Capitolul 3:Administrația și factorii politici generali

1.Definiti regimul politic si aratati care este deosebirea fundamental dintre un

regim democratic si unul totalitar.

Regimul politic reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor de realizare a puterii,a

relatiilor existente intre elementele care alcatuiesc sistemul social politic ,relevand,mai ales,
regimul drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.Regimul politic intr-o tara
influenteaza in mod substantial administratia statului respectiv.Din acest punct de
vedere,apar diferentieri majore in modul de organizare si functionare a sistemului
administrativ,dictate de cele 2 categorii de regimuri politice si anume, regimurile
democratice si regimurile autoritare sau totalitare.Deosebirea fundamentala intre cele doua
tipuri de regimuri consta in diferenta sau identitatea dintre grupul uman care exercita
puterea politica si cel care administreaza din punct de vedere professional.Intr-un regim
democratic se admite existenta unei administratii profesionale .Intr-un regim totalitar sau
autoritar situatia este opusa ,administratia fiind identificata cu clasa politica conducatoare,
mai ales la nivelele sale superioare.Ambele regimuri vor fi intotdeauna influentate de catre
imprejurarile politice ,economice si sociale.

2.Aratati 4 diferente fundamentale dintre regimul presidential si cel parlamentar

in viziunea lui Ph. Shively

In cadrul regimurilor democratice , diferente considerabile apar intre regimurile de tip

parlamentar si cele de tip prezidential .Autorul american Phillips Shively a identificat
urmatoarele diferente esentiale intre regimul prezidential sic el parlamentar:
In sistemele prezidentiale, presedintele isi poate asuma rolul de a initia politici publice
,intrucat are mandate din partea alegatorilor,in timp ce in regimurile parlamentare guvernul
isi castiga pozitia prin membrii partidelor lor aflati in parlament.
In sistemele prezidentiale,politicile comprehensive ce prevad schimbari radicale sunt mai
dificil de realizat datorita fragmentarii puterii
Recrutarea membrilor executivului este diferita in cele doua sisteme ,in sensul ca in
sistemele parlamentare ,recrutarea se face din randul membrilor parlamentului,In timp ce in
sistemele prezidentiale, recrutarea se face din randul executivului din afara lumii politice ,in
general din randul profesionistilor
In sistemul prezidential,exista problem speciale in ceea ce priveste ajustarea si controlul
executivului.In sistemele parlamentare membrii executivului trebuie sad ea socoteala
Parlamentului,in sistemele prezidentiale membrii executivului opereaza intr-o relative
izolare ,neexistand in fata cui acestia sa raporteze regulat.
Aspectele simbolice si politice ale Executivului sunt unificate in sistemul prezidential si
divizate in cel parlamentar intre primul-ministru si Guvern.

3.Aratati care sunt caracteristicile regimului semiprezidential in

comparatie cu cele ale regimului parlamentar si ale celui prezidential:

In practica s-a conturat un alt tip de regim si anume cel semiprezidential care incearca sa
elimine dezavantajele regimului prezidential,dar si imperfectiunile celui parlamentar.Chiar
daca este ales de popor ,implicarea directa a Presedintelui in viata politica nu este
posibila,deoarece ,desi ales prin vot direct, cu sprijinul unui partid sau a mai multor partied ,
el nu poate desfasura o activitate politica , trebuind sa adopte o pozitie echidistanta fata de
diferitele forte politice care participa la competitia pentru guvernare.

4.Aratati cum se asigura concordanta dintre vointa majoritatii electorilor si

conduita administratiei in cadrul regimurilor democratice:

Administratia se afla sub autoritatea directa a guvernului, dar se organizeaza si functioneaza

conform liniilor generale impuse de alesii poporului.
Exista o concordanta intre vointa majoritatii electorilor si conduit administratiei ce se poate
asigura prin:
-modul de desemnare a sefului statului in regimul prezidential;
-desemnarea si responsabilitatea ministrilor in regimul parlamentar;
-autoritatea legilor care sunt emanatia parlamentului si existent creditelor inscrise in bugetul
votat de parlament.

5.Aratati la ce fel de controale se supune administratia publica in cazul

regimurilor democratice si cum se manifesta acestea:

In regimul democratic, administratia este supusa nu numai controlului Parlamentului, ci si

supravegherii presei, care este libera sa critice ministrii si functionarii.
Administratia este supusa si unor controale interne care decurg din ierarhie si tutela.
Exista si anumite pericole:
-politica risca sa se amestece in administratie si sa o faca sa-si piarda caracterul ei de
impartialitate si de neutralitate ;
-functionarii sunt supusi atat presiunilor alegatorilor,cat si partidelor aflate la putere ,care
tind sa confiste administratia in favoarea lor.(Control
parlamentar,jurisdictional,administrativ)
6.Aratati cum se exercita influenta Parlamentului asupra administratiei publice :

Parlamentul exercita anumite influente asupra administratiei:

-in regimul parlamentar, Parlamentul formuleaza critici la adresa administratiei,instituie
anchete,adreseaza interpelari ministrilor.De asemenea,ministrii,sefii serviciilor publice sunt
de regula numiti de camerele parlamentare.

-in regimul prezidential sau de monarhie constitutional,controlul Parlamentului este mai

putin energetic decat in regimul parlamentar propriu-zis,dat fiind faptul ca ministrii nu sunt
responsabili decat in fata presedintelui sau regelui.Totusi si in aceste cazuri ,Parlamentul isi
mentine suprematia,prin faptul ca voteaza legile si bugetul, de care administratia este
dependenta.

7.Aratati care sunt caracteristicile regimului totalitar sau autoritar

In cadrul regimului totalitar apar urmatoarele caracteristici principale:

Administratia este complet dependent de Executiv si ramane subordonata legii.
Administratia isi pierde caracterul de impartialitate,ea trebuind sa serveasca intereselor
guvernului,ale dictatorului sau ale partidului care il sustine
Formalitatile de procedura sunt simplificate sau neglijate,dreptul la greva este suspendat, au
loc epurari pe criteria politice;
Totalitarismul antreneaza in mod automat centralizarea,colectivitatile fiind administrate de
catre agenti numiti sau desemnati prin alte procedee decat sufragiu universal direct;
Controlul exterior este minor.Se intensifica controlul intern in timp ce controlul presei si al
opiniei publice slabeste,administratia fiind supusa unei puteri ierarhice si discretionare
foarte puternice .
Partidul sau guvernul se amesteca in viata administrative,existand uneori confuzii de functii.

8.Realizati analiza comparativa dintre statele cu structura unitara si cele

regionale

Structura de stat reprezinta organizarea puterii de stat in raport cu teritoriul si populatia,

raporturi ce se constituie intre elementele sistemului statal, formatiunile statale sau unitatile
administrativ-teritoriale.
Statele unitare sunt acelea care nu posedaă decaâ t un centru de putere politicaă sș i
guvernamentalaă :un parlament sș i un guvern, îân statele regionale existaă parlament sș i guvern
pentru fiecare regiune.
Statele unitare au o singura constitutșie sș i acelasș i regim legal, îân schimb statele regionale au o
singuraă constitutșie a statului central,dar legislatia difera de la o regiune la alta.
Repartitia competentelor in statele unitare se face de sus in jos ,prin legi organice ,nu prin
constitutie, in statele regionale insa repartitia competentelor se face la fel de sus in jos ,dar
prin constitutie.
Reprezentarea internationala a subdiviziunilor teritoriale: comunitatile locale
descentralizate ale statelor unitare se reprezinta impreuna in relatiile internationale, in timp
ce in statele regionale nu are loc reprezentarea in relatiile internationale,pot exista doar
reprezentanti ai comunitatilor autonome la Bruxelles.
State unitare, de ex. Franta; state regionale , de ex. Spania si Italia.

9.Realizati analiza comparativă dintre statele cu structură federală și

confederații:

Statele federale sunt constituite din statele membre care si-au pastrat unele prerogative ale
suveranitatii interne si, mai ales, puterea legislativa si care se reprezinta impreuna, ca un tot
in relatiile internationale ,adica nu au personalitate juridica internationala
distincta.Confederatiile ,insa, nu formeaza un stat central distinct de membrii sai, care sunt
independenti si care au personalitate juridica internationala. Statele membre ale
confederatiei au Constitutii si parlamente proprii.
Repartitia competentelor atat in statele federale cat si in confederatii se face de jos in sus:de
la statul federat la statul federal si de la statul membru la confederatie.
Reprezentarea internationala in cazul statelor federale ,acestea se reprezinta impreuna, nu
au personalitate juridica internationala, in cazul confederatiei fiecare se reprezinta singur in
relatiile internationale.
State federale:Germania, Austria si Belgia; confederatii: Common Wealth si Fosta CSI.

10.Realizati analiza comparativa dintre statele cu structura federala si cele

regionale:

Statele regionale reprezinta o forma intermediara intre statul unitar si statul federal.Astfel,in
statul regional nu exista decat o singura ordine constitutionala, aceea a statului central
originar, iar Constitutia acestuia determina statutele si atributiile organelor
regionale,repartitia competentelor facandu-se de sus in jos.Statele federale sunt constituite
din statele membre care si-au pastrat unele prerogative ale suveranitatii interne si,mai ales
puterea legislativa,reprezentandu-se impreuna in relatiile internationale.
Repartitia competentelor in statele federale se face de jos in sus, in cadrul statelor regionale
se face de sus in jos.
State federale:Germania,Austria ,Belgia; state regionale: Italia, Spania.
 11. Ce structura de stat s-ar potrivi unui stat de mari dimensiuni cu populatie
eterogena?Argumentati.

Consider ca unui stat de mari dimensiuni cu populatie eterogena s-ar potrivi

federalismul,deoarece federalismul reprezinta solutia pentru rezolvarea unei problem
politice, el reprezentand o masura de prezentare si de autonomie politica pentru grupurile
entice si cultural din cadrul unui stat.Federalismul prezinta avantaje evidente pentru
formarea unor mari state-natiune, precum Canada, Australia, SUA, Federatia Rusa sau fosta
Uniune Sovietica.

12. Ce structura de stat s-ar potrivi unui stat de mici dimensiuni cu populatie
omogena?Argumentati.

Consider ca unui stat de mici dimensiuni cu populatie omogena i s-ar potrivi structura
statului unitar ,deoarece toti locuitorii acestui stat se vor supune uneu singuri autoritati,au
aceleasi nevoi.Sunt de aceeasi etnie si au aceleasi interese in mare parte.

13.Aratati care sunt deosebirile care apar intre administratiile publice ale
statelor federale si cele ale statelor unitare:

In statele federale apare o eterogenitate a administratiei, care contrasteaza cu unformitatea

existenta in statele unitare.
Se creeaza o dedublare a administratiei, prin suprapunerea celor doua nivele administrative
(cel al statului federal central si cel al statelor membre
Apar probleme specifice legate de functia publica, in special cele care tin de recrutarea
functionarilor la nivel federal.Aceasta problema se pune si la nivelul statelor unitare, in care
coexista mai multe comunitati entice, lingvistice sau religioase.

14.Realizati analiza comparativa dintre centralizarea administrativa si

deconcentrare

Centralizarea administrativa reprezinta acel regim administrativ al unui stat in care

autoritatile administratiei locale si cele ale administratiei specializate sunt numite de
administratia centrala si sunt dependente direct de aceasta.Spre deosebire de regimul
centralizat, in care organele de la nivel teritorial erau simpli agenti ai statului, fara putere de
decizie, in regimul deconcentrat , desi aceste organe raman ierarhic subordonate
autoritatilor centrale , ele dobandesc competenta proprie de decizie.A deconcentra inseamna
a repartiza mai bine actiunile indeplinite de catre administratiile statului intre nivelul
national de concepere a acestor actiuni si nivelul teritorial de executie a acelorasi actiuni.Prin
deconcentrare, statul nu-si imparte puterea sa, ci se apropie de cetateni, instaland la fata
locului servicii specializate dotate cu o anumita autonomie.

15.Realizati analiza comparativa dintre deconcentrare si descentralizare

Acesti doi termeni nu trebuie niciodata confundati,deoarece ei sunt antonimici.Astfel,

descentralizarea presupune o impartire a puterilor intre stat si colectivitatile locale, conform
unor modalitati variabile ce depind de traditiile istorice ale fiecarei tari, in timp ce, prin
deconcentrare statul nu-si imparte puterea sa, ci se apropie de cetateni, instaland la fata
locului servicii specializate dotate cu o anumita autonomie.

16.Definiti descentralizarea administrativa si aratati care sunt consecintele

acesteia

Descentralizarea administrativa este acel regim in care administratia intereselor locale este
data in grija organelor alese pe plan local de catre colectivitatile locale.Ea presupune:
delegarea responsabilitatilor si resurselor unor autoritati infranationale relativ
independente si autonome care raspund in fata cetatenilor regiunii sau comunitatii si nu in
fata puterii centrale ,dar totodata presupune si diminuarea competentelor care apartin
autoritatilor centrale.Astfel, statul poate acorda judetelor si comunelor anumite competente
cum ar fi: organizarea politiei, dreptul de a stabili impozite, de a recurge la masura
exproprierii, de a detine bunuri si domeniul public.Spre deosebire de centralizare,
descentralizarea urmareste sa ofere colectivitatilor teritoriale de baza o anumita autonomie
permitandu-le, sa-si defineasca singure normele de actiune si sa-si aleaga modalitatile de
interventie.
Din acest principiu decurg 2 consecinte:
-absenta starii de dependenta fata de autoritatile centrale;
-diversitatea situatiilor locale.

17.Explicati 3 avantaje si 3 limite ale descentralizarii:

Principalele avantaje ale descentralizarii sunt:

1.Descentralizarea constituie un mod de fragmentare si dispersare a puterii
politice.Descentralizarea reprezinta cel mai bun mijloc pentru a realiza un echilibru care
consta in faptul ca nu numai guvernele au capacitatea de a stabili anumite reguli ci si
institutiile locale.
2.Guvernarea descentralizata creeaza oportunitati pentru aparitia gruparilor politice de
opozitie si,mai ales , resurse pentru partidele politice de opozitie.Descentralizarea asigura
partidelor politice de opozitie ocazia de a se mobiliza si de a castiga puteri care decurg din
exercitiul responsabilitatilor locale.
3.Descentralizarea ofera mai multe posibilitati initiativei economice locale.Un grad ridicat de
autonomie locala, competente extinse, inclusiv in domeniul fiscal si legislativ, sunt conditiile
reusitei dezvoltarii economice locale.
Limitele descentralizarii au in vedere:
1.Un domeniu vizat este cel al fiscalitatii.Pericolele sunt mari atunci cand actorii locali nu au
responsabilitatea de a colecta propriile venituri.Acest tip de situatie contribuie la
iresponsabilitate fiscala.
2.O alta problema este aceea ca instantele locale, chiar cand sunt conduse de indivizi bine
intentionati si care iau pozitie, risca sa aiba o perspectiva ingusta in comparatie cu cea a
guvernului in ceea ce priveste politicile publice.
3.O alta dificultate reala, care devine din ce in ce mai evidenta in multe tari, pe masura ce
acestea isi ajusteaza politicile de descentralizare, este aceea ca o asemenea strategie poate
servi, ca fatada, pentru a permite guvernului central sa evite responsabilitatea in ceea ce
priveste serviciile esentiale.Astfel, din ce in ce mai multe guverne nationale, sub presiunea
financiara, au tendinta de a transfera competente autoritatilor locale fara, insa, a le furniza si
resursele necesare.

18.Explicati 4 principii de repartitie a competentelor intre stat si colectivitatile

locale

Repartitia competentelor intre stat si colectivitatile locale se face pe baza unor principii:
1.Transferurile de competente nu implica retragerea nici unei atributii a colectivitatilor
descentralizate ci dimpotriva, ele le confera acestora atributii noi.
2.Transferurile de competente nu trebuie sa permita unei colectivitati teritoriale sa-si
exercite tutela asupra unei alte colectivitati, orice caracter ierarhic fiind exclus in relatiile
dintre colectivitatile teritoriale.
3.Primul principiu de realizare consta in faptul ca transferurile de competente trebuie sa fie
insotite de transferul resurselor corespondente.
4.Deasemenea, transferul competentelor trebuie sa antreneze punerea la dispozitie, in
profitul colectivitatilor locale, a mijloacelor necesare exercitarii acesteia.

19.Explicati de ce descentralizarea are numeroase avantaje , dar prezinta si unele

dezavantaje din punct de vedere financiar

Colectivitatilor locale trebuie sa li se asigure venituri suficiente care sa le confere

independenta, libertatea necesara, posibilitatea de a-si alege, ele insele, mijloacele
financiare.Un principiu important al descentralizarii afirma ca transferul competentelor de la
stat catre colectivitatile locale trebuie sa fie insotit de transferul, concomitent , de resurse
financiare corespondente.Fara mijloace financiare nu exista o reala descentralizare.
Oricare ar fi gradul de descentralizare al unei tari, relatiile financiare dintre stat si
colectivitatile locale sunt multiple si complexe. Ele reflecta caracterul conflictual al aspectelor
financiare ale descentralizarii.Chiar daca, la prima vedere, descentralizarea este insotita de
numeroase avantaje(nevoile cetatenilor sunt satisfacute, permite respectarea identitatilor
locale, contribuie la imbunatatirea actiunii publice), trebuie sa recunoastem ca dimensiunea
sa financiara impune numeroase nuantari, in sensul ca aceste transferuri de competente pot
sa nu fie insotite de transferul concomitent si echivalent de resurse financiare, si in plus ar
putea exista pericolul ca anumite colectivitati mai sarace financiar sa nu fie capabile sa
furnizeze un minim de servicii descentralizate.

20.Explicati in ce consta autonomia locala si care sunt formele acesteia:

Autonomia locala sau descentralizarea politica reprezinta dreptul diviziunilor teritoriale ale
statului de a-si edicta normele generale si obiectivele de conducere, statutele autonome care
sa indice felul in care se va desfasura activitatea proprie a localitatilor.
Putem face o distinctie intre 2 forme de autonomie , in functie de sursa drepturilor de putere
publica:
-autonomia imperfecta sau relativa ce se manifesta atunci cand dreptul de decizie al
autoritatilor locale emana, printr-o concesiune din partea statului, in favoarea colectivitatilor
locale, ceea ce echivaleaza cu descentralizarea administrativa;
-autonomie perfecta care apare atunci cand dreptul de a edicta norme generale de catre
autoritatea locala emana de la insasi colectivitatea locala.Este sinonima cu guvernarea
directa.

21.Explicati conceptul de descentralizare politica:

Descentralizarea politica implica conferirea, catre cetateni, a unei puteri mai mari in procesul
de luare a deciziilor, in particular acest lucru realizandu-se prin derularea unor procese
democratice.Acest concept implica faptul ca, alegerea reprezentantilor, prin vot pe
circumscriptii electorale, permite cetatenilor sa-i cunoasca mai bine pe cei care ii reprezinta
politic si in acelasi timp, permite alesilor sa cunoasca mai bine nevoile si aspiratiile celor care
i-au ales.De obicei, descentralizarea politica determina baza aparitiei si dezvoltarii a
numeroase sarcini administrative la nivelul sectorului public.
3.3.2.Controlul exercitat asupra colectivitatilor locale

22.Explicati in ce consta controlul asupra existentei organelor controlate

Acest tip de control cunoaste mai multe forme:

-o forma dura in care organul de control are dreptul sa dispuna demiterea sau dizolvarea
organului controlat;
-o forma liberala in care organul de control nu dispune decat de o actiune disciplinara, adica
de dreptul de a sesiza o jurisdictie in vederea demiterii sau a dizolvarii organului
controlat,decizia revenind judecatorului independent, impartial si inamovibil.
-o a treia forma consta in instituirea suspendarii organului impotriva caruia se exercita
actiunea disciplinara.

23.Explicati in ce consta controlul asupra activitatii organelor controlate:

Acest tip de control priveste, in principiu, actele in regim de putere publica ale autoritatilor
autonome si anume:
-actele administrative
-contractele administrative.
Se exclud actele in regim de drept privat, fara utilizarea prerogativelor de putere publica ,
pentru care acest control administrativ nu s-ar justifica, ar aparea acest drept excesiv.

24.Aratati ce fel de control se recomanda atunci cand gradul de descentralizare

este redus.Argumentati.

Atunci cand gradul de descentralizare este redus si nu se acorda colectivitatilor locale decat
competente limitate este necesar ca statul sa-si intareasca supravegherea asupra gestiunii
acestora pentru a evita orice derapaj care ii poate stirbi autoritatea.Acest control care poate
cunoaste grade foarte variate poarta numele de control de tutela si include atat controlul de
oportunitate, cat si pe cel de legalitate, atat un control a prori, cat si unul a posteriori.

25.Aratati ce fel de control se recomanda atunci cand gradul de descentralizare

este puternic.Argumentati

Atunci cand gradul de descentralizare este puternic si cand se acorda colectivitatilor locale
mijloace suficiente pentru a le asigura o reala autonomie, este indispensabil ca statul sa
renunte la acest tip de supraveghere, limitand-o la minimum necesar pentru a-si asigura
propria sa unitate, adica la un control de legalitate.Aceste controale trebuie deci simplificate,
apropiindu-se pe cat posibil de controalele de drept comun la care este supusa administratia
in cadrul unui stat de drept.

26.Aratati ce presupune existenta autonomiei unei colectivitati locale:

Existenta unei autonomii a colectivitatilor presupune:

Autonomie juridica, asigurata prin personalitatea juridica recunoscuta a acestor colectivitati
care le transforma in subiecte de drept distincte de stat, avand patrimoniu propriu si organe
de conducere proprii;
Autonomie financiara, care presupune existenta unui buget propriu, distinct de cel al statului,
in care figureaza venituri si cheltuieli proprii.

27.Aratati care sunt conditiile pentru a avea autonomie financiara si prin ce se

masoara aceasta:

Pentru a se realiza autonomia financiara, colectivitatile locale trebuie:

-sa dispuna de resurse proprii suficiente pentru a face fata responsabilitatilor ce le revin;
-sa-si poata determina in mod liber veniturile si cheltuielile;
-sa nu fie supuse decat unui control aposteriori privind deciziile lor financiare.

28.Aratati care sunt dimensiunile autonomiei financiare si de cine sunt

influentate acestea:

Autonomia financiara a colectivitatilor locale are o dubla dimensiune:

Dimensiunea juridica, care consta in recunoasterea unei libere puteri de decizie a
autoritatilor locale, putere care nu trebuie sa fie impiedicata de un control foarte strict din
partea statului;
Dimensiunea materiala, care consta in posibilitatea colectivitatilor locale de a-si asigura
acoperirea cheltuielilor prin resurse proprii, fara sa fie obligate sa apeleze la transferuri din
partea statului, pentru a-si echilibra bugetele.
O serie intreaga de conditii de natura diversa conditioneaza situatia independentei materiale
a unei colectivitati locale,ca de exemplu:nivelul resurselor proprii poate fi influentat de jocul
garantiilor constitutionale sau de caracteristicile fizice si economice ale bazei de impozitare;
volumul cheltuielilor este puternic conditionat de transferurile de competente decise de
catre stat , fara acordarea unor compensatii financiare echivalente din partea acestuia.
Gradul de autonomie locala(implicit financiara) a unei colectivitati locale este , in stransa
legatura cu ponderea veniturilor proprii in totalul veniturilor bugetelor locale.

29.Aratati care sunt tipurile de finantare a colectivitatilor locale si care sunt

sistemele de finantare ale colectivitatilor locale puse in practica de catre statele
europene:

In practica europeana exista 2 sisteme de finantare a colectivitatilor locale :

Finantare descentralizata bazata in principal pe veniturile proprii necesare pentru
acoperirea cheltuielilor, in virtutea dreptului colectivitatilor locale de a percepe taxe si
impozite locale si de a exploata domeniul public si privat apartinand unitatilor administrativ-
teritoriale;
Finantare centralizata de la bugetul central bazata in principal pe transferuri financiare din
partea statului.
In prezent ,colectivitatile locale dispun de surse financiare neadaptate sarcinilor carora
trebuie sa le faca fata, in conditiile unei conjuncturi de rigoare bugetara si ale unei presiuni
fiscale globale care a atins un nivel considerat excesiv de catre contribuabili din toate
tarile.De aceea, guvernele centrale trebuie sa acorde colectivitatilor locale o autonomie si o
responsabilitate financiara mai mare.

30.Explicati care sunt tendintele divergente cu care se confrunta statele membre

ale Consiliului Europei in ceea ce priveste finantarea colectivitatilor locale:

Problematica referitoare la finantele publice locale se afla in centrul dezbaterilor politice

actuale, deoarece toate statele membre ale Consiliului Europei se confrunta cu problema
armonizari a doua tendinte divergente:
Controlul si reducerea cheltuielilor publice;
Acordarea unei cat mai mari autonomii financiare colectivitatilor locale.
In toate aceste state se cauta solutii de asigurare a unei repartizari cat mai echilibrate a
resurselor financiare intre diferitele niveluri de organizare administrativa, tinand cont de
rigoarea bugetara care se impune la toate nivelurile administratiei publice.
Obiectivul oricarui sistem de finantare a colectivitatilor locale este de a le ajuta sa se achite
de obligatiile ce le revin ca puteri publice.
Nici un sistem al finantelor publice locale nu este perfect. De altfel, la nivel local, nici un
impozit , nici un sistemde tarifare sau de transferuri financiare nu este perfect.
Mai mult decat atat, un sistem care este eficace intr-o tara nu este, in mod necesar, adaptat si
in alta tara.

31.Explicati principiile autonomiei financiare enuntate in Carta Europeana a

autonomiei locale:

Desi nu exista un sistem universal sau ideal de finantare a colectivitatilor locale, exista la
nivel european, anumite principii de care responsabilii politici trebuie sa tina cont in deciziile
pe care le iau.Aceste principii sunt enuntate in articolul 9 al Cartei Europene a Autonomiei
Locale, care prevede urmatoarele:
Colectivitatile locale au dreptul, in cadrul politicii economice nationale, la resurse proprii
suficiente de care ele pot dispune, in mod liber, in exercitarea competentelor lor;
Resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa fie proportionale cu competentele
prevazute de Constitutie sau de lege;
Cel putin o parte din resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa provina din
taxele si impozitele locale pentru care acestea au puterea de a fixa rata de impozitare, in
limitele legii;
Resursele financiare de care dispun colectivitatile locale trebuie sa fie de natura suficient de
diversificata si evolutiva pentru a le permite sa urmareasca, pe cat posibil, evolutia reala a
cheltuielilor bugetare aflate in competenta lor;
Sprjinirea colectivitatilor locale mai sarace din punct de vedere financiar necesita punerea in
functiune a unor mecanisme de redistribuire financiare sau a unor masuri echivalente,
destinate a corecta echitabil efectele repartitiei ilegale a resurselor potentiale de finantare,
cat si a sarcinilor ce le revin;
Colectivitatile locale trebuie sa fie consultate asupra modalitatilor de atribuire a resurselor ce
le revin prin redistribuire;
Pe cat posibil, subventiile acordate colectivitatilor locale nu trebuie sa fie destinate finantarii
unor proiecte punctuale.Atribuirea de subventii nu trebuie sa aduca prejudiciu libertatii
fundamentale a politicii colectivitatilor locale in propriul lor domeniu de competenta;
In scopul finantarii cheltuielilor de investitii, colectivitatile locale trebuie sa aiba acces , in
conformitate cu legea , la piata nationala de capitaluri.

32.Explicati modelul european de clasificare a veniturilor colectivitatilor locale:

Conform unor analize recente in Europa, in ceea ce priveste finantele publice locale au
condus la un model de clasificare a surselor de venituri ale bugetelor locale, conform caruia
exista 5 surse principale de venituri ale bugetelor locale:
Impozite si taxe locale:
-impozitul pe proprietatea privata;
-impozitul pe venitul personal;(nu in RO)
-impozitul asupra societatilor comerciale,cum ar fi:impozitul pe cifra de afaceri;pe
beneficii;pe fondul total de salarii.
-impozitul pentru rezidenta(taxa de locuit);
-impozitul pe profesie(in Franta);
-alte impozite si taxe locale exclusive, care nu se incadreaza in cat. enumerate mai sus.
Taxe si tarife pentru serviciile furnizate de catre administratia publica locala:
-servicii administrative(eliberarea de certificate,permise,autorizatii)
-efectuarea unor servicii de gospodarie comunala;
-participarea la diverse manifestari cultural-sportive organizate de catre administratia
publica locala, bilete de intrare la muzee, utilizarea bazelor sportive;
-diverse alte servicii ale administratiei publice locale.
Transferuri financiare de la alte niveluri de autoritate, pe care le putem clasifica in:
-impozite partajate:cote-parti din impozitele centrale si cote-aditionale la unele impozite
centrale;
-subventii cu scop precizat;
-alocatii(fara scop precizat);
-transferuri speciale, pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionale ale autoritatilor locale.

Imprumuturi:
-interne si externe;
-pe termen scurt si pe termen mediu si lung;
-din credite bancare sau din obligatiuni municipale.
Alte surse de venituri:
-veniturile obtinute din exploatarea bunurilor care formeaza patrimoniul colectivitatilor
locale(concesionari, inchirieri, locatii)
-veniturile obtinute din vanzarea unor bunuri din proprietatea privata a colectivitatilor
locale;
-veniturile provenite din operatiuni financiare;
-veniturile provenite din amenzi, contraventii, recuperari, majorari pentru intarzierea la
plata unor taxe si impozite;
-veniturile care provin de la institutii aflate sub autoritatea administratiei publice locale;
-venituri din fondul de amortizare;
-donatii, contributii de la persoane fizice sau juridice.

33.Aratati cum se masoara autonomia financiara si cum trebuie asigurat

echilibrul dintre sursele de venituri ale bugetelor locale:

Echilbrul dintre sursele de venituri ale bugetelor locale difera in functie de natura serviciilor
publice furnizate de catre administratia publica locala, care pot fi:
-servicii publice de interes strict local;
-servicii publice delegate de catre stat.
A.Finantarea serviciilor publice de interes local:
In mod normal, cheltuielile efectuate pentru furnizarea serviciilor publice de interes local ar
trebui sa fie acoperite, in totalitate, din veniturile proprii: impozite si taxe locale;taxe, tarife si
redevente;alte surse de venituri de la nivel local;deoarece:
-aceste venituri permit autoritatilor locale sa-si coreleze volumul si calitatea serviciilor
furnizate cu necesitatile si dorintele cetatenilor;
-utilizarea transferurilor financiare poate duce la cheltuirea ineficienta a banilor publici
pentru ca apoi alesii locali sa justifice calitatea slaba a serviciilor, invocand insuficienta
resurselor financiare primite;
-alesii locali si functionarii publici vor avea mai multe grija de banii prelevati, pe plan local,
decat cei primiti de la guvern sau de la alt nivel de autoritate publica, deoarece raspund
direct in fata cetatenilor;
-daca Guvernul acorda un transfer financiar, atunci el va dori sa controleze modul in care sunt
cheltuiti banii de catre colectivitatea locala respectiva, deoarece Guvernul este responsabil
fata de contribuabilii de la nivel national.Din aceasta cauza, nu este corect sa se finanteze
servicii de interes local prin mijloace care permit intituirea unui control din partea unei
autoritati centrale.
B.Finantarea serviciilor publice delegate de catre stat
In cazul serviciilor publice delegate de stat, cea mai mare parte a finantarii trebuie sa provina
din transferuri financiare, deoarece:
-Guvernul va fi mai atent in ceea ce priveste modul de cheltuire a banilor publici, dat fiind
faptul ca el va fi cel care va trebui sa gaseasca sursele de finantare;
-cetatenii vor fi nemultumiti daca vor trebui sa plateasca impozite si taxe locale a caror
utilizare nu poate fi decisa de catre alesii locali din colectivitatea respectiva.