FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR (20 întrebări)

a. Intrebări cu grad scăzut de dificultate

1. Aparatul juxtaglomerular se găseşte la nivelul :

a. tubului proximal ;

b. ansei Henle;

c. tubului distal;

d. tubului colector;

e. interstiţiului renal.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 98)

2. Ultrafiltrarea glomerulară:

a. conduce la formarea urinii primare;

b. reprezintă un proces de difuziune facilitată a apei şi electroliţilor prin membrana

filtrantă;

c. se realizează în sensul gradientelor presionale de o parte şi de alta a membranei

filtrante;

d. se realizează prin membrana mesangială care prezintă pori;

e. este dependentă de substanţe secretate la acest nevel cum ar fi angiotensina II.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 102)

3. Autoreglarea hidro-hemodinamicii renale se realizează între limitele fiziologice de:

a. 20-70 mm Hg;
b. 70-200 mm Hg;

c. 35-40 mm Hg;

d. < 70 mm Hg;

e. > 35 mm Hg.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 104)

4. La nivelul tubului urinifer au loc procese de:

a. ultrafiltrare ;

b. reabsorbţie;

c. ultrafiltrare şi secreţie;

d. ultrafiltrare şi excreţie;

e. reabsorbţie şi secreţie-excreţie.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 108)

5. In urina finală glucoza este absentă deoarece:

a. nu trece prin membrana filtrantă glomerulară;

b. se găseşte într-o concentraţie plasmatică mică;

c. rămâne la nivelul tubilor renali (încărcare tubulară);

d. se reabsoarbe de la nivel tubular printr-un mecanism de transoport activ cu capacitate

enzimatică limitată ;

e. are un timp scurt de contact cu epiteliul tubular.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 110)

6. Reabsorbţia apei se realizează în procent de:

a. 6% la nivelul ansei Henle;

b. 4% la nivelul tubului proximal ;

c. 80% la nivelul tubului colector ;

d. 6% la nivelul tubului contort distal ;

e. 9% la nivelul ansei henle.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 114)

7. Transportul ureei de-a lungul tubului urinifer:

a. tub proximal – reabsorbţie pasivă;

b. ram ascendent – reabsorbţie activă;

c. tub proximal – secreţie;

d. tub colector – reabsorbţie dependentă hormonal;

e. ansa Henle – secreţie.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 116)

8. Aldosteronul îşi exercită acţiunile sale la nivelul:

a. tubului contort proximal;

b. segmentului descendent al ansei Henle;

c. segmentului ascendent al ansei Henle ;

d. tubului distal şi colector;

e. glomerular.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 84)

b. Intrebări cu grad mediu de dificultate

1. Presiunea efectivă de filtrare:

a. implică participarea presiunii hidrostatice cu o valoare de 30 mm Hg;

b. implică participarea presiunii coloid osmotice cu o valoare de 5-10 mm Hg;

c. implică participarea presiunii intracapsulare cu o valoare de 70-80 mm Hg;

d. are o valoare de 30-40 mm Hg;

e. este variabilă datorită variaţiilor presiunii intracapsulare.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 102)

2. Proprietăţile substanţelor folosite pentru determinarea clearence-ului filtrării

glomerulare:

a. să fie absorbite şi secretate de tubii uriniferi;

b. să fie metabolizate şi depozitate în rinichi sau organism;

c. să treacă liber prin membrana filtrantă;

d. să poată fi dozate radioimunologic în sânge şi urină;

e. să influenţeze funcţia renală pentru a putea fi secretate.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 106)

3. Desfăşurarea transportului limitat (Tm) de o capacitate enzimatică:

a. se realizează pentru glucoză şi creatinină;

b. implică o concentraţie plasmatică mică a substanţei şi un transport total tubular;

c. creşterea progresivă a concentraţiei substanţei (încărcare tubulară) atrage după sine

limitarea reabsorbţiei tubulare;

d. se realizează până la o încărcare tubulară de 220-250 mg/minut indiferent de

substanţă;

e. Tm este 350-400 mg/minut.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 110)

4. Reabsorbţia sodiului în segmentul distal al nefronului se realizează:

a. prin transport activ deoarece la polul bazal al celulei se găseşte ATP-aza Skou;

b. prin mecanism pasiv (prin gradient electrochimic) similar cu cea a ionului de clor;

c. sub influenţa ADH;

d. în funcţie de necesităţile organismului fiind de 5-6 ori mai mică decât la nivelul tubului
proximal;

e. prin mecanisme de diluţie şi concentrare a urinii.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 112)

5. La nivelul tubului şi colector au loc următoarele evenimente ce au drept scop

concentrarea urinii :

a. reabsorbţia pasivă a sodiului ;

b. permeabilitate pentru apă;

c. acţiunea aldosteronului;

d. trecerea sodiului şi clorului din interstiţiu în lumen;

e. reabsorbţie izoosmotică de elemente solubile.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 118)

6. Aldosteronul determină:

a. reabsorbţie de sodiu;

b. reabsorbţie de potasiu;

c. secreţie de sodiu ;
d. activarea pompei sodiu-potasiu ;

e. scăderea pragului de eliminare a glucozei.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 132)

7. Ureterele:

a. fac legătura vezicii urinare cu uretra;

b. prezintă unde peristaltice inhibate de prostaglandinele renale;

c. prezintă unde peristaltice inhibate de acţiunea parasimpaticului

d. prezintă unde peristaltice stimulate de acţiunea simpaticului;

e. au o capacitate de 250 ml pentrui acumularea urinii.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 132)

8. Vezica urinară:

a. este un rezervor sferoid cu rol de conducere a urinii la exterior;

b. are o capacitate fiziologică de 250 ml;

c. prezintă unde peristaltice datorită prezenţei musculaturii striate din pereţii săi;

d. prezintă plasticitate; adică, variaţiile de volum sdunt însoţie de modificări presionale

intracavitare;

e. undele peristaltice vezicale sunt inhibate de acţiunea simpaticului.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 138)

c. Intrebări cu grad ridicat de dificultate

1. Alegeţi răspunsul corect:

a. creşterea presiunii coloid-osmotice determină creşterea filtrării glomerulare;

b. creşterea presiunii coloid-osmotice determină scăderea filtrării glomerulare;

c. creşterea presiunii coloid-osmotice determină hiperhidratare;

d. scăderea presiunii coloid-osmotice determină scăderea filtrării glomerulare cu 15-20%;

e. scăderea exagerată a presiunii coloid-osmotice determină diureză osmotică.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 108)

2. Angiotensina II are următoarele efecte:

a. vasodilataţie;

b. activare parasimpatică;

c. inhibă eliberarea de ADH;

d. inhibă eliberarea de aldosteron;

e. antidiuretice.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 124)

3. “Turul de serviciu” al glomerulilor este influenţat de:

a. cafeina – scade numărul glomerulilor activi ;

b. noradrenalina – scoate din funcţie 95% din glomeruli ;

c. excitarea splahnicului – vasodilataţie;

d. reflexe viscero-viscerale;

e. reflexe reno-renale.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 130)

FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR (20 întrebări)

a. Intrebări cu grad scăzut de dificultate

1. Funcţia endocrină a rinichiului se realizează prin secreţia de :

a. glucoză;

b. uree;

c. eritrogenină;

d. renină-angitensină-aldosteron;

e. kinine biologic active.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 96)

2. Sângele care irigă rinichii reprezintă:

a. 1500-2000 ml/minut;

b. 25% din debitul cardiac;

c. 50% din debitul cardiac;

d. 85-90% din debitul renal;

e. 1100-1300 ml.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 100)

3. Urina primară:

a. are o compoziţie similară plasmei dar lipseşte glucoza;

b. se mai numeşte ultrafiltrat plasmatic;

c. conţine proteine > 30 mg%;

d. are o concentraţie a electroliţilor ce variază în funcţie de gradul de hidratare al

organismului;

e. se produce în cantitate de 170-180 ml/24 ore.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 102)

4. Clearence-ul:

a. reprezintă cantitatea de plasmă filtrată într-un minut la nivel glomerular;

b. reprezintă cantitatea de plasmă filtrată la nivelul tubului contort proximal şi ansei

Henle;

c. reprezintă cantitatea de plasmă depurată de o anumită substanţă în unitatea de

timp ;

d. are o valoare de 125-130 ml/minut ;

e. evaluează volumul urinii primare.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 106)

5. Reabsorbţia tubulară:

a. reprezintă procesul prin care apa şi solviţii trec din lichidul tubular în urină;

b. are o valoare de 2% din ultrafiltratul glomerular;

c. apare atunci când sunt eliminate accidental în urina finală substanţe necesare
organismului;

d. reprezintă procesul prin care apa şi solviţii trec din lichidul tubular în sânge;

e. nu reprezintă o necesitate funcţională.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 108)

6. Reabsorbţia tubulară a sodiului se realizează:

a. în proporţie de 80%;

b. prin transport activ limitat de o capacitate enzimatică;

c. prin transport activ nelimitat de o capacitate enzimatică ;

d. în tubul distal ; fiind de 5-6 ori mai mare decât în cel proximal ;

e. la nivelul tubului proximal ; fiind supusă acţiunii hormonale.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 112)

7. Care din următorii factori influenţează eliminarea urinară de potasiu:

a. concentraţia extracelulară de potasiu;

b. cantitatea de sodiu care trebuie excretată ;

c. necesităţile de păstrare a potasiului (alcalinitatea plasmei) ;

d. toleranţa pentru potasiu;

e. concentraţia ureei plasmatice.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 114)

8. Procesul de concentrate a urinii:

a. se realizează prin decuplarea reabsorbţiei apei de substanţele solvite;

b. se realizează prin fenomene de transport activ compatibile cu funcţia normală a celulei

renale ;

c. realizează o eliminare maximă a ionilor din urină;

d. realizează economisirea apei;

e. realizează o densitate urinară de 1050-1100.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 116)

b. Intrebări cu grad mediu de dificultate

1. Distribuţia fluxului sanguin la nivel renal este:

a. corticală, 85-90% din debitul renal ;

b. medulara externă, 10% din debitul cardiac;

c. medulara internă, 2% din debitul cardiac;

d. corticală, 85-90% din debitul cardiac;

e. medulara externă, 2% din debitul renal.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 100)

2. Clearence-ul filtrării glomerulare:

a. reprezintă cantitatea de plasmă depurată de o anumită substanţă în unitatea de timp;

b. reprezintă cantitatea de plasmă filtrată într-un minut la nivel glomerular;

c. are o valoare de 5200 ml/minut;

d. reprezintă fluxul de sânge care trece prin rinichi în unitatea de timp;

e. reprezintă o metodă modernă de evaluare a diurezei osmotice.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 106)

3. Reabsorbţia tubulară obligatorie:

a. se realizează în funcţie de necesităţile organismului;

b. are loc la nivelul porţiunii distale a tubului urinifer;

c. este dependentă hormonal;

d. are loc la nivelul tubului proximal;

e. nu este o necesitate funcţională.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 108)

4. Care din următoarele afirmaţii este corectă:

a. mecanismul de reabsorbţie a glucozei implică o filtrare invers proporţională cu
concentraţia sa plasmatică;

b. reabsorbţia totală a glucozei se realizează la o glicemie de 1,7-1,8 g%0;

c. la glicemie > 1,8 g %0, reabsorbţia glucozei este invers proporţională cu glicemia;

d. pentru glucoză nefronii au o capacitate diferită de transport;

e. încărcarea tubulară este mai mare pentru glucoză deoarece aceasta are greutate
moleculară mică.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 110)

5. La nivelul segmentului descendent al andei Henle procesul de concentrare a urinii se

realizează deoarece (alegeţi varianta corectă):

a. impermeabilă pentru apă;

b. permeabilă pentru solviţi;

c. are loc trecerea ionilor de clor şi sodiu din lumen în interstiţiu;

d. intervine aldosteronul;

e. la acest nivel are loc sinteza şi difuzia ureei din interstiţiu.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 118)

6. Rinichiul participă la menţinerea echilibrului acido-bazic prin următoarele mecanisme:

a. excreţia tubulară a ionilor de hidrogen;

b. secreţia de bicarbonat;

c. reabsorbţia de amoniac sub formă de săruri de amoniu;

d. acidifierea sărurilor fosfatice ;

e. eliminarea produşilor de catabolism.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 120)

7. Eritropoetina:

a. este un factor stimulator al eritropoezei;

b. este produsă la nivelul măduvei hematogene;

c. determină proteinurie şi glicozurie;

d. are efecte sinergice cu sistemul renină-angiotensină;

e. are acţiune antihipertensivă.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 126)

8. Examenul sumar de urină cuprinde:

a. examenul macroscopic al urinii (diureză, aspect, miros) ;

b. examenul fizico-chimic (densitate, pH, compoziţie chimică) ;

c. examenul plasmei (concentraţia proteică, acid uric, creatinină);

d. evidenţierea şi dozarea proteinelor; evidenţierea şi dozarea glucozei; sedimentul

urinar;

e. clearence renal, proba de diluţie şi concentrare.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 140)

c. Intrebări cu grad ridicat de dificultate

1. Stimularea simpatică poate influenţa filtrarea glomerulară prin :

a. vasoconstricţie puternică la nivelul arteriolei aferente;

b. vasoconstricţie moderată la nivelul arteriolei aferente şi eferente cu modificarea

filtrării glomerulare;
c. vasodilataţie puternică la nivelul arteriolei aferente;

d. vasodilataţie moderată la nivelul arteriolei aferente şi eferente;

e. acumulare de cataboliţi.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 106)

2. Osmolaritatea urinii de-a lungul tubului urinifer este:

a. tub contort proximal 100 mOsm;

b. segment descendent al ansei Henle 100-200 mOsm ;

c. segment ascendent al ansei Henle 1200 mOsm ;

d. tub distal 100-200 mOsm ;

e. tub colector 1200 mOsm.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 118)

3. Acţiunile prostaglandinelor renale :

a. cresc reabsorbţia tisulară a sodiului ;

b. cresc eliminarea urinară de potasiu;

c. stimulează peristaltismul ureteral;

d. vasoconstricţie;

e. scad fluxul sanguin în zona corticală renală.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 128)

4. La nivel renal, parathormonul determină:

a. eliminare crescută de calciu şi magneziu;

b. eliminare scăzută de fosfat;

c. eliminare crescută a ionilor de potasiu şi bicarbonat;

d. eliminare scăzută a ionilor de hidrogen şi amoniac;

e. vasodilataţie renală.

(Gh. Petrescu – Esenţial în fiziologie, vol. I, pg. 134)

Usoare

1. Miocardul funcţionează ca :
a) generator de potenţial de acţiune prin elementele contractile din structura sa ;
b) rezervor sanguin prin elementele celulare din structura sa ;
c) un muşchi neted ;
d) un generator şi conductor de potenţial de acţiune ;
e) rezervor de sânge pentru arterele din aval.

2. Sarcolema celulei miocardice conţine :

a) bandelete miocardice ;
b) plexus nexi ;
c) mioglobină ;
d) proteine contractile ;
e) invaginaţii în T.

3. Fosfofructokinaza :
a) transformă acidul lactic în acid piruvic necesar ciclului Krebs ;
b) realizează fosforilarea hexozelor ;
c) activitatea sa este reglată alosteric datorită prezenţei ATP în cantitate scăzută ;
d) intensifică hipoxia în vederea formării de ATP;
e) transformă piruvatul în lactat.

4. Extrasistola apare :
a) ca urmare a aplicării unui stimul cu intensitate supraliminară ;
b) ca urmare a aplicării unui stimul cu intensitate subliminară, dar cu frecvenţă mare;
c) în perioada refractară absolută;
d) în perioada refractară funcţională;
e) în cursul repausului postextrasistolic.

5. Automatismul cardiac reprezintă proprietatea:

a) miocardului ventricular de a genera periodic potenţiale de acţiune;
b) celulelor P de a-şi menţine instabil potenţialul de repaus;
c) cardiomiocitelor de a genera potenţiale maxim diastolice ;
d) miocardului embrionar de a se repolariza ritmic;
e) cardiomiocitelor atriale de a menţine o conductanţă pentru K+ scăzută.
6. Discurile intercalare de la nivelul miocardului asigură:
a) delimitarea dintre două celule miocardice;
b) apropierea între două membrane Z succesive;
c) plexus nexi;
d) o circulaţie ionică mai rapidă şi o rezistenţă a membranei externe miocardice;
e) o suprafaţă de contact crescută între spaţiul interstiţial şi membrana miocardică.

7. Caracteristicile metabolice ale miocardului:

a) funcţionare în anaerobioză;
b) captare pasivă de glucoză conform gradientului de concentraţie;
c) captare de acizi graşi neesterificaţi prin mecanism de transport activ ;
d) utilizare de acid lactic şi acetil coenzima A în condiţii de efort susţinut ;
e) sinteză redusă de peptide.

8. Consecinţele hipoxiei asupra miocardului:

a) scăderea ATP de sursă anaerobă;
b) creşterea concentraţiei de ADP şi adenozină;
c) stimularea fosforilărilor oxidative;
d) inhibarea eliberării de catecolamine;
e) stimularea sintezei de proteine.

9. Canalele ionice implicate în generarea potenţialului de acţiune la nivelul cardiomiocitului ventricular sunt:
a) canale de sodiu, cu deschidere rapidă;
b) canale de potasiu rapide de tip K1 şi X răspunzătoare de efluxul de potasiu;
c) canale de sodiu-calciu lente care se deschid la ~ 100 msec după cele de potasiu ;
d) canale de clor rapide care se deschid la 1-2 msec după cele de sodiu ;
e) canale de sodiu lente care readuc potenţialul de acţiune la valoarea de repaus.

10. Nodulul sino-atrial este pacemakerul fiziologic deoarece:

a) are frecvenţa de descărcare cea mai mare;
b) nodulul atrio-ventricular şi reţeaua Purkinje sunt hiperpolarizate în momentul în care nodulul
sino-atrial descarcă potenţiale de acţiune;
c) potenţialul de acţiune ajunge rapid la miocardul ventricular prin ritmul nodal superior,
mijlociu şi inferior;
d) stimulul fiziologic porneşte de la celulele nodale;
e) vagul determină inexcitabilitate periodică a nodulului sino-atrial.

11. Potentialul membranar de repaus al celulelor miocardice embrionare:

a) este present in cursul sistolei atriale ;

b) trece de la “-55 mV” la “-90 mV” pe parcusul diastolei atriale;
c) trece lent de la “-55mV” la valori usor positive pe parcursul diastolei atriale;
d) este instabil datorita scaderii treptate a influxului de potasiu in conditiile unei
permeabilitati de repaus pentru sodiu mai mari decat la alte celule;
e) este instabil datorita cresterii treptate a influxului de potasiu.
12. Stimularea vagala determina bradicardie prin:

a) blocarea receptorilor beta- adrenergici;

b) scaderea vitezei de conducere atrio- ventriculara;
c) depolarizarea celulelor din nodul sino-atrial si cresterea duratei depolarizarii lente diastolice;
d) efectul receptorilor nicotinici sino-atriali asupra canalelor de potasiu;
e) inhibarea sinapselor ganglionare simpatice.

13. Discurile intercalare miocardului:

a) se regasesc la toate tipurile de muschi;

b) cresc rezistenta electrica intre celulele musculare;
c) sunt prezente numai la celulele miocardice de tip embrionar;
d) faciliteaza schimburile ionice intre cardiomiocite;
e) nu influienteaza activitatea celulelor miocardice adulte.

14. La nivelul arteriolelor , comparative cu arterele mari:

a) presiunea intraluminala este mai mare ;

b) fibrele elastice sunt mai rare;
c) rezistenta la curgere este mai mica deoarece suparafata totala de sectiune este mai mare ;
d) permeabilitatea parietala este foarte scazuta;
e) fluctuatiile presionale sistolo-diastolice sunt foarte accentuate.

15. Presiunea arteriala:

a) creste la trecerea de la clino la ortostatism;

b) scade la trecerea de la clino la ortostatism;
c) scade in conditiile temperaturilor scazute;
d) scade in cursul stresului;
e) scade in hiperaldosteronism.

16. Rolul functional primar al nodului atrio ventricular este de :

a) pace-marker de rezerva;
b) pace-marker ectopic;
c) jonctiune electrica intre sincitiul atrial si cel ventricular;
d) legatura intre fascicolul Hiss si reteaua Purkinje;
e) scaderea conductibilitatii miocardului ventricular.

17. Alegeti varianta corecta :

 a) in cursul repolarizarii rapide a cardiomiocitului are loc inactivarea canalelor de Cl- ;
b) durata unei revolutii cardiace atunci cand NAV este pace-marker este de aproximativ 1,5
sec;
c) daca NAV este pace-marker este prezenta brahicardia cu durata revolutiei cardiace de 0,8
sec;
d) in cursul unei revolutii cardiace ventriculele sunt cavitati inchise intre momentul deschiderii
valvulelor signoide de la baza arterelor aorta si pulmonara si inchiderea lor;
e) in faza de protodiastola ventriculara presiunea din atrii este mai mica decat presiunea din
ventricule ceea ce determina inchiderea valvulelor atrio –ventriculare.

18. Alegeti varianta corecta:

a) debitul cardiac este egal cu cantitatea de sange venos care vine la inima (intoarcerea
venoasa);
b) viteza de conducere mica in NAV determina disocierea fiziologica de ritm intre atri si
ventricule;
c) lacticdehidrogeneza cardiomiocitara transforma in conditii de normoxie acidul piruric in acid
lactic;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte;
e) nici una din variante nu este corecta.

19. Alegeti varianta corecta:

a) indicele cardiac este exprimat ca raportul dintre frecventa cardiaca si suprafata corporala;
b) in conditiile scaderii temperaturii mediului ambient are loc scaderea debitului cardiac;
c) cresterea volumului telediastolic se insoteste de scaderea debitului cardiac;
d) debitul sanguine este direct proportional cu presiunea sangelui si invers proportional cu
vascozitatea sangelui;
e) nici o varianta nu este corecta.

20. Alegeti varianta corecta:

a) durata potentialului de actiune al fibrei miocardice este mai mare decat cel a neuronului ;
b) jugulograma reprezinta graficul obtinut prin presarea arterei pe un plan osos;
c) flebograma se inregistreaza cu ajutorul sfinografului la nivelul venei jugulare;
d) volumul de sange expulzat in circulatia sistemica este mai mica in sistola ventriculului stang;
e) segmental PQ este mascat de complexul QRS in timpul sistolei ventriculare.

21. Viteza de conducere mica in nodul AV:

a) determina disocierea fiziologica de ritm intre atrii si ventricule;

b) permite umplerea ventriculara rapida protodiastolica;
c) este determinate de numarul redus de jonctiuni comunicante;
 d) provoaca o intarziere de cca 0,3 s;
e) induce diastola atriala.

22. Lacticdehidrogenaza cardiomiocitara:

a) transforma acidul lactic in acid piruvic in conditii normale;

b) transforma acidul piruvic in acid lactic in conditii normale;
c) transforma acidul lactic in acid piruvic in hipoxie;
d) intervine in reglarea activitatii fosfofructokinazei;
e) transforma acidul lactic in acid piruvic in miocitul scheletic.

23. Dintre proprietăţile fundamentale ale miocardului fac parte cele de mai jos, cu excepţia:
a) Excitabilitate
b) Tonicitate
c) Automatism
d) Mobilitate
e) Ritmicitate

24. Valva mitrală

a) Separă atriul stâng de atriul drept
b) Separă ventriculul drept de atriul drept
c) Separă ventriculul stâng de cel drept
d) Separă atriul stâng de ventriculul stâng
e) Se mai numeşte şi tricuspidă

25. Generatorul fiziologic de ritm al cordului uman este

a) sistemul excitoconductor.
b) sistemul nervos simpatic.
c) nodulul sinoatrial.
d) bazat pe depolarizare lentă sistolică.
e) nodul atrioventricular.

26. Zgomotul II este produs de

a) Închiderea valvelor aortică şi pulmonară
b) Sistola ventriculară
c) Diastola generală
d) Închiderea valvelor atrioventriculare
e) Deschiderea valvelor aortică şi pulmonară

27. Curgerea laminară a sângelui în vasele sanguine :

 a) este o curgere cu viteza variabilă datorită ejecţiei sanguine;
b) are un profil parabolic;
c) favorizează schimburile transparietale datorită deplasării particulelor paralel cu axul vasului;
d) este însoţită de pierderea energiei înmagazinate;
e) se întâlneşte în porţiunea iniţială a aortei şi arterei pulmonare.

28. Presiunea sistolică (maximă):

a) reprezintă o sarcină constantă pentru pereţii arteriali;
b) este mai mare în ventricul decât în artere;
c) reprezintă rezistenţa pentru contracţia ventriculară;
d) reprezintă energia înmagazinată în pereţii arterelor;
e) are o valoare de 70-80 mm Hg.

29. Adrenalina are următoarele efecte cardio-vasculare :

a) inotrop, cronotrop, dromotrop negativ ;
b) scade presiunea arterială sistolică ;
c) creşte presiunea arterială diastolică;
d) vasodilataţie arteriolară;
e) creşte debitul coronarian.

30. Factorii determinanţi ai presiunii arteriale sunt :

a) vasculari (elasticitate şi vâscozitate), cardiaci (volemie, frecvenţa cardiacă), sanguini
((întoarcere venoasă);
b) cardiaci (forţa de contracţie, volemie), vasculari (rezistenţa periferică, elasticitate), sanguini
(volemie, vâscozitate);
c) cardiaci (debit cardiac, forţa de contracţie, frecvenţa cardiacă); vasculari (elasticitate,
rezistenţa periferică), sanguini (volemie, văscozitate);
d) cardiaci (frecvenţa cardiacă), vasculari (elasticitate arterială, rezistenţa periferică), sanguini
(vâscozitate);
e) cardiaci (debit cardiac, frecvenţa cardiacă), vasculari (elasticitate vasculare), sanguini
(volemie, vâscozitate).

31. Distensibilitatea vasculară :

a) este o proprietate inversă rezistenţei vasculare ;
b) se întâlneşte numai la arterele de calibru mare;
c) reprezintă variaţia diametrului vascular în funcţie de variaţiile presiunii sângelui;
d) se modifică în funcţie de activitatea simpatică;
e) se realizează conform legii Poiseuille.

32. Conductanţa vasculară :

a) reprezintă reducerea la starea iniţială a peretelui vascular deformat;
b) amortizează şocul de expulzie a sângelui în timpul sistolei;
c) ceşte randamentul inimii;
d) măsoară fluxul sanguin ce traversează un vas într-un interval de timp;
e) transformă ejecţia ritmică în curent continuu.

33. Pulsul arterial:

 a) se propagă cu viteză egală cu viteza de curgere a sângelui;
b) reprezintă o undă care se propagă de-a lungul arterelor;
c) amplitudinea undei pulsului este invers proporţional cu diametrul vasului;
d) se determină numai prin pletismografie;
e) este crescut la vagotonici.

34. Mecanismele neuro-reflexe de control rapid a presiunii arteriale implică participarea:

a) baroreceptorilor de la nivelul sinusului carotidian şi a zonei endocardo-aortice;
b) voloreceptorilor de la nivelul organelor cavitare;
c) baroreceptorilor de la nivel auricular şi a venelor mari;
d) vasoconstricţie reflexă în cazul hemoragiilor ;
e) nervului XI.

35. Substanţele vasodilatatoare cu rol în reglarea presiunii arteriale sunt:

a) acetilcolina, histamina, serotonina, endotelinele;
b) autacoizii, acetilcolina, histamina, serotonina, endotelinele;
c) catecolaminele, angiotensina II, vasopresina, serotonina, endotelinele;
d) acetilcolina, histamina, plasmakininele, NO, peptide natriuretice;
e) acetilcolina, catecolamine, serotonina, plasmakinine.

36. Noradrenalina are următoarele efecte cardio-vasculare:

a) scade presiunea sistolică şi creşte presiunea diastolică;
b) creşte presiunea sistolică şi o scade pe cea diastolică;
c) coronarodilataţie;
d) vasodilataţe generalizată;
e) scade rezistenţa periferică.

37. La nivelul arteriolelor , comparative cu arterele mari:

a) presiunea intraluminala este mai mare ;

b) fibrele elastice sunt mai rare;
c) rezistenta la curgere este mai mica deoarece suparafata totala de sectiune este mai mare ;
d) permeabilitatea parietala este foarte scazuta;
e) fluctuatiile presionale sistolo-diastolice sunt foarte accentuate.

38. Presiunea arteriala:

a) creste la trecerea de la clino la ortostatism;

b) scade la trecerea de la clino la ortostatism;
c) scade in conditiile temperaturilor scazute;
d) scade in cursul stresului;
e) scade in hiperaldosteronism.

39. Alegeti varianta corecta :

 a) volumul snguin cantonat in inima dreapta este mai mic decat cel din inima stanga;
b) viteza de circulatie in arteriole creste progresiv pe masura ce se apropie de sectorul capilar;
c) in portiunea initiala a aortei si arterei pulmonare curgerea sangelui este de tip turbulent;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte nici o varianta nu este corecta.

40. Care din urmatoarele circumstante creaza conditii pentru curgerea turbulenta in vasele sanguine;

a) traversarea unei regiuni cu lumen micsorat;

b) schimbarea brusca a directiei de curgere;
c) traversarea unor regiuni rugoase;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte;
e) nici o varianta nu este corecta.

41. Alegeti varianta corecta :

a) elasticitatea vasculara transforma ejectia ritmica a sangelui din inima in curgere continua;
b) cantitatea de sange continuta de artere este mai mare decat cea continuta de vene;
c) complianta venelor este mai mica decat cea a arterelor;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte;
e) nici o varianta nu este corecta.

42. Alegeti varianta corecta:

a) In timpul contractiei izometrice a muschiului cardiac presiunea arteriala are valori maxime;
b) Reducerea lumenului arteriorelor determina scaderea presiunii arteriale
c) Valoarea presiunii arteriale medii este egala cu diferenta dintre valoarea presiunii sistolice si
diastolice;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte;
e) nici o varianta nu este corecta.

43. Alegeti varianta corecta:

a) in conditii de frig se produce hipotensiune;

b) la nou nascut valorile presiunii arteriale sunt mai mari comparative cu cele ale copilului in
varsta de un an;
c) sectionarea nervului Ludwig –Cyon este urmata de hipertensiune de defrenare;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte;
e) nici o varianta nu este corecta.

44. Alegeti varianta corecta:

a) interventia rinichiului in mentinerea homeostaziei volemice este un mechanism cu interventie

rapida si eficacitate limitata;
 b) monoxidul de azot are efect vasorelaxant;
c) cresterea presiunii arteriale are efecte antidiuretice;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte;
e) nici o varianta nu este corecta.

45. Alegeti varianta corecta:

a) presiunea sangelui in capatul arterial al capilarului este superioara presiunii din capatul venos;
b) la nivelul capatului arterial al capilarelor au loc procese de filtrare a lichidului din capilar spre
interstitiu;
c) presiunea oncotica este aceeasi in plasma sanguina din capatul arterial si capatul venos al
capilarului;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte;
e) nici o varianta nu este corecta.

46. Care din volumele enumerate mai jos au valoarea de120/ 130 ml :

a) volumul sistolic;
b) volumul telesistolic;
c) volumul telediastolic;
d) volumul de sange din atriul drept in diastola;
e) volumul de sange expulzat activ din atriul stang in ventriculul stang.
47. Structura generica a unui vas este:

a. epiteliu, muşchi circular, muşchi longitudinal

b. endoteliu, muşchi striat, ţesut conjunctiv

c. muşchi neted, ţesut conjunctiv

d. endoteliu, muşchi neted, ţesut conjunctiv

e. endoteliu, cartilaj, ţesut conjunctiv

48. Factori ce influenţează presiunea arterială sunt următorii, cu excepţia

a) Frecvenţa cardiacă
b) Vâscozitatea sângelui
c) Excitabilitatea
d) Rezistenţa vasculară
e) Întoarcerea venoasă

49. Întoarcerea venoasă este:

a) schimburile între sânge şi lichid interstiţial

 b) cantitatea de sânge expulzată de ventriculul stâng
c) cantitatea de sânge care trece din artere în vene
d) cantitatea de sânge ce ajunge prin venele cave în atriul drept
e) cantitatea de sânge care circulă în vene

50. Dintre următoarele, substanţe vaso-constrictoare sunt:

a) acetilcolina
b) plasmakinine
c) NO
d) histamina
e) catecolamine

Medii

1. Metabolismul glucidic al cardiomiocitului implică rezerve reduse de glicogen deoarece:

a) metabolismul se comută pe consumul de glicogen ca urmare a oxigenului insuficient;
b) catecolaminele reduc şi mai mult rezervele de glicogen;
c) are lor fosforilarea hexozelor;
d) miocardul îl utilizează în sinteza proteinelor contractile;
e) glucoza nu se mai transformă în glicogen datorită consumului său rapid.

2. Calciul necesar contracţiei cardiomiocitului :

a) provine din reticulul sarcoplasmic al acestuia ;
b) pătrunde din exterior prin pompe specifice bogat reprezentate la acest nivel;
c) este răspunzător de apariţia fazei de depolarizare rapidă;
d) provine dinafara celulei ;
e) este stocat în vezicule dispuse la polul bazal al cardiomiocitului.

3. Intârzierea potenţialului de acţiune la nivelul nodulului atrio-ventricular:

a) este utilă pentru umplerea atriilor;
b) fibrele de joncţiune sunt scurte şi au o viteză de conducere redusă;
c) numărul de nexusuri este crescut dar transportul ionic este redus ;
d) se datorează faptului că reţeaua Purkinje şi fasciculul Hiss conduc lent potenţialul de acţiune;
e) deoarece fibrele de conducere se găsesc intr-o masa miocardică importantă şi au o orientare
directă în fascicul.

4. In cursul sistolei atriale, umplerea ventriculară se realizează :

a) în proporţie de 70%;
b) în proporţie de 30% ;
c) în 0,72 secunde ;
d) ca urmare a diferenţei de volum sanguin dintre cele două cavităţi ;
e) datorită valvelor atrio-ventriculare.
5. Creşterea frecvenţei cardiace are următoarele efecte asupra ciclului cardiac :
a) scurtarea sistolei atriale ;
b) scade incidenţa extrasistolelor ventriculare ;
c) creşte durata ejecţiei sângelui ;
d) prelungirea diastazisului;
e) are loc numai faza de umplere rapidă, cea lentă este scurtată sau chiar absentă.

6. Faza de repolarizare rapidă a cardiomiocitului ventricular se datorează:

a) activării canalelor de sodiu rapide;
b) activării canalelor de clor ;
c) permeabilităţii crescute a sarcolemei pentru sodiu şi difuziei masive a acestui ion în
sarcoplasmă ;
d) inactivării canalelor de sodiu-calciu;
e) deschiderii canalelor de potasiu.

7. Perioada refractară funcţională a miocardului:

a) are o durată mai mare la miocardul atrial faţă de cel ventricular;
b) înseamnă că miocardul rămâne fără răspuns când se aplică un stimul;
c) stimulul cu intensitate prag este ineficace, dar stimulii cu intensitate supraliminară determină
apariţia unui potenţial de acţiune;
d) primul răspuns este nepropagat;
e) are aceeaşi semnificaţie fiziologică cu perioada refractară relativă.

8. Sistemul Purkinje realizează prevenirea aritmiilor prin :

a) faptul că primele fibre activate se găsesc în perioada refractară absolută când sunt activate
ultimele fibre ventriculare;
b) timpul de conducere crescut de la nodulul sino-atrial la cel atrio-ventricular;
c) faptul că fibrele Purkinje sunt excitabile înaintea fibrelor miocardice;
d) faptul că miocardul ventricular este activat pentru un timp scurt (0,06 sec);
e) propagarea potenţialului de acţiune în tot miocardul ventricular prin reţeaua Purkinje.

9. Contracţia izometrică în cursul sistolei ventriculare:

a) implică deschiderea valvelor sigmoide aortice şi pulmonare;
b) determină scăderea presiunii intracavitare ventriculare;
c) implică mularea peretelui ventricular pe volumul sanguin;
d) implică ejecţia lentă a sângelui în ultima ¼ a sistolei;
e) implică curgerea sângelui către aortă şi pulmonară prin inerţie.

10. Umplerea ventriculară:

a) are loc în cursul sistolei;
b) se realizează prin curgerea activă a sângelui din atrii;
c) se realizează prin procesul de diastazis;
d) se realizează prin curgerea sângelui din atrii în ventricule în cea mai mare parte conform
gradientului presional;
e) nu se realizează decât în mezodiastolă.

11. De ce este NSA pacemakerul cardiac?

 a) Este situat cel mai sus în inimă
b) Este sub control nervos
c) Are frecvenţa cea mai mare de autoexcitare
d) Este cel mai mare dintre noduli
e) Este cel mai mic dintre noduli

12. Efectul batmotrop pozitiv este produs de

a) Stimularea vagală
b) Stimularea simpatică
c) Atropina
d) Plexul cardiac
e) Baroreceptorii carotidieni

13. Funcţia dromotropă a miocardului se datorează

a) Existenţei fibrelor cu conducere rapidă
b) Existenţei decalajului între atriul stâng şi cel drept
c) Existenţei sinciţiului funcţional
d) Orientării directe a fibrelor în fascicul
e) Numărului de celule redus

14. Care dintre următoarele sisteme de conducere are cea mai scăzută viteză de conducere
a) NSA
b) Muşchiul atrial
c) Fibrele Purkinje
d) NAV
e) Fibrele ventriculare

15. Incizura dicrotă pe curba presională aortică reprezintă

a) Închiderea valvei mitrale
b) Închiderea valvei tricuspide
c) Deschiderea valvei aortice
d) Deschiderea valvei venoase
e) Închiderea valvei aortice

16. Debitul cardiac de repaus:

a) Diferenţa între volumul telesistolic şi diastolic
b) Este de 5-6 l/minut
c) Depinde de inversul perioadei cardiace maxime
d) Este volumul expulzat de ventricul
e) Este de 120-140 ml

17. In cadrul potentialului de actiune al cardiomiocitului ventricular contractil:

 a) faza de platou este determinate de mentinerea unui efflux rescut de potasiu si inchiderea
canalelor de sodium rapide;
b) faza 1 , de repolarizare rapida ,este rezultatul deschiderii canalelor de potasiu si de sodium/
calciu lente;
c) faza 3 , de repolarizare moderata rapida, este produsa de activitatea pompei Na /K;
d) canalele lente de Na /Ca raman deschise 0,2-0,3ms;
e) permeabilitatea pentru K se mentine relative scazuta in timpul platoului.

18. Tuburile in T :

a) sunt prezente numai la miocitele striate scheletice;

b) sunt prezente numai la miocitele cardiace;
c) sunt mai numeroase in sistola;
d) sunt mai numeroase in diastola ;
e) sunt mai numeroase in timpul contractiei miocitelor striate scheletice.

19. Stimularea vagala determina bradicardie prin :

a) blocarea receptorilor beta adrenergici;

b) creste viteza de conducere atrio ventriculara;
c) depolarizarea celulelor P sinoatriale si cresterea duratei depolarizarii lente diastolice;
d) reducerea pantei depolarizarii lente diastolice;
e) inhibarea sinapselor ganglionare simpatico.

20. Putresceina :

a) stimuleaza sinteza de glicogen;

b) stimuleaza degradarea glicogenului;
c) stimuleaza sinteza de acizi grasi;
d) stimuleaza sinteza lipidelor;
e) stimuleaa sinteza de proteine.

21. Zgomotul II cardiac:

a) se asculta si la femeie si la barbat numai in stare de veghe ;

b) apare datorita destinderii valvulelor atrio ventriculare ;
c) se asculta in timpul diastolei ventriculare;
d) se asculta numai in spatial II intercostal stang;
e) se asculta numai in spatial II intercostal drept.

22. Energia necesara contractiei cardiomiocitelor este asigurata :

a) mai des din metabolismul glucozei;

 b) numai din metabolismul acizilor grasi;
c) mai ales din metabolizarea acidului lactic;
d) numai din metabolismul acizilor aminati;
e) nici un raspuns adevarat.

23. Volumul de sange de 120/ 130 ml reprezinta:

a) volumul sistolic;
b) volumul telisistolic;
c) volumul telidiastolic;
d) volumul de sange din atriul drept in diastola;
e) volumul de sange expulzat active din atriul stang in ventriculul stang.

24. In perioada refractara relativa :

a) nu poate sa apara un nou potential de actiune;

b) membrana cardiomiocitului este permeabila pentru Na+;
c) membrane este hiperpolarizata;
d) membrane este aproape repolarizata;
e) pompa Na / K este inhibata.

25. Volumul ventricular:

a) scade in diastola;
b) nu se modifica in timpul revolutiei cardiace;
c) scade in timpul sistolei ;
d) creste in timpul sistolei izotomice;
e) creste in timpul sistolei izometrice.

26. La nivelul sarcolemei cardiomiocitului ventricular contractil fazele potentialului de actiune sunt determinate
de curenti ionici transmembranari astfel:

a) faza 0 este rezultatul influxului de sodium prin canalele voltaj dependente rapide si activarii
canalelor Kl;
b) faza 1 este un platou de cca 100 ms datorat canalelor de clor ;
c) faza 2 este o hiperpolarizare determinate de canalele lente de Na/ Ca ;
d) faza 3 este depolarizare produsa de inactivarea canalelor de Na / Ca pe fondul unui eflux
sustinut de potasiu prin canalele K1 si X1;
e) in faza 4 au loc mici fluctuatii in jurul potentialului de repaus in conditii de activitate intense
a pompelor de Ca si Na /K ;

27. Ionul de sodiu:

 a) asigura cuplarea excitatiei cu contractia;
b) realizeaza faza 1 a potentialului de actiune cardiomiocitara;
c) este pompat activ in timpul depolarizarii ;
d) iese din cardiomiocit numai pasiv in faza 4 a potentialului de actiune cardiomiocitar;
e) toate raspunsurile sunt false.

28. Presiunea in cavitatile inimii are urmatoarele valori cu exceptia:

a) 25-30 mmHg in sistola in ventricolul drept;

b) 8-12 mmHg in sistola in atriul stang;
c) 2-5 mm in sistola in atriul drept ;
d) 120-140 mmHg in sistola in ventricolul stang;
e) toate variantele sunt false.

29. Presiunea arterială medie:

a) are o valoare egală cu presiunea maximă (sistolică);
b) are o valoare egală cu presiunea minimă (diastolică);
c) asigură amortizarea şocului de expulzie a sângelui în timpul sistolei;
d) transformă ejecţia ritmică a sângelui în torent sanguin continuu în artere;
e) este un fond presional de propulsie şi irigare generat de inimă spre ţesuturi care asigură
irigaţia şi nutriţia tisulară optimă.

30. Energia necesară pentru întoarcerea sângelui la inimă este furnizată:

a) pompa aspiro-respingătoare reprezentată în special de atriul drept;
b) mişcările respiratorii;
c) efortul muscular;
d) travaliul inimii;
e) mediatori cu acţiune venoconstrictoare.

31. Noradrenalina intervine în reglarea presiunii arteriale prin unul din următoarele mecanisme intracelulare:
a) formare de PKA;
b) formare de acetil CoA;
c) formare de adenilat ciclaza;
d) formare de IP3, calciu şi PKC;
e) formare de DOPA.

32. Capilaroplegia înseamnă o reţea capilară:

a) plină cu sânge;
b) golită de sânge;
c) activă numai în cursul efortului ;
d) care asigură o rezervă de sânge de 5-7% din volumul sanguin total ;
e) cu rol esenţial în termoreglare.

33. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

 a) venele reprezintă un sistem presional de înaltă presiune;
b) venele reprezintă un rezervor de sânge;
c) viteza de circulaţie a sângelui în VCI este de 7-10 cm/sec;
d) pierderea de energie cinetică de-a lungul venelor este mai mare decât la nivelul arterelor ;
e) sistemul venos transportă, în totalitate, sânge oxigenat.

34. Presiunea diferenţială:

a) reprezintă diferenţa între presiunea maximă şi cea minimă;
b) se mai numeşte şi tesiunea pulsului;
c) se întâlneşte în boli renale, vogotonie, insuficienţă aortică;
d) măsoară presiunea sângelui în artere;
e) are caracter pulsatil.

35. In cazul scăderii presiunii arteriale au loc reflex unul din următoarele evenimente:
a) inhibarea centrului vasoconstrictor medular;
b) stimularea nucleului vagului;
c) vasoconstricţie;
d) scăderea forţei de contracţie şi a frecvenţei cardiace;
e) stimularea hipotamusului antero-median.

36. Acetilcolina are următoarele efecte asupra inimii şi vaselor:

a) vasoconstricţie;
b) creşte rezistenţa periferică;
c) creşte presiunea arterială;
d) creşte viteza de conducere în nodulul atrio-ventricular;
e) scade forţa de contracţie a inimii.

37. Presiunea capilară efectivă are o valoare de:

a) 35-36 mm Hg;
b) ~ 25 mm Hg;
c) 10-12 mm Hg;
d) 17 mm Hg;
e) 80 mm Hg.

38. Caracteristicile funcţionale a venelor sunt reprezentate de:

a) distensibilitate mai mică decât a arterelor deoarece lipseşte stratul elastic din structura
peretelui lor;
b) complianţa este mai mică decât a arterelor datorită presiunii scăzute din interiorul lor;
c) volumul venelor este de 3 ori mai mare decât al arterelor;
d) presiunea este scăzută datorită fenomenului de histerezis;
e) distensibilitate variabilă în timp datorită curgerii pulsatile a sângelui.
39. Dintre cele de mai jos, substanţe vaso-dilatatoare sunt:

a) Ang II
b) vasopresina
c) endotelina
d) histamina
 e) tromboxan

40. Factorii determinanţi ai întoarcerii venoase nu includ:

a) gradientul presional dintre capilare şi atrii.

b) poziţia corpului şi membrelor.
c) complianţa.
d) aspiraţia toracică.
e) relaxarea musculaturii netede gastro-intestinale

41. Arterele mari au componentă parietală predominant elastică deoarece:

a) sunt generatoare de presiune în sistolă

b) restituie în diastolă energia înmagazinată în sistolă
c) contribuie la rigiditatea peretelui arterial
d) contribuie la întoarcerea venoasă
e) au viteza de conducere variabilă

42. Funcţiile capilarelor includ

a) schimbul de substanţe între plasma sanguină şi lichidul interstiţial.

b) reglarea presiunii arteriale.
c) participarea la termoreglare prin controlul debitului cerebral
d) distribuţia locală a fluxului sanguin în funcţie de necesităţi.
e) reglarea presiunii venoase.

43. Tripodul pe care se sprijină presiunea arterială este reprezentat de următoarele, cu excepţia:

a) componenta cardiacă
b) componenta neuro-vasculară
c) componenta vasculară periferică
d) componenta hemoreologică

44. Dintre substanţele vasoconstrictoare fac parte următoarele, cu excepţia:

a) Adrenalina
b) Histamina
c) Angiotensina II
d) Endotelinele
e) Vasopresina
45. Metoda indirecta uzuala de determinare a presiunii arteriale:

a) este metoda invaziva ;

b) se bazeaza pe aplicarea unei presiuni controlabile asupra arterei brahiale;
c) nu permite evaluarea presiunii diastolice;
d) permite evaluarea presiunii diastolice pe baza modificarilor zgomotelor cardiace;
e) permite evaluarea presiunii diastolice prin ascultarea simultana a zgomotelor cardice.

46. Presiunea arteriala are urmatoarele valori:

a) Nou nascut 60/ 20 mmHg;

b) 1an 80/ 30 mm Hg;
c) pubertate 100/ 60 mm Hg;
d) adult 170/ 70 mm Hg;
e) 1 an 80/60 mm Hg.

47. Presiunea sangelui in capilare are urmatoarele valori cu exceptia:

a) segmental venos 10 / 12 mmHg ;

b) segmental arterial 50 mmHg;
c) capilar propriuzis 25 mmHg;
d) segmental arterial 35 mmHg;
e) segmental venos 20 mmHg.

48. Complianta vasculara este :

a) aceeiasi pentru artere si vene;

b) inversul distensibilitatii;
c) mai mare pentru vene decat pentru artere;
d) modificarea relativa de volum raportata la variatia presiunii;
e) crescuta in curgerea laminara fata de cea turbulenta.

49. Presiunea sistolica are urmatoarele valori cu exceptia:

a) aorta 100- 120 mmHg;

b) artere cu diametru pana la 3 mm:95 mm Hg;
c) artere mici 80-85 mmHg;
d) arteriole 40 mmHg;
e) capilare arteriale 30 mmHg.
50. Viteza de circulatie a sangelui este :

a) in aorta in sistola 5m/s;

b) in mezenterica 6cm/s;
c) in capilare 0,5 cm /s;
d) in aorta in diastola 0,5 m/s;
e) nici o varianta corecta.

51. Inervantia simpatico vasomotorie:

a) influienteaza atat presiunea arteriala cat si distributia debitului aortic spre diverse organe;
b) are predominant efecte de presoare ;
c) actioneaza independent de cea cardiaca;
d) are efecte mai puternice la nivelul musculaturii scheletice fata de alte teritorii;
e) este distribuita spre organele interne prin ramurile motorii ale nervilor rahidieni.

52. Unda catacrota a sfigmogramei :

a) corespunde sistolei ventriculare;

b) corespunde inchiderii valvulelor atrioventriculare;
c) corespunde inchiderii valvulelor arteriale;
d) determina pulsul central;
e) nici o varianta nu este corecta.

53. Unda dicrota de pe sfigmograma :

a) corespunde sfarsitului diastolei ;

b) corespunde sfarsitului sistolei ;
c) corespunde inchiderii valvulelor atrio ventriculare;
d) corespunde inchiderii valvulelor sigmoide aortice si pulmonare;
e) corespunde vidului postsistolic.

54. Circulatia venoasa sistemica fata de cea arteriala are urmatoarele caracteristici cu exceptia :

a) presiune mai mica;

b) absenta variatiilor mari de presiune;
c) turbulenta mai mica;
d) risc mai mare de tromboza;
e) debit sanguin variabil.
55. Undele α de pe EEG:
a) sunt generate cu o frecvenţă de 14- 25 c/ sec.
b) se întâlnesc la toţi subiecţii în stare de veghe şi somn
c) apar la deschiderea ochilor
d) se înregistrează în regiunile parietale şi temporale
e) se întâlnesc în timpul primei copilării în stările de somn profund

Grele

1. Metabolismul cardiac în cursul efortului fizic :

a) este stimulată sinteza de proteine;
b) determină vasoconstricţie coronariană prin adenozină ;
c) scade debitul coronarian;
d) sunt sintetizate proteine anormale care determină hipertrofie miocardică;
e) scade consumul de acizi graşi neesterificaţi pentru că metabolismul se comută pe cel glucidic
aerob care furnizează mai mult ATP.

2. Blocarea fosforilărilor oxidative de la nivel miocardic în cursul hipoxiei are drept rezultat :
a) reducerea vacuolelor lipidice din sarcoplasma cardiomiocitului deoarece miocardul foloseşte
acizi graşi nesterificaţi ca sursă de energie;
b) scăderea permeabilităţii membranare ca urmare a acumulării de ioni de hidrogen ;
c) creşterea concentraţiei plasmatice de LDH;
d) stimularea eliberării de catecolamine, cu efect vasodilatator;
e) creşterea concentraţiei plasmatice de FFK, ca marker al intensificàrii metabolismului glucidic.

3. In hemoragii masive, debitul cardiac scade deoarece :

a) creşte frecvenţa cardiacă sub influenţa parasimpaticului;
b) creşte presiunea arterială ca urmare a scăderii volumului telesistolic;
c) scade întoarcerea venoasă şi, în consecinţă scade şi volumul bătaie;
d) creşte întoarcerea venoasă şi creşte forţa de contracţie pentru a face faţă volumului sanguin
redus;
e) creşte indicele cardiac.

4. Variaţiile presiunii intracavitare în cursul revoluţiei cardiace sunt:

a) presiunea sistolică în AD este 0-3 mm Hg;
b) presiunea diastolică în AS este 0-5 mm Hg;
c) presiunea sistolică în VS este 0 mm Hg;
d) Presiunea diastolică în VD este 25-30 mm Hg;
e) presiunea diastolică în AD este 2-5 mm Hg.

5. Sistola atrială

a) este declanşată de depolarizarea ventriculară.

b) contribuie la umplerea ventriculară.
c) durează 0,2 - 0,35 s.
 d) precede unda P.
e) este evidentă pe flebogramă, apexogramă şi electrocardiogramă

6. Unda P pe electrocardiogramă reprezintă

a) Durata potenţialului de acţiune a fibrelor subepicardice
b) Propagarea undei de depolarizare în atrii
c) Potenţialul de acţiune monofazic atrial
d) Repolarizarea apexului
e) Depolarizarea NAV

7. Timpul motor al contractiei cardiomiocitului :

a) este asigurat de cuplarea calciului cu tropomiozina;

b) este asigurat de cuplarea calciului cu miozina usoar;
c) este asigurat de cuplarea calciului cu actina;
d) este asigurat de cuplarea calciului cu troponina 1;
e) toate variantele sunt false.

8. Debitul cardiac :

a) scade in efortul fizic;

b) creste in timpul sarcinii;
c) evolueaza direct proportional cu perioada cardiaca;
d) este stabil daca se modifica frecventa cardiaca;
e) creste in insuficienta cardiaca.

9. Derivatiile ECG uzuale din planul frontal includ:

a) derivatiile bipolare ale membrelor, altele decat cele standard;

b) derivatiile unipolare amplificate ale membrelor si esofagiene;
c) VL, VR, VF;
d) DI, DII, DIII;
e) Derivatiile precordiale drepte.

10. Volumul de sange de 120 ml reprezinta :

a) Volumul sistolic;
b) Volumul telesistolic;
c) Volumul telediastolic;
d) Volumul de sange din atriul drept in diastola;
 e) Volumul de sange expulzat active din atriul stang in ventricolul stang.

11. Segmentul electrocardiografie ST :

a) reprezinta repolarizarea ventriculara;

b) reprezinta procesul de derulare a depolarizarii ventriculare;
c) reprezinta procesul de depolarizare totala ventricular;
d) are o amplitudine de 0,1 mV;
e) are o durata de 0, 4 s.

12. Cresterea frecventei cardiace determina:

a) scaderea debitului cardiac;

b) scaderea umplerii ventriculare;
c) scaderea vitezei de conducere;
d) scaderea presiunii sistolic;
e) scaderea debitului coronarian.

13. Presiunea in cavitatile inimii este cu o exceptie:

a) 25-30 mmHg in sistola in ventriculul drept;

b) mmHg in sistola in atriul stang;
c) 2-5 mmHg in sistola in atriul drept;
d) 120-140 mmHg in sistola in ventricolul stang;
e) 0-3 mmHg in diastola ventriculului stang.

14. Intervalul PR corespunde :

a) repolarizarii atriale ;
b) depolarizarii atriale si a ventriculului drept;
c) depolarizarii atriale si conducerii in nodul atrio ventricular;
d) conducerii atriale;
e) depolarizarii atriale.

15. Timpul motor al contractiei cardiomiocitului:

a) este asigurat de cuplarea calciului cu tropomiozina;

 b) este asigurat de cuplarea calciului cu miozina usoara;
c) este asigurat de cuplarea caciului cu actina;
d) este asigurat de cuplarea calciului cu troponina I;
e) este rezultatul activarii tropomiozinei.

16. Debitul cardic:

a) scade in efortul fizic ;

b) creste in timpul sarcinii ;
c) evolueaza direct proportional cu perioada cardiac;
d) este stabil daca se modifica frecventa cardiac in cursul repausului;
e) creste in insuficienta cardiac.

17. Distensibilitatea vasculară absolută :

a) reprezintă modificarea volumului produs de modificarea presiunii ;
b) exprimă modificările de volum în funcţie de volumul iniţial;
c) panta tangentei la graficul V/t;
d) reprezintă creşterea presiunii în funcţie de volumul de ejecţie;
e) este egală cu distensibiltatea globală.

18. Reflexul Bainbridge implică:

a) descărcarea voloreceptorilor din vena cavă;
b) scăderea presiunii venoase;
c) scăderea presiunii arteriale;
d) sesizarea variaţiilor presionale de către chemoreceptori;
e) osmoreceptori ce vor determina creşterea secreţiei de ADH şi diureză salină.

19. Metaboliţii implicaţi în vasomoţia capilară sunt:

a) bradikinina;
b) histamina, adenozina, serotonina;
c) catecolamine,
d) acid lactic;
e) vasopresina, angiotensină II.

20. Debitul limfatic este variabil deoarece:

a) scade presiunea sanguină capilară;
b) scade permeabilitatea capilară;
c) creşte presiunea oncotică interstiţială;
d) debitul de filtrare la nivelul capilarului arterial este mic;
 e) pompa limfatică determină existenţa unei presiuni negative în spaţiul interstiţial.
21. Presiunea arterială

a) medie este media aritmetică a valorilor sistolică şi diastolică.

b) medie este valoarea medie într-un minut.
c) sistolică normală este de 60-120 mmHg.
d) diastolică normală este de 70-90 mmHg.
e) diferenţială este ~100 mmHg.

22. Rezistenţa periferică sistemică creşte în următoarele situaţii, cu excepţia:

a) scăderea volumului circulant (ex: hemoragie)

b) trecerea din clinostatism în ortostatism
c) efortul fizic
d) hipertensiunea arterială
e) creşterea presiunii pulmonare

23. Baroreceptorii implicati in controlul reflex al presiunii arteriale:

a) sunt terminatii nervoase in buchet prezente in sinusul carotidian si sinusul coronar;

b) trimit semnale aferente prin nervii vag si glosofaringian catre portiunea ponto-
mezencefalica a tractului solitar;
c) nu genereaza impulsuri nervoase pentru valori ale presiunii intravasculare sub 100 mmHg;
d) inhiba centrul bulbar vasoconstrictor si stimuleaza nucleul dorsal al vagului;
e) descarca impulsuri aferente cu o frecventa care scade liniar cu cresterea presiunii arteriale ;

24. Mecanismul baroceptor de reglare a presiunii arteriale:

a) reduce variatiile sistolo diastolice ale acesteia;

b) impiedica valorea sa sistolica sa depaseasca 100 mmmHg;
c) limiteaza domeniul sau de variatie fiziologica;
d) potenteaza tonusul simpatico vasoconstrictor;
e) se realizeaza exclusiv prin efecte vasculare.

25. Factorii care influienteaza intoarcerea venoasa sunt urmatorii cu exceptia:

a) rata schimburilor transparietale la nivel capilar;

b) contractia musculaturii scheletice;
c) functionarea normala a sistemului valvular venos;
d) presiunea intratoracica;
e) complianta venelor.
26. Jugulograma:

a) este inregistrarea activitatii a venei jugulare;

b) evidentiaza contractia atriului stang;
c) evidentiaza inchiderea tricuspidei;
d) evidentiaza deschiderea valvulei mitrale;
e) permite evaluarea presiunii din circulatia pulmonara.

27. La om circulatia generala este separata de cea pulmonara:

a) sangele revine din circulatia pulmonara in atriul drept trece apoi in ventricolul stang si de aici
este pompat in circulatia sistemica;
b) comunicarea dintre cele doua sectoare circulatorii se realizeaza periferic numai in conditii
patologice;
c) venele pulmonare aduc sange venos in atriul drept;
d) venele pulmonare aduc sange arterial in atriul stang;
e) ventricolul drept pompeaza in circulatia sistemica sangele revenit la inima prin venele cave si
sinusul venos.

28. Alegeti varianta corecta:

a) regimul presional in vene este acelasi cu cel din arterele satelite;

b) in venele pulmonare presiunea partiala a CO2 este identica cu cea din atriu drept;
c) volumul de sange continut in vene este mult mai redus cu cel din artere deoarece arterele
sunt vase foarte distensibile;
d) viteza de circulatie a sangelui prin vene scade progresiv de la periferie spre atriu drept ;
e) datorita structurii peretelui venos variatiile mari de calibru datorate sangelui continut nu se
insotesc de variat

29. Care dintre afirmatiile referitoare la schimburile lichidiene dintre capilar si interstitiu este adevarata?

a) la nivelul capatului arterial al capilarului presiunea hidrostatica are o valoare superioara

presiunii oncotice a plasmei ;
b) presiunea oncotica are aceeasi valoare in plasma sanguina din capatul arterial si cel venos al
capilarului ;
c) intreaga cantitate de lichid care se filtreaza in capatul arterial al capilarului reintra in capatul
venos, ceea ce explica presiunea negativa interstitiala ;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte;
e) nici o varianta nu este corecta.
 Întrebări din variante

56. Rinichul secretă la nivelul aparatului juxtaglomerular:

A. Angiotensină II
B. Renină
C. Calmodulină
D. Vasopresină
E. aldosteron
57. Segmentul ascendent al ansei Henle :
a. Este impermeabil pentru apa
b. Este permeabil pentru apa şi uree
c. Este impermeabil pentru solviţi
d. Toate variantele de mai sus sunt corecte- de verificdat raspunsul
e. Nici una dintre variantele de mai sus nu este corectă
58. Alegeţi varianta corectă :
A. Segmentul ascendent al ansei Henle este permeabil pentru apa şi de aceea
osmolaritatea scade progresiv în acest segment, devenind mai mică comparativ cu
osmolaritatea de la nivelul vârfului ansei Henle
B. La nivelul segmentului descedent al ansei Henle ionii de clor şi sodiu trec din
lumenul tubular spre interstiţiu
C. În segmentul ascendent al ansei Henle are loc difuzia ureei din tubul urinifer spre
interstiţiu
D. Prostaglandinele renale au distribuţie în special în zona corticală a rinichiului
E. Explorarea fluxului plasmatic renal este o metodă directă de explorare a funcţiei
renale
59. În situaţia în care osmolaritatea plasmei este de 320 mosm/l:
A. Creşte eliberarea de hormoni mineralocorticoizi a căror receptori sunt poziţionaţi
în citoplasma celulelor epiteliale ale tubului urinifer
B. În segmentul proximal al tubului urinifer, urina primară va avea osmolaritatea de
300 mosm/l
C. Creşte eliberarea de ANF din cardiomiocitele atriale;
D. Nu se secretă ADH;
E. Este stimulată eliberarea de hormon antidiuretic de la nivelul hipofizei posterioare
60. Care dintre următorii factori determină creşterea ratei de filtrare glomerulară?
a. Cafeina, deoarece creşte numărul glomerulilor active
b. Vasodilataţia arterioleo eferente
 c. Stimularea simpatică a arteriolei aferente
d. Osmolaritatea presiunii colloid osmotic a plasmei
e. Obstrucţia tubilor renali, a ureterelor sau a uretrei
61. Care este valoarea clearance-ului creatininei dacă diureza=90ml/h, concentraţia
urinară de creatinină=480 mg/ml, concentraţia creatininei în plasma= 6 mg/ml:
A: 12 ml/min
B. 120 ml /min
C. 240ml/min
D. toate variantele corecte
E. nici o variant corectă