Sunteți pe pagina 1din 6

PROIECT DIDACTIC

Disciplina: Geografie
Clasa: a VIII-a.
Profesor: NUME, PRENUME.
Data: ZZ LLL AA
Timpul de desfăşurare: 45 min.
Tipul lecţiei: Mixtă.
Subiectul lecţiei: Tipurile de sol.
Discriptori: Elevul va fi capabil:
D1 – să clasifice solurile din Republica Moldova;
D 2 – se caracterizeze solurile zonale;
D 3 – să identifice principalele tipuri de sol azonal;
Forme de lucru: individuală, în perechi, în grup, frontală.
Tehnologii didactice: lucrul cu harta, metoda algoritmizării, metoda grafică.
Surse auxiliare: internet, atlas, hartă, planşe cu profilul a diferitor tipuri de sol.
Suport bibliografic: Sochircă, V. ş.a. Geografia fizică a Republicii Moldova. Manual pentru clasa a VIII-a. Chi: Ştiinţa, 2008, p. 128.

1
Desfăşurarea activităţi
Conţinutul lecţiei

Discriptori
Dozarea
Strategii
Etapele lecţiei Evaluarea
didactice
Activitatea profesorului Activitatea elevului

Momentul 2’ Profesorul pregăteşte materiale Elevii pregătesc rechezitele pentru lecţie.


organizatoric pentru predare.
Reactualizarea 12’ Evaluez frontal tema pentru Trei elevi îndeplinesc itemii din fişă: Conversaţia
cunoştinţelor acasă prin metoda conversaţiei 1. Schema „Factorii de formare a solului” este euristică
euristice. efectuată în felul următor:
Clima Apa
Numesc trei elevi care vor
efectua însărcinările din Fişa de
interogare:
1. Realizaţi schema „Factorii de Relief Plantee
Solul
formare a solului”
2. Explicaţi rolul rocilor în Roci Animale
procesul de formare a solului. le
3. Daţi exemple de soluri Timp Abilitatea de
formate sub influenţa dominantă formularea a
a rocilor. răspunsurilor
2. Rocile furnizează pentru sol materie pe baza
minerală: nisip, argilă, praf. Rocile în acelaşi cunoştinţelor
timp sunt şi un suport pentru sol. anterioare
3. În cazul în care influenţa rocilor este
dominantă se formează o categorie de soluri
numite litomorfe, de exemplu rendzinele –
formate pe substrat calcaros.

Un elev răspunde la întrebările: Elevul răspunde în felul următor:


4. Prin ce se manifestă influenţa 4. Influenţa reliefului se manifestă prin
reliefului în procesul de formare altitudine, înclinare şi expoziţia versanţilor.
a solului? 5. În podişuri se diferenţiază, în funcţie de
5. Ce tipuri de sol se diferenţiază altitudine: până la 200 – 250 – cernoziomurile,

2
în funcţie de altitudine? de la 250 până la 350 m – soluri cenuşii, iar pe
6. Cum influenţează clima culme – solurile brune.
formarea solurilor? 6. Clima influenţează formarea solurilor prin
variaţiile de temperatură şi de umiditate, de care
depind procesul de fragmentare a rocilor, de
dezvoltare a plantelor, animalelor etc.

Un alt elev răspunde la Al doilea elev răspunde la întrebări:


întrebările: 7. Plantele absorb din sol substanţe minerale
7. Explicaţi contribuţia plantelornecesare dezvoltării, implicând astfel
în procesul de fomare a solului. componentele solului în circuitul materiei şi
8. Caracterizaţi impactul anima- furnizează substanţe organice ce se acumulează
lelor subterane şi microorga- alcătuind humusul.
nismelor asupra solului. 8. Microorganismele descompun substanţe
9. Descrieţie modul de afectare a organice compolexe în simple contribuind la
structurii şi compoziţiei chimice îngrăşarea solului. Animalele subterane
ale solului de către activitatea contribuie la afânarea şi transformarea solului.
omului. 9. Omul, folosind solul în agricultură
favorizează modificarea unor proprietăţi ale
acestuia. În cazul utilizării neraţionale, omul
provoacă degradarea solului, iar practicând
metode adecvate de lucrare, poate păstra şi
spori fertilitatea solului.
Captarea atenţiei 2’ Propun elevilor să comenteze Elevii comentează citatul astfel: Creativitatea
citatul: „Cumpăraţi pământ  Pământul este printre bogăţiile care se elevilor
pentru că nu se mai fabrică.” acumulează timp de secole şi se distrug în
Mark Twen câteva minute, de aceea reprezintă o valoare
neîlocuită în prezent.
 Solul este necesar pentru a produce
alimente şi în prezent rezervele lui sunt
limitate.
Enunţarea 1’ Subiectul lecţiei de astăzi este: Elevii notează subiectul în caiet.
subiectului şi a „Tipurile de sol”
obiectivelor Obiectivele lecţiei sunt:
operaţionale D1 – să clasifice solurile din

3
Republica Moldova;
D 2 – se caracterizeze solurile
zonale;
D 3 – să identifice principalel
tipuri de sol azonal;

Dirijarea 20’ Pentru atingerea obietivelor vom Se formează grupurile.


învăţării: lucra în 3 grupuri.
prezentarea
conţinuturilor noi

Fixarea D1 Grupul I Elevii realizează însărcinarea: Metoda Abilitatea


cunoştinţelor noi Fişa nr. 1: Caracterizaţi tipurile Câte tipuri de sol zonal se întâlnesc în Explozie elevilor de a
solurilor zonale folosind metoda Republica Moldova? stelară. formula
Explozie stelară. - În Republica Moldova predomină 3 tipuri de întrebări pe
sol zonal: cernoziom, cenuşiu, brun. baza textului.
De ce? Care este conţinutul de humus în ficare tip de
sol?
Câte? -Cernoziomurile conţin 1,5 – 6% de humus,
Ce? solurile cenuşii – 1,5 – 2% şi solurile brune – 1
– 2% de humus.
Ce fel de culturi se cultivă pe fiecare tip de sol?
- Pe cernoziomuri se cultivă cerealierele,
Unde? Care? legumicole, pomi fructiferi, viţa-de-vie.
Unde s-au format solurile zonale?
Cernoziomurile s-au format sub vegetaţia
ierboasă de stepă, rareori în păduri de stejar,
solurile brune s-au format sub pădurile de
foioase, iar solurile brune – sub pădurile de fag
şi gorun.
De ce a depins diferenţierea solurilor?
Diferenţierea solurilor a fost influenţată de
vegetaţie, climă şi relief.
D2 Grupul II Elevii construiesc şi completează tabelul. Metoda Evaluarea
Fişa 2: Completaţi tabelul tabelară judecăţii

4
„Subtipurile de cernoziom”. Subtip
Vegetaţia sub Aarealul de elevilor
care s-a format răspândire
Vegetaţia Podişurile
bogată de stepă Moldovei de
Cernoziom şi păduri de Nord şi
argiloiluvial stejar cu un Nistrului
covor ierbos
compact
Vegetaţie Podişurile:
bogată de stepă Moldovei de
Cernoziom
şi păduri de Nord, Nistrului,
levigat
stejar Ciulucurilor,
Codrilor
Vegetaţie Câmpia
Cernoziom bogată de stepă Bălţilor şi
tipic Moldovei de
Sud
Cernoziom Vegetaţie de Văile Nistrului
carbonatic stepă aridă şi Prutului

D3 Grupul III Elevii constriesc schema: Metoda Abilitatea


Fişa 3: Realizaţi schema grafică identifica
„Solurile azonale” şi Rend- termeni chei
caracterizaţi-le. zină din text

Soluri Solon-
Soloneţ
azonale ceac

Aluvial

Rendzina – este răspândită pe versanţii

5
calcaroşi ai Nistrului, Răutului, Prutului etc., se
formează sub păduri de foioase şi vegetaţie
ierboasă pietrofită, se cultivă foarte rar viţă de
vie.
Soloneţ – este răspândită insular în Podişul
Ciuluc-Soloneţ şi în unele văi, se formează pe
argile saline, valorificarea se face prin păşunat.
Solonceac – este răspândit în lunca desecată a
Prutului şi în Câmpia Ialpugului. Se formează
pe terenuri cu nivelul înalt de mineralizare a
apelor freatice.
Aluviale – sunt răspândite în luncile râurilor, se
formează sub vegetaţie de luncă, se cultivă
culturi pomicole, legumicole etc.
Pentru executarea sarcinilor Reprezentantul grupului prezintă sarcinile
aveţi la dispoziţie 6 minute. realizate.
Asigurarea feed- 5’ Feed-back-ul este realizat prin Elevii prind mingea răspund la întrebare, Abilitatea de a
backului metoda R.A.I. formulează propria întrebare şi arunc mingea formula
Răspunde unui coleg. Colegul răspunde şi activitatea întrebări la
Aruncă continuă. tema nouă şi a
Interoghează Care sunt cele mai feritle soluri? Arunc mingea răspunde
unui elev el răspunde: Cele mai feetile soluri
sunt cernoziomurile. Apoi formulează o
întrebarea şi aruncă mingea unui coleg. El
răspune, formulează întrebarea, apoi aruncă
mingea unui alt coleg. Astfel jocul metoda
continuă timp de 5 minute.
Tema pentru 2’ De studiat tema 21. „Tipurile de Elevii notează tema pentru acasă în caiete. Obsevarea
acasă sol”, pagina 89 – 92.
Efectuaţi exerciţiile 1 – 3, 7 de la
pagina 92 din manual.
Notarea 1’ Elevii ce au răspuns tema pentru
acasă notaţi corespunzător.