Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caile de Atac in Procesul Penal PDF
Caile de Atac in Procesul Penal PDF
CĂILE DE ATAC ÎN
PROCESUL PENAL
Acest îndrumar pentru avocaţi a apărut cu sprijinul Asociaţiei Barourilor Americane / Iniţiativa pentru
Supremaţia Legii şi a fost finanţat printr-un grant acordat de către Departamentul de Stat al Statelor
Unite ale Americii. Opiniile, constatările şi concluziile exprimate aparţin autorului şi nu reflectă
neapărat opinia Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii.
Tudor OSOIANU, doctor în drept, conferenţiar universitar, este
avocat din 2001, fiind specializat în cauze penale. Mai bine de
20 de ani el a predat dreptul procesual penală şi protecţia
drepturilor omului în procesul penal la UCCM, Academia Ştefan
cel Mare a MAI şi ULIM. Deţine funcţia de cercetător ştiinţific
coordonator la Institutul de Cercetări Juridice şi Politice a AŞM.
Este membru al Consiliului Ştiinţific Consultativ al Colegiului
penal al Curţii Supreme de Justiţie din decembrie 2014. A
semnat 65 de publicaţii cu caracter ştinţific, didcatico-metodic şi
aplicativ.
Tudor OSOIANU
CHIŞINĂU 2016
CZU 343.131.5
O-85
ISBN 978-9975-57-201-9.
CUPRINS:
3
Lista abrevierilor:
4
INTRODUCERE
5
acestui îndrumar, precum şi dnei Elena Croitor, doctor în drept, Departa-
mentul proceduri judiciare, Facultatea de Drept, Unuversitatea de Stat din
Moldova pentru contribuția valoroasă la revizuirea acestui îndrumar.
Sperăm că această lucrare va servi drept o sursă de dezvoltare profesio-
nală şi va permite avocaților şi altor profesionişti să-şi extindă cunoştințele
şi abilitățile lor.
Membrii echipei ABA ROLI Moldova, datorită cărora a fost posibilă re-
dactarea prezentului manual şi care au contribuit la elaborarea lui, sunt:
6
I. CĂILE ORDINARE DE ATAC
1.1. Apelul
Care categorii de sentințe sunt succeptibile de a fi atacate cu apel ?
Sentinţele susceptibile de atac cu apel sunt:
- Sentinţele de condamnare şi achitare atât în latura penală, cât şi în latura
civilă (art.389-390, 400 alin.1 CPP);
- Sentințele de încetare a procesului penal (art.332, 391, 401 alin.1 pct.2
CPP);
- Sentinţele pronunţate la judecarea cauzelor cu aplicarea procedurii spe-
ciale: procedura în cauzele privind minorii (art.474-487 CPP), procedura
aplicării măsurilor de constrângere cu caracter medical (art.488-503 CPP),
procedura de urmărire şi judecare a unor infracţiuni flagrante (art.513-
519 CPP), procedura privind urmărirea penală şi judecarea cauzelor pri-
vind infracţiunile săvârşite de persoane juridice (art.520-523 CPP);
- Sentinţele instanţei de revizuire date în conformitate cu cerinţele art.464 şi
465 CPP, avându-se în vedere noua hotărâre potrivit dispoziţiilor art.382-
397 CPP, care pot fi atacate cu apel în ordine generală.
7
- încheierile prin care se iau măsuri pentru buna administrare a justiţiei
(conexarea, disjungerea cauzei, ş.a.);
- încheierile pronunţate asupra măsurilor de constrângere procesuale (mă-
suri faţă de cei ce tulbură ordinea în timpul şedinţei de judecată, aducerea
silită ş.a.).1
9
- întârzierea a fost determinată de motive întemeiate: calamitate naturală,
accident, boală ş.a., pe care apreciindu-le, instanţa de apel va constata dacă
situaţia invocată de apelant constituie în mod efectiv o cauză de împiedi-
care a declarării apelului;
- apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei
sau încasării despăgubirilor materiale.
- Admiterea repunerii în termen produce efectul apelului declarat în ter-
men. În caz contrar, apelul va fi respins ca tardiv.
2
De ex: nu au ştiut la momentul judecării cauzei despre existența acestora; instanţa de
fond a respins cererea de a le administra. Procurorul participant în apel şi avocatul, care nu
au participat la judecarea în fond, nu sunt limitați de aceste condiții.
11
Care este procedura de retragere a apelului ?
- Conform art.407 CPP retragerea apelului poate fi realizată până la începu-
tul cercetării judecătoreşti în instanţa de apel. Retragerea apelului presu-
pune refuzul de a utiliza calea de atac.
- Retragerea apelului poate privi atât latura penală, cât şi cea civilă sau hotă-
rârea în întregime. Retragerea apelului poate fi şi parţială.
- Retragerea apelului trebuie să fie făcută de apelant, cu excepţia apelului
declarat de procuror, care poate fi retras şi de procurorul ierarhic supe-
rior.
- Dacă persoana care a declarat apel se află în detenţie, retragerea apelului
poate fi consemnată de administraţia locului de detenţie. Retragerea ape-
lului declarat de inculpatul minor poate avea loc numai cu consimţămân-
tul reprezentantului lui legal.
- Retragerea apelului se poate face în scris sau oral. Declaraţia scrisă se face
la instanţa care a pronunţat sentinţa sau la instanţa de apel. Declaraţia
verbală se face numai în şedinţa instanţei de apel.
12
- parţial – atunci când apelul se face numai la latura penală, ori numai cea
civilă.
- Apelul are efect suspensiv numai în cazul dacă a fost declarat în termen.
13
schimbarea încadrării juridice a faptei într-o infracţiune mai gravă, chiar
dacă pedeapsa nu se va majora. 3
- Regula neagravării situaţiei se aplică şi altor subiecţi procesuali – martori,
experţi, interpreţi, traducători, translatori şi apărători, care au atacat ho-
tărârea cu privire la cheltuielile judiciare ce sunt pretinse. În acest sens se
interzice de a reduce cheltuielile ce s-au acordat de prima instanţă aces-
tor subiecţi, dacă în urma apelului lor instanţa superioară va considera că
acestea au fost nejustificat majorate.
3
De ex.: Decizia CSJ din 12.04.2016, Dosar nr.1ra-659/16: Judecând apelul declarant de
inculpat (alte apeluri nu au fost depuse) care a contestat sentința de încetare numai cu pri-
vire la latura civilă, instanţa de apel a casat sentinţa şi a pronunţat o nouă hotărâre, prin
care inculpatul a fost recunoscut vinovat în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal şi liberat de
pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripţie de tragere la răspundere penală,
prevăzută de art.60 Cod penal. ...Colegiul penal reţine că, instanţa de apel, admiţând din alte
motive apelul declarat de inculpat şi casând în latura penală sentinţa cu pronunţarea unei noi
hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, a încălcat prevederile art.410 Cod de
procedură penală, creând o situaţie mai gravă pentru persoana care a declarat apel, deoarece
regula ne- agravării situaţiei guvernează nu numai pedeapsa, dar şi oricare alt aspect al latu-
rii penale, în care a intervenit instanţa de apel şi l-a recunoscut vinovat pe A.R. în comiterea
infracţiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, liberându-l de pedeapsa penală, pe
motivul intervenirii termenului de prescripţie// http://jurisprudenta.csj.md/search_col_pe-
nal.php?id=6204
14
Care sunt acțiunile preparatorii ale instanței de apel ?
Cauzele penale parvenite cu apel se repartizează în ordinea prevăzută la
art.344 CPP.
În termen de până la 10 zile din data de la care i-a fost repartizată, preşedin-
tele completului de judecată, care a primit cauza repartizată, fixează termenul
de judecată a apelului, iar dacă este necesar, fixează termen pentru şedinţa pre-
liminară care este desfăşurată conform prevederilor art.345 CPP.
Urmează citarea legală a părţilor şi înmânarea copiilor de pe apel. Lipsa ade-
verinţei de citare în care este indicată data primirii sau neînştiinţarea instanţei
de către una din părţi despre imposibilitatea de a se prezenta constituie temei
pentru stabilirea altui termen de judecată.
15
Care este procedura desfășurrării părții pregătitoare a ședinţei de jude-
cată în instanţa de apel ?
Preşedintele şedinţei anunţă:
- cauza ce urmează a fi judecată;
- verifică prezenţa părţilor, în cazul în care una din părţi nu a fost citată şi
nu s-a prezentat la judecată, sau dacă inculpatul arestat nu a fost adus, sau
dacă apărătorul nu s-a prezentat, deşi asistenţa juridică este obligatorie,
judecarea apelului se amână pentru altă dată, la care aceste cerinţe urmea-
ză să fie îndeplinite;
- anunţă numele şi prenumele judecătorilor din completul de judecată, ale
procurorului, ale grefierului, precum şi ale interpretului şi traducătorului
dacă aceştia participă, ale apărătorului şi precizează dacă nu au fost for-
mulate cereri de recuzare;
- verifică dacă părţile prezente au făcut alte cereri sau demersuri şi asupra
lor instanţa de apel emite o încheiere după ce ascultă opiniile părților. În
cazul în care invocă necesitatea administrării de noi probe, părţile trebuie
să indice aceste probe şi mijloacele cu ajutorul cărora pot fi administrate,
precum şi motivele care au împiedicat prezentarea lor în primă instanță.
Privitor la admisibilitatea, concludenţa şi utilitatea probelor invocate, sunt
audiate opiniile intimatului şi ale celorlalţi participanţi, care, la rândul lor,
pot propune probe noi, întru combaterea celor propuse de apelant.
Instanţa de apel se pronunţă, prin încheiere, asupra cererii de administrare a
unor noi probe sau de cercetare suplimentară a probelor administrate de prima
instanţă, motivând admiterea sau respingerea cererii, în dependenţă de faptul
dacă aceste probe sunt concludente sau utile cauzei.
În care cazuri instanța de apel, admite apelul, casează sentinţa primei in-
stanţe și dispune rejudecarea de către instanţa care a emis hotărârea anulată
(sentința) ?
Rejudecarea de către instanţa de fond este dispusă numai atunci când sunt
constatate cel puțin unul din următoarele cazuri:
- nu a fost citat inculpatul;
- nu i s-a asigurat dreptul la interpret;
- nu a fost asistat de un avocat;
- au fost încălcate prevederile art. 33–35 CPP privind incompatibilitățile,
abținerea sau recuzarea judecătorului.
Pot declara recurs titularii acestui drept, dacă nu au folsit calea de atac
apelul ?
- Din prevederile art. 420 alin. 4 CPP rezultă că exercitarea recursului este
condiţionată de utilizarea prealabilă a apelului, în cazul în care legea pre-
vede această cale ordinară de atac.
- Titularii dreptului de apel, care nu au folosit calea de atac a apelului, pot
declara recurs numai dacă prin hotărârea atacată a fost modificată soluţia
primei instanţe şi prin aceasta s-a înrăutăţit situaţia recurentului. Procu-
rorul care n-a declarat apelul este titularul recursului ordinar, în cazul în
care a fost admis apelul părţii apărării.
- Inculpatul condamnat care nu a atacat cu apel sentinţa primei instanţe
poate ataca cu recurs decizia prin care, în urma admiterii apelului procu-
rorului, s-a aplicat o măsură de siguranţă şi a fost modificată soluţia dată
în latura civilă, numai sub aspectul acestor modificări aduse sentinţei. În
acest caz inculpatul nu este în drept de a ataca cu recurs decizia privitor
la existenţa vinovăţiei şi la aplicarea pedepsei care au rămas stabilite prin
sentinţă, nefiind casate în apelul procurorului.
22
- Pe de altă parte, inculpatul care nu a atacat sentinţa de condamnare cu
apel, iar pedeapsa aplicată a fost majorată în urma admiterii apelului pro-
curorului poate declara recurs împotriva deciziei instanţei de apel numai
cu privire la aplicarea pedepsei, dar nu la existenţa vinovăţiei sau la alte
chestiuni ale sentinţei menţinute de instanţa de apel.
24
Este posibil invocarea altor temeiuri de recurs în afara celor indicate în
art.427 CPP ?
Recursul este o cale de atac ordinară ce poate fi declarată doar pentru a repa-
ra erorile de drept (errores juris), fiind determinate limitativ. Aceasta înseamnă
că alte temeiuri decât cele enumerate expres în art. 427 CPP nu pot exista.
25
Care sunt actele procedurale preparatorii ale instanţei de recurs ?
După primirea cererii, instanţa de recurs îndeplineşte următoarele acte pro-
cedurale preparatorii:
- verifică dacă cererea îndeplineşte cerinţele privind conținutul cererii de
recurs prevăzute în art. 430 CPP. În cazul în care cererea nu îndeplineşte
aceste cerinţe, printr-o încheiere semnată de preşedintele sau vicepreşe-
dintele Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie, o restituie recuren-
tului, oferindu-i un termen de 30 de zile pentru înlăturarea neajunsurilor
şi depunerea unei noi cereri de recurs. Dacă recurentul nu înlătură nea-
junsurile, cererea de recurs se consideră nedepusă;
- solicită dosarul de la instanţa respectivă şi expediază celorlalte părţi copia
de pe recurs, solicitându-le să depună, în termen de până la 30 de zile, o
referinţă privind opinia lor asupra recursului declarat;
- desemnează un judecător pentru a pregăti cauza spre judecare şi fixea-
ză data şedinţei de judecată pentru examinarea admisibilităţii recursului,
făcându-se menţiune despre aceasta pe pagina web a Curţii Supreme de
Justiţie;
- fixează termenul pentru întocmirea raportului. Termenul întocmirii ra-
portului nu poate fi mai mare de 3 luni pentru cauzele cu inculpaţi minori
sau deţinuţi în stare de arest şi nu mai mare de 6 luni pentru celelalte
cazuri;
- judecătorul raportor verifică dacă recursul îndeplineşte cerinţele de formă
şi de conţinut pentru depunerea lui, dacă temeiurile invocate se încadrea-
ză în prevederile legii, indică jurisprudenţa în problemele de drept aplica-
bile la soluţionarea hotărârii atacate.
28
- Conform art. 436 alin. 4 CPP, la rejudecarea cauzei este interzisă aplicarea
unei pedepse mai aspre sau aplicarea legii privind o infracţiune mai gravă
decât numai dacă hotărârea iniţiată a fost casată în baza recursului decla-
rat de procuror sau în interesul părţii vătămate din motivul că pedeapsa
fixată era prea blândă, sau în baza recursului procurorului care a solicitat
aplicarea legii privind o infracţiune mai gravă, precum şi în cazul când
procurorul la rejudecare în instanţa de apel formulează o nouă învinuire,
mai gravă potrivit art. 326 CPP.
- Dispoziţiile art.436 alin.4 CPP, permit instanţei de rejudecare să pronun-
ţe o soluţie mai gravă pentru condamnat, dacă hotărârea a fost casată în
recursul procurorului sau părţii vătămate declarat în defavoarea condam-
natului. Totodată, trebuie dedus că în cadrul rejudecării care are loc ca
urmare a admiterii recursului exercitat de condamnat sau avocatul său, nu
se poate agrava soluţia aplicată acestuia.
29
- încheierea instanţei privind soluţionarea chestiunilor referitor la executa-
rea hotărârilor judecătoreşti (art.472 CPP RM);
- încheierea de aplicare a amenzii judiciare (art.201 alin.8 CPP);
- încheierea de aplicare sau prelungire a arestării preventive (art.329 alin.2
CPP);
- încheierea prin care nu este acceptat acordul de recunoaştere a vinovăției
(art.507 alin.3 CPP).
Care sunt persoanele care pot declara recurs împotriva hotărârilor jude-
cătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul ?
Recursul împotriva hotărârilor pentru care legea nu prevede calea de atac
apelul poate fi declarat de:
- procuror, în ce priveşte latura penală şi latura civilă;
- inculpatul, în ce priveşte latura penală şi latura civilă. Sentinţele de achita-
re sau de încetare a procesului penal pot fi atacate şi în ce priveşte temeiu-
rile achitării sau încetării procesului penal;
- partea vătămată, în ce priveşte latura penală;
- partea civilă şi partea civilmente responsabilă, în ce priveşte latura civilă;
- martorul, expertul, interpretul, traducătorul şi apărătorul, în ce priveşte
cheltuielile judiciare cuvenite acestora. În interesele martorului, expertu-
lui, interpretului şi a traducătorului, poate fi depus apel de către avocatul
acestora.
- orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o mă-
sură sau printr-un act al instanţei (de ex.: persoana ale cărei interese le-
gitime au fost lezate prin aplicarea sechestrului dispus de instanță asupra
bunurilor sale);
- apărătorul, reprezentantul / reprezentantul legal în numele inculpatului,
părții vătămate, părții civile şi a părții civilmente responsabile, precum şi
de către avocat în interesele persoanei ale cărei interese legitime au fost
prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei.
Care este termenul de declarare a recursului împotriva hotărârilor jude-
cătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul ?
- Termenul de recurs împotriva hotărârilor pentru care legea nu prevede
calea de atac a apelului este de 15 zile de la data pronunţării hotărârii.
30
Prevederile art.402-407 CPP privind calcularea termenului, repunerea în
termen, declararea peste termen şi retragerea apelului se aplică în mod
corespunzător şi în cazul recursului asupra hotărârilor pentru care nu este
prevăzută calea de atac a apelului.
- Încheierea de aplicare sau prelungire a arestării preventive poate fi ataca-
tă în 3 zile (art.329 alin.2 CPP), iar încheierea prin care nu este acceptat
acordul de recunoaştere a vinovăției (art.507 alin.3 CPP) – în 24 de ore.
31
La care instanță se depune cererea de recurs împotriva hotărârilor jude-
cătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul ?
Cererea de recurs se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă cu atâtea
copii câţi participanţi la proces sunt. Persoana arestată poate depune cererea de
recurs la administraţia locului de deţinere, fără a anexa copii.
32
Care este procedura judecării recursului ?
- Judecarea recursului se face cu citarea procurorului, avocatului şi celor-
lalte părţi. Participarea procurorului şi a avocatului în şedinţa instanţei de
recurs este obligatorie. Neprezentarea inculpatului, părţii vătămate, părţii
civile şi părţii civilmente responsabile legal citate, precum şi a reprezen-
tanţilor lor nu împiedică examinarea recursului, însă dacă este necesar,
instanţa de recurs poate recunoaşte prezenţa lor obligatorie, informându-i
despre aceasta. Prezenţa inculpatului aflat în stare de arest este obligatorie,
cu excepţia cazului în care acesta refuză să fie escortat la şedinţă.
- Preşedintele şedinţei anunţă cauza în care a fost declarat recurs, apoi
anunţă numele şi prenumele judecătorilor completului de judecată, ale
procurorului, avocaţilor, precum şi ale interpretului, traducătorului, dacă
aceştia participă, şi verifică dacă nu au fost formulate cereri de recuzare.
- Primul cuvânt i se oferă recurentului, apoi celorlalţi participanţi la şedin-
ţă. Dacă între recursurile declarate se află şi recursul procurorului, primul
cuvânt îl are acesta. În cazul judecării recursului de către Curtea Supremă
de Justiţie, luările de cuvânt nu pot depăşi 30 de minute pentru fiecare
participant şi aceştia nu pot ieşi din cadrul argumentelor recursului.
- Dacă părţile solicită rejudecarea cauzei de către instanța de fond, invocând
necesitatea administrării de noi probe, ele trebuie să indice aceste probe şi
mijloacele cu ajutorul cărora pot fi administrate, precum şi motivele care
au împiedicat prezentarea lor în primă instanţă.
- Părţile au dreptul la replică cu privire la chestiunile apărute în procesul
dezbaterilor.
- Judecând recursul, instanţa verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii ata-
cate pe baza materialului din dosarul cauzei şi a oricăror documente noi
prezentate în instanţa de recurs şi este obligată să se pronunţe asupra tutu-
ror motivelor invocate în recurs.
34
II. CĂILE EXTRAORDINARE DE ATAC
8
Potrivit art.6 pct. 44) CPP categoria viciu fundamental în cadrul procedurii precedente,
care a afectat hotărârea pronunţată, este înțeleasă în sensul de încălcare esenţială a dreptu-
rilor şi libertăţilor garantate de Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fun-
damentale ale omului, de alte tratate internaţionale, de Constituţia Republicii Moldova şi de
alte legi naţionale.
35
La care instanță se declară recursul în anulare ?
Recursul în anulare se declară la Curtea Supremă de Justiţie.
alte documente sunt false, sau că a fost făcută intenţionat o traducere greşită, ceea ce a avut
ca urmare darea unei hotărâri neîntemeiate sau contrare legii. II. Judecătorii şi procurorii au
comis, în cursul judecării acestei cauze, abuzuri ce constituie infracţiuni. III. Persoanele care
au efectuat urmărirea penală în cauză au săvârşit abuzuri, ce constituie infracţiuni, care au
dus la pronunţarea unei hotărâri neîntemeiate sau contrare legii.
39
Cine poate declara revizuirea potrivit legii ?
Cerere de revizuire poate fi declarată de:
- oricare parte din proces, în limitele calităţii sale procesuale. Procurorul
poate din oficiu să iniţieze procedura revizuirii;
- soţul şi rudele apropiate ale condamnatului, chiar şi după decesul acestuia;
- organele de conducere sau conducătorii persoanelor juridice care au cu-
noştinţă despre vreo faptă sau circumstanţele ce ar motiva revizuirea sunt
obligate să sesizeze procurorul sau, după caz, instanţa de judecată.
40
află în stare de arest, chiar într-o altă cauză, preşedintele şedinţei de jude-
cată dispune aducerea ei la judecată şi solicită coordonatorului oficiului
teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de
Stat desemnarea unui avocat care acordă asistenţă juridică garantată de
stat, dacă aceasta nu are apărător.
- La termenul fixat, instanţa, ascultând părţile prezente, examinează ches-
tiunea dacă cererea de revizuire a fost făcută în condiţiile prevăzute de
lege şi dacă din probele administrate în cursul cercetării efectuate rezultă
date suficiente pentru admiterea revizuirii. Instanţa poate verifica oricare
din probele pe care se întemeiază cererea sau poate, când este necesar, să
administreze probe noi la cererea părţilor.
- Instanţa, în baza celor constatate, dispune, prin încheiere, admiterea cere-
rii de revizuire sau, prin sentinţă, respingerea acesteia.
- În cazul admiterii cererii de revizuire din cauza că există câteva hotărâri
ce nu se pot concilia, cauzele în care aceste hotărâri au fost pronunţate se
conexează pentru rejudecare.
- O dată cu admiterea cererii de revizuire, precum şi în tot cursul judecă-
rii din nou a cauzei, instanţa poate menţine suspendarea executării, ori
poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii supuse
revizuirii.
41
le suporte, şi calcularea, ca vechime neîntreruptă în muncă, a duratei pedepsei
privative de libertate executate.
12
A se vedea de ex: Decizia Colegiului penal lărgit CSJ nr.1rh.-7/15 din 17.10.2015 http://
jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=5045
44
Care sunt condiţiile de admisibilitate ale recursului în interesul legii ?
Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că prob-
lemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod
diferit prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, care sunt anexate la cerere.
45
obiective nu pot participa. Şedinţa are loc în prezenţa a cel puţin 2/3 din
numărul judecătorilor în funcţie. Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie
prezidează şedinţa Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie la jude-
carea recursului în interesul legii.
- Recursul în interesul legii se susţine în faţa Plenului Colegiului penal al
Curţii Supreme de Justiţie de către Procurorul General, preşedintele Uni-
unii Avocaţilor sau de către judecătorul desemnat de preşedintele Curţii
Supreme de Justiţie.
- Recursul în interesul legii se judecă în cel mult 3 luni de la data sesizării
instanţei, iar soluţia se adoptă cu votul majorităţii judecătorilor prezenţi.
Abţinerea de la vot este interzisă.
46
Surse:
47
Opiniile expuse nu reflectă neapărat poziţia oficială
a Asociaţiei Barourilor Americane Iniţiativa pentru Supremaţia Legii
sau a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova.
"Tipografia-Sirius" SRL
Chişinău, str. Lăpuşneanu, 2; Tel./fax: 23 23 52
© 2016 aparţine Asociaţiei Barourilor Americane / Iniţiativa pentru Supremaţia Legii,
1050 Connecticut Avenue, NW, Suite 450, Washington, DC 20036, USA.