Sunteți pe pagina 1din 10

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Axa prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare”


Domeniul major de intervenţie 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și
ocuparea forței de muncă”
Titlul proiectului: „MEȘTERUL TURISTIC - Integrarea abilităților mesteșugărești în turismul local - alternativă viabilă de revitalizare a spațiului rural”
Contract număr: POSDRU/135/5.2/S/131192
Beneficiar: Asociaţia PartNET – Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă

Situația și strategiile actuale ale județului Sibiu


MEȘTERUL TURISTIC - Integrarea abilităților
meșteșugărești în turismul local - alternativă viabilă
de revitalizare a spațiului rural”
POSDRU/135/5.2/S/131192

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Investește în
OAMENI
CAPITOLUL I

I. CADRUL GENERAL
PREZENTAREA PROIECTULUI

Dezvoltarea regională și coeziunea a pus Europa în fața unui proces continu de expansiune
teritorială, manifestat în tendințe de menținere și chiar de creștere a decalajelor regionale în privința
potențialului economic și utilizării resurselor. Prin fenomenul accentuării globalizării se observă din
ce în ce mai mult rolul regiunilor în dezvoltarea de ansamblu a susținerii procesului economic,
acestea fiind considerate elemente active şi cauze ale dezvoltarii economice.
În scopul atenuării acestor tendințe, Uniunea Europeană s-a angajat printr-un efort comunitar
susținut, să vină în ajutorul structurilor economice și regionale fragile din spațiul European,
utilizând diferite categorii de instrumente ce stau la baza politicilor regionale: înființarea Fondului
de Coeziune și a Fondurilor Structurale, crearea de condiții pentru dezvoltarea inițiativelor locale
și crearea de noi locuri de muncă.

Misiunea Asociației PartNET - Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă este de a contribui la


dezvoltarea durabilă pe plan economic, social și cultural, la nivel local, regional, național și
internațional, în mediul urban și rural.

MEȘTERUL TURISTIC –“Integrarea abilităților meșteșugărești în turismul local -


alternativă viabilă de revitalizare a spațiului rural” face parte din obiectivul strategic al
îmbunatățirii competențelor specifice unei ocupații din domeniul turistic ce valorifică produsele
meșteșugărești a persoanelor fără loc de muncă din mediul rural, derulat de Asociația PartNET -
Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă din București în perioada aprilie 2014 – decembrie
2015, în parteneriat cu Centrocoop - Uniunea Națională a Cooperației de Consum; Consiliul
Județean Neamț; Asociația de Promovare a Dezvoltării Regionale și Integrării Sociale;
Consiliul Județean Dâmbovița; Consorzio Consulting – Italia.

Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European, Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 5.2: Promovarea măsurilor active de
ocupare, domeniul major de intervenţie 5.2: „Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor
rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă".
Obiectivul general al proiectului constă în valorificarea abilităților meșteșugărești ale
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă/șomeri din mediul rural, în mici afaceri, activități
ale lucrătorilor independenți sau ocupații orientate și integrate în turismul local, prin:

 Servicii de informare și consiliere profesională;


 Programe de formare profesională pentru adaptarea la piața muncii;
 Formare profesională în ocupații ce dezvoltă abilitățile în arta și tradiția
meșteșugarească;
 Formare profesională în ocupații din domeniul turistic ce valorifică abilitățile în arta
și tradiția meșteșugărească;
 Consiliere și asistență pentru începerea unei activități independente;
 Sprijin pentru revitalizarea și dezvoltarea meșteșugurilor tradiționale prin acțiuni de
marketing și integrare în diferite structuri;
 Rețele și parteneriate pentru facilitarea schimbului și integrarea bunelor practici.

Proiectul oferă persoanelor din mediul rural instrumentele necesare în vederea autoocupării
și generării de noi locuri de muncă, inclusiv exemple de bune practici europene de dezvoltare a
inițiativelor private în mediul rural. Astfel, obiectivul general al proiectului contribuie la
îndeplinirea obiectivului general al POS DRU, prin dezvoltarea capitalului uman și creșterea
competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și
asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă
și inclusivă, atât pentru minim 980 de șomeri / persoane în căutarea unui loc de muncă din
mediul rural, beneficiari directi ai activităților de formare, cât și pentru 336 de persoane în
crearea de mici afaceri sau inițierea unei activități ca lucrător independent, beneficiarii de
consiliere și asistență tehnică în cadrul centrelor de sprijin ce vor fi înfiinţate/dezvoltate în cadrul
proiectului.

ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI VOR FI IMPLEMENTATE ÎN 12 JUDEȚE DIN 4


REGIUNI:

Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea


Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Centru
Iași Tulcea Prahova Brașov
Neamț Constanța Argeș Sibiu
Suceava Vrancea Dâmbovița Covasna

Proiectul pornește de la aptitudinile native ale acestor persoane și urmăreste valorificarea la


maxim pentru a asigura ocuparea pe piața muncii sau într-o activitate indepedentă, luând în
considerare contextul turistic local. Astfel proiectul oferă acestor persoane posibilități reale de
ocupare în vederea obținerii de venituri profesionale ce pot asigura un nivel minim decent de viață
pentru ei și familiile lor.
1.1 REZULTATELE PRECONIZATE A SE ÎNREGISTRA ÎN CADRUL
PROIECTULUI

 12 Studii privind competențele și activitățile meșteșugărești în județele de implementare;


 1876 persoane informate și consiliate profesional;
 Minim 1568 de șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă din mediul rural vor
participa la un program de formare în Competențe sociale si civice;
 Minim 980 șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă din mediul rural vor participa la
un program de formare într-o ocupație din domeniul meșteșugăresc;
 Minim 336 șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă din mediul rural vor participa la
un program de formare într-o ocupație din domeniul turistic;
 Minim 336 șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă din mediul rural vor fi consiliați
pe tema elaborării unui plan de afaceri și respectiv inițierea unei afaceri independente;
 Minim 251 șomeri/ persoane fără un loc de muncă din mediu rural vor obține un loc de
muncă sau vor crea o afacere independentă;
 Minim 24 conferințe organizate pentru promovarea meșteșugurilor tradiționale la nivel
regional;
 25 șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă din mediul rural vor participa la o vizită
de studii de minim 5 zile în Germania.

Activitățile de formare în ocupații specifice domeniului meșteșugăresc și turistic favorizează


ocuparea mai facilă a unui loc de muncă a persoanelor care, deși dețin abilități, nu le pot valorifica
datorită lipsei certificărilor sau a unor competențe suplimentare necesare.

1.2 ALTE ACTIVITĂȚI DEZVOLTATE


ÎN CADRUL PROIECTULUI

În cadrul proiectului se va urmări înființarea și dezvoltarea rețelelor și parteneriatelor pentru


facilitarea schimbului și integrării bunelor practici, astfel:

 Se vor investiga bune practici în Germania privind crearea de meșteșugari a unor mici
afaceri, privind integrarea activității meșteșugărești tradiționale în turismul local și privind
rolul ghizilor turistici în promovarea și dezvoltarea sectorului meșteșugăresc;
 Se va organiza o vizită de studii pentru 25 de persoane din grupul țintă interesate de
inițierea unei mici afaceri în domeniul meșteșugăresc pentru identificarea de bune practici în
inițierea și operarea unor astfel de inițiative în Germania;
 Se va elabora un Compediu de bune practici privind inițierea/operarea de mici afaceri în
domeniul meșteșugăresc și a unui Compediu de bune practici privind suportul diferitelor
ocupații din turism în sprijinul micilor meșteșugari.
CAPITOLUL II

2.1 POTENŢIALUL TURISTIC ŞI ECONOMIC AL JUDEŢULUI

Judeţul Sibiu face parte din punct de vedere geografic din Regiunea Centru alături de
judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş, acoperind o suprafaţă de 5.422 km pătraţi. În
cadrul judeţului se întâlnesc două trepte principale de relief – masive montane, aparţinând
Carpaţilor Meridionali (21%) şi podiş (inclusive dealuri şi depresiuni).
Climă, relieful şi structura solului sibian creează condiţii prielnice pentru o floră şi o faună bogată.
Patrimoniul natural al judeţului se remarcă prin prezenţa unor plante şi asociaţii vegetale rare, a
unor forme de relief ori a unor depozite geologice specifice ce au permis delimitarea în cadrul
judeţului a şase rezervaţii naturale, dintre care amintim complexe: Iezerele Cindrel - Gura
Râului şi lacul şi golul alpin Bălea, botanice - dealul Măgura, calcarele fosilifere de la
Cisnădioara şi Turnu Roşu, vulcanii noroioşi de la Hasag şi Lacul fărăFund de la Ocna
Sibiului.
Municipiul Sibiu, reşedinţă a judeţului, este unul dintre cele mai reprezentative oraşe din
România, atât din punct de vedere turistic, cultural dar şi economic. În regiunea Centru este printre
cele mai importante oraşe din Transilvania cu un remarcabil potenţial de dezvoltare economică
Sibiul reprezintă un important centru turistic şi comercial, o adevărată capitală turistică şi
culturală din centrul ţării, atrăgând în continuare prin farmecul său aparte, prin tradiţia conservată
atât de bine, dar şi printr-un decor natural şi istoric deosebit.
Printre principalele staţiuni din judeţul Sibiului enumerăm Păltiniş întemeiată în ultimul deceniu al
secolului XIX.; Ocna Sibiului -statiune documentată din anul 1263; Marginea Sibiului o zonă
etnografică unică în România unde se mai desfăşoară încă activităţi vechi cum ar fi creşterea oilor
(păstoritul având o tradiţie de secole în aceste locuri), pictura pe icoane de sticlă etc. Mărginimea
Sibiului este recunoscută pentru decorul natural deosebit dar şi pentru ospitalitatea oferită de
locuitorii acestei regiuni. Sibiul reprezintă cea mai importantă rezervație de arhitectură națională,
nu atât în privința extensiunii, cât, mai ales, în privința bogăției și complexității urbanistice, precum
și a elementelor arhitecturale păstrate.

2.2 PATRIMONIUL CULTURAL ŞI ISTORIC


AL JUDEŢULUI SIBIU
Judeţul Sibiu deţine un patrimoniu cultural bogat, structura socială a judeţului fiind
influenţată de centrul său cultural, Municipiul Sibiu şi este bazată pe o experienţă de viaţa istorică şi
multiculturală prin diversitatea locuitorilor săi, aparţinând diferitelor grupuri etnice, generaţii şi
stiluri de viaţă, dând acestei zone o aură specială.
Cea mai semnificativă latura de notorietate o oferă Sibiului cultura. Sibiul poate fi
considerat pe bună dreptate Capitală Culturală a României datorită tradiţiilor seculare şi
patrimoniului cultural artistic pe care oraşul şi zona din mărginime îl deţine. În decursul anului
municipiul este gazda a numeroase evenimente culturale: Festivalul Internaţional de Teatru
(reprezentativ pentru Sud-Estul Europei), Festivalul de Jazz, precum şi multiple alte evenimente
organizate de centrele culturale sibiene şi sprijinite de autorităţile locale. În 2004 centrul istoric al
municipiului Sibiu a fost declarat de către UNESCO monument universal. În 2007 a împărţit titlul
de Capitală Culturală a Europei - împreună cu Luxemburg, an în care au fost prezentate 337
proiecte (şi peste 2000 evenimente), acoperind prin activităţi artistice cele mai variate gusturi.
Programul “Sibiu Capitală Culturală Europeană” a însemnat pentru acest judeţ pe lângă
vizibilitatea foarte mare pe plan naţional, european şi un câştig din punct de vedere turistic, practic
un brand unanim cunoscut pe harta turistică a Europei.
Făcând o analiză scurtă a potențialului valorilor naturale şi culturale ale județului
Sibiu, putem spune că:
 Municipiul Sibiu se caracterizează prin multiculturalism, istorie bogată,
monumente istorice şi de arhitectură valoroase, proximitate față de zona montană și,
mai ales, prin statutul de capitală culturală europeană, susținut, în continuare, de
evenimente de prestigiu.
 Mărginimea Sibiului se caracterizează prin cultură românească autentică,
atmosferă arhaică şi un spațiu rural relativ bine conservat, tradiții, obiceiuri și
gastronomie specifice, biodiversitate, existența muntelui a pădurii şi a unei stațiuni
montane importante – Păltiniș. Deși are un potențial important de dezvoltare, fiind
poziționată la intersecția principalelor trasee din Cindrel și este dotată cu pârtie de
schi, stațiunea se confruntă, la rândul său, cu probleme de infrastructură (drumul
județean dintre Păltiniș şi punctul Tărtărău), cât şi cu o ofertă săracă de servicii de
agrement și divertisment.
 Zona Ocna Sibiului – Secașe se caracterizează prin prezența lacurilor sărate, care
determină și tipologia turismului practicat în zonă (balnear) și un potențial viticol
important.
 Zona Valea Târnavelor se caracterizează prin existența siturilor UNESCO, a
bisericilor fortificate, a unor localități care prezervă un aspect medieval şi caracterul
specific al satului transilvan săsesc, precum şi un important potențial viticol.
 Zona Valea Hârtibaciului se caracterizează prin specificitate etno-folclorică,
existența bisericilor fortificate, biodiversitate, acestea determinând și tipologia
turismului practicat în zonă: turism cultural şi ecoturism.
2.3 OCUPAŢII TRADIŢIONALE

O bună parte din datinile şi obiceiurile din bătrâni se mai pastreazasi astăzi în localităţi din
judeţul Sibiu. Strâns legate de anumite sărbători religoase şi ritualuri ancestrale, aceste obiceiuri se
transformă în adevărate spectacole de muzică, dans, port tradiţional, bucătărie locală, îndemânare
artistică, creativitate şi joc. În jurul Sibiului se găsesc sate româneşti ce păstrează tradiţii de sute de
ani, cetăţi săseşti unice în România, staţiuni montane şi balneoclimaterice şi numeroase atracţii
naturale de o frumuseţe incredibilă, oferind numeroase obiective turistice deosebite. Unele din
aceste tradiţii şi datini sunt strâns legate de calendarul bisericesc ortodox, iar altele au dată
variabilă.
Într-o accepţiune mai largă, Mărginimea Sibiului reprezintă o entitate geografică, istorică şi
etnografică cuprinzând salba de sate româneşti aşezate la poalele munţilor Sibiului. Ocupaţiile
tradiţionale ale locuitorilor acestei zone sunt creşterea oilor, păstoritul, în special în satele din
zona nord-vestica. Pictura de icoane pe sticla este practicată în Mărginime de 200 de ani, Muzeul
de icoane de la Sibiel păstrează icoane lucrate în stilul zonei. Localitatea Tilişca se remarcă prin
casele din lemn şi prin bogăţia ţesăturilor decorative din interiorul acestora, prin ceramică şi prin
icoanele pictate pe sticlă. Tilişca devine un loc atractiv pentru turişti, întrucât se construiesc tot
mai multe pensiuni. O veche tradiţie a tiliscanilor este prelucrarea pieilor şi a lânii, ocupaţii care
continuă să existe şi în prezent fiind o sursă importantă de venit pentru locuitorii din zonă.
De asemenea se remarcă afirmarea producătorilor de produse alimentare tradiţionale care
desfac produse obţinute din producţie proprie în „târgul de ţară” care se amenaja în Muzeul în aer
liber din Dumbravă Sibiului. Printre ocupaţiile tradiţionale putem enumera vânătoare tradiţională,
pescuit, albinărit, „bostinaril”, creşterea animalelor, cultura pomilor fructiferi şi a viţei de vie,
prepararea uleiului comestibil din seminţele plantelor oleaginoase, „agricultura cerealieră” cu
instrumentarul agrar, „culturile legumicole”, „Măcinarea cerealelor”.

2.4 MEŞTEŞUGURILE POPULARE,


RESURSA DE AUR A TURISMULUI ROMÂNESC
Meşteşugurile populare, care se mai practică astăzi în România, mai ales, în domeniul
turismului, au adunat în spatele lor secole de existenţă. Meşteşugurile tradiţionale sunt privite astăzi
, atât ca o atracţie turistică, dar şi ca o modestă sursă de venit pentru meşterii ce încă le mai
practică. Produsele realizate de meşterii populari au început să fie din ce în ce mai căutate în
Târgurile şi Magazinele specializate, atât de iubitorii de frumos, de cunoscători, cât şi de mulţi
turişti străini.
Printre principalele meşteşuguri specifice zonei putem enumera meşteşugul prelucrării
artistice a lemnului; prelucrarea pielii; prelucrarea sticlei, prelucrarea metalului; prelucrarea
fibrelor vegetale; textile; pictură; ceramică şi unul din meşteşugurile tradiţionale este
confecţionarea păpuşilor în costume populare. Poiana Sibiului era recunoscută pentru bituşe,
pieptare femeieşti crăpate în faţă, pieptare bărbăteşti înfundate, cojocele, căciuli rotunde cu cerc cu
opt clini, pentru chimirele cu broderie măruntă, cu betealade argint sau aur, şi pentru mobilierul
ţărănesc, de la cuiere şi mese la lăzi de zestre şi laviţe .
Lista meşteşugarilor sibieni care păstrează tradiţiile de la bunici învăţate este destul de mare,
iar aceştia pot fi întâlniţi la târgurile şi festivalurile tematice organizate în Sibiu. În cadrul
“Târgului Meşteşugarilor Rromi”, spre exemplu, s-au manifestat într-un cadru organizat
meşteşugarii rromi care confecţionează obiecte din cupru,lemp, nuiele, aluminiu, argint având
posibilitatea de a-şi comercializa propriile creaţii.

În ciuda faptului că satul este astăzi asaltat de produse de consum, tot satul este astăzi un
furnizor de produse (utilitare și decorative) de artă populară și pentru piața orașului. În centrul
acestei relații, ca un paradox, meșterul satului își are locul bine meritat, fiind o componentă cheie.
Meșteșugurile tradiționale sunt privite astăzi , atât ca o atracție turistică , cât și ca o
modestă sursă de venit pentru meșterii ce încă le mai practică. Produsele realizate de meșterii
populari au început să fie din ce în ce mai căutate în Târgurile și Magazinele specializate, atât de
iubitorii de frumos, de cunoscători, cât şi de mulți turiști străini.

2.5 CALENDAR AL EVENIMENTELOR


CULTURALE ŞI ARTISTICE
Între trăsăturile caracteristice evoluţiei creaţiei populare contemporane din judeţ se înscrie şi
activitatea cultural-artistică, deosebit de intensă, materializată prin festivaluri folclorice care au
intrat în tradiţia vieţii culturale actuale, constituind o componentă de seamă a mişcării artistice de
amatori, prin ansambluri folclorice care au dus până departe, dincolo de hotarele ţării, faima
cântecului, dansului şi portului popular sibian şi, în genere, a celui românesc.
Târgurile anuale şi săptămânale ale meşterilor populari, desfăşurate în diverse localităţi ale
judeţului Argeş, prilejluiesc pe lângă desfacerea unor produse ale artei tradiţionale şi organizarea de
manifestări folclorice. Cele mai cunoscute întâlniri meşteşugăreşti ale artiştilor populari şi ale
publicului interesat cu aceştia sunt Târgurile de meşteşugari şi produse locale desfăşurate pe tot
parcursul anului pe întreg teritoriul judeţului Sibiu. Printre cele mai cunoscute putem enumera:
 Târgul meşteşugăresc de la Moara Veche;
 Târgul Internaţional Frumos. Ceramic. Folositor;
 Transilvania Multiculturală;
 Tradiții de pe Târnave și Hârtibaciu;
 Caravana Artei şi Meşteşugului organizat la Muzeul în aer liber din Dumbravă Sibiului;
 Olimpiada „Meşteşuguri artistice tradiţionale”;
 Târgul Creatorilor Populari din România;
 Târgul Comunităţilor Rurale;
 Târgul Olarilor;
 Târgul "Produs în Sibiu";
 Calea minorităților entice;
 Ocupații și tradiții multietnice.
Toate acestea şi multe alte festivaluri reprezintă totalitatea patrimoniului multietnic material
şi imaterial dezvoltat de meşteşugarii locali pentru a facilita posibilitatea dezvoltării cunoştinţelor
despre meşteşuguri, arte şi comunităţi. Valorificarea patrimoniului immaterial va fi asigurată prin
organizarea de ateliere cu tema generală Meşteşugurile şi meşteşugarii de altă dată.

2.6 POTENŢIAL ZONAL ÎN VEDEREA REVITALIZĂRII UNOR


MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE –ANALIZA SWOT

Astăzi meşteşugurile populare merită să devină noi direcţii economice strâns legate de
materia primă locală obţinută din agricultură, păstorit s.a., folosind resursele naturale, braţele de
muncă libere pentru a îndestula cerinţele şi gusturile pieţii contemporane.
Tradiţionala ospitalitate românească alături de frumuseţea plaiurilor sibiene şi de
atractivitatea potenţialului economic al judeţului, constituie argumente de necontestat în favoarea
înscrierii judeţului Sibiu pe harta priorităţilor, inclusiv a celor de natură investiţională în turism,
pentru viitorii noştri parteneri interni şi externi.

Poziția geopolitică a zonei, situată la granița de sud a Transilvaniei cu Ţara Românească și


în proximitatea Sibiului, puternic centru meșteșugăresc și comercial, a oferit Mărginimii Sibiului
câteva trăsături definitorii. Localitățile și-au dezvoltat o economie mixtă, bazată pe agricultură,
creșterea animalelor și meșteșuguri tradiționale, cu pondere deosebită pe oierit.

Cererea şi valorificarea meşteşugurilor tradiţionale sibiene reprezintă o condiţie necesară


păstrării tezaurului tradiţional şi se dovedeşte a fi o condiţie esenţială a prezervării identităţii socio-
culturale a oricărei comunităţi. Astfel, în acord cu priorităţile trasate la nivel naţional şi
internaţional, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-
Junii” Sibiu a demarat, în anul 2010, un amplu proiect de cunoaştere, salvgardare şi valorificare a
meşteşugurilor tradiţionale din judeţul Sibiu. Proiectul „Cercetarea meşteşugurilor tradiţionale
din judeţul Sibiu” a fost menit să identifice meşteşugarii activi şi să conştientizeze riscul pierderii
meşteşugurilor care reprezentau cândva o zestre.

2.7 UNIVERSUL RURAL SIBIAN FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU OPORTUNITĂŢILE


EUROPENE

Judeţul Sibiu reprezintă, în arealul culturii populare, o zonă deosebit de bogată şi


variată, prin confluenţa câtorva sub-zone etnofolclorice importante – Mărginimea Sibiului, Ţara
Oltului, Valea Târnavelor, a Hârtibaciului şi a Secaşelor, precum şi prin culoarea pe care o dă
convieţuirea pe aceste locuri a românilor, saşilor, rromilor şi maghiarilor.
Una din trăsăturile fundamentale, caracteristice pentru evoluţia culturii populare în etapa
actuală în judeţ, este bogăţia creaţiei populare prezentă în toate domeniile artei populare - textile,
ţesături, cusături, prelucrarea artistică a lemnului, ceramică, prelucrarea artistică a pietrei.
Există posibilitatea că dezvoltarea micilor ateliere meșteșugărești în mediul rural,
revitalizarea meșteșugurilor uitate şi dezvoltarea turismului rural să devină o oportunitate pentru
aceștia. Oamenii mai în vârstă din sat deţin bogate informaţii cu privire la specificul etnografic al
ocupaţiilor tradiţionale, îndeosebi al creşterii animalelor.
Astăzi, unele noțiuni și concepte importante, ca de exemplu: creator popular, artizan,
meșteșugar, artă populară, au devenit noțiuni care din punct de vedere științific și-au schimbat
conținutul fiind nevoie de o investigație a specialiștilor din mai multe discipline de cercetare
precum etnologie, sociologie, psihologie, istoria artei, management pentru a explica multitudinea
factorilor care influențează astăzi produsul cultural.
Meșteșugul, arta și creația populară sunt elemente definitorii ale identității satului românesc,
fiind și astăzi de un real interes economic și social ,atât pentru creator, cât și pentru consumator.

În județul Sibiu, ca şi în celelalte județe ale regiunii Centru, stuația ocupării forței de
muncă în mediul rural este dificilă. Majoritatea populației din rural desfășoară activități agricole, o
mică parte deservind sectorul public ( educație, ocrotirea sănătății, cultură, asistență socială).
Populația mediului rural, activă, este pusă în situația să aleagă între două oportunități: ori să
accepte o muncă pentru un venit modest, condiții nefavorabile, minimul condițiilor de trai, ori ,
soluţia emigrării în mediul urban, sau mai mult, peste hotare, în căutarea unui loc de muncă.

Prin proiectul MEȘTERUL TURISTIC –“Integrarea abilităților meșteșugărești în turismul


local - alternativă viabilă de revitalizare a spațiului rural”, desfăşurat de Asociaţia PartNET –
Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă, ne-am propus să intervenim asupra acestor necesităţi de
dezvoltare prin promovarea tradițiilor naționale și meșteșugurilor tradiționale, precum și
încurajarea afacerilor la nivel local.

Proiectul urmărește, pe de o parte, să asigure calificări recunoscute și îmbunătățirea


tehnicilor de producție pentru minim 980 de șomeri / persoane în căutarea unui loc de muncă
din mediul rural și, pe de altă parte, sprijină minim 336 de persoane în crearea de mici afaceri
sau inițierea unei activități ca lucrător independent.

Totodată acesta surprinde păstrarea noţiunii de identitate culturală, atât de necesară spaţiului
autentic românesc, deformat şi uitat în timp de apariţia unor forme şi expresii culturale departe de
valorile tradiţionale ale satului dar şi în urma unor necesităţi elementare ale oamenilor locali de a-şi
întreţine familiile dar şi de a duce mai departe această moştenire culturală.