Neuroanatomie CURS - Grupa 2 Seria A (2016-2017)

Cursul 2 - 03. 03. 2017

Functiile astrocitelor:
 Controleaza concentratia ionilor de potasiu din mediul extracelular
 Rol particular in metabolismul si functionalitatea neuronilor
 Stocheaza glicogenul pentru nevoile energetice neuronale
 Capteaza neurotransmitatorii eliberati in exces la periferia sinapselor
 Prolifereaza in jurul leziunilor neuronale
 Fagociteaza resturile celulare( astrocitele)
 Prin mitoze repetate inlocuiesc cantitativ tesutul nervos=> proces de
GLIOZA
 Celulele Muller retiniene, celulele Bregmann din cerebel si pituicitele
neurohipofizei sunt considerate varietati morfologice distincte ale
astrocitelor protoplasmatice datorita dispozitiei radiare a prelungirii lor
precum si a multitudinii picioruselor vasculare.
Oligodentroglia
Este formata din celule gliale mici cu putine prelungiri sarace in
gliofilamente si glicogen. In principiu, se descriu 3 tiphri de oligendrocite:
1. Satelite perineuronale, care formeaza impreuna cu astrocitele teaca
din jurul corpilor neuronali;
2. Interfasciculare, pe care le gasim printre fasciculele de fibre ale
substantei albe . Acesta reprezinta echivalentul central al celulei
Schwann din periferie;
3. Oligodentrocitul perivascular (mai putin frecvent).

Nevroglia ependimara
Ependimul ( nevroglia ependimara) prezinta epiteliu simplu cubic sau
cilindric care captuseste sistemul ventricular al creierului si canalul ependimar
al MS.
Au fost descrise 3 tipuri de celule ependimare:
1. ependimocitele
2. tanicitele
Neuroanatomie CURS - Grupa 2 Seria A (2016-2017)

3. celule ependimare coroidiene

Tanicitele se diferentiaza de ependimocite prin localizarea exclusiv in planseul
ventriculului III si prin prezenta unor prelungiri bazale lungi care se termina pe
capilare si piamater care acopera regiunea ventrala a hipotalamusului. Acestea au
rol in transportul neurohormonilor intre neuroni, lichidul extracelular , sistemul
vascular si LCR.

Microglia
Aceasta reprezinta celula inflamatorie rezidenta la nivelul cortexului.
Orice dezechilibru in activitatea microgliei poate contribui la aparitia unor boli
neurodegenerative. Microglia reprezinta aprox. 5- 10 la suta din celulele gliale
si este raspandita relativ uniform in substanta cenusie perineuronala . In
substanta alba are de asemenea o dispozitie uniforma.
Microglia este alcatuita din celule mici cu prelungiri subtiri si ramificate .
Functional, ea este formata din celule cu potential fagocitar , dar obisnuit
inactive. Acestea devin active si distincte morfoligic in leziunile
SNC- ului ( afectiuni degenerative , inflamatorii) cand prolifereaza rapid
si migreaza spre locul leziunii, dobandind astfel acea functie fagocitara care i-
a determinat pe unii autori sa o asemene cu macrofagele sistemice.
Nevroglia periferica este reprezentata de celula Schwann si celulele
capsulare. Functional, acestea corespund oligodentrocitelor din SNC.

Fibra nervoasa
Este reprezentata de una dintre prelungirile neuronale inconjurata de
nevroglia specifica diferentiata in functie de localizare: centrala sau periferica .
Intranevraxial, fibrele nervoase sunt reprezentate numai de axonii mielinizati
ai tracturilor substantei albe. Pentru nervii periferici trebuie subliniata
juxtapunerea functionala a elementului centrifug( eferent) si a celui centripet (
aferent) axonal si a celui centripet( dentritic) . Apare astfel notiunea de
dentrita axoniforma care este o prelungire nervoasa lunga mielinizata
conectata cu receptorii si care conduce centripet influxul nervos. In SNC,
teaca de mielina este produsa de oligodentrocite iar in sistemul nervos
periferic ea este produsa de celulele Schwann. Grosimea acestei teci a impus
clasificarea fibrelor nervoase in mielinizate si nemielinizate. La nivelul fibrelor
Neuroanatomie CURS - Grupa 2 Seria A (2016-2017)

nemielinizate teaca de mielina este subtire si vizibila numai la microscopul

electronic. In timp ce in fibrele mielinizate ea este mult mai groasa si vizibila si
la microscopul optic. Dpdv topografic, fibrele nervoase pot fi clasificate in:
 Centrale
 Periferice

Fibre nervoase centrale

Fibrele mielinizate de la acest nivel sunt reprezentate de axonii
tracturilor de substanta alba a caror teaca de mielina este sintetizata de
oligodentrocitele interfasciculare. Un oligodentrocit poate participa la
mileinizarea mai multor axoni iar fibrele nervoase rezultate sunt unite intre ele
prin punti plasmatice emise de celula gliala.
Fibrele nemielinizate - acestea sunt reprezentate de segmente
axonale scurte care impreuna cu glia centrala formeaza neuropilul. Sunt
inconjurate de o teaca de mielina subtire secretata de oligodentrocitele
perineuronale.

Fibrele mervoase periferice- acestea formeaza nervii somatici si

componenta preganglionara a eferentei vegetative .
Fibra nervoasa mielinizata este formata din axon si din tecile sale si prezinta
pe sectiune transversala urmatoarele elemente:
-teaca de mielina : aceasta inconjoara axolema de care este separata printr-
un spatiu periaxonal . La microscopul electronic mileina apare sub forma de lamele
concentrice al caror numar variaza intre 1 si 50 fiind egal cu cel al spirelor de inrulare
si se termina in grosimea tecii de mielina. Teaca de mielina este intrerupta la
intervale regulate , iar intreruperile poarta nume de noduri Ranvier. La nivelul lor
axonul emite colaterale . Zona nuda a axolemei reprezinta sediul membranar al
transmiterii saltatorii a potentialului de actiune . La distanta de nodurile ranvier se
gasesc lamelele concentrice ale tecii de mielina intr-o aranjare spatiala cilindrica cu
extremitatile incurbate si venind in contact intim cu axolema. Segmentul dintre doua
noduri Ranvier se numeste internod si corespunde unei singure celule Schwann.
Lungimea sa intre 1 si 3 nm este proportionala cu diametrul fibrei,fibrele mai subtiri
avand internoduri mai scurte.
Neuroanatomie CURS - Grupa 2 Seria A (2016-2017)

Teaca schwann este formata din celule gliale mielinosecretoare care

realizeaza un invelis discontinuu pentru fibrele mielinizate, fiecare celula Schwann
corespunzand unui internod. In cazul fibrelor nemielinizate, celula Schwann nu mai
formeaza o teaca axonala unica ci asociaza prin invaginatii citoplasmatice mai multi
axoni. Celula matura acopera complet teaca de mielina la nivelul unui internod si
are aspect turtit cu un nucleu ovalar inconjurat de citoplasma in care predomina
mitocondriile si complexul Golgi. Aceasta asigura troficitatea generala a axonului.
Cele 2 teci de mielina si celulele Schwann formeaza un complex functional in care
teaca de mielina asigura conducerea saltatorie a impulsului nervos izolarea si
protectia fibrei nervoase.
-teaca endoneurala : la periferia tecii Scwhann se gaseste o membrana
bazala continua neintrerupta la nivelul nodurilor Ranvier care prezinta o structura
bilaminara formata din fibre de mielina. Teaca endoneurala separa celula gliala de
endonerv.
Fibrele nervoase nemielinizate sunt reprezentate de axonii neuronilor
vegetativi postganglionari si dendtritele axoniforme ale caror terminatii libere
receptioneaza durerea somatica sau viscerala. Aceste prelungiri cu diametrul sub un
micron sunt continute in invaginatii ale membranei celulei Schwann care este
aplicata direct pe axolema . De regula o celula Schwann grupeaza intre 15 si 20 de
axoni.

Structura nervilor periferici

Fibrele nervoase periferice sunt inconjurate de tesut conjunctiv dispus sub
forma unei teci care dinauntru in afara sunt:
 endonerv
 perinerv
 epinerv
Endonervul este format din mai mule fibre de colagen care au prezdispozitie
longitudinala si fibroblasti dispersati. Acesta inveleste teaca Schwann de care este
separata prin membrana bazala. In endonerv se capilarizeaza vasa nervorum si isi
au originea capilarele limfatice ale nervului.
Perinervul grupeaza mai multe fibre nervoase in fascicule
Neuroanatomie CURS - Grupa 2 Seria A (2016-2017)

Epinervul este teaca cea mai externa si este format din tesutul conjunctiv
fibros

Anatomic, fibrele nervoase pot fi clasificate dupa :

 diametru
 lungime
 prezenta sau absenta tecii de mielina
 neuronii de origine
 distributia periferica sau centrala
Functional, acestea se pot clasifica in functie de:
 viteza de conducere
 tipul structurii inervate
 directia conducerii impulsului nervos
 neurotransmitatori
Clasificarea unanim acceptata este in functie de:
 diametrul fibrei
 viteza de conducere a impulslui nervos

Sinapsele
Reprezinta zone de apozitie interneuronala specializate anatomic la nivelul
carora are loc transmiterea impulsului nervos. Acestea ocupa aproximativ 45- 50%
din suprafata membranei neuronale deoarece fiecare neuron poate stabili pana la
100.000 de contacte sinaptice. Sinapsele pot fi clasificate in
1. Electrice
2. Chimice

1.Sinapsele electrice: Acestea sunt de regula caracteristice nevertebratelor.

Rare la nevertebratele inferioare si se intalnesc uneori atat la om cat si la mamifere.
Acest tip de sinapsa se gaseste in oliva bulbara, nucleul vestibular lat, nucleu
mezecenfalic al trigemenului cortexul cerebral si cortexul cerebelos.
2.Sinapsele chimice: Acestea reprezinta marea majoritate a sinapselor atat
la mamifere cat si la om si presupun eliberarea unei substante chimice. Aceasta
Neuroanatomie CURS - Grupa 2 Seria A (2016-2017)

mediaza trecerea impulsului nervos prin fanta sinaptica. In functie de elementele

care vin in contact sinapsele pot fi :
1. Neuroneuronale
2. Neuroefectoare
3. Neuroreceptoare

1.Sinapsele neuroneuronale: In functie de componentele neuronilor care

participa la realizarea sinapselor acestea se clasifica in :
 Axodendtricice
 Axosomatice
 Axoaxonice
2.Sinapsele neuroefectoare : Se realizeaza intre butonii terminali si fibrele
musculare striate , fibrele micoardice , celulele secretorii si fibrele musculare netede.
3.Sinapsele neuroreceptoare: Se realizeaza intre dendritele neuronilor
senzitivi din gg. spinali sau ai nervilor cranieni si celulele senzoriale sau structurile
receptoare periferice. Circuitele neuronale : neuronii se organizeaza in SNC sub
forma unor circuite neuronale . Acestea asigura adaptarea supla, fina si adecvata a
organismului la mediu. Acestea functioneaza pe 3 modele de organizare :
1. Convergent
2. Divergent
3. Oscilant