Valori stilistice ale modurilor și timpurilor verbale

I. Modul indicativ

1.Prezentul 1.Prezentul narativ Ex.: Exploziile se succed organizat.

exemplu: - acțiunea este dinamizată, iar cititorul Unele le aud la câțiva pași, altele în
eu alerg are sentimentul participării directe la mine. (Camil Petrescu)
tu alergi evenimentele istorisite; Ex.: Omul se scoală, trezește copiii,
el/ea aleargă - se creează impresia că evenimentele înhamă caii și umblă de acolo până
noi alergăm sunt relatate pe măsură ce acestea se colo prin curte. (M. Preda)
voi alergați desfășoară
ei/ele aleargă 2.Prezentul istoric/ dramatic Ex.: Mihai se grăbește, trece
- figura și faptele eroului sunt aduse în Dunărea, își îndeamnă oștile (…)
lumina prezentului, în timp ce Dar Hassan-Pașa fugea
adversarii și faptele lor sunt împinse în înspăimântat. (N. Bălcescu)
penumbra trecutului Ex.: Mircea însuși mână-n luptă
vijelia-ngrozitoare (M. Eminescu)
3.Prezentul etern/ atemporal Ex.: - Ce mi-i vremea, când de
- evidențiază eternitatea unor entități veacuri/ Stele-mi scânteie pe lacuri
precum: Natura, Divinitatea, Creația, (M. Eminescu)
Arta, Iubirea, Libertatea etc.
4. Prezentul gnomic Ex.: Vreme trece, vreme vine,/ Toate-
- conferă enunțurilor un grad ridicat de s vechi și nouă toate. (M. Eminescu)
generalitate;
- este specific proverbelor, zicătorilor, Pământul e rotund.
maximelor
2.Imperfectul 1.Imperfectul narativ/ evocativ Ex.: Boierii (…), fără arme, cădeau
exemplu: - exprimă o acțiune începută, dar făr-a se mai împotrivi. Cei mai
eu alergam neterminată, o acțiune care se bătrâni mureau făcându-și cruce. (C.
tu alergai continuă; asistăm astfel la dilatarea Negruzzi)
el/ea alerga timpului;
noi alergam 2.Imperfectul descriptiv Ex.: În această obscuritate, strada
voi alergați -actualizează în imagini plastice o avea un aspect bizar. Nicio casă nu
ei/ele alergau realitate trecută, situând-o într-o durată era prea înaltă și aproape niciuna nu
nedeterminată avea cat superior. (N. Stănescu)
3.Imperfectul oniric Ex.: Se făcea că era neapărat
- situează lumea narată într-un timp necesar s-ajungem pe muntele
imaginar, în vis; Ararat. (L. Dimov)
3.Perfectul simplu 1.Perfectul simplu narativ Ex.: Se aplecă, luă în mâini un
exemplu: -situează evenimentele într-un trecut bulgăre și-l sfărâmă între degete cu
eu alergai recent, apropiat de timpul vorbirii; o plăcere înfricoșată. (L. Rebreanu)
tu alergași -subliniază derularea rapidă a
eu/ea alergă evenimentelor
noi alergarăm 2. Perfectul simplu descriptiv Ex.: Deodată se făcu rece și începu
voi alergarăți - conferă descrierii ritm rapid; să bată vântul. Ploaia începu să cază
ei/ele alergară - conferă vivacitate imaginilor în stropi mari. (I. Slavici)
descriptive

1
 4.Perfectul -plasează evenimentele într-un trecut Ex.: Iubirea pământului l-a stăpânit
compus îndepărtat; de mic copil. (L. Rebreanu)
exemplu: - are rol de narare a unor evenimente Ex.: În noaptea asta, cătră zori, a
eu am alergat trecute; avut cel dintâi semn, în vis, care a
tu ai alergat - delimitează planul naratorului de cel împuns-o în inimă și a tulburat-o și
el/ea a alergat al personajelor; mai mult. (M. Sadoveanu)
noi am alergat - situat la finalul textului, poate avea Ex.: Am râs. Am vorbit. Am plătit. /
voi ați alergat un rol rezumativ sau concluziv Pe cer răsăreau stelele de jucărie.
ei/ele au alergat (A. Mușina)
5.Mai-mult- ca- 1.Mai-mult-ca-perfectul încadrării Ex.: Iacov Eraclid, poreclit
perfectul - realizează diferența dintre un trecut Despotul, perise ucis de buzduganul
exemplu: îndepărtat și timpul povestirii și al lui Ștefan Tomșa. (C. Negruzzi)
eu alergasem receptării
tu alergaseși
2.Mai-mult-ca-perfectul narativ Ex.: Familia Moromete se întorsese
el/ea alergase
- prezintă derularea evenimentelor mai devreme de la câmp. Cât
noi alergaserăm
trecute; ajunseseră acasă, Paraschiv (…) se
voi alergaserăți
- întrerupe seria evenimentelor pentru dăduse jos din căruță, lăsase pe alții
ei/ele alergaseră
a introduce un enunț/ o secvență sp deshame și să dea jos uneltele, iar
retrospectivă el se întinsese pe prispă. (M. Preda)
6.Viitorul - proiectează evenimente în viitor; Ex.: Când astă negură de turci va
exemplu: - creează o perspectivă vizionară, un prăda și va pustii țara, pe ce vei
eu voi alerga plan al dorinței sau al anticipării domni măria-ta? (C. Negruzzi)
tu vei alerga profetice, al presimțirilor neliniștite
el/ea va alerga
noi vom alerga
voi veți alerga
ei/ele vor alerga

II. Modul conjunctiv

Prezent Perfect -exprimă acțiuni plasate în Ex.: Moromete îi spuse,

eu să alerg eu să fi alergat viitor, posibile, probabile; nu fără multă vorbă, că s-a
tu să alergi tu să fi alergat avem certitudinea că ele se terminat și cu istoria lui
el/ea să alerge el/ea să fi alrgat vor realiza; cu studiile, să stea acasă
noi să așergăm noi să fi alergat -accentuează anumite trăiri și să pună mâna pe sapă.
voi să alergați voi să fi alergat ale naratorului/ eului liric: (M. Preda)
ei/ele să alerge ei/ele să fi alergat incertitudinea, ezitarea,
aproximația, dorința.
protestul, indignarea etc.

III. Modul condițional-optativ

Prezent Perfect -exprimă acțiuni posibile, Ex.: Aș fi putut să spun și

eu aș alerga eu aș fi alergat realizabile sau irealizabile; eu un cuvânt. (M. Vișniec)
tu ai alerga tu ai fi alergat -poate exprima condiția, Ex.: Din contră, doamnă,
el/ea ar alerga el/ea ar fi alergat dorința sau subliniază faptul aș dori, te-aș ruga să fii
noi am alerga noi am fi alergat că acțiunea verbului este bună a-mi acorda o
voi ați alerga voi ați fi alergat posibilă, realizabilă; prelungire de termen. (N.
ei/ele ar alerga ei/ele ar fi alergat -poate sublinia uimirea, Stănescu)

2
 indignarea sau amenințarea,
rugămintea etc.

IV. Modul imperativ

Aleargă! -are rol de teatralizare și rol de
Alergați! dinamizare a discursului
personajelor;
-exprimă un ordin, o poruncă, un
îndemn, o rugăminte etc.
Ex.: Nu mai vorbi, nu râde, nu te gândi,
nu plânge,/ Nu mai visa zadarnic, e prea
târziu acum! (I Pillat)