UNITATEA DE STUDIU 9.

Contabilitatea decontărilor cu
terții și mijloacelor de trezorerie

UNITATEA DE STUDIU 9. Contabilitatea decontărilor cu terții și mijloacelor de

trezorerie
Obiectivele unităţii de studiu 9 93
9.1. Considerente teoretice privind decontările cu terții și mijloacele de trezorerie 93
9.2. Contabilitatea decontărilor cu terții 100
9.3. Contabilitatea mijloacelor de trezorerie 102
9.4. Răspunsuri la temele de verificare 110

Obiectivele unităţii de studiu 9

Tematica acestei unităţi de studiu îşi propune atingerea următoarelor obiective specifice:
• identificarea principalelor concepte utilizate în contabilitatea decontărilor cu terții și
a mijoacelor de trezorerie;
• însușirea modului de înregistrare în contabilitate a operațiilor de decontare cu terții;
• cunoașterea modului de înregistrare în contabilitate a operațiilor privind elementele
de trezorerie.
Timp de studiu: 3 ore

9.1. Considerente teoretice privind decontările cu terții și

mijloacele de trezorerie
Legăturile cu diversele personae juridice și fizice (numite în contabilitate terți) cu care
persoana juridică intră în contact dau naștere creanțelor și datoriilor.
Creanţele reprezintă o avere virtuală a firmei , având un grad de lichiditate mai redus decât
cel al disponibilităţilor băneşti şi echivalentelor de numerar (trezorerie) prezentate anterior.
Apariţia lor în contabilitate ţine de crearea drepturilor faţă de debitori iar dispariţia vine la
momentul stingerii (de cele mai multe ori, prin încasare) a acestora.
Datoriile sunt obligaţii de plată generate de diverse achiziţii de bunuri şi servicii a căror
plată este amânată sau de împrumutarea de sume ce trebuie ulterior rambursate. Apariţia lor în
contabilitate ţine de crearea obligaţiilor faţă de creditori iar dispariţia vine la momentul stingerii
(prin plata efectivă, prin compensarea cu unele creanţe sau prin prescriere) a acestora.
Principalele tipuri de creanțe și datorii sunt prezentate în figura nr. 9.1.

93
 Fig. 9.1 Clasificări ale creanțelor și datoriilor
(Sursa: Toma, C., Contabilitate financiară, ediția a 2, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2016, pp. 125-126)

O categorie importantă de creanţe este reprezentată de cele faţă de clienţii cărora le-au
vândut bunuri şi servicii a căror contravaloare nu a fost deocamdată colectată. Factura este
documentul ce consfinţeşte apariţia acestor creanţe. Dacă, în plus, între vânzător şi cumpărător
mai intervine, din motive de amânare a termenului de plată sau de sporire a siguranţei încasării,
un efect de comerţ (de tipul cambiei sau biletului la ordin), creanţa migrează din categoria celor
faţă de clienţi către o structură numită efecte de primit.
O categorie importantă de datorii este reprezentată de cele faţă de furnizorii de la care au
achiziţionat bunuri şi servicii (alte bunuri decât imobilizări) a căror contravaloare nu a fost
deocamdată plătită. Factura este documentul ce consfinţeşte apariţia acestor datorii. Dacă, în plus,
între vânzător şi cumpărător mai intervine, din motive de amânare a termenului de plată sau de
sporire a siguranţei plăţii, un efect de comerţ (de tipul cambiei sau biletului la ordin), datoria
migrează din categoria celei faţă de furnizori către o structură numită efecte de plătit.
În acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii şi clienţii se grupează astfel: interni şi
externi, iar în cadrul acestora, pe termene de plată, respectiv de încasare. De asemenea, în
contabilitatea analitică se grupează distinct clienţii şi furnizorii la care persoana juridică deţine
participaţii. Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. Avansurile acordate
furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi
distincte.
La intrare, creanţele şi datoriile persoanei juridice fără scop patrimonial se înregistrează în
contabilitate la valoarea lor nominală. Cele în valută se înregistrează atât în lei, la cursul de
schimb în vigoare la data efectuării operaţiunilor, cât şi în valută. Operaţiunile în valută trebuie
înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare, aplicându-se sumei în
valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină, la data efectuării
tranzacţiei. Diferenţele de curs valutar ce apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în
valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau
faţă de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute
ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.
Datoriile față de și creanțele legate de personal cuprind drepturile salariale, sporurile,
adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi
cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani
şi/sau în natură datorate de unitate personalului pentru munca prestată şi care se suportă, potrivit
reglementărilor în vigoare, din fondul de salarii. Drepturile de personal neridicate în termenul
legal se înregistrează distinct, pe persoane.

94
 În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit
reglementărilor în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot etc.),
repartizarea din profitul net realizat, aprobată de adunarea generală, pentru participarea
salariaţilor la rezultatul activităţilor economice, precum şi avansurile acordate potrivit legii.
Repartizările efectuate din profit nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanţului. În acest
sens, sumele reprezentând participarea salariaţilor la rezultatul activităţilor economice sunt
evidenţiate în rezultatul reportat, urmând ca, după aprobarea de către adunarea generală a acestei
destinaţii, să fie reflectate în contul corespunzător de datorii. Reţinerile din salariile personalului
pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor
(popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca
urmare a unor relaţii contractuale. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de
odihnă şi alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume ce urmează a fi încasate de la
acesta, aferente exerciţiului financiar în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legătură
cu personalul.
Datoriile (și eventual, creanțele) privind asigurările sociale cuprind obligaţiile pentru
contribuţia la asigurări sociale şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj. Eventualele
sume datorate sau care urmează a se încasa în perioadele următoare, aferente exerciţiului
financiar în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale.
În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe
profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venit, subvenţiile de primit şi alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate. Impozitul pe profit se stabileşte de către persoanele juridice fără scop
patrimonial care desfăşoară activităţi economice, potrivit reglementărilor în vigoare. Impozitul pe
profit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma plătită depăşeşte
suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanţă.
Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte lunar, pe bază de decont,
ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (TVA
colectată) şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii (TVA deductibilă). În
situaţia în care există decalaje între faptul generator de TVA şi exigibilitatea acesteia, totalul
TVA se înregistrează într-un cont distinct, denumit TVA neexigibilă care, pe măsură ce devine
exigibilă, se trece la TVA colectată, respectiv la TVA deductibilă. De asemenea, în contul de
TVA neexigibilă se înregistrează şi TVA deductibilă sau colectată, pentru livrări de bunuri şi
prestări de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au întocmit facturile. Diferenţa de taxă, în plus
sau în minus, între TVA colectată şi TVA deductibilă se înregistrează în conturi distincte (TVA
de plată, respectiv TVA de recuperat) şi se regularizează în condiţiile legii.
Impozitul pe venituri de natura salariilor cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate
asupra veniturilor impozabile lunare ale personalului unităţii, precum şi impozitul reţinut din
drepturile băneşti acordate colaboratorilor de orice fel, potrivit legii. La alte impozite, taxe şi
vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe
clădiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea
terenurilor proprietate de stat şi alte impozite şi taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică
pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţilor de grup cuprinde operaţiile care se
înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea unităţii debitoare,
cât şi a celei creditoare, aparţinând aceluiaşi grup, şi, de asemenea, conturile coparticipanţilor
referitoare la operaţiunile efectuate în comun, în cazul asocierilor în participaţie.
Creanţele faţă de alte persoane fizice sau juridice se înregistrează în conturile de debitori
diverşi. Sumele datorate de unitate unor terţe persoane juridice sau fizice, altele decât personalul
propriu, furnizorii şi clienţii-creditori, se înregistrează în contul de creditori diverşi.
Cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în perioada curentă, dar care privesc perioadele
sau exerciţiile financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în

95
avans, respectiv venituri în avans. Acestea conturi se referă, în principal, la următoarele cheltuieli
şi venituri: chiriile, abonamentele şi alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din
chirii, abonamente şi alte venituri aferente perioadelor sau exerciţiilor financiare următoare.
Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi
debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se constituie ajustări pe seama
cheltuielilor.
În decursul timpului noţiunea de trezorerie a cunoscut mai multe accepții:25
- una restrânsă, care înțelege prin trezorerie disponibilităţile bănești;
- alta extinsă, care extinde accepția anterioară prin includerea titlurilor de plasament
transformabile în lichidităţi;
- o a treia, apropiată conceptului de trezorerie netă, ia în considerare diferenţa dintre
disponibilităţi şi creditele bancare pe termen scurt (indiferent dacă acestea sunt primite direct în
contul curent sau prin cont separat de împrumut);
- o a patra extinde conţinutul conceptului de trezorerie netă, adăugând la suma
disponibilităţilor valoarea titlurilor de plasament, a creditelor bancare pe termen scurt, efectele
scontate nescadente şi creanţele cedate (reflectate în conturi de angajamente în afara bilanţului).
În acest suport de curs se utilizează cea de-a patra accepție.
Principalele elemente de trezorerie la o persoană juridică fără scop lucrativ sunt redate în
figura nr. 9.2.

Fig. nr. 9.2 Mijloacele de trezorerie ale unei persoane juridice fără scop lucrativ

Investițiile pe termen scurt reprezintă acţiunile achiziţionate, obligaţiunile emise şi

răscumpărate, obligaţiunile achiziţionate şi alte investiții financiare achiziţionate în vederea
deținerii pe termen scurt. Motivaţia apariţiei lor în bilanţul unei entităţi este aceea de obţinere de
câştiguri financiare din diferenţa dintre preţul de cumpărare (mai mic) şi cel de vânzare (mai
mare) sau obţinerea de venituri financiare de natura dividendelor şi dobânzilor.
Acțiunile atestă dreptul de proprietate al deţinătorului lor (numit acţionar) asupra unei părţi
din capitalul social al entităţii emitente. Pe lângă dreptul de proprietate, acţionarul mai

25
Toma, C., Contabilitate financiară, ediția a 2, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2016, p. 247

96
beneficiază şi de alte avantaje 26: patrimoniale (dreptul la un venit net sub formă de dividende,
dreptul de preemţiune sau de subscriere preferenţială în situaţia emisiunii de noi acţiuni cu titlu
oneros, dreptul de atribuire în cazul creşterii capitalului prin încorporarea de elemente
patrimoniale deja existente, dreptul la distribuirea activelor societăţii în cazul lichidării sale,
dreptul de a vinde acţiunile) şi nepatrimoniale (participarea la gestionarea societăţii, dreptul de
vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul la consultarea documentelor societăţii
comerciale).
Deşi se pot clasifica după mai multe criterii, cel mai cunoscut mod de grupare a acţiunilor,
şi anume cel în funcţie de drepturile pe care le conferă, este:
o acţiuni comune, care dau drepturi de vot şi la dividende, dar îi plasează pe deţinători pe o
poziţie inferioară acţionarilor privilegiaţi, reprezentând capitalul social rezidual;
o acţiuni privilegiate în ceea ce priveşte obţinerea de dividende şi drepturi reziduale. Acestea
nu dau drept de vot şi au o valoare nominală mai mare decât cea a acţiunilor obişnuite.
Printre valorile ataşate unei acţiuni se numără:
 valoarea nominală, înscrisă pe titlu la emiterea sa, ce este calculată prin raportarea valorii
capitalului social la numărul de acţiuni aflate în circulaţie;
 valoarea de piaţă, care este reprezentată de suma acceptată de un investitor pentru o acţiune,
în urma unei operaţiuni realizate pe o piaţă activă 27;
 valoarea contabilă, ce se calculează raportând capitalurile proprii la numărul de acţiuni emise.
Obligațiunile sunt definite în unitatea de studiu nr. 4.
Fluxurile băneşti ale unei entităţi se derulează prin casierie (adică, în numerar) sau prin
conturile bancare (curente şi de acreditive), fie în monedă naţională, fie în valută. Indiferent dacă
se derulează cu numerar sau fără, fluxurile băneşti provin din încasări (de creanţe, venituri şi
câştiguri) şi plăţi (de datorii, cheltuieli şi pierderi), precum şi din transferuri între diverse conturi
de trezorerie (ceea ce în contabilitate se cunoaşte sub denumirea de viramente interne). 28
Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat (care sunt instrumente de plată pe care
deţinătorul lor le încasează într-un termen scurt prin depunere la bancă: cecuri şi efecte de comerţ
de tipul biletelor la ordin sau cambiilor), disponibilităţile în lei şi valută, creditele bancare pe
termen scurt, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în
conturile curente.
Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente prezentate
persoanei juridice şi neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează separat de cele apărute în
extrase. Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. Dobânzile de încasat,
aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct în contabilitate, faţă
de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum şi cele aferente
creditelor bancare pe termen scurt. Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului
financiar în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare.
Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci/casierie, precum şi a mişcării acestora, ca
urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate, se ţine distinct în lei şi în valută, conversia în lei
făcându-se la cursul zilei, comunicat de Banca Naţională a României. De altfel, înregistrarea
operaţiunilor financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentului
operaţiunilor de casă, a regulamentelor emise de Banca Naţională a României şi a altor
reglementări emise în acest scop.
În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, persoanele juridice pot solicita
deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora. Acestea reprezintă

26
Prisacariu, M., Ursu, S. G., Andrieş, A. M., Pieţe şi instrumente financiare, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi,
2008, p. 61.
27
Moroşan I., Contabilitate financiară şi de gestiune. Studii de caz şi sinteze de reglementări, Ed. CECCAR,
Bucureşti, 2010, p. 66.
28
Huian, M.C., op.cit., p. 33

97
disponibilităţile cumpărătorului virate într-un cont distinct deschis în scopul achitării datoriilor
faţă de un anumit furnizor, pe măsură ce acesta îşi îndeplineşte obligaţiile asumate.
Sumele depuse la bănci, precum şi sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a
terţilor, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea persoanei juridice, se înregistrează în
contabilitate sub denumirea de avansuri de trezorerie.
Contabilitatea disponibilităţilor în valută aflate în conturi la bănci, în casierie, precum şi a
acreditivelor în valută, se ţine distinct pentru activităţile fără scop patrimonial şi activităţile
economice.
Disponibilitățile cu destinație specială provin din încasarea de venituri reglementate de
legi speciale: de exemplu, cele din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical,
folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment şi alte venituri cu destinaţie specială,
potrivit legii29.
a) timbrul literar, în valoare de 2% din preţul de vânzare a unei cărţi şi care se adaugă
acestui preţ;
b) timbrul cinematografic, în valoare de 2% din preţul unui bilet şi care se adaugă acestui
preţ;
c) timbrul teatral, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi care se adaugă acestui preţ;
d) timbrul muzical, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi 2% din preţul fiecărui disc,
fiecărei tipărituri, casete video şi audio înregistrate, cu caracter muzical, altele decât cele
folclorice, şi care se adaugă acestor preţuri;
e) timbrul folcloric, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi 2% din preţul fiecărui disc,
fiecărei tipărituri, casete video şi audio folclorice înregistrate şi care se adaugă acestor preţuri;
f) timbrul artelor plastice, în valoare de 0,5% din preţul de vânzare a operei de artă şi care
se adaugă acestui preţ;
g) timbrul arhitecturii, în valoare de 0,5 %0(la mie) din valoarea investiţiei, indiferent de
beneficiarul sau de destinaţia acesteia;
h) timbrul de divertisment, în valoare de 3% din preţul unui bilet şi care se adaugă acestui
preţ.
Sumele încasate, reprezentând valoarea timbrului, se virează lunar de unităţile care le
încasează, în conturile organizaţiilor de creatori, care trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele condiţii:
a) cel puţin 90% din numărul membrilor acestora trebuie să fie titulari de drepturi de autor
sau titulari de drepturi conexe dreptului de autor ori persoane care, prin profesiunea lor, participă
nemijlocit la crearea operei din domeniul pentru care se colectează timbrul;
b) în obiectivele stabilite prin statut să se regăsească anumite activităţi prevăzute de
legislație. Acestea sunt:
 susţinerea unor proiecte culturale de interes naţional;
 participarea la concursuri de interpretare şi creaţie în ţară şi în străinătate;
 promovarea unor acţiuni cu participarea românilor de peste hotare;
 susţinerea şi protejarea artei cinematografice, teatrale şi muzicale;
 completarea fondurilor destinate susţinerii activităţii tinerilor creatori, interpreţi şi
executanţi;
 sprijinirea materială a creatorilor, interpreţilor şi executanţilor pensionari;
 sprijinirea materială a revistelor de specialitate aparţinând uniunilor de creaţie;
 sprijinirea înscrierii în circuitul naţional şi internaţional a operelor artistice de
valoare;

29
***, Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al
arhitecturii şi de divertisment, republicată în M.O. nr. 507/2008, art. 1

98
  cinstirea şi perpetuarea memoriei personalităţilor culturii româneşti şi ale
minorităţilor naţionale, atât în ţară, cât şi în străinătate;
 punerea în valoare a patrimoniului folcloric şi etnografic din România;
 susţinerea financiară a spectacolelor în care sunt prezentate opere de creaţie ai căror
autori sunt români sau reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din România;
 susţinerea financiară a premiilor acordate creatorilor şi interpreţilor.
Unităţile plătitoare sunt obligate ca până la data de 20 a fiecărei luni, cu excepţia lunii
decembrie, pentru care termenul este data de 31 ianuarie a anului următor, să vireze în conturile
organizaţiilor de creatori beneficiare încasările din luna precedentă, reprezentând valoarea
timbrelor.
Unitățile plătitoare și cele beneficiare ale timbrelor sunt redate în tabelul nr. 9. 1.
Tipul timbrului Unitatea plătitoare Unitatea beneficiară
timbrul literar Toate persoanele juridice, precum şi Uniunea Scriitorilor din România (U.S.R.);
persoanele fizice autorizate, care Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din
editează sau importă carte beletristică România (ASPRO); Asociaţia Română a
ce urmează să fie vândută cu Creatorilor Culturali şi Artiştilor (A.R.C.C.A.)
amănuntul
timbrul cinematografic Toate persoanele fizice sau juridice Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film
care sunt autorizate de către Centrul din România (U.A.R.F.); Uniunea Cineaştilor
Naţional al Cinematografiei să din România (UCIR)
organizeze spectacole cinematografice
sau video în ţară
timbrul teatral Toate persoanele juridice şi persoanele Uniunea Teatrală din România (UNITER)
fizice autorizate care produc spectacole
cu artişti profesionişti din domeniul
teatrului, în România
timbrul muzical toate persoanele juridice, precum şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din
persoanele fizice autorizate, care România (U.C.M.R.); Uniunea Criticilor,
organizează în ţară spectacole Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din
muzicale, altele decât cele folclorice România (U.C.R.R.M.R.); Uniunea de Creaţie
sau de divertisment (entru operele ale Interpretativă a Muzicienilor din România
căror drepturi de autor se află în (U.C.I.M.R.); Uniunea Interpreţilor,
perioada de protecţie legală) Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din
România (U.I.C.C.M.); Asociaţia Industriei
Muzicale Româneşti; Asociaţia Unicirc &
Variete; Asociaţia Maria Domina
timbrul folcloric toate persoanele juridice, precum şi niunea Compozitorilor şi Muzicologilor din
persoanele fizice autorizate, care România, (U.C.M.R.); Uniunea de Creaţie
organizează în ţară spectacole Interpretativă a Muzicienilor din România
folclorice și cele care produc în ţară (U.C.I.M.R.)
înregistrări folclorice pe diverse
suporturi
timbrul artelor plastice Toate persoanele fizice sau juridice Uniunea Artiştilor Plastici (U.A.P.)
care comercializează opere de artă
domeniile picturii, sculpturii, graficii,
artei decorative şi artei aplicate
timbrul arhitecturii Toate autorităţile administraţiei publice Uniunea Arhitecţilor din România (U.A.R.);
locale care eliberează autorizaţie de Ordinul Arhitecţilor din România
construire
timbrul de divertisment Toate persoanele juridice, precum şi Uniunea Teatrală din România (UNITER);
persoanele fizice autorizate, care Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din
organizează în ţară spectacole artistico- România, (U.C.M.R.); Uniunea de Creaţie
sportive, altele decât cele la care se Interpretativă a Muzicienilor din România
aplică alte timbre, şi spectacole de circ (U.C.I.M.R.); Asociaţia Unicirc & Variete;
Asociaţia Maria Domina
Sursa: ***, OMFP nr. 1.566/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind perceperea, încasarea, utilizarea,
evidenţa şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical,

99
folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, precum şi procedura de solicitare şi comunicare a
opţiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, după caz, ale
moştenitorilor acestora, M.O. nr. 873/2003

Regulile de evaluare contabilă a mijloacelor de trezorerie sunt prezentate în OMEF

1969/2007. Astfel, la intrarea în unitate, investițiile pe termen scurt se evaluează la costul de
achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.
Cheltuielile accesorii de cumpărare a titlurilor de plasament, cum sunt comisioanele şi alte
cheltuieli similare, se înregistrează direct în cheltuielile exerciţiului. La ieșirea din gestiune a
investiţiilor pe termen scurt se aplică regulile de evaluare valabile pentru stocurile fungibile - la
alegere una dintre: metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO; metoda costului mediu ponderat -
CMP; metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO.
La încheierea exerciţiului financiar, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea
disponibilităţilor în valută şi altor valori de trezorerie se înregistrează în conturile de venituri sau
cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz, distinct pentru activităţile fără scop patrimonial
şi activităţile economice.
Pentru deprecierea investiţiilor pe termen scurt, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia
inventarierii se constituie ajustări pe seama cheltuielilor. În perioadele următoare, la sfârşitul
fiecărui exerciţiu financiar sau la ieşirea din unitate a investițiilor, ajustările efectuate se
suplimentează, diminuează sau anulează, după caz.

Teme de verificare
TV 9.1. Considerente teoretice privind decontările cu terții și mijloacele de trezorerie
1. Care sunt principalele tipuri de creanțe/datorii incluse la decontări cu terții, după natura lor?
2. Care sunt elementele componente ale trezoreriei la o persoană juridică fără scop lucrativ?
3. Care este sursa de proveniență a disponibilităților cu destinație specială ale persoanelor juridice fără
scop lucrativ?
Răspuns:

9.2. Contabilitatea decontărilor cu terții

Nu există particularități deosebite ale contabilității decontărilor cu terții la persoanele
juridice fără scop lucrativ față de entitățile economice. Prin urmare, exemplifică doar cazurile
particulare.
Contabilitatea datoriilor și creanțelor comerciale se ține cu ajutorul conturilor din grupele
40 "Furnizori și conturi asimilate" și 41 "Clienți și conturi asimilate". Acestea se dezvoltă pe
conturi de pasiv, respectiv activ, redate în figura nr. 9.3.

Fig. 9.3. Conturi de datorii comerciale (de pasiv) și de creanțe comerciale (de activ)

100
 Decontările cu personalul se înregistrează în contabilitate prin conturile din grupa 42
"Personal și conturi asimilate". Structura sa este redată în figura nr. 9.4.

Fig. 9.4. Conturi de decontări cu personalul

Contul de pasiv 422 "Pensionari - pensii datorate" ţine evidenţa decontărilor cu pensionarii
pentru pensiile şi alte drepturi cuvenite, potrivit legii. Se creditează cu pensiile şi alte drepturi
cuvenite pensionarilor, potrivit legii (contul 645).
6458 = 422 1.560
Contul 422 "Pensionari - pensii datorate" se debitează:
- cu pensiile şi alte drepturi neridicate în termenul legal de plată (contul 426).
422 = 426 560
- cu sumele reţinute pensionarilor, datorate terţilor (contul 427).
422 = 427 60
- cu sumele reţinute pensionarilor pentru stingerea debitelor datorate persoanei juridice fără
scop patrimonial (contul 428).
422 = 4282 450
- cu sumele reţinute pensionarilor reprezentând impozitul pe venitul din pensie, potrivit
legii (contul 444);
422 = 444 250
- cu sumele achitate pensionarilor reprezentând pensii şi alte drepturi cuvenite, potrivit legii
(contul 512, 531).
422 = 5121/5311 1.000
Soldul creditor al contului reprezintă pensiile şi alte drepturi datorate pensionarilor.
Pentru evidența contribuțiilor suportate de angajator și angajați se pune în funcțiune grupa
43 "Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate" (vezi figura nr. 9.5).

Fig. 9.5 Conturi de asigurări sociale, protecție socială și asimilate

101
 Decontările cu bugetul statului se referă la obligațiile fiscale ale entității care iau forma
prezentată în figura 9.6.

Fig. 9.6 Obligațiile fiscale ale persoanelor juridice fără scop lucrativ

Aceste decontări sunt reflectate prin conturile din grupa 44 "Bugetul statului, fonduri
speciale și conturi asimilate".
Conform Codului fiscal, sunt scutite de la plata impozitului pe profit fundaţiile române
constituite ca urmare a unui legat (care reprezintă subiectul de drept înființat de una sau mai
multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu
afectat în mod permanent și irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, în
interesul unor colectivități) și asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și
asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de proprietari, cu excepția celor care obțin venituri
din exploatarea proprietății comune, potrivit legii.
În cazul următoarelor persoane juridice române, la calculul rezultatului fiscal sunt
considerate venituri neimpozabile următoarele tipuri de venituri:
a) pentru cultele religioase, veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor și
produselor necesare activității de cult, potrivit legii, veniturile obținute din chirii, veniturile
obținute din cedarea/înstrăinarea activelor corporale, alte venituri obținute din activități
economice sau de natura celor prevăzute la alin. (2), veniturile din despăgubiri, în formă
bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea
dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau în
anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție,
de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ,
pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile
legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr.
489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată;
...
c) pentru asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari, veniturile obținute și utilizate, în anul curent sau în anii
următori, pentru îmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea
proprietății comune, potrivit legii.
În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale, la
calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri neimpozabile:
a) cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;

102
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;
d) veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și
demonstrații sportive;
e) donațiile, precum și banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
f) veniturile din dividende, dobânzi, precum și din diferențele de curs valutar aferente
disponibilităților și veniturilor neimpozabile;
g) veniturile din dobânzi obținute de casele de ajutor reciproc din acordarea de împrumuturi
potrivit legii de organizare și funcționare;
h) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
i) resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;
j) veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă
de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit
statutului acestora;
k) veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor
nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
l) veniturile obținute din reclamă și publicitate, veniturile din închirieri de spații publicitare pe:
clădiri, terenuri, tricouri, cărți, reviste, ziare, realizate de organizațiile nonprofit de utilitate
publică, potrivit legilor de organizare și funcționare, din domeniul culturii, cercetării științifice,
învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele de comerț și industrie, organizațiile
sindicale și organizațiile patronale; nu se includ în această categorie veniturile obținute din
prestări de servicii de intermediere în reclamă și publicitate;
m) sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a făcut donația/sponsorizarea,
potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizațiile nonprofit, în
anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului și obiectivelor acestora, potrivit
actului constitutiv sau statutului, după caz;
n) veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele produse la
activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică;
o) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice;
p) sumele colectate de organizațiile colective autorizate, potrivit legii, pentru îndeplinirea
responsabilităților de finanțare a gestionării deșeurilor.
În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale, pentru
calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile și alte venituri realizate, până la nivelul
echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale
neimpozabile enumerate anterior. Aceste organizații datorează impozit pe profit pentru partea din
profitul impozabil care corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri
neimpozabile.
Art. 292 din Codul fiscal prevede că următoarele operațiuni de interes general sunt scutite
de taxa pe valoare adăugată:
k) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor
colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial
care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică,
patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor
lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență;
l) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate
de organizații fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educația fizică;
m) prestările de servicii culturale și/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea,
efectuate ... de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de către
Ministerul Culturii.
Decontările din cadrul grupului și cu asociații se evidențiază prin conturile din grupa 45
"Grup și asociați", așa cum se observă din figura 9.7.

103
 Fig. 9.7 Deconările cu grupul și asociații

De remarcat lipsa unor conturi folosite la agenții economici pentru constituirea capitalului
(contul 456) și a celor de dividende de plată, noțiune care nu se utilizează la persoanele juridice
fără scop lucrativ.
Pentru reflectarea creanțelor față de debitorii diverși și a datoriilor față de creditorii diverși
se folosesc conturi din grupa 46 "Debitori și creditori diverși". Cheltuielile și veniturile în
avans se contabilizează prin conturile din grupa 47 "Conturi de regularizare și asimilate".
Decontările din cadrul unității se regăsesc în conturile din grupa 48 cu același nume. O
particularitate este contul de activ 489 "Decontări între activităţile fără scop patrimonial şi
activităţile economice", cu ajutorul căruia se ţine evidenţa raporturilor de decontare între
activităţile fără scop patrimonial (exclusiv activităţile cu destinaţie specială) şi activităţile
economice, desfăşurate în cadrul unităţii, privind cota de cheltuieli comune ce se repartizează la
finele lunii. Contul se debitează:
- la finele lunii, cu cheltuielile repartizate asupra activităţilor economice (clasa 6 -analitice
distincte privind activităţile fără scop patrimonial).
Contul se creditează:
- la finele lunii, cu cheltuielile repartizate asupra activităţilor economice (clasa 6 -analitice
distincte privind activităţile economice).
La sfârşitul lunii, contul nu prezintă sold.
Exemplu
La o persoană juridică fără scop lucrativ se înregistreză la cheltuieli ale activității fără scop
lucrativ de 30 lei. La sfărșitul lunii, se constată că jumătate din acestea aparțin de fapt activității
economice.
-înregistrarea cheltuielilor comune (analiticul 01 este pentru activitate fără scop lucrativ, 02
pentru activitate economică)
628.01 = 542 30
- cheltuielile repartizate asupra activităţilor economice
489 = 628.01 15
- cheltuielile repartizate asupra activităţilor economice
628.02 = 489 15

Teme de verificare
TV 9.2. Contabilitatea decontărilor cu terții
1. Care este contul folosit pentru raporturile de decontare între activităţile fără scop patrimonial (exclusiv
activităţile cu destinaţie specială) şi activităţile economice?
2. Cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor unei persoane juridice fără scop lucrativ sunt supuse
impozitului pe profit?

104
Răspuns:

9.3. Contabilitatea mijloacelor de trezorerie

Reflectarea în contabilitate a investițiilor pe termen scurt se face cu ajutorul conturilor din
grupa 50 "Investiţii pe termen scurt". Acesta conține 5 conturi sintetice de gradul I.
Conturile de activ 501 "Acţiuni deţinute la entităţile afiliate", 506 "Obligaţiuni" și 508
"Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate" se debitează:
- cu valoarea la cost de achiziţie a acţiunilor cumpărate de la entităţile afiliate, a
obligațiunilor achiziționate și a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate cumpărate
(contul 509, 512 , 531);
% = 509/5121/5311 50.000
501 40.000
506 5.000
508 5.000
- cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt
depozitele pe termen scurt în valută, la închiderea exerciţiului financiar (contul 739).
508 = 7394 60

Aceste conturi se creditează:

- cu preţul de cesiune al acţiunilor deţinute pe termen scurt la entităţile afiliate,
obligațiunilor achiziționate și a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate cumpărate,
cedate (contul 461, 512, 531) și cu diferenţele nefavorabile dintre valoarea contabilă a titlurilor pe
termen şi preţul lor de cesiune (contul 6642);
% = 501/506/508 25.000
461/5121/5311 22.500
6642 2.500
- cu diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt
depozite pe termen scurt în valută, la închiderea exerciţiului financiar sau lichidarea lor (contul
665).
665 = 508 25
Soldul debitor al conturilor reprezintă valoarea titlurilor deţinute pe termen scurt.
Contul de activ 505 "Obligaţiuni emise şi răscumpărate" se folosește pentru reflectarea
obligaţiunilor emise şi răscumpărate, care se debitează:
- cu sumele datorate pentru investiţii pe termen scurt cumpărate (contul 509);
505 = 509 2.000
- cu valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate achitate din contul de disponibil sau în
numerar (contul 512, 531).
505 = 5121/5311 1.000

Contul se creditează cu valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate, anulate (contul 161).

161 = 505 3.000
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate,
neanulate.
Contul de pasiv 509 "Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt" se
creditează:
- cu valoarea la cost de achiziţie a acţiunilor cumpărate de la entităţile afiliate (contul 501),
cu sumele datorate pentru investiţii pe termen scurt cumpărate (contul 505), cu valoarea la cost de

105
achiziţie a obligaţiunilor cumpărate (contul 506) și cu valoarea la cost de achiziţie a altor
investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate cumpărate (contul 508);
% = 509 100.000
501 70.000
505 5.000
506 20.000
508 5.000
- cu diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării datoriilor în valută,
reprezentând vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt, la cursul de închidere a
exerciţiului financiar (contul 665).
665 = 509 150
Contul se debitează:
- cu sumele achitate din contul de disponibil sau în numerar pentru investiţiile pe termen
scurt cumpărate (contul 512, 531);
509 = 5121/5311 100.000
- cu diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării datoriilor în valută,
reprezentând vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt, la cursul de închidere a
exerciţiului financiar sau în urma achitării acestora (contul 739).
509 = 7394 50
Soldul creditor al contului reprezintă valoarea datorată pentru investiţiile pe termen scurt
cumpărate.
Evidența disponibilităților bănești se ține cu ajutorul conturilor din grupa 51 Conturi la
bănci. Acesta conține conturile 511 "Valori de încasat", 512 "Conturi curente la bănci", 518
"Dobânzi" și 519 "Credite bancare pe termen scurt". Conturile 511 și 512 sunt exemplificate în
alte situații de pe parcursul suportului de curs.
Contul 518 "Dobânzi" ţine evidenţa dobânzilor datorate, precum şi a dobânzilor de încasat,
aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, respectiv disponibilităţilor aflate în
conturile curente și este un cont bifuncţional. Se debitează:
- cu dobânzile plătite, aferente împrumuturilor primite (contul 512);
5186 = 5121 450
- cu dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente (contul 734).
5187 = 7341 50

Contul se creditează:
- cu dobânzile încasate aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente (contul 512).
5121 = 5817 50
- cu dobânzile datorate, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente (contul
666).
666 = 5186 450
Soldul debitor reprezintă dobânzile de primit, iar soldul creditor, dobânzile de plătit.
Contul 519 "Credite bancare pe termen scurt" ţine evidenţa creditelor acordate de bănci pe
termen scurt și este un cont de pasiv. Se creditează:
- cu creditele bancare pe termen scurt, acordate de bancă pentru nevoi temporare, prin
conturi bancare distincte (contul 512) .
512 = 5191 50.000
- cu dobânzile datorate pentru creditele bancare primite pe termen scurt (contul 666).
666 = 5198 550

Contul se debitează cu creditele bancare pe termen scurt restituite, inclusiv dobânzile plătite
(contul 512) .
519 = 512 50.550
Soldul creditor al contului reprezintă creditele bancare pe termen scurt, nerestituite.

106
 Contul de activ 532 "Alte valori" reflectă valoarea bonurilor valorice, timbrelor fiscale şi
poştale, biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor şi biletelor de călătorie, tichetelor de masă, a
altor valori, precum şi mişcarea acestora. Se debitează:
- cu valoarea bonurilor valorice, timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi
odihnă, tichetelor şi biletelor de călătorie, tichetelor de masă şi a altor valori achiziţionate (contul
401);
532 = 401 5.550
- cu sumele plătite în numerar sau din avansuri de trezorerie pentru procurarea de alte valori
(contul 531, 542).
532 = 5311/542 5.000

Contul 532 "Alte valori" se creditează:

- cu valoarea carburanţilor procuraţi pe bază de bonuri valorice (contul 302);
3022 = 5328 5.550
- cu valoarea biletelor de tratament şi odihnă, a tichetelor şi biletelor de călătorie şi a altor
valori acordate personalului (contul 428);
4281 = 532 3.050
- cu valoarea tichetelor şi biletelor de călătorie folosite pentru transportul de personal
(contul 624).
624 = 5323 5.550
- cu valoarea biletelor de călătorie reprezentând cheltuieli cu deplasările, detaşările şi
transferările personalului (contul 625);
624 = 5323 3.000
- cu valoarea timbrelor poştale consumate (contul 626);
626 = 5321 2.000
- cu valoarea tichetelor de masă acordate salariaţilor (contul 642).
642 = 5328 4.500
Soldul debitor al contului reprezintă alte valori existente.
Acreditivele și avansurile de trezorerie sunt reflectate prin conturile din grupa 54
"Acreditive" care conține două conturi sintetice de gradul I.
Contul de activ 541 "Acreditive" ţine evidenţa acreditivelor deschise în bănci pentru
efectuarea de plăţi în favoarea terţilor. Se debitează:
- cu sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (contul 581).
541 = 581 4.500
- la închiderea exerciţiului financiar, cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente
disponibilităţilor în valută (contul 739, 765).
5412.01/5412.02 = 7394/765 450

Contul se creditează:
- cu sumele plătite furnizorilor și furnizorilor de imobilizări din acreditive (contul 401,
404);
401/404 = 541 4.500
- cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie (contul 581);
581 = 541 3.500
- cu diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente operaţiunilor efectuate în valută în
cursul exerciţiului financiar sau soldului privind acreditivele deschise în valută, la încheierea
exerciţiului financiar sau la lichidarea acestora (contul 665).
665 = 5412.01/5412.02 4.500
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea acreditivele deschise în bănci, existente.
Contul de activ 542 "Avansuri de trezorerie" se debitează:

107
 - cu diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materiilor prime, materialelor
consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor şi păsărilor și
ambalajelor achiziţionate (contul 308, 368, 388);
542 = 308/368/388 500
- cu avansurile de trezorerie acordate în numerar (contul 531);
542 = 531 4.500
- la închiderea exerciţiului financiar, cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente
avansurilor de trezorerie în valută (contul 739).
642 = 5328 4.500

Contul 542 "Avansuri de trezorerie" se creditează:

- cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor achiziţionate din avansuri de trezorerie și cu
diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente stocurilor intrate în gestiune (contul 301, 302,
303, 308, 361, 368, 381, 388);
% = 542 14.500
301/302/303/361/381 12.500
308/368/388 2.000
(4426)
- cu sumele plătite furnizorilor și furnizorilor de imobilizări din avansuri de trezorerie
(contul 401, 404);
401/404 = 542 4.500
- cu avansurile de trezorerie nejustificate (contul 428);
4282 = 542 500
- cu sumele restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate (contul
531);
531 = 542 50
- cu sumele plătite pentru procurarea de alte valori din avansuri de trezorerie (contul 532).
532 = 542 2.500
- cu valoarea materialelor consumabile achitate din avansuri de trezorerie (contul 602);
602 = 542 500
- cu cheltuielile decontate din avansurile de trezorerie primite (contul 604, 605, 611, 612,
613, 614, 622, 623, 624, 625, 626, 628);
% = 542 8.500
604/605 3.000
611/612/613/614 2.000
622/623/624/625/626/628 3.500
(4426)
- la închiderea exerciţiului financiar, cu diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente
avansurilor de trezorerie în valută și cu diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din
lichidarea avansurilor de trezorerie (conutl 665).
665 = 542 700
Soldul debitor al contului reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate.
Una dintre particularitățile trezoreriei la persoanele juridice fără scop lucrativ ține de
existența disponibilităților cu destinație specială, care au fost definite în subcapitolul 9.1.
Revenim asupra acestora cu un exemplu de contabilizare.
În contabilitata unităților plătitoare de timbre care țin contabilitate în partidă dublă,
reflectarea timbrului de virat ulterior unității beneficiare se face astfel:
411/5311/5121 = % 36
707/704 30
447. timbru literar 6
Virarea sumei se înregistrează:
447.timbru literar = 5121 6

108
 Unitățile beneficiare ale timbrelor sunt, în general, persoane juridice fără scop lucrativ.
Pentru acestea, sumele încasate reprezintă venituri din activități cu destinație specială. Prin
urmare, se pun în funcțiune conturile de activ din grupa 55 „Disponibil cu destinație specială” și
cele de pasiv din grupa 79 „Venituri cu destinație specială”.
5501.01 = 7911.01 6
5501.02 = 7911.02 10.000
5501.03 = 7911.03 5.000
5501.04 = 7911.04 3.500
5501.05 = 7911.05 7.000
5501.06 = 7911.06 14.000
5501.07 = 7911.07 25.000
5501.08 = 7911.08 4.000
Contul de activ 550 "Disponibil cu destinaţie specială" ţine evidenţa disponibilităţilor
aflate în conturi la bănci, reprezentând veniturile cu destinaţie specială încasate, potrivit legii, de
către persoana juridică fără scop patrimonial, precum şi mişcarea acestora. Se debitează:
- cu sumele încasate de la debitori în contul de disponibil cu destinaţie specială (contul
461);
550 = 461 500
- cu sumele încasate în contul de disponibil cu destinaţie specială, necuvenite și cu cele care
necesită clarificări suplimentare (contul 462, 473);
550 = 462/473 100
- cu sumele primite în contul de disponibil în cadrul decontărilor reciproce (contul 481);
550 = 481 6.000
- cu sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (contul 581);
550 = 581 10.000
- cu sumele încasate în contul de disponibil reprezentând venituri cu destinaţie specială, cu
diferenţele favorabile de curs valutar aferente operaţiunilor efectuate în valută privind activităţile
cu destinaţie specială, în cursul exerciţiului financiar, la închiderea exerciţiului financiar, cu
diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor în valută (contul 791).
550 = 791 550

Contul se creditează:
- cu sumele plătite furnizorilor, furnizorilor de imobilizări, sumele nete achitate
personalului reprezentând salarii şi alte drepturi salariale, ajutoarele materiale, sumele achitate
terţilor reprezentând reţineri sau popriri, sumele virate asigurărilor sociale, asigurărilor sociale de
sănătate și asigurărilor pentru şomaj, din contul de disponibil cu destinaţie specială (contul 401,
404 , 421, 423, 427, 431, 437);
% = 550 800
401/404 300
421/432/427/431/437 500
- cu sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturile de natura
salariilor şi a altor drepturi similare, sumele virate bugetului statului sau bugetelor locale, după
caz, reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, sumele virate către organismele
publice reprezentând taxe şi vărsăminte asimilate, sumele achitate creditorilor din contul de
disponibil, sumele reprezentând abonamentele, chiriile şi alte cheltuieli efectuate anticipat,
sumele virate din contul de disponibil în cadrul decontărilor reciproce și sumele virate dintr-un
cont de trezorerie în alt cont de trezorerie (contul 444, 446, 447, 462, 471, 481, 581);
% = 550 1.500
444/446/447 250
462/471/481/581 1.250
- cu sumele achitate cheltuieli (contul 612, 613, 623, 624, 625, 626, 627, 628);
612/613/623/624/625/626/627/ = 550 1.000
628

109
 - cu diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente operaţiunilor în valută, efectuate în
cursul anului, sau disponibilităţilor aflate în conturi la bancă în valută, la închiderea exerciţiului
financiar (contul 665).
665 = 550 50
Soldul debitor al contului reprezintă disponibilul existent în cont.

Teme de verificare
TV 9.3. Contabilitatea mijloacelor de trezorerie
1. Care dintre conturile de trezorerie sunt explicit dezvoltate în planul de conturi pe tipuri de activități?
Răspuns:

9.4. Răspunsuri la temele de verificare

TV 9.1. Considerente teoretice privind decontările cu terții și mijloacele de trezorerie
1. Principalele tipuri de creanțe și datorii, după natură sunt: comerciale; salariale; sociale; fiscale;
financiare; alte datorii/creanțe
2. Elementele componente ale trezoreriei unei persoane juridice fără scop lucrativ sunt: investițiile
pe termen scurt, valorile de încasat, disponibilul din conturile bancare, creditele bancare pe termen scurt,
numerarul și alte valori de casierie, acreditivele și avansurile de trezorerie, disponibilul cu destinație
specială.
3. Disponibilitățile cu destinație specială provin din încasarea de venituri reglementate de legi
speciale: de exemplu, cele din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al
artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment şi alte venituri cu destinaţie specială, potrivit legii.

TV 9.2. Contabilitatea decontărilor cu terții

1. Contul de activ 489 "Decontări între activităţile fără scop patrimonial şi activităţile
economice" ţine evidenţa raporturilor de decontare între activităţile fără scop patrimonial (exclusiv
activităţile cu destinaţie specială) şi activităţile economice.
2. Nu, cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor unei persoane juridice fără scop lucrativ sunt
scutite de la plata impozitului pe profit.

TV 9.3. Contabilitatea mijloacelor de trezorerie

1. Conturile în valută de disponibilități în conturi bancare, de numerar în casierie și de acreditive
sunt dezvoltate pe analitice care reflectă separat activitatea fără scop patrimonial de cea economică.

110