasna sau România etc.; turiști străini de origine din
județul Covasna, turiști străini cu rude în județul Covasna; turiști români/unguri stabiliți în
străinătate;
- grupuri de turiști străini sau autohtoni cu preferințe speciale: turiști veniți pentru odihnă,
tratament, explorare, etc.; turiștii străini și autohtoni care preferp ecoturismul; simpatizanții
mișcării SLOW FOOD din lume; oameni de afaceri străini cu pretenții și hobby-uri speciale în
conformitate cu oferta specifică a județului Covasna; sportivi; specialiști, ecologiști, cercetători
etc.

Promovarea prin eveniment

Principala strategie de promovare și menținere a autenticității turismului din zona
Covasna reprezintă păstrarea și promovarea pe plan intern și internațional a valorilor culturale
autentice. Valorile culturale moștenite ale secuilor constituie oferta turistică de bază a regiunii.
Ocrotirea centrului civic a două orașe din județul Covasna, municipiul Sf. Gheorghe și
municipiul Tg. Secuiesc sunt menționate și în Masterplanul național. Prin reabilitarea,
consolidarea și aducerea la forma inițială și prin realizarea ideilor noi pot fi create noi surse de
venit, astfel aceste centre pot renaște. Trebuie asigurate păstrarea identității și a valorilor
celorlalte comunități conviețuitoare din județ (români, unguri, rromi).
Caracterul multicultural (naționalitate, religie) este un atu al zonei care prin buna
colaborare aduce un plus de valoare județului. Este important ca destinațiile să își
menținăspecificul, această imagine deosebindu-i de celelalte pe piața turistică. În multe cazuri
turismul este singurul mijloc de supraviețuire a valorilor locale și a tradițiilor. Locuitorii acestei
zone sunt capabili să își arate lumii individualitatea și pot să afirme stima de sine.
Manifestări de mare anvergură – potrivite pentru promovarea turismului cultural
Aceste manifestări se bazează în primul rând pe valori moștenite, pe tradiții, dar și pe
cultura contemporană. Mesaje transmise prin aceste manifestări:
- Județul are particularități prin care se deosebește de alte destinații.
- Covasna are valori unice.
- Se promovează cultura noastră și există deschidere față de alte naționalități.
- Păstrarea identității noastre este la fel de importantă precum conviețuirea armonioasă într-o
societate deschisă.
Criterii și caracteristici: se organizează anual la o dată stabilită din timp; programul este
cunoscut cel puțin cu un an mai devreme; cuprinde minim 5-6 manifestări; dispune de un buget
suficient de mare- sunt stabilite limite inferioare; concepția este elaborată pentru o perioadă de 3-
4 ani; are un marketing și grup țintă bine definite; atrage un număr mare de vizitatori; cheltuielile
efectuate reprezintă maxim 15% din veniturile ce urmează a se înregistra în urma finalizării
evenimentului; are un studiu de impact prealabil.
Întâlnirea Mondialăa Maghiarilor din Trei Scaune (prima ediție-august 2007) - prin
această manifestare s-a trezit interesul pentru regiune și s-a creat posibilitatea organizării unor
noi manifestări atractive din punct de vedere turistic. Parcul Memorial al Maghiarilor din județul
Covasna - pe lângă faptul că va rămâne locul de întâlnire a maghiarilor, este o locație ideală
pentru manifestări în aer liber; concerte gen Woodstock; întâlniri internaționale de dans, obiceiuri
de nuntă din Europa – o posibilă manifestare internațională; Ciobănașul – manifestare popular-
artistică românească; întâlnirea mondială a rromilor, manifestări,tabere, expoziții internaționale
de artă contemporană; vizionare de filme în aer liber.
Festivalul Apei Minerale – Aquarius- prezentarea apelor minerale- specific aparte al
zonei – compoziția apelor minerale-turismul balnear- cure de ape minerale.
 Sfințirea pâinii - ziua națională a pâinii în Europa - 20 august. Manifestări locale sau
de interes județean: programe cât mai variate pentru atragerea vizitatorilor, programarea lor să fie
făcută cu cel puțin un an mai devreme - evitarea suprapunerilor, expansiunea manifestării să nu
afecteze mediul natural.

Sesiuni de comunicări științifice sub tutela Oficiului de turism, în Anul Turismului în

județul Covasna, la care vor fi abordate teme ca: turismul și calitatea vieții; dezvoltarea
turismului și protecția mediului - împreună pentru o armonie de durată; tehnologia și natura -
cele două provocări ale turismului la începutul sec. XXI; ecoturismul - cheia unei dezvoltări
susținute; contribuția turismului la prezervarea patrimoniului cultural; turismul pentru tineret -
premisă a cunoașterii culturale și istorice; comunicarea, informarea și educarea - căi de
alimentare a dezvoltării turistice; dezvoltarea prin turism; parteneriatul public-privat - cheia
dezvoltării turistice; promovarea mixtă-privată și instituțională; lansări de carte, lansarea unor
reviste, deschiderea unor obiective turistice(hoteluri, restaurante, cluburi)etc.; activități
organizate în colaborare cu orașele înfrățite din străinătate, pentru promovarea imaginii județului
Covasna și a ofertei turistice, delegații ale mediului de afaceri, ale mediului cultural-academic,
instituțional etc. (ex. Columbia-SUA); susținerea unor seminarii despre Covasna; distribuirea
unor materiale promoționale etc.

Promovarea indoor și outdoor

O strategie inițială de marketing ar trebui să includă un program agresiv de publicitate
prin intermediul unei pagini web, prin crearea unei baze de date conținând totalitatea agențiilor
de turism din România și prin furnizarea continuă de informații - calendar al evenimentelor,
actualizarea produselor și alte activități similare, plasarea reclamelor în publicațiile de turism
național și regionale și participarea la târgurile de turism naționale și internaționale.

Încurajarea turismului de afaceri, cultural și ecoturismului

Există câteva segmente de piață care merită o atenție specială:
- Turismul de afaceri - datele actuale menționează turismul de afaceri ca un posibil
segment de marketing de explorat pe termen lung în cadrul județului Covasna. Multe din
unitățile de cazare din județ, dispun de săli de conferințe dotate cu facilități
corespunzătoare pentru întâlniri și convenții de afaceri, simpozioane, reuniuni, sesiuni
 știintifice și pentru turism (confort, mediu, instalații de comunicare și proiecție etc.). În
acest sens, există o creștere semnificativă a acestui gen de turism în județul Covasna.
- Turismul cultural și ecoturismul- studiile internaționale arată că ecoturismul și turismul
cultural reprezintă nișe de piață în creștere, iar județul Covasna cu proximitățile sale are
un potențial ridicat și este bine poziționat, astfel încât se poate începe capitalizarea
acestor resurse și oportunităților.
Asociația Română pentru Turism Ecologic (RETREAT) caută în permanență soluții
pentru a deschide noi pensiuni în zona Covasna.

Îmbogățirea ofertei prin introducerea mini-vacanțelor de weekend

Ca urmare a unui studiu sociologic, s-a ajuns la concluzia că motivele principale pentru
care respondenții respectivi au vizitat zona ca turiști sunt următoarele:
1) Vizitarea obiectivelor istorice, culturale și naturale;
2) Petrecerea mini-vacanțelor și concediilor;
3) Petrecerea weekend-ului.
Combinația de turiști de mini-vacanțe și de week-end sugerează că ar trebui acordată o
atenție specială acestui segment de piață, printr-o publicitate regională și prin campanii de
informare.
În actualele condiții economico-sociale ale țării, cu o majoritate a populației aflată sub
standardul minim al posibilităților de practicare a unui turism decent, turismul de scurtă durată
din zonele periurbane (îndeosebi ale așezărilor urbane mari, cu cerere turistică importantă) oferă
posibilități largi de practicare unui mare număr de persoane. Ca urmare, el devine o veritabilă
linie de start a turismului de perspectivă.

Popularizarea ofertelor turistice specifice la nivel european

Datele actuale arată că o parte importantă din turiști vin din alte țări, majoritatea dintre
aceștia provenind dintr-un număr relativ mic de țări.
Unii turiști străini tind să stea pentru perioade mai lungi de timp, unii folosesc zona ca
destinație primară pentru șederi mai lungi.
Oficiile Ministerului Turismului în multe alte țări oferă posibilitatea unei strategii de
marketing specializate și țintite către potențialii turiști străini.
 Înființarea unui oficiu de turism la nivel național
Necesitatea înființării unui oficiu de turism este justificată pe de o parte de aplicarea unor
politici raționale de promovare durabile pe plan local și național și internațional în vederea
eficientizării actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de altă parte de obiectivele pe
care un astfel de serviciu și le propune:
- Promovarea susținută a ,,dezvoltării turistice în scopul creșterii beneficiilor obținute de pe
urma valorificării resurselor turistice pentru comunitatea locală”
- Promovarea imaginii reale a județului Covasna în special și a stațiunii Covasna în general,
atât pe plan național, cât și pe plan internațional;
- Realizarea unor programe în parteneriat cu oficiile de turism din totalitatea județelor din
România și colaborări externe cu misterele și agențiile de specialitate ale țărilor membre UE,
având ca scop popularitatea turismului în cadrul județului Covasna.
- Abordarea sistematică a pieței și infrastructurii existente care să grupeze într-un cadru coerent,
pe o bază locală și zonală, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici și privați implicați
în turism;
- Identificarea resurselor turistice antropice și naturale ale căror grade de exploatare sunt
scăzute și înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât mai rapide a acestora în circulația
turistică.
Prinţul Charles ne-a oferit o vizibilitate extraordinară în plan internaţional, pentru că
venirea sa în Valea Zălanului, în judeţul Covasna este mereu foarte mediatizată atât în ţară, cât şi
în străinătate. În judeţul Covasna sunt aproape 160 de castele şi conace, iar turismul nobiliar a
devenit o nişă foarte profitabilă. Au fost aduse în prim-plan şi meşteşugurile tradiţionale şi
meşterii populari, iar aceasta este, de asemenea, o ofertă turistică inedită.

Integrarea tuturor factorilor implicați în dezvoltarea turismului

-pe plan local (instituții publice locale și centrale, diferite organisme publice sau private - ANT,
ANTREC, ONG-uri, agenți privați de turism - hoteluri, restaurante, agenții de turism etc.),
activitatea parteneriatului public-privat într-un efort cumulat de relansare a turismului județului
Covasna, explorarea posibilelor parteneriate regionale și a avantajelor colaborării cu agențiile de
promovare din alte state.
 -organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea și strategia turismului local cu
participarea organizațiilor profesionale, agenților economici de profil, instituțiilor de
învățământ cu specific de turism și altor factori competenți (reprezentanții autorităților
locale, Consiliul Județean și Prefectura Covasna, Agenția de Dezvoltare Covasna,
reprezentanții sectorului agroturistic etc.);
- inițierea unor programe de formare profesională adecvate pentru lucrătorii
profesioniști din turism, realizarea unor materiale promoționale pentru pensiunile mici
etc.
- crearea și punerea la dispoziția turiștilor și a factorilor interesați a unei baze de date
completă și operativă, privind oferta turistică din municipiu și proximități.
- baza turistică: * locuri de cazare (hoteluri, pensiuni, case particulare etc.)
*restaurante, cluburi, puncte de agrement.
* agenții de turism și rent-a-car.
- puncte de atracție turistică (muzee, monumente, biserici și alte atracții cultural-istorice) care să
fie incluse în diferite tururi ale orașului.
- modalități de petrecere a timpului liber (agrement).
- trasee și obiective turistice periurbane, căi de acces.
- servicii oferite, nivel de preț, orar, etc.
- monitorizarea și evaluarea diferiților indicatori cantitativi și calitativi – fluxul turistic, cererea
turistică, factorii motivaționali, etc.
- numărul de turiști români și străini, ponderea cererii interne și externe în totalul cererii
turistice anuale.
- indicele modificării în timp a cererii turistice interne și externe.
- repartiția pe zone de proveniență (țări) a cererii turistice externe și proveniența regională a
cererii turistice interne.
- gradul de ocupare a potențialului de cazare.
- distribuția cererii turistice pe principalele forme de cazare.
- structura cererii turistice pe mijloace de transport folosite.
- durata medie a sejurului.
- sezonalitatea cererii turistice.
- încasarea medie turistică pe cap de locuitor ș.a.
Creșterea notorietății județului Covasna
Implicarea în creșterea notorietății județului Covasna și, ca prim pas, realizarea unui
website www.covasnaturistica.ro menit a funcționa ca o agendă de calatorie online și ca ghid de
turism pentru turiști și potențiali turiști;
- Analizarea vizitatorilor paginii de internet pentru a susține activitatea de promovare turistică;
- Stabilirea de link-uri către website-urile altor parteneri de turism;
- Publicarea unor broșuri de informare trimestrială pentru clienții online;
- Actualizarea lunară și întreținerea website-ului.
- Alte modalități de promovare (ex.linii aeriene de transport).

Editarea unor materiale promoționale

- prin editarea de materiale promoționale care să proiecteze o imagine pozitivă a turismului din
județul Covasna (reviste de profil, broșuri, pliante, hărți și ghiduri turistice, ilustrate etc.);
- editarea unei hărți/ghid turistic al județului Covasna, care să fie distribuit gratuit de către
agențiile de presă naționale și internaționale;
- identificarea resurselor financiare oferite de Ministerul Turismului pentru publicarea ghidurilor
turistice în limbi străine asfel;
a) conceperea și imprimarea unor broșuri promoționale;
b) crearea și distribuirea calendarului și programului de evenimente bianuale;
c) conceperea unor pachete de vizite pentru turiști, de una, două sau trei zile.

Organizarea de circuite turistice

- programe turistice pe circuite tematice (istorice, geografice, economice, complexe, etc.):
- implementarea programului ,,Pe urmele nobililor”, inițiat de Asociația pentru Dezvoltarea
Turismului, program care poate contribui atât la promovare, cât și la dezvoltarea turismului, și
care poate implica într-un mod benefic atât autoritățile locale, cât și de ANT.
Rezultatele așteptate: dinamizarea circulației turiștilor, publicitate eficientă, creșterea numărului
de turiști și a veniturilor directe, dezvoltarea turismului cultural, accesul mai rapid la material
informative și accesul mai comod la monumente și produse turistice.
-impact public semnificativ și constant.
Beneficiari: turiștii interni și externi, instituțiile publice și autoritățile locale.
Eficiență/Indicatori de performanță: numărul de turiști români/străini care apelează la acest
serviciu; numărul de turiști care vizitează obiectivele incluse în circuit; graficul de amortizare a
investiției; amplificarea sistemului în centrele stabilite inițial și dezvoltarea sistemului și în alte
centre urbane.
-dezvoltarea împreună cu agențiile de turism a unor tururi/circuite turistice în orașe și în jurul
acestora.

Alte acțiuni de marketing turistic specific

Promovare: - cooperarea cu Ministerul Turismului pentru promovarea județului Covasna în
târguri de turism naționale și internaționale;
- Organizarea în colaborare cu oficiile de turism din România a unor misiuni de vânzări în
alte orașe care pot furniza turiști;
- Organizarea unor excursii de familiarizare pentru presa de turism și publicațiile liniilor
aeriene (caravan media);
- Proiectarea și construirea unui stand de prezentare care să fie utilizat la târguri.
Publicitate: - stabilirea unui set de criterii pentru amplasarea anunțurilor publicitare în diferite
medii de comunicare;
- Clasificarea priorității obiectivelor în funcție de audiență, accesibilitate și cost;
- Crearea criteriilor de măsurare a impactului publicității;
- Producția unor spoturi video de 10 minute care să fie folosite în autocarele de turiști
pentru a familiariza pasagerii cu zona înainte de a sosi la destinație și în alte scopuri
promoționale, la târguri, etc.;
- Relații publice și relații cu presa, pentru asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru
județul Covasna și pentru avantajele sale turistice;
- Proiectul ,, Media și turismul”.
- Dezvoltarea unor relații cu scriitorii de jurnale de călătorie din România și încurajarea
scrierii unor prezentări turistice de calitate despre județul Covasna dezvoltarea de relații cu liniile
aerine românești sau străine care deservesc țara și promovarea prezentărilor turistice de calitate
despre județul Covasna;
- Realizarea unui eveniment anual în județul Covasna, la care să participe oficialități din
partea guvernului, industriei turistice și presei;
- Inovații în ofertele/pachetele turistice din județul Covasna.
- Cercetări de marketing turistic - studii și analize periodice privind conjunctura pieței
locale, interne și externe a serviciilor de turism, în vederea luării deciziilor strategice și stabilirii
eforturilor de marketing.

MĂSURI PENTRU CONSERVAREA ȘI PROTEJAREA

RESURSELOR TURISTICE ȘI A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
În vederea conservării și protecției resurselor turistice și a mediului înconjurator se
impune întreprinderea următoarelor măsuri specifice în conformitate cu Strategia Națională a
Biodiversității astfel:
- Conservarea spațiilor verzi existente și extinderea suprafețelor, reabilitarea spațiilor verzi
existente și reamenajarea lor prin înlocuirea cu specii valoroase din punct de vedere
estetic;
- Proiectarea și amenajarea de noi spații verzi integrate în PUG;
- Angajarea de specialiști peisagiști, plantări de arbori ca perdele pentru zonele rezidențiale
din județ;
- Elaborarea de planuri de management pentru fiecare arie protejată din cadrul județului,
realizarea Atlasului Ariilor Naturale și Protejate și altor materiale informative specifice
județului Covasna;
- Identificarea de noi zone de agreement și delimitarea lor;
- Asigurarea dotărilor necesare pentru fiecare zonă de agrement, informarea populației și a
agenților economici cu privire la necesitatea practicării turismului ecologic și la
necesitatea conservării naturii;
- Plantări de arbori pentru prevenirea inundațiilor, împăduriri și amenajarea de noi spații
verzi; reamenajarea și modernizarea parcurilor - plantări anuale; înființarea de noi zone
de recreere, modernizarea celor existente, în condițiile în care județul Covasna deține un
potențial extraordinar în acest context;
- Identificarea, amenajarea, protejarea și promovarea zonelor de campare, în vederea
popularizării și susținerii turismului ecologic;
 - Efectuarea de amplasamente și centre de colectare a deșeurilor pe tot teritoriul județului
Covasna; campanii de informare a populației cu privire la importanța și necesitatea
conservării naturii și rolul acesteia în vederea unei vieți sănătoase și fără îmbolnăviri;
- Campanii de informare cu privire la importanța biodiversității și a zonelor naturale din
cadrul județului Covasna și rolul primordial al acestora în desfășurarea activității de
turism, principala activitate generatoare de venituri și creștere economică a județului
Covasna;
În planificarea urbană a județului este necesar să se țină cont de:
 Conservarea și extinderea ariilor naturale și a zonelor verzi;
 Extinderea zonelor de agrement;
 Promovarea turismului ecologic și a produselor locale ecologice;
 Prioritatea dezvoltării zonelor degradate și nu a celor naturale;
 Echilibru în dezvoltarea imobiliară (locuințe, servicii, zone verzi).