Sunteți pe pagina 1din 9

CURSUL Nr.

TEHNOLOGIA ÎNTREŢINERII PLANTAŢIILOR POMICOLE

Tăieri de dirijare a creşterii , întreţinerii şi rodirii


pomilor şi arbuştilor fructiferi

Epoca de tăiere a pomilor


- tăierea de iarnă - se realizează în perioada de repaus , către sfîrşitul
acestei perioade ;
- tăierea în verde - se execută în perioada de vegetaţie ;
- tăierea de vară - se execută în fenofaza creşterii intense a pomilor
cînd mugurii au capacitatea de a da naştere la lăstari anticipaţi utilizabili ;
Metoda de tăiere
- rărirea ;
- scurtarea ramurilor ;
Rărirea lăstarilor sau a ramurilor , constă în suprimarea lor de la punctul de
inserţie prin tăierea la inel . În această operaţiune se includ lucrările :
- curăţirea coroanei pomului de ramurile uscate , bolnave şi degerate ;
- elagarea (luminarea) coroanei pomului de ramuri dese sau rău
conformate ;
- orbirea mugurilor - prin suprimarea lor de pe o ramură;
- plivitul lăstarilor - suprimarea celor necorespunzători sau cei prea
deşi , de la punctul de inserţie ;
- copilirea - suprimarea de la inel a lăstarilor anticipaţi care mai poartă
numele şi de copili ;
- defolierea - înlăturarea frunzelor de pe un lăstar ;
- rărirea fructelor - înlăturarea fructelor prea dese sau bolnave ;

Dintre aceste operaţiuni , primele trei se execută iarna , iar ultimele patru se
execută vara .
Scurtarea lăstarilor - constă în reducerea lungimii acestora după necesitate .
În noţiunea de scurtare se includ operaţiile :
- ciuntirea - prin care se îndepărtează vîrful unei ramuri de un an cu
scopul de a reduce lungimea ei , ori pentru a provoca ramificarea ;
- reducerea sau scurtarea unei ramuri mai tinere de 1-3 ani la o distanţă
oarecare de locul de inserţie ;
- retezarea - prin care se taie ramuri groase şi aproape de inserţia lor ;
- receparea - este tăierea la pomi la 6-7 cm. şi chiar mai puţin de la
sol de la colet sau de la punctul de altoire – se practică în cazuri grave , la pomii
degeraţi ;
- ciupirea uşoară - este o ciuntire a lăstarului la care se îndepărtează
vîrful ;
- ciupirea severă - este o scurtare a lăstarilor la 3-6 frunze deasupra
punctului de inserţie ;
2
- cîrnirea - suprimarea vîrfului unui lăstar aproape lignificat . Cîrnirea
poate fi integrală cînd se taie vîrful lăstarului sau parţială cînd se frînge vîrful său .
Modul de executare a scurtării

După modul cum se aplică :


- scurtarea unei ramuri deasupra unui mugure se aplică ramurilor de un an
prin care se urmăreşte ramificarea acestora ;
- scurtarea unei ramuri deasupra unei bifurcaţii , prin care se urmăreşte să
se dea prioritate ramurii netăiate care prelungeşte ramura de schelet ;
- scurtarea oarbă este tăierea unei ramuri fără muguri (care depăşeşte 3
ani ) şi care va da naştere la lăstari din muguri dorminzi ;
Modul de executare a tăieturii pentru scurtarea sau rărirea ramurilor
Tăietura este o rană mică sau mare care se face unei ramuri şi întîlnim :
- tăietura normală - cînd partea de ramură rămasă după tăiere acoperă
puţin ochiul cu poziţia terminală ;
- tăietura înaltă - cînd partea rămasă după tăiere este cu mult deasupra
ochiului şi formează un ciot ;
- tăietura joasă - cînd partea de ramură rămasă după tăiere lasă să se
vadă mugurele cu poziţie terminală care este situat deasupra tăieturii ;
La tăierea în inel a unei ramuri :
- tăietura normală - este atunci cînd aceasta se execută pe inel ;
- tăietura lungă - cînd se taie ramura deasupra inelului şi după tăiere ,
rămîne un ciot ;
- tăietura adîncă - este atunci cînd aceasta se execută sub inel şi se
prezintă ca o covată ;
Intensitatea scurtării
Se apreciază după vîrsta ramurii care este supusă tăierii , iar la ramurile de un
an după lungimea care a fost înlăturată prin scurtare . După vîrsta ramurii deosebim :
- scurtarea uşoară - cînd se operează pe lemn de 1 sau 2 ani ;
- scurtarea moderată - cînd se operează pe lemn de 3-4 ani ;
- scurtarea drastică sau severă - cînd se operează pe lemn mai vechi de
cinci ani ;
După lungimea ramurii de 1 an :
- scurtare uşoară - cînd se înlătură o treime din lungimea unei ramuri ;
- scurtarea moderată - cînd se înlătură o treime din lungimea unei ramuri
- scurtarea severă - cînd se înlătură jumătate , două treimi sau mai mult
din lungimea ramurii ;
Utilaje şi unelte folosite la tăierea pomilor
Unelte :
- foarfecele pneumatic ;
- foarfece de vie ;
- fierăstrău de mînă ;
- cosor ;
- briceag ;
- foarfeca de omizi ;
Mijloace de susţinere
Se întîlnesc în culturile intensive şi se folosesc pentru a apăra pomul de vînt
care îl poate dezrădăcina , pentru a susţine greutatea ramurilor încărcate cu fructe şi
pentru a ajuta formarea coroanei prin palisarea ramurilor de mijlocul de susţinere .
- stîlpi de beton care se pun la o distanţă de 15-20 m pe rînd . La o
distanţă de 4 m între rînduri , este nevoie de 156 buc. la Ha . din care 52 sunt
fruntaşi . Au înălţimea de 420 cm din care 90 cm în pămînt şi 330 cm deasupra
solului , au formă paralelipipedică cu secţiunea la bază de 12×12 cm la bază , iar la
vîrf 6×6 cm .
3
- sîrma galvanizată cu grosimea de 2,8 – 2,2 mm se pot pune după
forma de coroană 3-4 sîrme la un spalier .
-

- spalierul pentru formele palisate clasice are o înălţime de 2-4 m


deasupra solului (după forma de coroană ), distanţa între spalieri este de 4-6 m , iar
distanţa dintre sîrme este de 40-50 cm.
Operaţiuni şi intervenţii care servesc la conducerea pomilor
Ele sunt :
- permanente cum ar fi palisarea ramurilor de mijlocul de susţinere într-o
poziţie stabilită
- temporare cum ar fi aducerea unei ramurila o poziţie nouă pentru o
perioadă scurtă ;
Palisarea
Este o intervenţie principală prin care o ramură este forţată să ia o poziţie
nouă şi să crească în această direcţie , se face cu rafie , fibre plastice . Ramurile pot
avea poziţiile următoare :
- verticală - în care ramura creşte drept în sus ;
- oblică - în care ramura creşte sub o înclinare de 45-500 la formele
palisate clasice şi de 55-600 la formele palisate moderne ;
- orizontală - în care ramura creşte sub un unghi de 900 faţă de
verticală ;
- arcuită - în care ramura formează un arc de curbă oarecare ;
Dresarea
Este o operaţiune prin care o ramură tînără sau un lăstar , sunt aduşi la poziţii
oblice sau verticale prin legarea de axul pomului sau de o ramură oarecare . Ea
poate fi ţinută în această poziţie o perioadă de vegetaţie timp în care ea este
dresată şi poate fi eliberată în toamnă .
Crestarea
Este operaţia prin care se scoate cu briceagul o mică porţiune de coajă de
sub sau de deasupra unui mugur ori ramură ;
Incizia
Este operaţia prin care se face o tăietură coaja pomului ori se scoate un inel
de coajă . Ea poate fi :
- inelară - prin care se scoate un inel de coajă deasupra unei rămurele
purtătoare de fructe , pentru a influienţa mărimea acestora ;
- transversală
- longitudinală

Formele de coroană

- forme naturale - ( sau libere )


- forme artificiale - ( sau obligate )

Forme libere

Se împart în :
- forme libere cu ax ;
- forme libere fără ax ;
Forme libere cu ax :
4

Etajate - care cuprind :

- Piramida etajată cu 5 ramuri ;


- Piramida etajată cu 3 ramuri ;
- Piramida etajat rărită ;

Neetajate - unde întîlnim :

- Fus ;
- Leader original ;
- Leader modificat ;

Intermediare - unde întîlnim :

- Piramida mixtă ;
- Piramida unificată elveţiană ;

Forme libere fără ax - unde întîlnim :

- Cu trunchi :

- Vasul ;

Fără trunchi :

- Tufa ;

Formele de coroană obligate

Se împart în :
- clasice ;
- moderne ;

Forme clasice se împart în :

Cordoane - unde întîlnim :

- Cordon vertical ;
- Cordon oblic ;
- Cordon orizontal ;
- Palmeta oblică ;
- Palmeta orizontală ;

Palmete - unde întîlnim :

- Palmeta Verrier ;
- Palmeta U simplu ;

- Palmeta U dublu ;
- Palmeta U unit ;
- Palmeta U candelabru ;
5
Piramide - unde întîlnim :

- Columnă ;
- Fus ;

Forme moderne se împart în :

Cordoane unde întîlnim :

- Verticale : Feragutti ;
- Orizontale : Feragutti ( italiană ) ; Sea-brook ; Haag .

Palmete - unde întîlnim :

- Oblice : Baldasari ; Drapelul Manchard ; Ipsilon; Delbard; Bouché-Thomas ;


- Arcuite : Lepage ; Heckinger ; Ruzină .

Alte forme unde întîlnim :

- Spindelbusch ;
- Vasul ameliorat ;

Formele de coroane libere

Standardul formei este :


- Piramida etajată originală numită şi Piramida franceză cunoscută sub
denumirea de Gaucher original .
Piramida etajată clasică are pe ax 4-8 etaje situate între ele la distanţă de 30-
40 cm. Ramurile unui etaj sunt în număr de cinci şi pornesc din muguri succesivi .
- Piramida etajată modificată numită şi piramida modificată italiană are
pe ax 3-4 etaje sau 2-3 situate între ele la 60-70 cm la pomii pitici şi la 100-150 cm
pentru pomii cu taie mare . Ramurile de ordinul l ale unui etaj în număr de trei pot
să pornească din trei muguri depărtaţi . Ramurile de ord. l se ramifică în ramuri de
ord. ll situate la 40-50 cm între ele la pomii pitici şi la 60-70 cm la pomii cu talie
mare .

- Piramida etajat rărită


Are trei-patru etaje pe ax situate între ele la distanţa de 40-60 cm . Ramurile
din etaj descrescca număr de la bază spre vîrf , astfel că etajul l are 3-4 ramuri ,
etajul ll are 2 ramuri iar etajul lll are o ramură . Ramurile de ord. l se ramifică în
ramuri de ord. ll situate între ele la o distanţă de 40-50 cm.
- Piramida neetajată ( numită şi Leader sau Piramida americană - pe
axul pomului ramurile sunt înserate în jurul său fără a fi dispuse în etaje .Distanţa
dintere două ramuri de ord. l poate fi de 20-40 cm la soiurile mai viguroase şi de
18-20 cm la soiurile cu coroana restrînsă :

Ramurile de ord. ll sunt înserate la 45-60 cm de la baza ramurei mamă iar


distanţa între ele este de 30-40 cm.
- Piramida Leader cu axul limitat
Are aceeaşi înserare a ramurilor de ord. l şi ll cu deosebirea că axul se
înlătură prin tăiere de la ultima bifurcaţie a pomului .
- Fusul
6
Este o formă de coroană veche , la care pe axul pomului ramurile se înseră
de jur împrejurul său pe o distanţă mică , de 10-15 cm şi nu se ramifică în ramuri
de ord.ll , ci ele sunt direct purtătoare de ramuri fructifere .

- Piramida mixtă
Are un singur etaj format din trei ramuri iar restul ramurilor de ord l sunt
dispuse în jurul axului neetajat , prima fiind înserată la 70-80 cm deasupra etajului iar
restul la distanţă de 30-40 cm . Ramurile de ord ll sunt dispuse la distanţă de 30-40 cm
între ele . Se pretează foarte bine la prun , vişin şi cais .
- Piramida unificată elveţiană
Are un etaj alcătuit din 4-5 ramuri de ord l , ele poartă ramuri de ord ll
situate sub ele şi dispuse la distanţă de 70 cm între ele .
Vasul
Este o formă de coroană veche care în franceză poartă mumele de gobelet
(pahar fără picior) . Vasul are mai multe variante dar la toate , coroana trebuie să
aibă forma unui pahar , trebuie să fie deschisă şi fără ax . Variante :
- Vasul clasic palisat - are 3-4 ramuri scurte de 30-40 cm palisate
orizontal , care se bifurcă care apoi se palisează vertical ;
- Vasul clasic bifurcat - are un trunchi mic , de 30-50 cm nu are ax ,
are un etaj din 3-4 ramuri care la acest vas se ramifică prin bifurcare . Un etaj are
40-60 cm şi este îmbrăcat cu ramuri fructifere .
- Vasul ameliorat - lungimea unei ramuri de schelet poate fi de 3-4 m
iar inserţia primei ramuri este la 50 cm .
Tufa
Este o formă de coroană fără trunchi sau trunchi mic 10-20 cm are un număr
de ramuri diferit : 10-30 la arbuştii fructiferi şi 3-5 la alun , gutui , vişin .

Forme de coroane palisate clasice

Standardul formei - la toate formele palisate clasice înălţimea trunchiului este


de 40-50 cm , şi distanţa între ramuri la palmetele verticale este de 30-50 cm la
palmetele oblice şi orizontale este de 50 cm iar ele nu se ramifică .

Cordonul vertical
Este un ax garnisit cu formaţiuni fructifere care poate ajunge la înălţimea de
1,5-3 m.
Cordonul oblic
Este un ax cu direcţie oblică garnisit cu ramuri fructifere avînd o lungime de
2-2,5 cm şi o lîţime de 1,5 m.
Cordonul orizontal poate fi :
- unilateral - cînd axul său este dirijat într-o singură direcţie ;
- bilateral - cînd axul este dirijat în două direcţii . Cînd au un singur etaj
ele se numesc cordoane simple , iar cînd au 2 etaje se numesc cordoane duble . Cel
unilateral are un ax de 1,5 m lungime şi se plantează la aceeaşi distanţă iar cel
bilateral are două axe , fiecare de cîte 1,5 m şi se plantează la distanţa de 3 m.
- triplu - are primul etaj alcătuit din 2 axe dispuse la 60 cm între ele şi
al doilea etaj situat deasupra alcătuit dintr-un ax . Toate axele sunt dirijate în aceeaşi
direcţie şi au lungimea de 1,5 m fiecare şi se plantează la 1,5 m.

Palmete verticale
7
Palmeta U la această formă toate axele (braţele) sunt verticale şi pornesc de
la acelaşi nivel , avînd înălţimea finală de 2,5-3 m . Ea poate fi :
- Palmeta U simplu - cu două axe distanţate între ele la 30-50 cm şi cu
distanţa de plantare de 80-100 cm ;

- Palmeta U dublu - cu patru axe , avînd aceeaşi distanţă între ele . Se


plantează la distanţa de 1,2-2 m .
- Palmeta U unit - la care , de pe două axe orizontale situate la acelaşi
nivel , pornesc cîte 2-3 picioare de 20 cm înălţime care se bifurcă formînd fiecare o
palmetă U simplu ;
- Palmeta U candelabru - are 8 axe care pornesc din 4 picioare şi
formează 4 palmete U simplu .
Palmetele Verrier
Pot avea 3 axe sau 4,5,6,7 axe .
Palmeta Verrier cu trei ramuri
Este de fapt , o palmetă U simplu , care are în mijlocul ei un ax în
continuarea trunchiului ;
Palmeta Verrier cu cinci ramuri
Este formată din două etaje , primul compus din 2 braţe iar deasupra şi
înăuntru acesttuia este al doilea etaj compus din 3 axe care stau pe un picior de 20
cm.
Distanţele de plantare - la palmeta cu 3 axe este de 90 cm , cu 4 la 120 cm
iar cu 5 la 150 cm .

Palmete oblice

Palmeta oblică fără ax sau palmeta V


Are două ramuri ce sunt dirijate opus , în direcţie oblică şi fac cu verticala un
unghi de 450 . Această palmetă serveşte la formarea gardului belgian - care este
un gard fructifer compus din palmete la 60-100 cm una de alta şi la care ramurile
se încrucişează de 3-4 ori încît formează nişte romburi între ele .
Palmeta oblică cu ax
Are 2 etaje distanţate între ele la 50 cm şi fiecare etaj are 2 ramuri oblice
care fac cu axul un unghi de 450 .

Palmeta orizontală

Palmeta orizontală - are un ax pe care se inseră 3-4 etaje la distanşa de


50 cm . Etajele sunt formate din două ramuri opuse şi dirijate pe direcţie orizontală .

Formele de coro ană palisate moderne

Cordonul vertical - Feragutti


Are un trunchi de 40-50 cm înălţime care se continuă cu un ax ce ajunge la
înălţimea de 2-2,5 m şi este îmbrăcat cu ramuri fructifere . Distanţa de plantare între
cordoane este de 75-120 cm

Palmete orizontale
- Palmeta italiană Feragutti cu braţe dispuse orizontal şi regulat
8
Înîlţimea trunchiului 60-70 cm pentru pomii pitici şi max 80-100 cm pentru
pomii cu talie mare . Are un ax pe care se inseră 3-5 etaje compuse fiecare din cîte
două ramuri cu poziţie orizontală palisate şi dirijate în sens opus şi pe direcţia
rîndului . Ramurile unui etaj are şi ramuri de ord ll la 50-60 cm distanţă una de alta
şi dirijate perpendicular pe direcţia rîndului . Ramurile de ord ll au o lungime limitată
de 50 cm de o parte şi alta a rîndului .
- Palmeta Haag
Are un trunchi cu înălţimea de 60 cm şi un număr de 5-6 etaje compuse
fiecare din cîte 2 ramuri opuse şi palisate orizontal pe direcţia rîndului . Distanţa
dintre etaje este de 50-60 cm iar înlţimea palmetei este de 2,5-3 m.
- Palmeta Sea-brook
Vergile se plantează oblic pe rînd sub un unghi de 30 0 şi la distanţă de 60-80
cm între ele iar între rînduri la 2-2,5 m . Ramurile sunt dispuse în etaje , fiecare etaj
are două ramuri opuse care se palisează orizontal pe direcţia rîndului . Distanţa dintre
etaje este de 40-50 cm iar înălţimea palmetei este de 2-2,5 m.

Palmete oblice

Palmeta oblică italiană (Baldasari)


Înălţimea trunchiului este de 50-60 cm pentru pomii pitici şi 80-90 cm pentru
pomii cu talie mare . Palmeta are 3-5 etaje formate fiecare din cîte 2 ramuri opuse
şi palisate obli pe direcţia rîndului . Distanţa dintre etaje este egală cu înălţimea
trunchiului . Ramurile de ord l sunt fructifere şi cu ramuri de ord ll cu lungimea de
40-50 cm şi distanţa între ele de 50-60 cm. Poate avea înălţimea de 2-3 m pentru
pomii pitici şi 4 m pentru pomii cu talie mare . Palmeta se plantează la distanţa de
2-2,5 m la pomii pitici şi 3-4 m la cei cu talie mare .
Palmeta Ipsilon
Are trunchiul cu înălţimea de 60-70 cm din care iau naştere numai două
ramuri opuse şi palisate oblic sub un unghi de 50-60 0 . Cele două ramuri se ramifică
şi dau naştere la ramuri de ord ll care sunt dirijate pe direcţia sau perpendicular pe
rînd . La 50 cm de la inserţia celor două ramuri se unesc şi se leagă două ramuri
de ord ll , metodă ce se repetă din 50 în 50 cm .
Palmeta Drapel Marchand sau gardul Marchand
Pomii se plantează în poziţie oblică la 45 0 trunchiul lor este de 60 cm axul
este şi el oblic pe el fiind inserate ramurile de ord l care formează cu el un unghi
de 900 şi care sunt situate la o distanţă de 50-60 cm între ele . Spalierul are 4
sîrme situate la 40 cm între ele , înălţimea palmetei este de 2 m lăţimea de 1 m iar
distanţa de plantare 2-3 m .
Palmeta Bouchě-Thomas
Este un gard fructifer care nu are nevoie de spalier . Vergile se plantează oblic
în unghi de 300 , pe rînd două cîte două şi opuse una faţă de alta , încît să
formeze un X . De partea lor superioară pornesc lăstari care se înclină oblic şi sunt
situaţi la 40-50 cm între ei .

Palmete cu schelet arcuit

Palmeta Lepage
Vergile se plantează oblic la 1,2-1,8 m între ele înclinate la 45 0 în aceeaşi
direcţie . După ce au ajuns la 1,5 m se arcuiesc la 50 cm de la soliar vîrful lor se
leagă de pomul vecin formîndu-se astfel primul etaj . Al doilea etaj se formează de la
punctul cel mai înalt de la arcuire şi se procedează la arcuirea în sens invers , al
treilea etaj arcuindu-se în sens invers cu etajul ll şi în aceeaşi direcţie cu etajul l .
9
Forme de volum
Spindelbusch (fus-tufă)
Are un trunchi de 60-70 cm şi un ax care prin tăiere repetată se ramifică şi
dă un număr de ramuri situate la 15-30 cm între ele palisîndu-se radiar , cum este şi
direcţia de creştere a ramurilor
* * *