Universitatea din Piteşti

Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Ştiinţe Sociale şi Psihologie Slatina

Master: Management Educaţional, anul I, 2017-2018

PORTOFOLIU
Managementul schimbării şi inovării în educaţie

Tema
ROLUL CLASEI PREGĂTITOARE

Profesor coordonator:
Conf.univ.dr. Langă Marius Claudiu

Masterand:
Livia Corina Zuleanu (Niţu)
 30.01.2018
CLASA PREGĂTITOARE - ROLUL SĂU ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
ROMÂNESC

Începând cu anul școlar 2012-20113 , una din noutățile pe care le

aduce învățământul românesc este introducerea în structura școlară a clasei
pregătitoare , ca și clasă obligatorie a învățământului primar .
Cercetările din ultimii 30 de ani au făcut ca educația timpurie să fie o perioadă
din ce in ce mai valorizată, date fiind efectele pe termen lung ale participării în
această etapa de educație. Acest lucru arată că, pentru orice problemă care apare în
dezvoltarea unui copil, indiferent dacă este de natură cognitivă, socială, emoționala
sau de personalitate, cu cât intervenția este mai timpurie, cu atât șansele de rezolvare
sunt mai mari. În consecință, cu cât intervenția educațională este mai târzie,
cu atât mai mari sunt costurile asociate, iar prognosticul este mai puțin favorabil.
Țările Europei au fost preocupate de-a lungul timpului de dezvoltarea unor
modele de instituții care să asigure o educație de calitate.
Analiza comparativă privind debutul școlarității obligatorii în Europa
reprezintă un număr mare de țări, care stabilesc prin legi, debutul școlarității
obligatorii la șase, cinci sau patru ani, cea mai mare parte dintre ele, optând pentru
vârsta de 6 ani. Acesta este unul din motivele scăderii vârstei de şcolarizare
obligatorie la şase ani şi în România.
Trecerea clasei pregătitoare din cadrul învățământului preșcolar in cel al
învățământului primar aduce cu sine o serie de reglementări de tip administrativ,
curricular și evaluativ începând cu anul școlar 2012-2013.
Curriculum-ul pentru învățământul primar specific clasei pregătitoare
reprezintă o noutate în învățământul romanesc, fiind conceput astfel încât să
respecte principiul continuității între nivelurile sistemului de învățământ și

2
în vederea atingerii nivelului de performată elementară în formarea competențelor
cheie care determină profilul de formare al elevului (la sfârșitul clasei a II-a).
Competenţele sunt definite ca ansambluri integrate de cunoştinţe,capacităţi şi
abilităţi de aplicare, operare şi transfer al achiziţiilor, care permit desfăşurarea cu
succes a unei activităţi, rezolvarea eficientă a unei probleme sau a unei clase de
probleme/situații.
Mai bine spus: competențele = cunoștințe + capacități + comportamente.
Curriculum pentru învățământul primar pune accentul pe dezvoltarea
competențelor la elevi, acestea fiind:
- competențe de comunicare;
- competențe de bază specifice matematicii, științelor și tehnologiilor;
- competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de
învățare și cunoaștere;
- competențe sociale și civice;
- competențe anteprenoriale;
- competențe de sensibilizare și expresie culturală;
- competența de a învăța să înveți (metacognitivă).

La clasa pregătitoare se studiază următoarele discipline:

1. comunicare în limba română,
2. matematică și explorarea mediului,
3. educație pentru societate,
4. arte vizuale și lucru manual,
5. muzică și mișcare,
6. dezvoltare personală,
7. educație fizică și sport,
8. disciplină opțională: tehnologia informației și a comunicării (jocul cu
calculatorul).
3
 Toate aceste discipline se predau într-o manieră integrată.
Clasa pregătitoare a fost gândită pentru copilul de 6 ani ca un univers al
poveștilor, al învățării prin joc, nu un spațiu rigid al cunoașterii, al constrângerii.
Prin clasa pregătitoare, copiii vor avea o perioada de tranziție, vor învăța
jucându-se, tocmai pentru a li se da cele mai bune achiziții pentru urmarea
învățământului ulterior. Este un scop ce se circumscrie aceleiași dorințe de
familiarizare a copilului cu mediul școlar .
Asta nu înseamnă că la clasa pregătitore copiii trebuie sa învețe deja să scrie,
să citească, să socotească. Trebuie, in schimb, să se familiarizeze cu anumite lucruri
care le vor ușura ulterior asimilarea de cunoștințe la diverse discipline. De aceea li se
vor citi povești, vor învăța cântecele, să numere obiecte, să distingă forme, culori,
dimensiuni ,să recunoască părțile corpului uman și își vor dezvolta imaginația prin
confecționare de diferite obiecte și jucării etc. Totul, fără manuale, ci doar în baza
experienței și a talentului fiecărui dascăl în parte.
Învățătorii vor preda prin metode interactive fără a-i ține pe elevi în bancă
timp de mai multe ore. Accentul se pune pe participarea activă a elevilor în procesul
de învățare, modalitatea de abordare fiind joaca .
Dacă astăzi dorim să discutăm despre toamnă, atunci vom aborda această temă
și la comunicare în limba româna prin poezii, povești, la matematică și explorarea
mediului vom număra frunze și obiecte din natură, la educație pentru societate vom
învăța să îngrijim parcul în anotimpul toamna, la muzică și mișcare vom fredona
cântece despre anotimp și vom asocia versurile cântecelor cu mișcarea.
Totul prezentându-se sub forma unei povești, cea mai importantă fiind experiența
copiilor din viața de zi cu zi .
Totodată această clasă se vrea o punte de trecere ușoară între învățământul
preșcolar și cel primar.
O astfel de clasă pregătitoare este o necesitate menită să ajute la o dozare
mai judicioasă și mai lejeră a sarcinilor ce reveneau clasei I, deloc puține și deloc
4
facile, și totodată o măsură binevenită in ce privește alinierea la vârsta europeană de
școlarizare obligatorie și a copiilor din Romania .
Evaluarea la clasa pregătitoare se va face pe baza unui raport de evaluare.
Ea trebuie să urmărească progresul copilului în raport cu el însuși și mai puțin
raportarea la norme de grup (relative). Progresul copilului trebuie monitorizat cu
atenție, înregistrat, comunicat și discutat cu părinții (cu o anumită
periodicitate).
Raportul de evaluare este elaborat de MECTS, fiind un document tip numit “ Raport
de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoționale, cognitive, a limbajului și a
comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare la finalul
clasei pregătitoare”. Se completează pentru toți elevii din clasele pregătitoare având
ca scop orientarea și optimizarea procesului educativ, în vederea pregătirii elevilor
pentru a răspunde solicitărilor de tip școlar.
Raportul de evaluare este structurat astfel:
- date de identificare a elevului,
- domenii de dezvoltare: dezvoltare fizică; dezvoltare socio-emoțională;
dezvoltare cognitivă; dezvoltarea limbajului și a comunicării; dezvoltarea
capacităților și a atitudinilor de învățare;
- principalele aspecte vizate, asociate fiecărui domeniu de dezvoltare și
desprinse din competențele specifice prevăzute în programele școlare în
vigoare pentru clasa pregătitoare, în dreptul cărora cadrul didactic responsabil
consemnează, în baza documentelor suport, nivelul achiziției ,,realizat sau ,,
în curs de realizare, după caz;
- aprecieri și recomandări.
Procesul de evaluare a elevilor din clasa pregătitoare se desfășoară pe tot
parcursul anului școlar și se finalizează în luna mai prin completarea acestui
raport.

5
 Altfel spus, cred că introducerea clasei pregătitoare în învăţământul românesc
poate fi asociată urătorului citat:
,,Eu sunt copilul. Tu ții în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai
mare măsură dacă voi reuși sau voi eșua în viață! Dă-mi ,te rog ,acele lucruri care
să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru
lume.” (Child’s Appeal , Mamie Gene Cole)