Sunteți pe pagina 1din 61

COMPLEMENTARITATEA

ȘCOALĂ-PĂRINȚI

ÎN EDUCAREA ELEVILOR PENTRU TIMPUL LIBER

Educația este ceea ce supraviețuiește după ce tot ce a fost învățat a fost uitat.
Burrhus Frederic Skinner

Menirea firească a școlii nu e să dea învățătură, ci să deștepte, cultivând


destoinicirile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toată viața.
Ioan Slavici

Proiectul Hrană pentru minte, trup și suflet a avut ca scop crearea de oportunităţi de
dezvoltare a personalităţii elevilor din învăţământul primar şi și-a propus să devină un succes,
căci aceasta este menirea oricărui învăţător – de a ajuta la modelarea micilor şcolari. Succesul
a fost atins până acum de mii şi mii de ori, iar sute de colegi, la sfârşitul clasei a IVa s-au
despărţit cu lacrimi în ochi, dar privind cu încredere spre viitor, gândind că munca şi efortul
lor vor fi răsplătite de realizarile celor îndrumaţi timp de 4 ani.
Am gândit un proiect la nivel de clasă, care reprezintă în fapt un corolar al mai multor
proiecte în care este implicat colectivul de elevi. S-a avut în vedere: parteneriatul încheiat cu
părinții la începul de clasa I, proiectul pe 4 ani Să ne cunoaștem scriitorii!, proiectul pe 4 ani
Mâini dibace, alegerea și stbilirea împreună cu părinții a calendarului de activități din
Săptămâna Altfel, consultarea părinților si apoi elaborarea programei pentru opționalul ales la
nivelul clasei-Armonia artei, calendarul activităților rutiere pe fiecare an în parte, participarea
la activitățile Eco-școala, calendarul ședințelor cu părinții și a lectoratelor, stabilirea
activităților extracuriculare.

Cu toții trăim în era schimbărilor, iar educaţia trebuie să ţină pasul cu avalanşa
informaţională de la nivel mondial. Bumul informatic, învechirea rapidă a cunoştinţelor şi
prelungirea duratei vieţii ne arată în mod clar că tehnicile învăţate în tinereţe pot deveni
complet depăşite pe măsură ce înaintăm în vârstă, iar societatea aşteaptă de la educaţie un
răspuns la această problemă. “Educaţia trebuie să fie anticipativă şi prospectivă” (Cucoş,
2006, p.160). Școala, prin toate pârghiile pe care le deține, trebuie să formeze adulți capabili
să se adapteze noilor realități, adulți care vor trebui să-și managerieze foarte bine timpul
pentru a face față provocărilor. Dar cum e foarte greu de imaginat viitorul, atunci singura
anticipare pertinentă este că viitorul înseamnă schimbare, deci educaţia trebuie să devină o
educaţie pentru schimbare care să urmărească formarea unei personalităţi autonome şi
creative, pregătind individul pentru evoluţia rapidă a societăţii prin dezvoltarea unor aptitudini
și abilități esenţiale: abilități de comunicare, abilități de organizare a timpului, planificarea,
educabilitarea şi adaptabilitatea. Acest scop va fi considerat atins când omul va ajunge la
conştiinţa necesară pentru a controla schimbarea, pentru a-şi îndruma propria sa evoluţie.
Căci, folosind în mod imaginativ schimbarea, putem nu numai să ne scutim pe noi înşine de
traumatismele alienării, dar putem chiar încerca să umanizăm un viitor îndepărtat.
Compementaritatea școală-părinți pentru educarea elevilor pentru timul liber îşi propune să
exemplifice prin activități de învățare formală și non-formală importanța acestora în educarea
elevilor pentru petrecerea unui timp liber valoros. Timpul liber vine în completarea
activităților formale și este caracterizat ca fiind timp care generează satisfacții. De asemenea,
timpul liber este caracterizat de alegerea liberă de care dispune copilul, eliberat de obligații
instituționale, dar având ,,libertate sub control instituțional”.
Educaţia pentru timp liber
Noţiunea de timp liber
Noţiunea de timp liber este folosită încă din antichitate, când Aristotel spunea că
munca este sfârşitul timpului liber. Timpul liber înseamnă odihnă, divertisment şi dezvoltare.
După Tănase şi Lupan (citaţi de Cârstea Gh., 1995 şi Bota A., 2006), timpul liber
reprezintă „acea parte a timpului rămas disponibil, după efectuarea activităţilor profesionale,
care este folosit pentru studiu, ridicarea nivelului calificării, activitate în folosul comunităţii,
manifestări culturale, sport, distracţii, destindere”.
Pedagogul şi antropologul german Erich Weber citat de Lucaciu Gh. 2004, consideră
că timpul liber reprezintă „o anumită perioadă din viaţa omului, pe care acesta o trăieşte «liber
de» şi «liber să»; cu alte cuvinte, timpul liber constituie perioada în care individul se
eliberează de orice obligaţii şi este liber să-şi aleagă anumite activităţi sau preocupări (sau este
liber să nu aibă nici o preocupare)”.
Timpul liber poate fi în egală măsură atât prieten, cât și dușman atât pentru copii cât și
pentru părinți, de aceea este foarte important să-i acorzi atenția cuvenită, în așa fel încât să
valorifici la maximum avantajele și să încerci să diminuezi pe cât posibil consecințele
neplăcute.
*Avantaje: timpul liber înseamnă foarte multă mișcare, aer, natură, jocuri și jucării,
distracție, dobândire de abilități, descoperiere, experimentare, mulți prieteni și multe altele.
*Dezavantaje: timpul liber poate însemna și pericole, accidente de tot felul și situații
imprevizibile, căzături grave cu consecințe dureroase, mușcături de animale, de insecte,
lovituri sau vorbe urâte din partea altor copii, rătăciri în natură, oameni răi de care copiii
trebuie să învețe să se ferească.
Funcțiile timpului liber
Funcţiile timpului liber sunt într-o strânsă corelaţie cu condiţiile actuale de muncă şi
viaţă, raportate la tendinţa de autodepăşire, autoperfecţionare a omului şi se pot grupa în
următoarele categorii(Lucaciu Gh., 2004 – Activităţi recreative, note de curs, Facultatea de
Educaţie Fizică şi Sport, Universitatea din Oradea, p. 14):
1. Funcţia educativă – cu mai multe elemente de conţinut:
a – lărgirea orizontului ştiinţific şi cultural;
b – formarea capacităţii de autoorganizare şi a unui stil de viaţă elevat;
c – stimularea capacităţii creatoare;
2. Funcţia compensatoare – se referă la refacerea resurselor organismului şi pregătirea
pentru noi eforturi;
3. Funcţia recreativă – urmăreşte crearea unui climat de viaţă pozitiv, optimist;
4. Funcţia integrativă – caracterizează activităţile de grup şi contribuie la socializarea
indivizilor, la dezvoltarea spiritului de colaborare, de întrajutorare.
Joffre Dumazedier (Révolution culturelle du temps libre,1968-1988, Méridiens
Klingstieck, Paris, 1988) defineşte timpul liber drept un ansamblu de activităţi în care
individul poate să se dedice din plin, după preferinţe, fie pentru a se reface, fie pentru a se
distra, fie pentru a-şi dezvolta informarea sau formarea, după ce şi-a îndeplinit obigaţiile sale
profesionale, familiale şi sociale.
Latura psiho-socială a timpului liber este reliefată în masura in care individual distinge
valorile, consumă timpul, îl câştigă sau pierde, de stilul de viaţă pe care îl duce sau de cum îşi
reprezintă raţional sau simbolic drumul în viaţă, ziua de mâine, de cum se proiectează pe sine
imediat sau în perspective. Se spune că pentru a cunoaşte un om e nevoie să-i cunoşti
prietenii, să ştii ce-i place şi ce respinge, să ştii cum îşi petrece timplul.
Din modul cum defineşte conceptul sociopedagogig de "loisir", Joffre Dumazedier
deduce cei trei "d": destindere, dezvoltare, distractie (delassement, developpement,
divertisment). Stabilind aceste trei funcţii, Joffre Dumazedier arată că activităţile din timpul
liber sunt efectuate cu plăcere, alegerea lor este facută de individ.
*Funcţia de destindere constă în refacerea organismului după o zi de muncă, de şcoală,
regenerarea capacităţilor fizice prin activităţi de relaxare. Se obţin mai repede şi la nivel
calitatativ superior prin odihnă activă. Încercarea de a înlătura oboseala numai prin odihnă
inactivă duce la efecte opuse celor scontate, la apariţia plictiselii, a unor stări psihice
dezagreabile.
*Funcţia de divertisment a timpului liber vizează crearea climatului optim de viaţă şi se
realizează prin activităţi distractive, dar care pot avea ca efect consumarea unei cantităţi mari
de energie şi timp şi care, alăturându-se oboselii produse de munca şcolară/sarcini de serviciu,
pot avea consecinţe negative.
*Funcţia de dezvoltare a personalităţii, funcţie ce preocupă în mod deosebit oamenii şcolii,
părinţii, societatea în general, căci este prin excelenţă o funcţie educativă sau autoeducativă.
Ea vizează satisfacerea intereselor, înclinaţiilor, aptitudinilor de tip artistic, tehnic, imbogăţirea
vieţii spirituale prin lectură, vizionări de spectacole, vizite în muzee, activitţăi de creaţie, etc.
Prin urmare, timpul liber se constituie dincolo de obligaţiile şcolare, profesionale,
familiale sau sociale. Timpul liber diferă de la un tip de societate la altul, depinzând în general
de gradul de dezvoltare socio-economică a societăţii respective.
Educaţia pentru timp liber : Noile educații
Intr-o lume caracterizată de ritmuri accelerate ale schimbării contemporane, cu realităţi
ce denotă evoluţie rapidă şi imprevizibilă a ştiinţei si tehnicii, individul trebuie să facă faţă
tranzienţei. Evoluţia ştiinţei si tehnicii generează o gigantică mişcare de idei, invenţii,
descoperiri, o creştere exponenţiala a informaţiei si a tehnologiei de vârf. Aceasta are drept
consecinţă informatizarea societăţii, restructurarea si reînnoirea unor demersuri
epistemologice pluridisciplinare, din toate sectoarele vieţii sociale. Noile competenţe de bază
sunt: “deprinderile în domeniul tehnologiei informatice, limbile străine, cultura tehnologică,
spiritul antreprenorial şi competenţele sociale” (Memorandum…, 2000, p.10).
“Schimbarea economică şi socială afectează configuraţia competenţelor de bază pe
care fiecare persoană trebuie să le deţină ca o dotare minimală pentru a fi capabil să participe
activ la activitatea productivă, la viaţa de familie şi la toate nivelurile vieţii în comunitate”
(Memorandum…, 2000, p.10). Astăzi nu mai este considerat analfabet cel care nu ştie să scrie
şi să citească, ci cel căruia îi lipsesc competenţele de comprehensiune, aflându-se în situaţia de
analfabetism funcţional.
Viciile inerente evoluţiei ameţitoare a societăţii contemporane, cum ar fi: perimarea
accelerată a cunoştinţelor şi a competenţelor dobândite anterior, suprasolicitarea decizională,
creşterea continuă a diversităţii, anomia, precaritatea relaţiilor cu semenii pot fi stopate prin
educaţie, în sensul său larg, ea fiind cheia învăţării şi înţelegerii modului în care se poate
aborda această problemă. Ca urmare, “pentru a face faţă provocărilor lumii contemporane,
oamenii trebuie să înveţe continuu, în mod adecvat, rapid şi eficient, inovativ, valorificându-şi
la maximum potenţialul de care dispun” (Paloş, Sava, Ungureanu, 2007, p.106).
Evoluţia rapidă a societăţii contemporane, analiza problemelor contemporane şi
identificarea marilor teme de meditaţie au condus la constituirea, în plan educaţional, a unor
răspunsuri specifice prin ,,noile educaţii ”, prevăzute şi în programul UNESCO. Sunt propuse
astfel: educaţia pentru pace, educaţia ecologică, educaţia pentru participare şi democraţie,
educaţia demografică, educaţia pentru schimbare şi dezvoltare, educaţia pentru comunicare şi
pentru mass –media, educaţia nutriţională, educaţia pentru timpul liber, educaţia pentru
sănătate, educaţia interculturală, educaţia privind drepturile fundamentale ale omului, educaţia
pentru o nouă ordine internaţională, educaţia comunitară etc.
Educaţia pentru timpul liber are ca principal scop obişnuirea oamenilor în a-şi
gestiona cât mai bine timpul, astfel încât să beneficieze şi de timp petrecut potrivit dorinţelor,
preferinţelor lor.
Loisir - educaţie pentru petrecerea timpului liber, loisir - agrement, distracţie,
amuzament, activităţi plăcute, timp liber, activităţile din timpul liber, se schimbă progresiv în
timp în funcţie de vârstă: de la joaca cu mingea sau cu păpuşa, la plimbare şi mersul cu
bicicleta şi apoi ajutorul la treburile gospodăreşti. Timpul liber trebuie să fie bine folosit
pentru relaxarea spiritului, pentru întărirea sănătăţii minţii şi trupului prin activităţi şi studii
liber alese, exerciţii şi manifestări sportive care ajută la menţinerea echilibrului psihic
individual şi colectiv.
Iar în ceea ce priveşte educaţia pentru timpul liber la copii este deci, importantă, cel
puţin din următoarele considerente:
- pentru a raspunde întrebării "Cum să îmi administrez timpul, astfel încât să mă pot
relaxa cât mai mult?";
- educaţia copiilor, felul în care aceştia îşi petrec timpul este foarte important pentru
dezvoltarea lor personală;
- noua realitate socială include educaţia centrată pe nevoile copilului, prin asumare unor
valori precum: iniţiativa, individualitatea şi munca de echipă, competitivitatea,
concurenţa loială, asumarea responsabilă a riscului.
Educaţia pentru timpul liber ar trebui să fie o problemă dezbătută şi a cărei rezolvare
să se găsească atât la nivelul familil, cât şi în şcoală.
Proiectarea si organizarea timpului liber ne determină să înţelegem că orice acţiune de
destindere şi de divertisment a copiilor urmează anumite etape: pregătirea activităţilor
extraşcolare potrivit capacităţilor intelectuale şi motivaţionale; desfăşurarea activităţilor
personale şi petrecerea timpul liber prin cultivarea iniţiativei, inventivităţii şi
comportamentului civilizat; valorificarea formelor de petrecere a timpului în zilele de şcoală,
la sfârşit de săptamâna şi în vacanţă.
Bineînţeles că înţelegerea timpului liber variază potrivit vârstei şcolare: preşcolari,
elevii ciclului primar, preadolescenţi şi adolescenţi.
*Preşcolarul în cunoaşterea acţiunilor ca orientare şi succesiune în timp încearcă să-şi
satisfacă nevoia de mişcare şi manifestare a afectivităţii. Antrenat în jocuri de mişcare (dans,
sport) învaţă de fapt să respecte reguli şi să-şi dezvolte simţul timpului, el neavând noţiunea
de temporalitate clarificată.
*Elevul din ciclul primar a trecut de la nevoia de mişcare la sentimentul bucuriei şi
responsabilităţii propriilor activităţi. In organizarea timpului este antrenat într-o "odihnă
activă": lectura, cunoaşterea mediului ambiant, arta, cultura, sportul - în aceste activităţi îşi
cunoaşte şi dezvoltă şi alte componente ale propriei personalităţi. Obişnuit cu sarcinile şcolare
şi îndeplinirea lor în programul din timpul şcolii, elevul claselor I-IV este susţinut în a învăţa
valoarea timpului său prin jocuri practice şi jocuri semantice ale noţiunii de "timp".
Sentimentul de bucurie în desfăşurarea propriilor activităţi se uneşte cu interesul pentru
participare la acestea, pentru toţi elevii ciclului primar, dar de aici şi până la "a organiza"
timpul este un drum lung bazat pe două categorii de raţiuni: comprehesiunea şi decizia
acţiunilor.
*Elevul preadolescent, pentru a-şi organiza timpul liber trebuie mai întâi să-şi
identifice resursele "timpului" ca timp "al său" şi să dorească îmbunătăţirea (performanţa)
acţiunilor sale - atunci el şi-a câstigat "timpul" şi l-a înţeles. Modalităţi de organizare a
timpului pentru preadolescent sunt multiple: sport, muzica, lectura, excursii, calculator,
televizor, reviste, cercuri culturale si artistice etc, toate sunt surse de informare şi dezvoltare a
umorului, inteligenţei unei persoane.
*La toate transformările prezentate anterior (ca întelegere a timpului liber)
adolescentul aduce sentimentul "responsabilităţii faţă de sine", adică deprinderea de utilizare
raţională a timpului liber, astfel că acţiunile lui devin acele modalităţi de relaxare personale
pentru refacerea tonusului afectiv optimist.
„Utilizarea timpului liber pune probleme delicate, în special pentru tânăra generaţie,
care trebuie orientată spre acele activităţi profitabile pe termen lung, în detrimentul
distracţiilor facile sau deseori periculoase” (Bota A., 2006, p. 15).
Managementul timpului liber
Previziuni din anii 1950 arătau că datorită mecanizării, automatizării şi revoluţiei
electronice se va ajunge ca în anii 2000 săptămâna de lucru a unei persoane se va poziţiona
între 20 şi 30 de ore. (Mancini, 2003, p.VII). Dar nu a fost aşa, astăzi cei mai mulţi dintre noi
lucrează mai mult de 40 de ore pa săptămână.
Astfel că se poate spune că timpul liber reprezintă o problemă socio-culturală tipică a
lumii contemporane, iar managementul timpului este o componentă importantă în organizarea
vieţii şi a tot ce presupune ea.
Măcar o dată în viaţă cu toţii ne-am dorit ca ziua de azi să aibă mai multe ore pentru a
putea rezolva tot ce ne-am propus, pentru a nu lăsa pe mâine ce am fi putut face astăzi. Uneori
reuşim, alteori nu….şi de aici se nasc o serie de întrebări: Ce ne-am face dacă “mâine” nu ar
mai exista? Cum ar fi dacă ziua ar avea mai puţine ore şi noi tot atâtea lucruri de făcut?
Aici intervine managementul timpului, care abordează următoarea tematică:
conştientizarea importanţei timpului şi a importanţei de a prioritiza; cauzele pierderii timpului/
hoţii de timp/ obstacole şi soluţii; analiza relaţiei individului cu timpul; obiective in
structurarea timpului pentru obţinerea de rezultate; strategia de eficientizare a modului de
utilizare a timpului; organizarea mediului în care lucrezi; prioritizarea activităţilor; definirea
şi stabilirea obiectivelor; timpul şi relaţiile cu ceilalţi.
Stephen R. Covey face o disticţie între management (văzut ca administrare a timpului,
în cazul nostru) şi conducerea personală (stabilirea priorităţilor, în funcţie de lucrurile care
contează cu adevărat pentru noi). R. Covey indică direcţiile spre care ar trebui să ne orientăm
pentru a da valoare timpului nostru. Autorul ne sugerează să ne călăuzim în viaţă după busolă,
cautând "nordul autentic", şi nu după ceas. Prima reprezintă "viziunea noastră, valorile,
principiile, crezul, conştiinţa - ceea ce simţim că e cu adevarat important şi felul în care ne
orientăm în viaţă". Ceasul semnifică "angajamentele, răspunderile, planificările, scopurile,
activităţile noastre - ceea ce facem cu timpul nostru şi modul în care reuşim să-l administrăm".
Iar problemele apar atunci când cele două elemente nu se mai suprapun şi ne cheltuim mai tot
timpul cu lucruri care nu sunt importante.
Importantă este însă o educaţie consistentă. Ca să rezolvi o problemă, cum este cea a
stresului şi a timpului liber, este necesară educarea individului să recunoască problema, să
devină conştient că lipsa timpului liber conduce negreşit la stres şi la un randament scăzut.
Poate ar trebui să abordăm managementul timpului dintr-o alta perspectivă decât cea
traditională, personală, acordând atenţie priorităţilor şi nu urgenţelor. Sau cum spun anglo-
saxonii: "Be important, before the urgent" - ("Mai intai lucrurile importante si apoi cele
urgente").
Managementul timpului reprezintă o abilitate necesară în practicarea oricărei profesii.
Majoritatea elevilor nu reuşesc să înveţe cum să-şi organizeze sau să-şi valorifice timpul, intr-
un mod cât mai productiv. Din această cauză, auzim destul de des, de la copiii noştri, expresia
„Voi face mai târziu!”. Această amânare a acţiunilor devine o problema serioasă, pe măsură ce
copiii încep să aibă tot mai multe responsabilităţi şi tot mai multă putere asupra organizării
timpului.
De asemenea, lipsa de organizare a propriului timp se răsfrânge, implicit, asupra
celorlalte domenii din viaţa elevului. Activităţile extraşcolare, parte a educaţiei non-formale,
ar putea constitui o prelungire a actului educaţional şcolar, dar cu desfăşurare sub o altă
„cupolă” metaforic vorbind.
Modul în care membrii colectivităţilor reuşesc să folosească acest timp liber
determină, în ultimă instanţă, gradul lor de cultură şi civilizaţie.
Managementul timpului implică o optimizare a proiectării şi planificării activităţii de
conducere şi are ca etape stabilirea obiectivelor, etapizarea activităţilor la nivelul zilei şcolare
şi stabilirea ordinii de priorităţi cu privire la organizarea acţiunilor concrete. Principiile
managementului timpului liber trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
 ce sarcini avem de rezolvat;
 care este ordinea de priorităţi;
 în cât timp trebuie rezolvată fiecare sarcină;
 ce instrument avem prin intermediul căruia monitorizăm realizarea sarcinilor şi modul
în care ne-am planificat activitatea.
Timpul liber folosit în mod recreativ, distractiv, este timpul în care se realizează o
plăcere, o pasiune, un hoby (mişcare, lectură, vizionarea unui film, pictarea unui tablou,
cusutul unui goblen etc.) în principal activitatea de relaxare, de destindere şi distracţie. Acest
timp este mai mare sau mai mic, în funcţie de modalitatea de gândire şi de aspiraţie a fiecărui
individ în parte, în funcţie de gradul de cultură, în funcţie de capacitatea de organizare şi
capacitatea voluntară de a se integra într-un anumit program.

Complementaritatea școală părinți


Timpul liber al elevilor poate fi organizat de şcoală prin diferite activităţi
extracurriculare cum ar fi: activităţi turistice, sportive, agrement, excursii, etc. şi mai poate fi
autoorganizat, timpul petrecut cu prietenii în excursii, plimbări, la aniversări şi singur prin
studiu, relaxare, televizor sau computer.
Părinţii, în complementaritatea școlii, trebuie să urmărească pas cu pas timpul liber al
elevilor, astfel, scăpat de sub supravegherea lor se pot aştepta la foarte multe surprize. A
introduce, cu ajutorul copilului, un program potrivit de viaţă pentru elev, în familie şi a veghea
ca el să fie respectat, este cel dintâi lucru pe care-l avem de făcut pentru a-l învăţa pe acesta să
preţuiască timpul şi pentru a-l feri de o viaţă dezordonată şi delăsătoare. Un program precis şi
potrivit vârstei lui, care să prevadă alternarea orelor de muncă, odihnă şi distracţii, contribuie
mult la disciplinarea lui, la o dezvoltarea fizică şi psihică armonioasă.
S-a observant că există o evidentă legătură între succesele şcolare ale copiilor şi modul
lor de a-şi petrece timpul liber. De obicei, elevii buni se recreează prin lecturi de bună calitate,
spectacole de valoare artistică, fără a neglija şi sporturile, plimbările, etc. Elevii slabi evită
continuarea preocupările „serioase” şi îşi irosesc timpul în activităţi cu slabe resurse
formative, de obicei nici sportul nu îl practică în mod sistematic. Unii, mai ales fetele din
mediul rural sunt prea ocupate cu sarcini de ordin gospodăresc, care le diminuează resursele
de energie cerută de continuarea unui efort intelectual mai susţinut.
Profesorii nu pot ţine locul părinţilor, în aceste vremuri în care există voci care sunt de
părere că părinţii nu se implică suficient în educaţia propriilor odrasle, preferând să lase totul
în cârca şcolilor. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) au
început un program de "educare" a părinţilor prin care aceştia sunt învăţaţi să facă faţă
situaţiilor neprevăzute apărute în relaţia cu propriii copii. "Este o acţiune comună părinte-
profesor-copil, menită să ducă la dezvoltarea armonioasă a viitorului adult", afirmă Elena
Ştefan, inspector în cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).
Problemele încep din momentul în care părinţii încep să creadă că şcoala este obligată
să le educe copiii. "Educaţia se face în primul rând în familie. Nu poţi să-ţi trimiţi copilul la
şcoală şi să aştepţi ca învăţătorul sau dirigintele, sau directorul să-ţi educe copilul fără ca tu să
te implici în vreun fel", a declarat într-un interviu Elena Ştefan, inspector ISMB. Ea a adăugat
că, de cele mai multe ori, părinţii nu participă la activităţile de timp liber ale copiilor, astfel că
talentele ascunse ale celor mici rămân nedescoperite.
Fiecare copil are un comportament în funcţie de mediul în care trăieşte. Consilierii în
educaţie sunt de părere că puştii alintaţi, influenţaţi prea mult de mass-media sau de internet,
ar putea fi "corectaţi". "Dacă un părinte întâmpină dificultăţi în a-şi stăpâni propriul copil, să
meargă la cabinetul pshihopedagogului de la şcoală. Dar unii au o reticenţă: cum să-mi duc
copilul la pshiholog, ce e nebun? Nu, dar psihologul îi poate ajuta să-l înţeleagă", este de
părere Elena Ştefan.
Copiii, responsabilizaţi de mici, ar reprezenta o altă metodă de a calma puştii rebeli.
Copilul trebuie să fie implicat în treburile mărunte ale casei: să-şi facă patul, să cumpere
pâine, să gătească atunci când se face un pic mai mare, să înveţe să ia mici decizii în
chestiunile care-l privesc în mod direct. A cere de la el doar să înveţe, lipsindu-l de partea
practică a vieţii, nu e benefic pentru viitorul adolescent-tânăr-adult. O soluție în această
direcție ar fi schimbarea mentalității părinţilor care nu-şi lasă copiii-adolescenţi să muncească
pe timpul vacanţelor. Copiii ar trebui, poate chiar și înainte de liceu, să fie încurajați să
lucreaze ca voluntari la diferite organizaţii nonguvernamentale. Ei pot învăţa foarte mult în
urma unor astfel de activităţi, care îi ajută să se formeze.
Organizarea timpului liber al copilului presupune atenție, responsabilitate, precauție
din partea părinților însă, în nici un caz îngrădiri, interdicții, cicăleli. În acest ultim caz, nevoia
copilului de explorare, descoperire poate fi asociată cu diverse temeri: de lovituri, căderi, de a
nu deranja, de a nu strica etc, iar aceste frici se vor perpetua ca și obiceiuri, ce-i vor îngrădi
copilului, adolescentului și adultului de mai târziu libertatea de a (se) descoperi pe el însuși și
lumea înconjurătoare.
În joc, alături de copil, părintele poate retrăi bucuria de-a fi din nou copilul de
odinioară și devine partener egal cu copilul său. Avându-i alături de el pe părinți în anumite
momente de joc, copilul se alimentează cu cele mai importante resurse pentru a crește
echilibrat și sănătos. Probabil vă întrebați care sunt aceste resurse. Deși suntem cu toții tentați
să folosim cuvinte precum dragostea, iubirea, pentru copil acestea sunt doar niște etichete a
căror semnificație o va înțelege doar în timp. Ceea ce el poate înțelege la orice vârstă, și ceea
ce solicită în spatele oricăror cuvinte, este atenția și implicarea părintelui în lumea copilăriei
lui.
În timpul săptămânii, știm cu toții că există situații în care mulți părinți lucrează până
la ore târzii iar atunci când ajung acasă abia așteaptă să se bucure de câteva momente de
respiro în timp ce copilul se joacă liniștit sau zgomotos în camera alăturată sau se pregătește
pentru somn. E minunat să existe și un timp pentru refacere, noi cu noi înșine dar în aceeași
măsură, este foarte important să găsiți un timp, oricât de puțin ar fi, pe care să-l petreceți doar
pentru copilul dumneavoastră fără să mai fiți implicați în nici o altă activitate.
Orele acordate în grabă sau în paralel cu alte activități sunt mai puțin importante. Doar
calitatea timpului petrecut cu și pentru copil este liantul emoțional pe care părintele și copilul
îl pot construi împreună și care-și va pune amprenta în formarea personalității sale.
În timpul weekendului sau În serile când programul părinților este mai lejer se pot face
nenumarate activități comune, care să-i bucure și să-i destindă deopotrivă, atât pe copii cât și
pe părinți
Cu alte cuvinte, compementaritatea școală-familie-părinți rezidă în parteneriatul ce
trebuie să existe între aceștia. In şcoli ar trebuie să se renunţe la clasicele şedinţe cu părinţii,
unde se discută doar situaţia la învăţătură a elevului, ci ar trebui organizate ateliere pentru
părinţi, în scopul aducerii acestora mai aproape de noile realități cu care se confruntă ai lor
copii, învățându-i cum să evite, de exemplu, conflictul între generaţii. Acesta apare din
necunoaşterea evoluţiei copilului, inclusiv a transformărilor fiziologice. La astfel de ateliere,
părinţii ar mai putea învăţa cum să reacționeze cererilor tot mai diverse ale copiilor, să se
asocieze pentru a accesa fonduri europene pentru participarea copiilor la diverse schimburi
internaţionale, activităţi culturale şi sportive, dar şi pentru dotarea şcolilor.
Nu există o disciplină care să îi învețe pe copii cum să îşi organizeze timpul. Educaţia
despre organizarea timpului se reduce la anumite „trimiteri” de genul „grăbeşte-te acasă
pentru că ai de învăţat”, „treci la învăţat”, „nu ţi-ai organizat timpul, de aceea nu ţi-ai terminat
temele nici până acum”, „eşti un puturos şi de aceea ai numai note mici”, „nu ştiu ce să mă fac
cu tine pentru că nu termini nimic”, „de ce nu ţi-ai făcut ordine în camera ta” etc (Raţă, 2007,
p. 87).
Aceste tipuri de remarci nu ajută copilul în organizarea timpului, în general şi nici în
petrecerea timpului liber astfel încât să-i ajute să se dezvolte ca oamenii responsabili, plăcuţi,
veseli şi bine dispuşi. Diferenţele dintre realizările elevilor poartă pecetea modalităţii de
gestionare a timpului total. Educarea copilului pentru a-şi forma capacitatea de gestionare a
timpului în general, şi a timpului liber în special, începe în familie, încă de mic când fiecare
membru al familiei primeşte sarcini precise, bine ancorate în timp, cu termene de execuţie
concrete.
Familia reprezintă nucleul instrumental fundamental al structurii sociale, toate celelalte
instituții depinzând de aceasta. Familia are rolul de a asigura copilului mediul potrivit de viață,
afecțiune, dragoste, ocrotire, să reprezinte modelul de viață pe care copilul, încă de la naștere
începe să și-l însușească. Părinții sunt modele importante pentru copiii lor și au un rol deosebit
în dezvoltarea socială, etică și emoțională a acestora.
Familia este una din principalele manifestări ale educației informale, cu sau fără
intenție conștientizată, prin utilizarea cotidiană a resurselor obișnuite, cu îndeplinirea
funcțiilor normale ale vieții de familie. Stilul educației familiale este un construct care
captează variațiile experiențelor parentale de a socializa și de a controla copiii în viața de
familie. Socializare în cadrul familiei presupune existența mai multor componente:
- normativă – transmiterea principalelor norme și reguli sociale
- cognitivă – dobândirea deprinderilor și cunoștințelor necesare ca adult
- creativă – formarea capacității de gândire creatoare și de a da răspunsuri adecvate în
situații noi
- psihologică – dezvoltarea afectivității necesare cu părinții, cu viitorul partener, cu
proprii copii, cu alte persoane.
Pentru a-i asigura succesul școlar, nu e suficient ca părintele să-și trimită copilul zilnic
la școală, ci e necesar să se implice, în variate moduri, în viața de acasă și cea de la școală.
Conform cercetărilor, s-a arătat ca acei copii, ai căror părinți se implică, absentează mai rar, se
comportă mai bine, au performanțe școlare mai bune, acced la nivele de educație mai înalte.
Un mediu familial care încurajează învățarea este mai important decât venitul
părinților, nivelul educațional sau mediul cultural. Împlicându-se activ în în educația copiilor
lor, părinții transmit acestora un mesaj foarte important: că îi interesează ce activități au ei și
că școala este importantă.
Există modalități concrete prin care părinții se pot implica în educația copiilor:
-acasă: străduindu-se în permanență în sădirea unor principii morale și în dezvoltarea unor
obiceiuri și înclinații propice învățării, discutând cu copilul cărțile pe care acesta le citește,
ajutând copilul în organizarea timpului liber, limitând privitul la televizor în favoarea
petrecerii timpului în aer liber, verificându-i temele și discutând ceea ce s-a întâmlat la școală
-la școală: întâlnindu-se cu învățătorul pentru a discuta de spre ceea ce are nevoie, oferindu-se
voluntar. Părinții pot desfășura activități individuale cu copiii, să ajute copii cu
nevoi(educaționale specifice), să însoțească elevii în excursii, să antreneze echipe de sport, să
le povestească elevilor despre cariera lor, să se implice în viața școlii. Oricare din aceste
activități reprezintă o oportunitate de a interacționa cu personalul școlii și cu alți părinți,
ajungând să înțeleagă noile realități ale școlii și să fie în măsură să-și ajute copilul.
Este o oportunitate pentru părinţi de a cunoaşte propriul copil în alte situaţii decât cele
de acasă, de a cunoaşte grupul din care face parte copilul, de a se simţi bine alături de propriul
copil, de a înţelege mai bine caracteristicile vârstei fiului/fiicei, de a relaţiona cu ceilalţi
părinţi din grup şi de a găsi puncte comune, de a relaţiona cu profesorii care însoţesc copiii.
Este o ocazie de a cunoaşte viaţa şcolii.
Serbările şcolare – reprezintă evenimente de o importanţă deosebită în activitatea
elevilor şi în viaţa familiilor acestora-atât din punct de vedere afectiv, cât şi cognitiv, dând
ocazia elevilor de a prezenta, într-o manieră personală şi originală, tot ce au învăţat pe
parcursul unui semestru sau an şcolar. Acest tip de activităţi extracurriculare au reprezentat
întotdeauna un prilej de manifestare inedită al talentului nativ al copilului. Este o ocazie în
care copilul îşi poate pune în valoare inteligenţa dominantă descoperită şi valorificată de
cadrul didactic. De multe ori familia este surprinsă de potenţialul propriului copil. Cântecul,
dansul, recitarea de poezii sau interpretarea unor piese de teatru reprezintă câteva dintre
formele de manifestare prin care copilul îşi satisface nevoia de afirmare de joc, căpătând
încredere în propriul potenţial artistic şi cognitiv. De aceea o sărbătoare şcolară reprezintă un
mijloc eficient de educare , de influenţare formativă a elevilor, de sudare a colectivului, de
asigurare a unor contexte educaţionale în care relaţionările se produc în condiţii inedite, de
încurajare a talentului, de dezvoltare a aptitudinilor şi de stimulare a elevilor timizi sau mai
puţin talentaţi. Este foarte indicat ca pe parcursul serbării să iniţiem momente interactive
părinţi-copii :jocuri, scenete, recitare, dansuri populare, cântece pe care părinţii fie le cunosc,
fie le învaţă împreună cu copiii. Toate acestea contribuie la sudarea relaţiilor dintre copii şi
părinţi, atmosfera să fie mai caldă, de sărbătoare a tuturor vârstelor.
Şedinţele cu părinţii – sunt întâlniri tematice organizate de către cadrul didactic. Au
durata de două ore, timp în care se lucrează: exerciţii de intercunoaştere, de autocunoaştere, de
cunoaştere a copilului, se dezbat diverse probleme de interes general, studii de caz, se
generează situaţii în care părinţii trebuie să dea soluţii. Aceste întâlniri sunt de fapt adevărate
sesiuni de formare pentru părinţi. Ele oferă ocazii ca grupul de adulţi să se sudeze, să discute
unii cu ceilalţi, să-şi împărtăşească din experienţă unii altora, dar mai ales să afle noutăţi
legate de psihologia copilului, procesul de învăţare, instituţia şcolară unde învaţă copilul. Sunt
ocazii unde se pot proiecta activităţi dorite de părinţi, pentru viitor.
Lectoratul cu părinţii, vizita la domiciliul elevului, masa rotundă, discuţiile
individuale oferă şi ele ocazii în care părinţii pot afla, pot găsi soluţii potrivite la diferite
probleme apărute în relaţia cu copilul. Pot fi consiliaţi de către profesor, iar profesorul poate
afla multe aspecte din viaţa copilului şi a familiei sale, care îl pot ajuta să înţeleagă mai bine
fiecare situaţie în parte. Fiecare ocazie trebuie valorificată ca situaţie de învăţare pentru
părinte/adult. Ea trebuie gândită, organizată cu atenţie şi competenţă de către cadrul didactic,
cu un scop bine definit astfel încât şi rezultatele să fie pe măsura aşteptărilor, în beneficiul
copilului şi al şcolii.
Cercetările realizate în domeniul educaţiei arată că, indiferent de mediul economic sau
cultural al familiei, când părinţii sunt parteneri cu şcoala în educaţia copiilor lor, se observă o
îmbunatăţire a performanţelor elevilor, o mai bună frecventare a şcolii, precum şi reducerea
ratei de abandon şcolar sau chiar a scăderii delicvenţei juvenile.
Implicarea părinţilor în educaţia şcolară a copiilor are la bază cîteva principii
esenţiale:
 Părinţii, indiferent de etnie, statut socio-economic sau pregătire educaţională, sunt un
element cheie în educaţia propriilor copii.
 Părinţii doresc tot ce e mai bun pentru copiii lor.
 Toţi copiii pot învăţa.
 Elementul principal este copilul şi realizările sale.
 Şcoala nu este singura responsabilă pentru rezultatele şcolare ale copilului.
 Fiecare cadru didactic este un specialist în domeniul său, oferind astfel copiilor
informaţii relevante şi accesibile vârstei.
Ca parteneri într-o relaţie, este normal ca părţile implicate să aibă anumite aşteptări
una faţă de cealaltă. În cei peste 9 ani de experienţă ca învăţător, am observat că există un set
comun majorităţii părinţilor, în ceea ce priveşte aşteptările lor privind activitatea cadrelor
didactice. Iată câteva dintre ele:
o să fie sensibili la nevoile, interesele şi talentele speciale ale copiilor;
o să stabilească cerinţe şcolare identice pentru toţi copiii;
o să manifeste entuziasm în educarea copiilor;
o să-i ajute pe copii să-şi sporească stima de sine;
o să întărească discipina copiilor;
o să comunice des şi deschis cu părinţii;
o să ofere recomandări privitoare la modul în care părinţii îi pot ajuta pe copii să
înveţe.
De asemenea, cadrele didactice au anumite aşteptări din partea părinţilor:
 să creeze copiilor oportunităţi de învăţare (un mediu sigur de dezvoltare fizică şi
psihică);
 să susţină scopurile, regulile şi politica şcolii;
 să sublinieze în discuţiile cu copiii, importanţa educaţiei pentru viaţă;
 să-şi accepte responsabilitatea de părinte, fiind un bun exemplu;
 să-i ajute pe copii să realizeze un echilibru între activităţile şcolare şi cele extraşcolare;
 să-i înveţe pe copii auto-disciplina şi respectul pentru cei din jur;
 să-i încurajeze pe copii să fie cât mai buni (să se autodepăşească) şi să-şi stabileacă
scopuri realiste;
 să comunice des şi deschis cu cadrele didactice (fără a jigni sau a critica competenţa
profesională a acestora).
Oricare ar fi aşteptările, esenţială este încrederea. Părinţii trebuie să aibă încredere în
cadrele didactice, dar şi să aibă grijă să nu proiecteze asupra copiilor propriile amintiri
neplăcute pe care le-ar putea avea din perioada şcolii. Ei trebuie să le recunoască cadrelor
didactice un profesionalism pe care ei nu îl au, pedagogia fiind o adevărată meserie, nu doar o
simplă ocupaţie.
În relaţia şcoală- familie pot apărea dificultăţi de ordin comportamental ( întâlnite atât
la părinţi, dar şi la cadrele didactice) sau de ordin material (se cere un surplus de efort din
punct de vedere material sau de timp). Aceste dificultăţi pot apărea din părerile diferite privind
responsabilitatea statului şi a familiei cu referire la educaţia copiilor, impactul familial asupra
rezultatelor şcolare ale copilului, participarea la gestionarea şi procesul decizional din şcoală,
dar şi randamentul pedagogic al cadrelor didactice sau lipsa de timp a părinţilor.
Pentru a nu se ajunge la asemenea dificultăţi, este de preferat ca părinţii să ia legătura
cu şcoala nu doar atunci când sunt chemaţi la şedinţele cu părinţii sau atunci când copiii se
confruntă cu anumite dificultăţi. Ei trebuie să participe la toate evenimentele importante ale
şcolii (serbări, festivităţi, concursuri, spectacole, etc.), să uşureze misiunea educativă a şcolii
prin continuarea educaţiei în cadrul familiei, dar şi să manifeste disponibilitate pentru
participarea la cursuri cu caracter educativ realizate pentru părinţi.
Pentru a facilita comunicarea între şcoală şi familie, cadrul didactic poate să comunice
cu părinţii prin e-mail, în cazul în carea aceştia dispun de un calculator conectat la internet, să
efectueze vizite la domiciliul elevilor, să realizeze întâlniri după cursuri ori de câte ori se
impune acest lucru, la o oră agreată de părinţi.
O altă piedică pusă în faţa parteneriatului şcoală- familie o reprezintă faptul că unele
familii se simt neglijate sau nedorite, unele persoane putându-se simţi chiar intimidate de
cadrul didactic. Una din cauze este educaţia limitată a părinţilor, sau chiar nivelul lor de
alfabetizare. În această situaţie, cadrele didactice trebuie să înţeleagă nivelul de disponibilitate
existent pentru implicarea părinţilor în activităţile şcolare, dar şi să-şi adapteze strategiile
pentru a contribui la realizarea unui parteneriat reuşit între şcoală şi familie.
În concluzie, pentru a putea asigura educarea copiilor în cele mai bune condiţii şi,
implicit, succesul în viaţă, e nevoie ca toţi factorii implicaţi în procesul educaţional să formeze
o echipă în care fiecare ştie ce are de făcut şi îi acordă partenerului respectul şi încrederea
cuvenită.
Rolul părinţilor în structurarea timpului liber al copiilor contribuie la formarea
capacităţii de gestionare a timpului liber prin: stabilirea sarcinilor, controlul permanent al
realizărilor şi nerealizărilor, stimularea alegerii responsabilităţilor, obligaţiilor, sarcinilor.
Rolul şcolii în structurarea timpului liber al copiilor, prin cadrele sale didactice, începând cu
cele de la grădiniţă şi până la învăţământul universitar ajută copii/ elevi/ studenţi să-şi formeze
capacitatea de organizare a timpului și vin în completarea a ceea ce copiii a deprins acasă.
Modalitatea de gestionare a timpului, pentru elevul integrat în procesul instructiv-educativ,
depinde atât de preocupare cadrelor didactice şi a părinţilor, cât și de interesul manifestat de
elevi, de capacitatea lor de supunere şi acceptare a programelor de lucru, de reușita părintelui
și a proferorului în stârnirea și întreținerea curiozității copilului.

Un exemplu de bună practică - Proiectul Hrană pentru minte, trup şi suflet


Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează
Proiectul se încadrează în categoria proiectelor care sprijină îmbunătăţirea calităţii
educaţiei copiilor prin oferirea de oportunităţi de dezvoltare a personalităţii acestora, având o
abordare diversă şi tematică diversă (dezvoltare intelectuală, dezvoltare psiho-socială,
dezvoltare fizică, dezvoltarea creativităţii, dezvoltarea morală şi psiho-emoţională), urmărind
latura personală şi cea recreativă.
Proiectul Hrană pentru minte, trup și suflet a avut ca scop crearea de oportunităţi de
dezvoltare a personalităţii elevilor din învăţământul primar şi și-a propus să devină un succes,
căci aceasta este menirea oricărui învăţător – de a ajuta la modelarea micilor şcolari.
Tipul de proiect
Este un proiect la nivel de colectiv, care reprezintă în fapt un corolar al mai multor
proiecte în care este implicata clasa de elevi. S-a avut în vedere:
 parteneriatul încheiat cu părinții la începul de clasa I,
 proiectul pe 4 ani Să ne cunoaștem scriitorii!,
 proiectul pe 4 ani Mâini dibace,
 alegerea și stbilirea împreună cu părinții a calendarului de activități din

Săptămâna Altfel,
 consultarea părinților si apoi elaborarea programei pentru opționalul ales la
nivelul clasei-Armonia artei,
 calendarul activităților rutiere pe fiecare an în parte,
 proiectul educațional 4 ani Nouă ne pasă! – activități de voluntariat
 participarea la activitățile Eco-școala,
 calendarul ședințelor cu părinții și a lectoratelor,
 stabilirea activităților extracurriculare
Toate acestea au ca scop crearea de oprtunităţi de dezvoltare a personalităţii elevilor
din învăţământul primar, printr-o organizare riguroasă a timpului, având sprijinul părinților în
continuare în familie a ceea ce se începe la școală. Rolul școlii, prin activitățile formale și
nonformale pe care le propune, este acela de a ghida și susține petrecerea timpului liber cu
activitățile care să continue dezvoltatea copiului, să fie vorba de un timp valoros.
Informaţii despre aplicant
M. M.G. - profesor în învăţământul primar, titular la Scoala Gimnazială nr…gradul
did. II, vechime de 10 ani în învăţământ
În ceea ce priveşte experienţa în domeniul proiectului, nu pot spune că sunt neapărat la
început, căci lucrurile acestea le-am făcut, însă poate nu într-un mod atât de elaborat şi
planificat. Cu siguranţă prin entuziasm, pasiune, responsabilitate, energie, devotament, se va
găsi reţeta reuşitei, plăcerea, forţa, dorinţa de a continua şi de a strânge sub umbrela petrecerii
timpului în mod win-win(câştig de ambele părţi) toţii copiii clasei I C, în anul 2012, viitori
elevi în clasa aIVa, în anul 2016.

Descrierea proiectului
Scop
Crearea de oprtunităţi de dezvoltare a personalităţii elevilor din învăţământul primar
(dezvoltare intelectuală, dezvoltare psiho-socială, dezvoltare fizică, dezvoltarea creativităţii,
dezvoltarea morală şi psiho-emoţională), printr-o abordare şi tematică diversă, care să se
reflecte apoi în activitatea acestora la nivelul şcolii, în familie şi în societate.
Proiectul îşi propune înzestrarea şi acomodarea şcolarilor mici cu acele cunoştinţe,
capacităţi, atitudini şi comportamente care să permită o raportare cât mai bună, chiar creativă,
la mediul social şi care să-i stimuleze în dezvoltarea personală.
Am realizat necesitatea implicării copiilor în activităţi cât mai diverse care să le
îmbogăţească cunoştinţele, să le dezvolte armonios trupul şi să le descopere dragostea pentru
frumos, căci copiii merită să trăiască clipe departe de tumultumul realităților existente,
desfăşurând activităţi care să nu le încorseteze creativitatea, care să-i lase să se descopere şi
să-şi descopere plăceri. Rolul școlii este acela de a le dechide porți spre cunoaștere și
petrecere adecvată a timpului liber, astfel încât să se pună bazele formării șă dezvoltării unor
adolescenți, tineri, adulți care ,,ajutați de alţii, trebuie sa ajungă in situaţia de a se ajuta pe
sine cât mai eficient cu putinţa, pentru a se adapta creativ la o societate dinamica si
hipercomplexă.”(Niculescu, 2000, p.15)
Obiective
 formarea abilității de gestionare eficientă a timpului: timp de studiu, timp pentru
activități de relaxare(O zi în care n-ai făcut nimic e o zi pierdută);
 conştientizarea apartenenţei la un nou grup, cu tot ce ce presupune aceasta,
obligaţii, responsabilităţi, drepturi;
 cunoaşterea de către copii a diferitelor tipuri de activităţi în care pot fi implicaţi
şcolarii mici, concursuri si competiţii şcolare ce se desfăşoară la nivel de școală,
local, judeţean sau naţional;
 formarea unor atitudini pozitive faţă de tot ce presupune activitate şi activitate
de grup;
 creşterea gradului de implicare a copiilor în activităţile şcolare şi extraşcolare;
 învăţarea unor deprinderi şi tehnici de muncă intelectulală sub formă de
activităţi comune elevi – părinţi – învăţători,
 consolidarea deprinderilor de comportament civilizat prin punerea elevilor în
situaţii/contexte cat mai diverse de viaţă;
 stimularea iniţiativei, creativităţii;
 înţelegerea legăturii minte-trup-suflet;
 rezultate aşteptate: consolidarea abilităţilor de comunicare dintre părinte –
învăţător, îmbunătăţirea situaţiei şcolare a elevilor;
 modalităţi de monitorizare şi evaluare: rapoarte, chestionare pentru părinţi, grile
de monitorizare, fişe de evaluare;
 alţi parteneri implicaţi: persoane din comunitate, Comitetul de părinţi, asociații
sportive, Clubul pentru Protecţia Naturii şi Turism (CPNT), Asociația Sportivă
Corona, asociații culturale, Galeriile Creativ, cvartetul Gaudeamus, Clubul de
Lectură Art, școli partenere, Școala Gimnazială Nr.25 Brașov, Școala
Gimnazială Nr.27 Brașov, Școala Gimnazială Hălchiu, Asociaţia pentru Tineret
Olimp, Opera Braşov, Asociatia A.C.A.S.A.,;

Ce-şi propune programul/proiectul pentru copii?


-dezvoltarea unei comunicări eficiente, verbale şi nonverbale;
-formarea abilității de gestionare eficientă a timpului: timp de studiu, timp pentru activități de
relaxare;
-dezvoltarea capacităţii de a descoperi mai multe soluţii la o singură problemă;
-dezvoltarea capacităţii de a-şi explica concret noţiunile abstracte cu care se confruntă;
-creşterea încrederii în propriile forţe şi plăcerea de a lucra în echipă;
-însuşirea unor cunoştinţe noi;
-stimularea curiozităţii şi dorinţei de a descoperi cunoştinţe, lucruri, fenomene noi;
-dezvoltarea capacităţii de a lucra în echipă;
-dezvoltarea capacităţii de a gestiona un conflict;
-dezvoltarea creativităţii printr-o gamă largă şi diversă de activităţi;
-implicarea activă şi participarea activă a copiilor în activităţile propuse;
-dezvoltarea capacităţii de îndeplinire şi asumare a sarcinilor şi atribuţiilor avute în cadrul
grupului;
2.3.3.Grup ţintă
Grupul ţintă este alcătuit din elevii clasei I C de la Scoala Gimnazială nr…. Braşov (în
anul 2012) – un număr de 27 de elevi, în toamna lui 2012, plus alți doi copii veniți la început
de clasă aIIIa.

Durata
Proiectul este elaborat pentru o perioadă de 4 ani, între 2012-2016, cu actuala generație
de copii pe care o coordonez
Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului
 motivarea elevilor şi a famililor acestora pentru o participare cât mai activă şi într-un
număr cât mai mare(dorindu-se participarea tuturor elevilor la toate activităţile
propuse)la activitățile propuse, aceasta contribuind la dezvoltarea capacității de
organizare eficientă a timpului;
 conştientizarea de către elevi şi de către părinţii acestora a necesităţii activităţilor
formale, informale și nonformale, a activităților școlare și extraşcolare şi a impactului
acestora asupra dezvoltării personale a elevului;
 conştientizarea de către elevi şi de către părinţii acestora a importanței ce trebuie
acordată timpului pe care îl petrec copiii, nevoia petrecerii unui timp valoros, cu
activităţi ce conduc la dezvoltarea armonioasă a elevului;
 îmbogăţirea cunoştinţelor, îmbunătăţirea atitudinilor, dezvoltarea abilitaţilor,
sensibilizarea şi responsabilizarea elevilor, creşterea încrederii în propriile puteri;

Beneficiarii direcţi şi indirecţi ai proiectului


 proiectul adresează elevilor clasei I C de la Şcoala Generală nr.19 Braşov - beneficiari
direcţi
 activitatea va fi desfăşurată de către invăţătorul clasei, care prin proiectel elaborate,
parteneriatele incheiate şi calendarul stabilit iniţiază şcolarii mici în activităţi specifice
vârstei, stimulând interesele de cunoaştere, susţinând activităţi de dezvoltare fizică
armonioasă şi contribuind la lărgirea câmpului de relaţii sociale.
 parteneri externi: diferite clase ale Școlii Gimnaziale nr.19, Asociaţia pentru Tineret
Olimp, Opera Braşov, Clubul pentru Protecţia Naturii şi Turism (CPNT), Asociatia
A.C.A.S.A., Galeriile Creativ, cvartetul Gaudeamus, Școala Gimnazială Nr.25 Brașov,
Școala Gimnazială Nr.27 Brașov, Școala Gimnazială Hălchiu, Asociația Sportivă
Corona
 parteneri externi ce ne pot ajuta pentru ca toţi elevii clasei să participe la activităţile
propuse
 beneficiari indirecţi: familiile elevilor, şcoala, comunitatea locală

Impactul estimat al implementării proiectului asupra grupului ţintă, asupra familiei şi


asupra comunităţii
Implementarea Proiectului Hrană pentru minte, trup şi suflet va avea impact asupra:
- grupului ţintă (generarea unor schimbări specifice: dezvoltarea capacității de
organizare a timpului , în timp de studiu si timp de relaxare, alegere de activități
care să contribuie la dezvoltarea lor personală, creşterea capacităţii de comunicare,
formarea unor abilităţi de planificare a timpului liber, lucrul in echipa, deprinderea
de a respecta un termen, o limita, valorificarea cunoştinţelor acumulate anterior,
îmbogăţirea cunoştinţelor și găsirea aplicabilității lor, manifestarea creativă în
activităţile propuse, comunicarea cu reprezentanţi ai comunităţii locale);
- comunităţii şcolare (valorificarea rezultatelor proiectului, implicarea şi susţinerea
unor demersuri asemănătoare);
- familiei (creşterea capacităţii de comunicare în sânul acesteia, dezvoltarea dorinței
de a organiza și planifica împreună timpul petrecut în familie, timp petrecut în mod
valoros, creşterea încrederii în sine, creşterea interesului pentru activităţi în aer
liber);
- comunităţii locale (popularizarea activităţilor adresate elevilor, informarea sa
asupra activităţilor desfăşurate, implicarea şi susţinerea unor demersuri
asemănătoare, posibilitatea atragerii de sponsorizări).

Resurse umane impicate în proiect


Persoanele implicate în proiect sunt persoane cu experienţă, abilităţi şi competenţe
profesionale specifice, atestate.
Resurse umane proprii
Aplicantul care doreşte să organizeze acest proiect va colabora cu colegi de breslă, și
nu numai, va beneficia de experienţa anilor petrecuți în domeniu, se va înarma cu entuziasm şi
pasiune în locul catalogului şi cretei, și va fi pregătit să inspire şi să împărtăşească multe
lucruri utile.
Profesorii pentru învăţământul primar cunosc cel mai bine programa, problemele,
nevoile, aspiraţiile elevilor din ciclul primar, varietatea contextelor educaţionale existente în
instituţiile de învăţământ. Ei pot oferi participanţilor în proiect cele mai potrivite direcţii în
realizarea tematicii propuse, în coroborare cu propunerile părinților.
Psihologul va veni în completarea profesorului pentru învăţământul primar, analizând
împreună pe baza chestionarelor de început şi a activităţilor de debut şi realizând profilul
psihologic al participanţilor care să conducând activităţile de înţelegere a caracteristicilor
psihologice ale participantului.

Parteneri
 Şcolile partenere (Școala Gimnazială Nr…. Brașov, Școala Gimnazială Nr…. Brașov,
Școala Gimnazială …
 Asociaţii sportive (Clubul pentru Protecţia Naturii şi Turism - CPNT, Asociația
Sportivă Corona, Asociaţia pentru Tineret Olimp)
 Asociaţii non-profit și servicii de asistență socială
 Asociaţii culturale și așezăminte religioase
 Comunitatea locală
 Opera Braşov, Filarmonica Brașov, Cvartetul Gaudeamus
 Societăți comerciale
 Familiile copiilor

Activităţile de promovare – mediatizare şi de diseminare derulate în timpul


implementării proiectului şi după încheierea acestuia
Nu este suficient doar ca obiectivele - generale şi specifice - ale unui proiect să fie
atinse, acest lucru trebuie şi cunoscut - de către toate grupurile interesate sau afectate în vreun
fel de proiect. Nu este suficient ca produsul final să fie livrat la termen, în standardele de
calitate convenite iniţial, produsul trebuie să fie cunoscut şi apoi acceptat, dorit, căutat.
În cadrul Proiectului Hrană pentru minte, trup şi suflet diseminarea va fi asigurată prin
intermediul:
- materiale publicitare distribuite în şcoală şi comunitate;
- prezentarea rezumatului proiectului în cadrul Consiliului profesoral și invitarea
colegilor la particitarea activităților propuse sau la propunerea de activități ce se
pot desfășura în cadrul proiectului;
- mapele cu lucrările realizate de copii în cadrul diferitelor activități susținute, care
vor fi prezentate în diferite împrejurări;
- montaje cu înregistrări din activităţile desfăşurare, ce vor fi vizionate cu ocazia
diferitelor evenimente;
- seminarii şi ateliere (workshop-uri) cu caracter informativ;
- conferinţe de specialitate (naţionale sau internaţionale);
- congrese, lansări, deschideri oficiale;

Rezumatul proiectului
Contextul
Am realizat necesitatea implicării copiilor în activităţi cât mai diverse, care să le
îmbogăţească cunoştinţele, să le dezvolte armonios trupul şi să le descopere dragostea pentru
frumos, căci copiii merită să trăiască clipe departe de tumultumul realităților existente,
desfăşurând activităţi care să nu le încorseteze creativitatea, care să-i lase să se descopere şi
să-şi descopere plăceri. Rolul școlii este acela de a le dechide porți spre cunoaștere și
petrecere adecvată a timpului liber, astfel încât să se pună bazele formării șă dezvoltării unor
adolescenți, tineri, adulți care ,,ajutați de alţii, trebuie sa ajungă in situaţia de a se ajuta pe
sine cât mai eficient cu putinţa, pentru a se adapta creativ la o societate dinamica si
hipercomplexă.”(Niculescu, 2000, p.15)
Am gândit un proiect la nivel de clasă, care reprezintă în fapt un corolar al mai multor
proiecte în care este implicat colectivul de elevi. S-a avut în vedere: parteneriatul încheiat cu
părinții la începul de clasa I, proiectul pe 4 ani Să ne cunoaștem scriitorii!, proiectul pe 4 ani
Mâini dibace, alegerea și stbilirea împreună cu părinții a calendarului de activități din
Săptămâna Altfel, consultarea părinților si apoi elaborarea programei pentru opționalul ales la
nivelul clasei-Armonia artei, calendarul activităților rutiere pe fiecare an în parte, proiectul
educațional 4 ani Nouă ne pasă! – activități de voluntariat, participarea la activitățile Eco-
școala, calendarul ședințelor cu părinții și a lectoratelor, stabilirea activităților
extracurriculare.
Proiectul gândit pe patru ani propune un program de activităţi susţinut de un
parteneriat cu părinţii elevilor, de asocieri cu diverse şcoli, cluburi, societăţi si asociaţii,
precum și de alte mini-proiecte. Programul de activităţi a fost unul orientativ şi bineînţeles
perfectibil, pe parcursul derulării sale, intervenind măiestria, profesionalismul şi capacitatea
mea, a organizatorului, de a mă plia pe tipul şi personalităţile participanţilor, la reacţia
acestora la diferitele activităţi propuse, marjând pe acelea care fac plăcere grupului,
încercându-se a se găsi calea optimă pentru a avea o participare activă şi interesul tuturor să
fie atins.

Obiectivul general al proiectului


Dezvoltarea personalităţii elevilor din învăţământul primar (dezvoltare intelectuală,
dezvoltare psiho-socială, dezvoltare fizică, dezvoltarea creativităţii, dezvoltarea morală şi
psiho-emoţională), printr-o abordare şi tematică diversă
-abilități de organizare și petrecere adecvată a timpului liber
-aptitudini de comunicare (vocabularul, abilitate lingvistică, capacitate de raţionament,
concentrare şi focalizare, disponibilitate de comunicare orală, expresivitatea vocii);
-aptitudini de gândire (demonstrarea cunoştinţelor, memorie, gândire logică,
clasificare, stabilirea unui obiectiv);
-creativitate şi exprimare diversă a acesteia;
-aptitudini interpersonale (spirit de conducere, construirea unei echipe, ascultarea
activă, cooperarea cu ceilalţi);
-aptitudini intrapersonale (empatie, asumarea riscului, spirit de cooperare, stabilirea
unui obiectiv);
-abilități sportive;
Proiectul îşi propune înzestrarea şi acomodarea şcolarilor mici cu acele cunoştinţe,
capacităţi, atitudini şi comportamente care să permită o raportare cât mai bună, chiar creativă,
la mediul social şi care să-i stimuleze în dezvoltarea personală.
Proiectului Hrană pentru minte, trup şi suflet îşi propune prin activități de învățare
formală și non-formală propuse să arate importanța acestora în educarea elevilor pentru
petrecerea unui timp liber valoros. Timpul liber vine în completarea activităților formale și
este caracterizat ca fiind timp care generează satisfacții. De asemenea, timpul liber este
caracterizat de alegerea liberă de care dispune copilul, eliberat de obligații instituționale, dar
având ,,libertate sub control instituțional”.

Activităţile propuse
Cum vor fi atinse aceste obiective? Acestea vor fi atinse:
 folosind un set de activităţi educaţionale complementare, care se doresc a fi de
tip enrichment;
 cu ajutorul unei echipe educaţinale frmată din specialişti în domeniul ştiinţelor
educaţionale, pasionaţi de lucrul cu copiii şi bine motivaţi;
Activităţile propuse, pe ani de studiu în ordinea în care se vor desfăşura sunt precizate
în proiectele din care fac parte:
-activităţi propuse în cadrul proiectului Să ne cunoaștem scriitorii!(anexa)
-activităţi propuse în cadrul proiectului Mâini dibace(anexa)
-activități propuse în cadrul opționalului Armonia artei
-activități propuse în cadrul Săptămânii Altfel
-activități propuse în cadrul proiectului educațional Nouă ne pasă! – activități de voluntariat
-activităţi propuse în cadrul orelor de educaţie rutieră
-activităţi propuse în cadrul şedinţelor şi lectoratelor cu părinţii clasei
-activitățile extracurriculare propuse pe an de studiu

Rezultate aşteptate
Ca urmare a activităţilor derulate în cadrul Proiectului Hrană pentru minte, trup și
suflet vor fi obţinute, ca rezultate:
-formarea unui grup de elevi cu abilități de gestionare eficientă a timpului: timp de studiu,
timp pentru activități de relaxare;
-planuri de activităţi în diverse domenii de activitate – cuprinse într-un program care să
implice toți elevii clasei;
-capacităţi specifice ale elevilor din grupul ţintă în concordanţă cu abordare diversă şi
tematică diversă (dezvoltare intelectuală, dezvoltare psiho-socială, dezvoltare fizică,
dezvoltarea creativităţii, dezvoltarea morală şi psiho-emoţională);
-o mapă personală care va reliefa munca desfăşurată în cei 4 ani de școală;
-o bază de date constituită din texte, imagini, informaţii care să rămână la dispoziţia școlii şi
care pot constitui puncte de plecare spre proiectarea altor activităţi;
-un colectiv de elevi care să cunoască dezvoltarea unei comunicări eficiente, verbale şi
nonverbale, dezvoltarea capacităţii de a descoperi mai multe soluţii la o singură problemă,
dezvoltarea capacităţii de a-şi explica concret noţiunile abstracte cu care se confruntă,
creşterea încrederii în propriile forţe şi plăcerea de a lucra în echipă, însuşirea unor cunoştinţe
noi, stimularea curiozităţii şi dorinţei de a descoperi cunoştinţe, lucruri, fenomene noi,
dezvoltarea capacităţii de a lucra în echipă, dezvoltarea capacităţii de a gestiona un conflict,
dezvoltarea creativităţii printr-o gamă largă şi diversă de activităţi, implicarea activă şi
participarea activă a copiilor în activităţile propuse, dezvoltarea capacităţii de îndeplinire şi
asumare a sarcinilor şi atribuţiilor avute în cadrul grupului;
Activităţile proiectului
Calendarul activităţilor
Lista activităţilor propuse în cadrul proiectului Să ne cunoaștem scriitorii!:
Clasa I
 Povesti dupa benzi desenate ianuarie 2013
 Cenaclul literar : MAMA - martie 2013
 ‚,Micul recitator” - concurs literar 18 iunie 2013
Clasa a IIa
 Il cinstim pe Eminescu! - concurs literar 15 ianuarie 2014
 Cenaclul literar : Îi cântăm mamei - martie 2014
 Suntem urmaşii lui Creangă, Eminescu, Coşbuc... concurs literar Mai 2014
Clasa a IIIa
 Ne este drag Eminescu! - concurs de recitare poezie eminesciană & expoziţie de
pictură 16 Ian.2015
 Ne plac personajele lui Caragiale! – carnaval tematic cu prezentarea costumelor și a
personajelor 18 febr.2015
 Lanțul lecturii – prezentarea cărților citite în clasa a IIIa iunie 2015
Clasa a IVa
 A sosit cartea poștală – premierea celei mai îngrijite, corect formulate cărți poștale
sept.2015
 Cu cât a crescut lanțul lecturii în vară? – oct.2015
 De ce este Eminescu poetul neamului? – audierea de răspunsuri la această întrebare
ian.2016

Lista activităţilor propuse în cadrul proiectului Mâini dibace:


Clasa I
 Ziua Recoltei - coșul toamnei, coșul cu legume Oct.2012
 Omul de zăpada şi inimioare din vată de zahăr - S.C. Dapo Management – My Place
30 Nov. 2012
 Podoabe şi felicitări de Crăciun -șezătoare Dec.2012
 Ne pregătim de carnaval! -confecționarea de măști Febr.2013
 Vestitorul primăverii – confecționare de mărțișoare Mar. 2013
Clasa a IIa
 Ziua Recoltei - coșul toamnei, coșul cu fructe Oct.2013
 Spiridușii lui Moș Crăciun - Zao Planet Dec. 2013
 Coșul dărniciei Aprilie 2014
 Florile primăverii-luna lui florar - colaj Mai.2014
Clasa a IIIa
 Cântăm prin pictură toamna! - Oct.2014
 Decembrie-luna în care devenim mai darnici – confecționarea de cadouri Dec. 2014
 Târg de mărțișoare Martie 2015
 Semn de carte - împletitură Mai.2015
Clasa a IVa
 Ziua Recoltei - serbare cu pregătirea mesei-pregătirea salatei de fructe Oct.2015
 Ne arătăm dărnicia! - confecționarea de cadouri Dec. 2015
 Târg de Paște Aprilie 2016
 Semn de carte - semne cusute Mai.2016
2.5.1.3. Lista activităţilor propuse în cadrul orelor de educaţie rutieră
Clasa I C 2012-2013
Tema Luna
1 Ce este educaţia rutieră? Septembrie
2 Semnificaţia culorilor semaforului Octombrie
3 Cum circulăm? Noiembrie
4 Drumul de la şcoală până acasă Decembrie
5 Unde ne jucăm? Ianuarie
6 Unde ne dăm cu săniuţa? Februarie
7 Cum circulăm în mijloacele de transport în comun? Martie
8 Pericole ce apar atunci când ne grăbim. Aprilie
9 Întâmplări neplăcute în drumul spre şcoala Mai
10 Asa da, asa nu! iunie

Clasa a IIa C 2013-2014


Tema Luna
1 Sunt pieton. Ce fac? Septembrie
2 Sunt pieton. Drumul spre şcoală Octombrie
3 Sunt pieton. Cum circulăm? Noiembrie
4 Sunt pieton. Traversare si semaforul Decembrie
5 Unde ne dăm cu săniuţa? Ianuarie
6 Pericolul gheţii Februarie
7 Pericole ce apar atunci când ne grăbim. Martie
8 La joacă Aprilie
9 Prima mea bicicletă Mai
10 Aşa da! Modele de comportament civilizat Iunie

Clasa a IIIa C 2014-2015


Tema Luna
1 Semne de circulație cunoscute Septembrie
2 Sunt pieton. Semnele de circulație întâlnite în drumul Octombrie
meu spre școală
3 Fapte bune în trafic Noiembrie
4 Jocurile iernii Decembrie
5 Povestiri cu tâlc Ianuarie
6 Pericole ce apar atunci când ne grăbim. Februarie
7 La joacă Martie
8 Cum circul cu bicicleta? Jocuri practice Aprilie
9 Reguli de circulație de respectat atunci când mergi cu Mai
bicicleta
10 Aşa da! Modele de comportament civilizat Iunie

Lista activităţilor propuse în cadrul şedinţelor şi lectoratelor cu părinţii clasei


anul şcolar 2012-2013
Activităţi Forma Responsabil Perioada
*Alcătuirea Comitetului de părinţi Septembrie
1 *chestionar pentru părinţi dezbatere învăţătorul Octombrie
*discuţii privind amenajarea clasei
*interpretarea datelor chestionarului
*cum, ce, cât ştiu copiii noştri? Activitate învăţătorul Noiembrie
2 *cum îmi pot ajuta copilul? deschisă
*colinde, poezii de Crăciun serbare Decembrie

*consilierea părinţilor în cazul Învăţătorul Pe toată


3 apariţiei unor crize în cadrul consiliere Prof.psiholog durata anului
familiei, care pot influenţa progresul şcolar
şcolar al elevului
Seminar- Învăţătorul
4 *violenţa în şcoală şi în familie dezbatere Părinţii februarie
elevii
*sala de clasa – miniexpoziţie cu Expoziţie cu Învăţătorul
5 lucrări ale elevilor lucrări Elevii martie
*De ziua mamei – cântece şi poezii Activitate Părinţii
comună parinţi şi
copii
serbare
*A fi părinte e uşor, dar nu e simplu Seminar- Învăţătorul
6 *Profesia de părinte – o zi din viaţa dezbatere Elevii mai
unui părinte Părinţii

anul şcolar 2013-2014


Activităţi Forma Responsabil Perioada
*Alcătuirea Comitetului de părinţi Septembrie
1 *discuţii privind alegerea caietelor dezbatere învăţătorul Octombrie
speciale, a auxiliarelor necesare
noului an
*cum, ce, cât ştiu copiii noştri? Activitate Noiembrie
2 *cum îmi pot ajuta copilul? deschisă Învăţătorul Decembrie
*audierea colindelor de Crăciun și şezătoare Părinţii
confecționarea de podoabe elevii
*consilierea părinţilor în cazul Învăţătorul Pe toată
3 apariţiei unor dificultăți în procesul consiliere Prof.psiholog durata anului
de învățare, înțelegere a copiilor şcolar
*temele pentru acasă-activitate Seminar- Învăţătorul
4 independentă a copilului dezbatere Părinţii februarie
elevii
*Mărțișorul – semn de primăvară Expoziţie cu Învăţătorul
5 *sala de clasa – miniexpoziţie cu lucrări Elevii martie
lucrări ale elevilor
*A crește un copil e uşor, dar nu e Seminar- Învăţătorul
6 simplu a-l educa dezbatere Elevii mai
*Profesia de părinte – o zi din viaţa Părinţii
unui părinte

anul şcolar 2014-2015


Activităţi Forma Responsabil Perioada
*alcătuirea Comitetului de părinţi Septembrie
1 *discuţii privind amenajarea clasei, dezbatere învăţătorul Octombrie
rechizitele, pregatirea ghiozdanului
si organizarea excursiei la Castelul
Peles cu trenul
*lectura, o activitate necesară? Activitate Noiembrie
2 *cum dezvolt plăcerea copilului de a deschisă învăţătorul
citi?- înscrierea în clubul de lectură părinţii
*Colinde, colinde, e vremea şezătoare elevii Decembrie
colindelor
*consilierea părinţilor în cazul Învăţătorul Pe toată
3 apariţiei unor dificultăți în cadrul consiliere Prof.psiholog durata anului
familiei, care pot influenţa progresul şcolar
şcolar al elevului
*cercul de prieteni al copilului Seminar- Învăţătorul
4 *colectivul de elevi – reguli și dezbatere Părinţii februarie
drepturi elevii
*sala de clasa – miniexpoziţie cu Expoziţie cu Învăţătorul
5 lucrări ale elevilor lucrări Elevii martie
*compunere Mama concurs Părinţii
*performanța scolară Seminar- Învăţătorul
6 *ce dorim de la și pentru copiii dezbatere Elevii mai
noștri Părinţii

Lista activităţilor propuse în cadrul Săptămânii Altfel, în fiecare an școlar

Lista activităţilor propuse în cadrul opționalului Armonia artelor

Metode şi tehnici de lucru, forme de organizare


Programul se va desfăşura pe parcursul a 4 ani, tot ciclul primar.
Forme de organizare. În funcţie de conţinuturile vizate, se vor alege ca şi forme de
organizare a activităţii ore în aer liber, reuniuni, atelierele de lucru, lecții, lectorate,
concursuri, ședințe, consfătuiri, excursii. Toate activităţile se doresc a se organiza potrivit
specificului lor.
La început de an școlar, în cadrul ședințelor cu părinții se hotăresc activitățile ce vor
avea loc pe fiecare palier în parte. Astfel, în parteneriat cu părinții și la propunerea acestora se
stabilește programul pentru Săptămâna Altfel .
Aspectele prezentate în cadrul reuniunilor vor fi exersate în activităţi de tip laborator.
Participanţii vor fi implicaţi în exerciţii pentru înţelegerea şi aplicarea cunoştinţelor teoretice
dobândite.
În cadrul atelierelor cursanţii vor crea instrumente de lucru aplicabile în activitatea lor
de acum înainte, atât la şcoală, cât şi înafara ei. Pentru fiecare dintre formele de organizare
prezentate anterior sunt necesare metode de organizare internă a grupurilor de lucru corelate
cu metodele alese pentru un anume conţinut tematic. Pentru laboratoare sau ateliere se vor
organiza grupuri de lucru, în funcţie de activitatea desfăşurată.
Metodele vor fi selectate în funcţie de natura conţinutului, de forma de organizare, de
numărul de participanţi şi de locul de desfăşurare.
Activităţile tematice vor fi construite pe baza metodelor activ-participative care
presupun nu numai participarea cursanţilor la realizarea demersului didactic, dar şi angajarea
elevilor în construcţia propriului drum în procesul cunoaşterii, în achiziţia de competenţe.
Pentru a se asigura această implicare este necesar ca trainerii să creeze situaţii-problemă,
menite să-i pună pe copii în situaţia de căutare, de formulare a unor puncte de vedere uneori
contradictorii, construite fiind pe experienţe diferite, pe grade diferite de cunoaştere a
problemei. Aceasta determină exprimarea unor puncte de vedere divergente, dezbaterea
acestora, restructurarea vechilor reprezentări legate de situaţie şi, în final, reconstrucţia
comună a unor soluţii mult mai apropiate de realitatea complexă, mult mai conştiente, mult
mai eficiente. Astfel, cursantul este pus în centrul actului de învăţare, participând activ la
construcţia propriei formări, el devine subiect al acesteia (Niculescu, R.M., 2000, 77).
Trainerii vor observa reacţiile formabililor în timpul desfăşurării unei activităţi pentru
a-şi putea da seama de eficienţa sau ineficienţa metodelor şi procedeelor folosite. Astfel, ei au
posibilitatea să încerce o mai bună adecvare a predării la obiectivele urmărite, ameliorând
procesul de formare.
Trainerii vor elabora suportul de curs, precum şi instrumentele de lucru necesare
desfăşurării activităţilor. Organizatorii vor asigura pentru derularea activităţii articole de
papetărie, calculatoare şi un retroproiector.
Evaluare – calitate
Perspective ale evaluării - Evaluarea va fi realizată din următoarele perspective:
 evaluarea participanţilor de către traineri;
 evaluarea trainerilor de către participanţi;
 evaluarea a activității copiilor pe proiecte prin acordarea de diplome și calificative;
 evaluarea întregii activităţi desfăşurate în stagiu de către organizator;
 evaluarea stagiului de către participanţi;
 evaluarea externă.

Evaluare internă a proiectului


Evaluarea iniţială - La începutul şcolii se va aplica următorul chestionar în scopul
evaluării participanţilor din perspectiva părinților, în ceea ce privește petrecere timpului liber
al copilului, relizându-se și o evaluare a copilului prin ochii părinților. Li se explică
participanţilor că, după completarea chestionarului, acesta o să se păstreze în mapa proprie
copilului, iar la sfârşitul ciclului școlar, vor descoperi singuri în ce măsură activităţile
desfăţurate pe parcursul celor 4 au contribuit la dezvoltarea competenţelor lor.

Chestionar
Încercuiţi cifra care corespunde calificativului ce defineşte modul de petrecere a
timpului liber, nivelul cunoştinţelor, abilităţilor sau trăsăturilor de personalitate menţionate
în cadrul fiecărui item.
0 – deloc 2 – mediu 4 – foarte bine/mult
1 – slab/puțin 3 – bine/mult
I. TIMP PETRECUT
1. Mă joc împreună cu copilul meu .
0 1 2 3 4
2. Săptămâna aceasta am citit copilului.
0 1 2 3 4
3. În weekend ieșim în natură.
0 1 2 3 4
II. CAPACITĂŢI ȘI CUNOȘTINȚE
1. Copilul meu poate să realizez o cerinţă, atunci când are cunoştinţele necesare.
0 1 2 3 4
2. Copilul meu are capacitatea de a creea după o sarcină dată.
0 1 2 3 4
3. Coordonez eficient derularea activităţilor metodice.
0 1 2 3 4
4. Am abilitatea de a realiza evaluarea activităţii pe care o desfăşor.
0 1 2 3 4
5. Ştiu să gestionez un conflict între cadre didactice. Folosesc mijloacele tehnologice
informatizate.
0 1 2 3 4

III. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE


1. Copilul meu comunică uşor cu ai lui colegi.
0 1 2 3 4
2. Copilului meu îmi place să creez lucruri, să fie inventiv.
0 1 2 3 4
3. Copilul meu poate lucra eficient în echipă.
0 1 2 3 4
4. Copilul meu este flexibil.
0 1 2 3 4
5. Copilul meu are simţul umorului.
0 1 2 3 4

Evaluarea realizată pe parcursul programului de formare - vor fi folosite mai multe


metode de evaluare.
Spre exemplu, la sfârşitul diferitelor activități, timp de zece minute, copiii vor
completa fișe de evaluare, răspunzând la întrebări de tipul:
 Cum m-am simţit pe parcursul zilei?
 Care dintre ideile discutate mi s-au părut mai interesante?
 Ce activităţi desfăşurate m-au provocat mai tare?
 Ce sugestii am pentru o desfăşurare mai atractivă?
Învățătorulrul are posibilitatea să formuleze întrebările în funcţie de specificul
activităţilor desfăşurate pe parcursul zilei. Prin intermediul acestei metode, participanţii vor
reflecta permanent asupra a ceea ce cunoaşte, face, simte. Aplicarea acestei metode urmăreşte
evaluarea stagiului şi a formatorilor de către formabili, precum şi dezvoltarea capacităţii de
autoevaluare a cursanţilor.
De asemenea, există activități care vor fi finalizate cu acordarea de diplome, jurizarea
concursurilor fiind făcută de catre copii, prin votarea sub anonimat, încercându-se a se
respecta acordare a votului prin îndeplinirea anumitor criterii. La activitățile din cadrul
opționalului, copiii vor primi calificative.
Jurnalele reflexive ale copiilor oferă formatorilor indiciile necesare pentru ameliorarea
sau optimizarea activităţii, astfel încât acesta să corespundă nevoilor reale de dezvoltare
personală a participanţilor. Se realizează astfel evaluarea pe parcurs de către învățător.
Pentru sfârşitul unor activităţi, participanţii vor primi instrumente de autoevaluare
proiectivă prin alegere de simboluri sau prin aderare la simboluri propuse. Pentru a realiza
evaluarea la sfârşitul unor şedinţe, se va aplica metoda 3-2-1, copiii fiind invitaţi să noteze pe
o foaie de hârtie: trei termeni (concepte) din ceea ce au învăţat; două aspecte pe care ar dori să
le aprofundeze; o capacitate pe care consideră că au dobândit-o în urma activităţii.
Toate piesele realizate de cursanţi pe parcursul derulării activităților desfășurate în cei
4 ani vor fi incluse într-un portofoliu personal.
Chestionar de pentru evaluarea diferitelor activități
1. Organizarea activității a corespuns aşteptărilor mele:
a) Total
b) Parţial
c) Deloc
2. Formulaţi o scurtă frază referitoare la activitatea susținută.
...........................................................................................................................................
3. Activittatea propuse mi-a stârnit interesul:
a) Total
b) Parţial
c) Deloc
4. Amintiţi activităţile care s-au dovedit a fi mai interesante. Argumentaţi alegerea.
...........................................................................................................................................
5. Spuneţi ce nu au fost pe placul vostru. De ce?
...........................................................................................................................................
6. Timpul petrecut a fost:
a) Prea lung
b) Corespunzător
c) Prea scurt
7. Scrieţi care este primul cuvânt care vă vine în minte atunci când vă gândiţi la timpul
petrecut aici. ......................................................
Evaluarea finală - Elevii vor rememora activitatea desfășurată pe pacursul celor 4 ani
și vor completa un chestionar de bilanţ prin care vor rememora activitățile susținute și vor
evidenția ceea ce le-a plăcut cel mai mult.
Evaluarea formatorilor de către cursanţi - Scrisoare deschisă către învățător
Evaluarea finală a cursanţilor de către formatori se va realiza prin intermediul a două
metode de evaluare: proiectul şi portofoliul.

Evaluare externă a proiectului


1. Respectarea activităților din proiect în vederea realizării obiectivelor acestuia.
2. Existenţa şi funcţionarea unui sistem de comunicare şi organizare eficient între toţi
factorii implicaţi.
3. Implicarea activă a copiilor din clasă în realizarea activităților propuse.
4. Crearea unor materiale de promovare pentru popularizarea proiectului în cadrul școlii,
a comunităţii locale şi a familiilor prin tot ceea ce se realizează.

Modalităţile de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor proiectului


Evaluarea va fi realizată din următoarele perspective:
 evaluarea participanţilor de către învățător;
 evaluarea învățătorului de către elevi;
 evaluarea întregii activităţi desfăşurate în stagiu de către organizator;
 evaluarea stagiului de către participanţi;
 evaluarea externă.
În vederea monitorizării activităţilor, a evaluării rezultatelor, a evaluării pe ansamblu a
stagiului se poate face apel la:
- portofoliile/mapele personale ale participanţilor;
- chestionare adresate elevilor din grupul ţintă, celorlalţi elevi ai şcolii, părinţilor,
cadrelor didactice ale şcolii, reprezentanţilor principalelor instituţii ale comunităţii
locale;
- întâlniri de lucru pentru evaluarea intermediară şi finală;
- rapoarte de evaluare intermediară şi finală;
- modalităţi de evaluare specifice fiecăreia dintre activităţile descrise: chestionare
fotografii, filme scurte, fişe de feed-back, discuţii;

Indicatorii proiectului
Urmărindu-se dezvoltarea personalităţii elevilor din învăţământul primar (dezvoltare
intelectuală, dezvoltare psiho-socială, dezvoltare fizică, dezvoltarea creativităţii, dezvoltarea
morală şi psiho-emoţională), printr-o abordare şi tematică diversă, proiectul va urmări
indicatorii pe fiecare sector de dezvoltare:
-aptitudini de comunicare (vocabularul, abilitate lingvistică, capacitate de raţionament,
concentrare şi focalizare, disponibilitate de comunicare orală, expresivitatea vocii)
-aptitudini de gândire (demonstrarea cunoştinţelor, memorie, gândire logică,
clasificare, stabilirea unui obiectiv)
-creativitate şi exprimare diversă a acesteia
-aptitudini interpersonale (spirit de conducere, construirea unei echipe, ascultarea
activă, cooperarea cu ceilalţi)
-aptitudini intrapersonale (empatie, asumarea riscului, spirit de cooperare, stabilirea
unui obiectiv)

Sustenabilitatea proiectului
Problema dezvoltării / continuării ulterioare a proiectului se pune prin organizarea
proprie, odată cu intrarea în ciclu gimnazial, prin atragerea de noi parteneri și gândirea și
planificarea unor activități potrivit vârstei.
Astfel ca asigurarea continuităţii după încheierea proiectului, precum şi durabilitatea
Proiectului Hrană pentru minte, trup și suflet va fi asigurată prin:
- grupul de organizare şi resursele umane implicate în proiect care s-au constituit
într-un nucleu în cadrul proiectului;
- întregul grupul de elevi ce au dobândi noi cunoștințe și experienţe în cursul
proiectului şi care duc mai departe în familie, în societate tot ceea ce au învăţat şi
au deprins în educarea și gestionarea eficientă a timpului lor;
- posibilitatea elaborării de noi proiecte de finanţare ce au în centrul lor copilul,
educaţia lui, educaţia pentru un timp petrecut în mod sănătos;
- menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea locale;
- includerea bunelor practici de comunicare între elevii de vârste, precum şi între
aceştia şi societate;
Bugetul proiectului
 venituri proprii
 sponsorizări

Concluzii

Într-o lume aflată într-o continuă mişcare, transformare, în care reperele se schimbă de
la o zi la alta, omul trebuie să fie învăţat să înveţe şi să se adapteze cât mai uşor la noile
situaţii. Iar această educaţie începe de la cele mai fragede vârste, când copilul trebuie să fie
iniţiat în cât mai multe direcţii pentru a-i fi stimulate toatelaturile dezvoltării personale.
Sarcinile rezolvării problemei ca petrecerea timpului să fie într-un mod care să
reprezinte un câştig pentru copil revine atât şcolii (care trebuie să-i inducă şi arate că timpul
petrecut aduce roade), dar şi familiei care prin activităţile în care îl implică, prin sarcinile şi
rolurile pe care i-l atribuie în cadrul familiei, prin exemplu şi îndrumare îl vor face să nu
consume timpul, ci să-l câştige.
În concluzie, pentru a putea asigura educarea copiilor în cele mai bune condiţii şi,
implicit, succesul în viaţă, e nevoie ca toţi factorii implicaţi în procesul educaţional să formeze
o echipă în care fiecare ştie ce are de făcut şi îi acordă partenerului respectul şi încrederea
cuvenită.
Rolul şcolii în structurarea timpului liber al copiilor, prin cadrele sale didactice,
începând cu cele de la grădiniţă şi până la învăţământul universitar ajută copii/ elevi/ studenţi
să-şi formeze capacitatea de organizare a timpului și vin în completarea a ceea ce copiii a
deprins acasă. Modalitatea de gestionare a timpului, pentru elevul integrat în procesul
instructiv-educativ, depinde atât de preocupare cadrelor didactice şi a părinţilor, cât și de
interesul manifestat de elevi, de capacitatea lor de supunere şi acceptare a programelor de
lucru, de reușita părintelui și a proferorului în stârnirea și întreținerea curiozității copilului.

Bibliografie
1. *** (2000), Memorandum asupra învăţării permanente , Comisia Comunităţilor
Europene, Bruxelles
2. Dumazedier, Joffre (1988) Révolution culturelle du temps libre,1968-1988,
Méridiens Klingstieck, Paris
3. Gherguţ, A., Ceobanu, C. (2009). Elaborarea şi managementul proiectelor în
serviciile educaţionale. Iaşi: Polirom
4. Lucaciu, Gh. (2004) – Activităţi recreative, note de curs, Facultatea de Educaţie
Fizică şi Sport, Universitatea din Oradea
5. Mancini, M. (2003) Management time.The McGraw-Hill Companies
6. Nedelcu, A. (2008). Fundamentele educaţiei interculturale: diversitate, minorităţi,
echitate. Iaşi: Polirom
7. Niculescu, R. M. (2000). Formarea formatorilor. Bucureşti: All Educational
8. Paloş, R., Sava, S., Ungureanu, D. (coord.). (2007). Educaţia adulţilor: baze
teoretice şi repere practice. Iaşi: Polirom
9. Pânişoară, I. O. (2008). Comunicarea eficientă. Ed. a III-a, rev. Iaşi: Polirom
10. Postăvaru, N. (1999). Managementul proiectelor.Bucureşti: Matrix Rom
11. Raţă, G. (2007) Strategii de gestionare a timpului liber, Editura Pim, Iaşi
Webografie
http://www.suntparinte.ro/timpul-liber/55-primar/3991-tipuri-de-activitati-pentru-copiii-
extravertiti
http://www.suntparinte.ro/timpul-liber/55-primar/3979-tipuri-de-activitati-pentru-copiii-
introvertiti
http://www.traininguri.ro/ro/cat/curs-time-management/,
http://www.suntparinte.ro/comportament-si-educatie/72-primar/573-cum-il-invatam-pe-copil-
managementul-timpului
http://ro.peperonity.com/sites/psiho-pedagogia/29704957
http://www.info-kids.ro/parteneriatul-scoala-familie-primul-pas-spre-reusita-scolara/
Anexa 1

Titlu: SĂ NE CUNOAŞTEM SCRIITORII!

Durata proiectului: 4 ani

Coordonatori proiect:
Prof.O. S. – Clasa a II-a B
Prof. M. G.– Clasa a III-a C
Prof. A. Șt.– Clasa a IV-a B

Parteneri
 Coordonatorii proiectului
 Elevii claselor I A, a II-a B, a III-a C, a IV-a B de la Sc.Gen.nr…. Braşov

Argument
Proiectul “Să ne cunoaştem scriitorii!” le propune elevilor întoarcerea la carte. Şcoala
îşi poate şi trebuie să-şi asume rolul de mentor al elevului. Acesta trebuie stimulat să
descopere cartea; trebuie condus către literatură pentru ca aceasta să devină astfel o sursă de
inspiraţie, o modalitate de cunoaştere culturală, un mijloc de comunicare interpersonală, un
prilej de îmbogăţire a vocabularului elevilor pentru integrarea în societatea modernă.
Scoala trebuie să constituie o etapă fundamentală în dezvoltarea copilului, nu doar prin
conţinutul ştiinţific al procesului instructiv-educativ, ci şi prin libertatea de acţiune oferită
şcolarului care-i stimulează interesele de cunoaştere, activităţile creatoare care să contribuie la
lărgirea câmpului de relaţii sociale.

,,Să-ţi placă să citeşti înseamnă să dai


ceasurile de plictiseală, de care nu poţi
scăpa în viaţă, pe ceasuri de încântare.”
(Montesquieu)

Scopul proiectului
Proiectul educativ „Să ne cunoaştem scriitorii! ” îşi propune să îi apropie pe elevi de
carte ca obiect cultural, să le trezească interesul faţă de literatura romana. Activităţile
desfăşurate îşi propun să ii indrume să deosebească valorile culturale şi literare de nonvalori.
Vor cunoaste biografii interesante ale oamenilor de litere şi vor regăsi modele etice, ilustrate
in conţinutul operelor.
De asemeni, ne propunem să îi formăm pe elevi în spiritul unei deschideri permanente
către nou, către literatura de valoare din toate timpurile destinată varstei lor, către lectura
atentă a poeziei şi a prozei. Dorim să le stimulăm interesul faţă de scris, să le insuflăm respect
faţă de creaţie şi chiar dorinţa de a deveni ei înşişi scriitori, de a-şi încerca condeiul în diverse
tipuri de texte pornind de la opere diverse.
Educaţia pentru frumos, dezvoltarea simţului estetic, perfecţionarea unor deprinderi
prin realizarea temelor din proiect să aibă parte de o implicare cât mai activă a şcolarului.

Grup ţintă
Beneficiari direcţi - elevii claselor I A, a II-a B, a III-a C, a IV-a B de la Sc.Gen.nr….
Beneficiari indirecţi: şcoala, familia, comunitatea

Obiectivul general
Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic in
domeniul literaturii. Proiectul are ca obiectiv nu doar receptarea operei în sine, ci şi
circumstanţele în care a fost scrisă, datele din biografia scriitorului legate de opera respectivă,
contextul istoric în care a apărut.

Obiective specifice
 realizarea unei comunicări optime între copii şi învăţător;
 participarea cu interes la activităţiile
desfăşurate;
 creşterea gradului de implicare a elevilor în activităţiile propuse;
 formarea deprinderii de a lucra individual, în grupuri mici sau mai mari la
realizarea unor cerinţe;
 formarea abilităţii de a concepe şi a prezenta un produs realizat şi finalizat;
 formarea cititorului conştient;
 stimularea şi dezvoltarea aptitudinilor de creaţie ale elevilor;
 dezvoltarea unei atitudini pozitive a elevului de gimnaziu faţă de lectură şi
bibliotecă;
 rezultate aşteptate: dezvoltarea creativităţii copiilor, îmbunătăţirea cunoştinţelor
şcolarilor şi a modului de interacţionare cu elevi din alte colective prin
transdisciplinaritatea temelor propuse;
 modalităţi de monitorizare şi evaluare: diplome de merit şi de participare la concursuri,
lucrările realizate, expoziţii cu acestea, rapoarte de activitate, chestionare pentru elevi.
 parteneri implicaţi: Coordonatorii proiectului, elevii claselor I A, aII-a B, aIII-a B, a
IV-a B de la Sc.Gen.nr.12 Braşov

Lista activităţilor propuse:


Clasa I
 Povesti dupa benzi desenate ianuarie 2013
 Cenaclul literar : MAMA - martie 2013
 ‚,Micul recitator” - concurs literar 18 iunie 2013
Clasa a IIa
 Il cinstim pe Eminescu! - concurs literar 15 ianuarie 2014
 Cenaclul literar : Îi cântăm mamei - martie 2014
 Suntem urmaşii lui Creangă, Eminescu, Coşbuc... concurs literar Mai 2014
Clasa a IIIa
 Ne este drag Eminescu! - concurs de recitare poezie eminesciană & expoziţie de
pictură 16 Ian.2015
 Ne plac personajele lui Caragiale! – carnaval tematic cu prezentarea costumelor și a
personajelor 18 febr.2015
 Lanțul lecturii – prezentarea cărților citite în clasa a IIIa iunie 2015
Clasa a IVa
 A sosit cartea poștală – premierea celei mai îngrijite, corect formulate cărți poștale
sept.2015
 Cu cât a crescut lanțul lecturii în vară? – oct.2015
 De ce este Eminescu poetul neamului? – audierea de răspunsuri la această întrebare
ian.2016

Resurse materiale: planşe, CD player, laptop, cărţi, fişe de lucru

Rezultate scontate:
- Dezvoltarea creativităţii copiilor, îmbunătăţirea cunoştinţelor şcolarilor şi a modului de
interacţionare cu elevi din alte colective prin transdisciplinaritatea temelor propuse;
- Se va observa o ameliorare sub aspectul disciplinei elevilor
- Creşterea gradului de implicare în activităţi de dezvoltare a creativităţii, a gustului pentru
frumos
- Părinţii vor acorda ajutor material necesare
- Vor fi mai receptivi la asigurarea materialelor necesare
- Vor participa la amenajarea clasei
- Va creşte gradul de responsabilitate a copiilor
- Se va comunica mai uşor

Modalităţi de monitorizare şi evaluare: lucrările realizate, expoziţii cu acestea,


rapoarte de activitate, chestionare pentru elevi.
Forme de evaluare:
- concurs de recitare
-concurs literar
- portofoliile personale sau colective
- prezentarea rezultatelor, a produselor obţinute ( picturi, compuneri, fişe de lectură)
- expunerea lucrărilor realizate
- albumul foto
- analiza contribuţiei fiecărui membru în raport cu ceea ce şi-a propus iniţial;
- autoevaluarea.
Tipuri de produse:
- compuneri, eseuri, poezii;
- portofoliul;
- diverse broşuri;
- fişe de lectură;
- albumul foto;
Prin activităţile desfăşurate urmărim dezvoltarea competentelor cheie menţionate de
programa şcolară, care vizează deprinderile de scriere, de exprimare corectă, de comunicare,
dar şi dezvoltarea unor comportamente corecte pentru integrarea în societatea actuală.

Diseminarea:
- prezentarea proiectului în cadrul sesiunilor, comunicărilor ştiinţifice care se vor desfăşura în
ţară;
- evidenţierea elevilor participanţi la serbarea de sfârşit de an şcolar.

Anexa 2
Titlu: MÂINI DIBACE – educaţie pentru frumos

Durata parteneriatului: 4 ANI septembrie 2012 – iunie 2016

Coordonatori proiect:
Prof.O. S. – Clasa a II-a B
Prof. M. G.– Clasa a III-a C
Prof. A.Șt.– Clasa a IV-a B
Parteneri:
 Coordonatorii proiectului
 S.C. Dapo Management – My Place
 Zao Planet
 Elevii claselor I A, aII-a B, aIII-a B, a IV-a B de la Sc.Gen.nr…. Braşov
 Scoala Gimnazială Nr.2
Argument
Scoala trebuie să constituie o etapă fundamentală în dezvoltarea copilului, nu doar
prin conţinutul ştiinţific al procesului instructiv-educativ, ci şi prin libertatea de acţiune oferită
şcolarului care-i stimulează interesele de cunoaştere, activităţile creatoare care să contribuie la
lărgirea câmpului de relaţii sociale.
Activităţile se vor desfăşura după programul elevilor, aceştia fiind motivaţi să realizeze
mici ,,lucrări de artă” în cadrul grupului. Lucrările realizate în şcoală vor fi expuse, iar cele
realizate la Zao Planet vor fi fotografiate şi expuse.

Scopul proiectului
Educaţia pentru frumos, dezvoltarea simţului estetic, perfecţionarea unor deprinderi prin
realizarea temelor din proiect să aibă parte de o implicare cât mai activă a şcolarului.

Grup ţintă
Beneficiari direcţi - elevii claselor I A, aII-a B, aIII-a B, a IV-a B de la Sc.Gen.nr. …
Beneficiari indirecţi: şcoala, familia, comunitatea
Obiective specifice:
 realizarea unei comunicări optime între copii şi învăţător;
 participarea cu interes la activităţiile
desfăşurate;
 creşterea gradului de implicare a elevilor în activităţiile propuse;
 formarea deprinderii de a lucra individual, în grupuri mici sau mai mari la
realizarea unor cerinţe;
 sortarea şi gruparea materialelor primite;
 finalizarea cu şi fără ajutor a lucrărilor;
 formarea abilităţii de a concepe şi a prezenta un produs realizat şi finalizat;
 rezultate aşteptate: dezvoltarea creativităţii copiilor, îmbunătăţirea cunoştinţelor
şcolarilor şi a modului de interacţionare cu elevi din alte colective prin
transdisciplinaritatea temelor propuse;
 modalităţi de monitorizare şi evaluare: lucrările realizate, expoziţii cu acestea, rapoarte
de activitate, chestionare pentru elevi.
 parteneri implicaţi: Coordonatorii proiectului, S.C. Dapo Management - Zao Planet,
elevii claselor I A, aII-a B, aIII-a C, a IV-a B de la Sc.Gen.nr….Braşov
Lista activităţilor propuse:
Clasa I
 Ziua Recoltei - coșul toamnei, coșul cu legume Oct.2012
 Omul de zăpada şi inimioare din vată de zahăr - S.C. Dapo Management – My Place
30 Nov. 2012
 Podoabe şi felicitări de Crăciun -șezătoare Dec.2012
 Ne pregătim de carnaval! -confecționarea de măști Febr.2013
 Vestitorul primăverii – confecționare de mărțișoare Mar. 2013
Clasa a IIa
 Ziua Recoltei - coșul toamnei, coșul cu fructe Oct.2013
 Spiridușii lui Moș Crăciun - Zao Planet Dec. 2013
 Coșul dărniciei Aprilie 2014
 Florile primăverii-luna lui florar - colaj Mai.2014
Clasa a IIIa
 Cântăm prin pictură toamna! - Oct.2014
 Decembrie-luna în care devenim mai darnici – confecționarea de cadouri Dec. 2014
 Târg de mărțișoare Martie 2015
 Semn de carte - împletitură Mai.2015
Clasa a IVa
 Ziua Recoltei - serbare cu pregătirea mesei-pregătirea salatei de fructe Oct.2015
 Ne arătăm dărnicia! - confecționarea de cadouri Dec. 2015
 Târg de Paște Aprilie 2016
 Semn de carte - semne cusute Mai.2016
Resurse materiale: coli, acuarele, hârtie colorată, hârtie creponată, lipici, foarfecă, sfoară,
mărgele, materiale din natură(frunze, seminţe, fructe uscate), reviste, decupaje, modele, vată
de zahăr

Forme de organizare: elevii vor lucra, în funcţie de activitate, individual, în pereche, în


grupuri mai mari sau mai mici

Rezultate scontate: dezvoltarea creativităţii copiilor, îmbunătăţirea cunoştinţelor şcolarilor


şi a modului de interacţionare cu elevi din alte colective prin transdisciplinaritatea temelor
propuse;
- Se va observa o ameliorare sub aspectul disciplinei elevilor
- Creşterea gradului de implicare în activităţi de dezvoltare a creativităţii, a gustului pentru
frumos
- Părinţii vor acorda ajutor material necesare

- Vor fi mai receptivi la asigurarea materialelor necesare


- Vor participa la amenajarea clasei
- Va creşte gradul de responsabilitate a copiilor
- Se va comunica mai uşor
Modalităţi de monitorizare şi evaluare: lucrările realizate, expoziţii cu acestea,
rapoarte de activitate, chestionare pentru elevi.

ANEXA 3
DISCIPLINĂ OPŢIONALĂ pentru CLASA I și CLASA aIIa

ARMONIA ARTELOR

În lumea cântecelor, legendelor, povestirilor,

poeziilor şi a întâmplărilor cu tâlc


ARGUMENT
Întâmplări cu tâlc, cântece, legende, poezii,

Vom trage învăţăminte pentru fiecare zi.


Cântecele, muzica, legendele, povestirile, poeziile, desenele, picturile, întâmplările cu
tâlc completează cunoştinţele şi îmbogăţesc sufletul. Cum altfel poţi călători şi poţi cunoaşte
mai bine ce se întâmplă dincolo de spaţiul în care se desfăşoară viaţa ta? Cum altfel poţi
înţelege ce se întâmplă în jurul tău? Viaţa gâzelor mărunte şi a animalelor puternice, basmele
şi povestirile, faptele oamenilor, tâlcul întâmplărilor, cântecele, poeziile, toate sunt izvor de
învăţături.
Lectura personală are nenumărate valenţe, fiind atât un mijloc de învăţare permanentă,
cât şi unul de îmbogăţire spirituală prin revelaţiile pe care le experimentează cititorul şi prin
momentele de reflecţie la care acesta este incitat, iar punerea în legătură şi în strânsă
coroborare cu artele, fie ele plastice sau muzicale, fac ca cercul să se închidă.
În lumea cântecelor, legendelor, povestirilor, poeziilor şi a întâmplărilor cu tâlc –
armonia artelor este o disciplină opţională care are tocmai menirea de a dezvălui elevilor
universul infinit al lecturii in coroborare cu armonia muzicii si a culorii. Investigarea unor
opere literare cu răsunet în inimile copiilor – căci sunt inspirate din universul ce le este
familiar - îi ajută pe aceştia să răspundă la întrebări pe care şi le pun în legătură cu
experienţele de viaţă cotidiene. Literatura pentru copii supune analizei minţii fragede a
copilului valori estetice şi morale, fiind un mijloc de cultivare a simţirilor frumoase în legătură
cu valorile pozitive (curaj, eroism, cinste, bunătate, spirit de dreptate), în acelaşi timp
fundamentându-se atitudinea de dezaprobare a laturilor negative (frica, laşitatea, răutatea,
necinstea).
Studierea unei opere literare îl determină pe elev să-şi cerceteze micul lui univers
pentru a afla situaţii asemănătoare, îndemnându-l să compare, să analizeze, să judece. Elevul
este stimulat să-şi exprime punctele de vedere şi sentimentele în legătură cu o anumită situaţie.
El va fi îndemnat să meargă mai departe, să-şi exprime sentimente şi gânduri în scris, să
picteze sau deseneze, exteriorizându-se, devenind astfel un creator.
Acestă disciplină opţională urmăreşte fundamentarea motivaţiei pentru citit, îmbinarea
activităţilor creatoare şi de exprimare artistică, dezvoltarea capacităţii de a investiga textul
literar, dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, dezvoltarea creativităţii.

Arie curriculară: limbă şi comunicare, arte


Disciplina: transdisciplinar (comunicare, ed.plastică, ed muzicală)
Nr. de ore pe săptămână: 1
Nr. ore anual: 34

PROGRAMA DISCIPLINEI OPŢIONALE


OBIECTIVE DE REFERINŢĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE
1.Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral şi a celui transmis prin imagine
1.1.înţelegerea semnificaţiei globale a unui -exerciţii de identificare a informaţiilor ce se
mesaj ilustrat desprind dintr-un text audiat
1.2.sesizarea legăturii dintre imagine, muzică -exerciţii de stimulare a asociaţiei de idei
şi text -exerciţii de stabilire a legăturii dintre mesaj şi
1.3. înţelegerea semnificaţiei globale a unui imagine
text audiat -exerciţii de formulare a enunţurilor după
1.4.realizarea de legături dintre un mesaj, o imagine
melodie şi o imagine -dialoguri despre fapte prezentate în povestiri
1.5.transpunerea mesajului textului audiat -exerciţii de formulare de întrebări şi
într-o imagine simbol răspunsuri
1.6.manifestarea curiozităţii pentru lectură -prezentări de cărţi, dialoguri despre cărţi
-folosirea Dicţionarului şcolar
2.Dezvoltarea capacităţii de exprimare şi a creativităţii
2.1.realizarea de enunţuri verbale pe - exerciţii de stabilire a legăturii dintre mesaj
marginea lecturii sau a unor imagini şi imagine
2.2.manifestarea de iniţiativă şi interes pentru -exerciţii de formulare a enunţurilor după
comunicare imagine
-exerciţii de transpunere a unor idei într-o
succesiune logică
-exerciţii de dicţie, frământări de limbă
-dialog în pereche, în grup
-exerciţii de interpretare, recitări, dramatizări,
jocuri de rol
3.Exprimarea prin compoziţii plastice proprii a cunoştinţelor percepute şi reţinute
3.1.compunerea spaţiului plastic valorificând -identificarea unor moduri diferite de
potenţialul transmis de opera literară organizare a spaţiului plastic
3.2.valorificarea potenţialului elementelor de -realizarea de contururi, colaje, contraste
limbaj plastic în transmiterea stării trăite
4. Exprimarea prin muzică

4.1.reproducerea unui repertoriu de cântece -redarea de cântece


receptate după auz -audierea comparată
4.2.identificarea specificului relaţiei dintre -reproducerea vocală, eventual acompaniată
conţinutul de idei şi caracterul melodiei de jucării muzicale sau bătăi de palme
4.3.argumentarea preferinţei pentru anumite -sesizarea timbrurilor diferite, a nuanţelor
cântece, pentru un anumit gen de muzică contrastante, a tempourilor contrastante

Conţinuturile învăţării pentru clasa I


Cântece Legende
Cele mai frumoase flori, Ciupi Rădulescu Legenda rândunicii
A ruginit frunza din vii, Artur Stavri Legenda cucului
Sunt copil ca fiecare, A. Păunescu
Cucule, pasăre sură....
Mulţumesc, iubită mamă, C.V.Tudor
Ochii cei mai dragi din lume
Basme, povestiri şi schiţe despre vieţuitoare
„Albă ca Zăpada ” – Fraţii Grimm „Degeţel” – Charles Perrault
„Cenuşăreasa” „Bunica”- B.ST.Delavrancea
,,Prinţesa şi bobul de mazăre’’ „Căprioara”-E.Gârleanu
„Capra cu trei iezi” – I. Creangă „Copiii din crâng” – K. Uşinski
„Neghiniţă”- B. Şt. Delavrancea
„Fata babei şi fata moşneagului” – I. ,,Ciuboţelele ogarului”- Călin Gruia
Creangă „Punguţa cu doi bani” – I. Creangă
„Puiul”- I. Alexandru Brătescu – Voineşti
Poezia pentru copii
Cele mai frumoase flori – Ciupi Rădulescu
Şase pui şi-o biată mamă – Vasile Militaru
Scrisoare învăţătorului meu – Petre Ghelmez
Sunt copil ca fiecare – A. Păunescu Cântec - G. Coşbuc
Copii eram noi amândoi - M. Eminescu Toamna - Aurel Toma
A ruginit frunza din vii – Artur Stavri Mama - Nichita Stănescu
Crăciunul copiilor - Octavian Goga Ţie - Virgil Carianopol
Povestea gastelor - G. Coşbuc Câti ca voi! - G.Topârceanu
Părinţii mei – Virgil Carianopol Bunica – Şt. O. Iosif

Audiție muzicală: Beethoven si furtuna de sunete, Bach si orga fermecata, Poveste muzicala
de Craciun, Ceiakovski si dansul notelor de-argint, Mozart si curcubeul muzical, Chopin si
balada stropilor de ploaie, Strauss si valsul trandafirilor de mai
Compoziții artistice: *desen-tablou de toamnă, *colaj-salteaua prințesei, *portretul mamei,
*tablou de iarnă, *desen-tablou de Crăciun, *portretul bunicii, *pictură-curcubeul

Conţinuturile învăţării pentru clasa aIIa


*unele texte, cântece, compozitori audiați și activități din clasa I se repetă, avându-se ca scop
consolidarea și valorificare lor la un nivel superior
Cântece
A ruginit frunza din vii, versuri Artur Stavri
Limba românească, versuri G. Sion
Cucule, pasăre sură....
Mulţumesc, iubită mamă, versuri de C.V.Tudor
Rapsodii de primăvară, versuri G.Topârceanu
O zi în care n-ai făcut nimic
Legende
De ce nu pot arborii vorbi?
Legenda rândunicii
Legenda cucului
Basme, povestiri şi schiţe despre vieţuitoare
„Croitoraşul cel viteaz” – Fraţii Grimm
„Lebedele” - H.Ch.Andersen
„Dovleacul şi viţa” – Al.Mitru
„Fata babei şi fata moşneagului”– I. Creangă
„Boierul şi Păcală”- Ioan Slavici
„Frumoasa şi bestia” – V. Eftimiu
„Cerbul fermecat”- B.ST.Delavrancea
„Puiul”- I. Alexandru Brătescu – Voineşti
„Puişorii”- E.Gârleanu
„Fricosul”- E.Gârleanu
,,Ciuboţelele ogarului”- Călin Gruia
Poezia pentru copii
Numărătoarea veselă folclorul copiilor
Şase pui şi-o biată mamă – Vasile Militaru Mama - Nichita Stănescu
Scrisoare învăţătorului meu – Petre Ţie - Virgil Carianopol
Ghelmez Doi fraţi cuminţi –Elena Farago
Şoarecele şi pisica – Grigore Alexandrescu Bunica – Şt. O. Iosif
Rapsodii de primăvară - G.Topârceanu Revedere - M. Eminescu
Primăvara – Vasile Alecsandri Indemn - Demostene Botez
Copii eram noi amândoi - M. Eminescu Părinţii mei – Virgil Carianopol
Crăciunul copiilor - Octavian Goga Câti ca voi! - G.Topârceanu
Limba românească – G. Sion Iarna pe uliţă – G.Coşbuc
Audiție muzicală: Beethoven si furtuna de sunete, Bach si orga fermecata, Poveste muzicala de
Craciun, Ceiakovski si dansul notelor de-argint, Mozart si curcubeul muzical, Chopin si balada
stropilor de ploaie, Strauss si valsul trandafirilor de mai

Compoziții artistice: *colaj-toamnă, *colaj-pădurea, *pictură-portretul mamei, *tablou de iarnă,


*desen-tablou de Crăciun, *desenăm familia, *pictură-primăvara

Modalităţi de evaluare:
 Probe orale: recitarea, concurs de recitare, citire selectivă, citirea în lanţ, citirea în ştafetă,
citirea pe roluri, dramatizări, discuţii, jocuri de rol.
 Probe scrise: evaluări curente(fişe de lucru), evaluări periodice.
 Probe practice: realizarea unor desene, compoziţii plastice şi colaje.

DISCIPLINĂ OPŢIONALĂ pentru CLASA aIIIa și a IVa

ARMONIA ARTELOR
Să ne cunoaştem oraşul şi împrejurimile lui!

ARGUMENT

Să ne cunoaştem oraşul și împrejurimile lui! – armonia artelor este o disciplină


opţională care are tocmai menirea de a dezvălui elevilor universul infinit al lecturii in coroborare
cu descoperirea istoriei locale, cu armonia muzicii și a culorii. Investigarea unor opere literare cu
răsunet în inimile copiilor, lecturarea unor informaţii privind istoria, tradiţiile, obiceiurile locale,
vizitarea obiectivelor turistice de interes din zona Tării Bârsei, îi ajută pe aceştia să răspundă la
întrebările pe care şi le pun în legătură cu experienţele de viaţă cotidiene. Literatura pentru copii
supune analizei minţii fragede a copilului valori estetice şi morale, fiind un mijloc de cultivare a
simţirilor frumoase în legătură cu valorile pozitive (curaj, eroism, cinste, bunătate, spirit de
dreptate), în acelaşi timp fundamentându-se atitudinea de dezaprobare a laturilor negative (frica,
laşitatea, răutatea, necinstea).
Cântecele, muzica, legendele, povestirile, poeziile, desenele, picturile, întâmplările cu
tâlc din viața comunității în care trăiești completează cunoştinţele şi îmbogăţesc sufletul. Cum
altfel poţi călători, poţi cunoaşte și înțelege mai bine ce se întâmplă dincolo de spaţiul în care se
desfăşoară viaţa ta? Cum altfel poţi înţelege ce se întâmplă în jurul tău? Viaţa comunității în care
trăiești, basmele şi povestirile din străbuni, faptele oamenilor, tâlcul întâmplărilor, cântecele,
poeziile, cunoaștere geografiei și istoriei locului, toate sunt izvor de învăţături.
Lectura personală are nenumărate valenţe, fiind atât un mijloc de învăţare permanentă,
cât şi unul de îmbogăţire spirituală prin revelaţiile pe care le experimentează cititorul şi prin
momentele de reflecţie la care acesta este incitat, iar punerea în legătură şi în strânsă coroborare
cu artele, fie ele plastice sau muzicale, fac ca cercul să se închidă.
Studierea unei opere literare alăturată vizitelor și excursiilor cu carcacter informativ îl
determină pe elev să-şi cerceteze micul lui univers pentru a afla situaţii asemănătoare,
îndemnându-l să compare, să analizeze, să judece. Elevul este stimulat să-şi exprime punctele de
vedere şi sentimentele în legătură cu o anumită situaţie. El va fi îndemnat să meargă mai departe,
să-şi exprime sentimente şi gânduri în scris, să picteze sau deseneze, exteriorizându-se, devenind
astfel un creator.
Acestă disciplină opţională urmăreşte fundamentarea dorintei de a ne cunoaşte rădăcinile,
a motivaţiei pentru citit, îmbinarea activităţilor creatoare şi de exprimare artistică, dezvoltarea
capacităţii de a investiga textul literar, dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, dezvoltarea
creativităţii.

Arie curriculară: limbă şi comunicare, arte


Disciplina: transdisciplinar (comunicare, ed.plastică, ed muzicală)
Nr. de ore pe săptămână: 1
Nr. ore anual: 34

PROGRAMA DISCIPLINEI OPŢIONALE


OBIECTIVE DE REFERINŢĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1.Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral şi a celui transmis prin imagine
1.1.înţelegerea semnificaţiei globale a unui -exerciţii de identificare a informaţiilor ce se
mesaj ilustrat desprind dintr-un text audiat
1.2.sesizarea legăturii dintre imagine, muzică -exerciţii de stimulare a asociaţiei de idei
şi text -exerciţii de stabilire a legăturii dintre mesaj şi
1.3. înţelegerea semnificaţiei globale a unui imagine
text audiat -exerciţii de formulare a enunţurilor după
1.4.realizarea de legături dintre un mesaj, o imagine
melodie şi o imagine -dialoguri despre fapte prezentate în povestiri
1.5.transpunerea mesajului textului audiat -exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri
într-o imagine simbol -prezentări de cărţi, dialoguri despre cărţi
1.6.manifestarea curiozităţii pentru lectură -folosirea Dicţionarului şcolar

2.Dezvoltarea capacităţii de exprimare şi a creativităţii


2.1.realizarea de enunţuri verbale pe marginea - exerciţii de stabilire a legăturii dintre mesaj şi
lecturii sau a unor imagini imagine
2.2.manifestarea de iniţiativă şi interes pentru -exerciţii de formulare a enunţurilor după
comunicare imagine
-exerciţii de transpunere a unor idei într-o
succesiune logică
-exerciţii de dicţie, frământări de limbă
-dialog în pereche, în grup
-exerciţii de interpretare, recitări, dramatizări,
jocuri de rol
3.Exprimarea prin compoziţii plastice proprii a cunoştinţelor percepute şi reţinute
3.1.compunerea spaţiului plastic valorificând -identificarea unor moduri diferite de
potenţialul transmis de opera literară organizare a spaţiului plastic
3.2.valorificarea potenţialului elementelor de -realizarea de contururi, colaje, contraste
limbaj plastic în transmiterea stării trăite
4. Exprimarea prin muzică

4.1.reproducerea unui repertoriu de cântece -redarea de cântece


receptate după auz -audierea comparată
4.2.identificarea specificului relaţiei dintre -reproducerea vocală, eventual acompaniată de
conţinutul de idei şi caracterul melodiei jucării muzicale sau bătăi de palme
4.3.argumentarea preferinţei pentru anumite -sesizarea timbrurilor diferite, a nuanţelor
cântece, pentru un anumit gen de muzică contrastante, a tempourilor contrastante

5.Dezvoltarea spiritului de echipa si al colaborarii

5.1 sa cunoasca si sa aplice reguli de *exemplu de punere in scena a unor povesti


organizare si desfasurare a manifestarilor *dezbateri pe tema organizarii vizitelor la
consecrate “Zilei mediului, a drumetiilor si a muzeu, a manifestarilor artistice
vizitarii muzeelor” *vizite la muzeele locale
5.2 sa manifeste initiative in relatiile *expozitie
interpersonale, in grupul in care isi desfasoara *dezbateri privind concluziile sondajelor de
activitatea opinie
6.Dezvoltarea atitudinii pozitive fata de realizarea unui mediu natural echilibrat si propice
vietii
6.1 sa actioneze in crearea, mentinerea si - jocuri de rol: atitudini, comportamente fata de
ingrijirea mediului, dezvoltandu-si deprinderi, mediu; dramatizarea unor situatii date
comportamente, atitudini - discutarea unor cazuri reale/imaginare care
6.2 sa analizeze aspecte ale interactiunii om- solicita decizii si exprimarea opiniilor
natura, pe baza observatiilor - valorificarea informatiei sociale oferite de
6.3 sa formuleze ipoteze privind utilizarea mass-media
unor proceduri de natura stiintifica - inregistrarea unor sondaje de opinie in randul
6.4 sa relateze pe baza observatiilor aspecte ale populatiei orasului
interactiunii om-animale-plante-mediu in - redactarea unor materiale informative pe teme
diverse anotimpuri legate de mediu
- distribuirea de pliante, fluturasi si alte
materiale tematice
- realizarea de jocuri si jucarii prin aplicarea
unor proceduri de natura stiintifica

Conţinuturile învăţării pentru clasa aIIIa și a IVa


*Anotimpurile in natura, muzica, pictura
*Proverbe, zicatori ,ghicitori
*File din cartea naturii
*Legende fermecate
*Din folclorul poporului
*Activitati cu materiale diverse din natura
*Pe urmele marilor anotimpuri
*Vizite, drumeții
Sugestii metodologice
A. File din cartea de istorie
*Ghidul Braşovului
*Pe urmele strămoşilor noştri
*Ce stim despre....
*Cele mai cunoscute obiective din Braşov
B. Anotimpurile in literatura, muzica ,pictura
*Cronica anotimpurilor (vegetatia, viata animalelor, fenomene specifice )
*Pe drumurile cerului .Culorile toamnei
*Fulgii zbor, plutesc in aer
*Renastere si triumf. Viata izbucneste
*Noi explozii florale,vegetatia in expansiune, ploi si furtuni
*Cuvant. Culoare. Anotimp. Cromatica textului literar. Creatia artistica
C.Proverbe, zicatori, ghicitori despre anotimpuri
D. File din cartea naturii…
*Din lumea celor care nu cuvanta (Texte despre viata plantelor si animalelor)
*Ziua “ portilor deschise”, ziua necuvantatoarelor (4 octombrie)
*Pasarile cerului au nevoie de ajutor
*Legende fermecatoare (flori, copaci, pasari) Cucul. Ciocarlia. Privighetoarea. Randunica.
Ghiocelul. Salcia
*Stiati ca……Curiozitati din lumea naturii
E.Din folclorul poporului
*Forta padurii in credintele celtilor,
*Arbori cu semnificatie magica: Bradul. Teiul. Castanul.
*Obiceiuri legate de anotimpuri. Credinte magice: perioada de toamna, iarna, primavara, vara;
traditii legate de inflorirea livezilor; jocuri muzicale legate de fertilitatea pamantului; calendarul
popular al naturii;
*Cântece si jocuri dedicate animalelor si plantelor
F.Activități cu materiale din natură si auxiliare
*Confecționarea de adăposturi pentru păsări
*Impletirea unor cununi (magice)
*Confecționarea de săcuți cu plante aromatice
*Tablouri decorative (flori,frunze)
G.Vizite, drumeții, excursii
*muzeele locale
*Drumeții în împrejurimile orașului

Sugestii de texte
* Poezii , George Toparceanu
* Legende si pasteluri, Vasile Alexandri
* Poezii, Elena Farago
* Dictionar de arta moderna. Constantin Prut, Editura Albatros, Bucuresti 1982
* Legende despre pasari si flori, Editura Minerva, Bucuresti 1990
* Din lumea celor care nu cuvanta, Emil Barleanu
* File din cartea naturii , Ion Agarbiceanu
* In padurea Petrisorului, Mihail Sadoveanu
* Poezii, Otilia Cazimir
* Ciresul inflorit, Ilie Carciu
* Pe o palma de tarana, Tudor Arghezi
* A venit iarna, Barbu Delavrancea
* Povestind copiilor, Ion Agarbiceanu

Modalităţi de organizare:
* Activitate in grup
* Material concret: albume de arta, reviste, carti, ilustratii, materiale diverse din natura
* Activitate frontala
* Activitate individuala

Modalităţi de evaluare:
 Probe orale: recitarea, concurs de recitare, citire selectivă, citirea în lanţ, citirea în ştafetă,
citirea pe roluri, dramatizări, discuţii, jocuri de rol.
 Probe scrise: evaluări curente(fişe de lucru), evaluări periodice.
 Probe practice: realizarea unor desene, compoziţii plastice şi colaje.

Bibliografie:

 Agrigoroae, Dan – Cartea copiilor, Edit.Adan, Piatra-Neamţ, 2007


 Bocoş, M. – Instruirea interactivă, Edit. Presa Universitară Clujeană, 2002
 Cerghit, I. – Metode de învăţământ, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976
 Itu, Aurelia – Suflet de copil, Edit.Haco International, 2005
 Panţuru, S., Păcurar, D.C. – Didactica, Edit. Universităţii Transilvania din Braşov, 1999
 Parfene, C. – Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Edit. Polirom, Iaşi,
1999
 Stoica, C., Vasilescu, E. – Literatura pentru copii, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1998