Sumar >> ro.

Aliment | Ediția 1 | Martie 2016

8 RADIOGRAFIA INDUSTRIEI
ALIMENTARE ROMÂNEȘTI
42 TENDINȚELE DE CONSUM
SCHIMBĂ MODUL
26 2016, ANUL ÎN CARE
GELATERIA ÎȘI INTRĂ PE DEPLIN
Producătorii români s-au adaptat DE AMBALARE AL ÎN DREPTURI
bine crizei economice PRODUSELOR

12 ROMÂNIA A FOST O
VICTIMĂ COLATERALĂ
46 PRIMUL LABORATOR DE
ANALIZE SENZORIALE
Interviu cu domnul Achim Irimescu, din România, dotat cu 12 cabine de
Ministrul agriculturii
degustare
20 PRODUSELE ROMÂNEȘTI
cuceresc coșurile cumpărătorilor
48 PERSPECTIVE ÎNGRIJORĂTOARE
PENTRU PIAȚA CĂRNII DE
24 AROMELE ÎN 2016 PORC

INSECTELE, INVESTIGATE CA 50 PRODUCȚIA ȘI CONSUMUL 29 ORAȘUL LÜBECK ESTE

28
SURSĂ DURABILĂ DE OMEGA-3 DE CARNE DE PASĂRE CAPITALA MARȚIPANULUI
CONTINUĂ SĂ CREASCĂ
30 CEAIUL VERDE ȘI ROZMARINUL
INGREDIENTE CHEIE 56 SUPLIMENTELE
PENTRU CARNEA ROȘIE ALIMENTARE ÎN EUROPA,
PREZENT ȘI VIITOR
31 PIAȚA LIBERĂ AMENINȚĂ
SECTORUL EUROPEAN AL 58 PRODUSELE AUTOHTONE –
vânzări superioare celor din import
OUĂLOR

34 INOVAȚII ÎN DOMENIUL 60 CLICK-UL UMPLE COȘUL DE

CUMPĂRĂTURI AL ROMÂNULUI
ECHIPAMENTELOR VITI- 32 PIEȚELE EMERGENTE SUNT
VINICOLE ESENȚIALE PENTRU CREȘTEREA
70 GENERATIA Y FAȚĂ IN FAȚĂ GLOBALĂ A INDUSTRIEI DE
36 NEGAWATT CU ANGAJATORII: O RELAȚIE PRODUSE LACTATE
o soluție de eficiență și energie
CARE MAI POATE FI SALVATĂ?
durabilă pentru industria alimentară
72 PRIORITĂȚILE BUGETARE ALE
38 AMBALAJE SUSTENABILE MADR PENTRU ANUL 2016

GERMANIA DOMINĂ 74 ACCESARE FONDURI

40
în sectorul echipamentelor de ambalare
EUROPENE
greșeli frecvente

4 ȘTIRI ȘTIRI ȘI OPINII DIN INDUSTRIE

33 CULTURI LACTICE
PENTRU CONSISTENȚĂ

46 SOLUȚII COMPLETE DE
MĂSURARE A PRODUSELOR
ALIMENTARE „DE LA FERMĂ, LA
FURCULIȚĂˮ
62 CLIENȚII FIDELI
CRESC VOLUMUL
DE VÂNZĂRI

78 EVENIMENTELE
76 UN INTERVIU ALTFEL 66 ANUL 2016 A ANULUI 2016 ÎN
INTERVIU CU RĂZVAN RUSU
ÎNCEPUT CU CÂNTEC! INDUSTRIA ALIMENTARĂ

2 NOIEMBRIE 2016
 STATISTICIROA
LAPTELE ȘI
PRODUSELE LACTATE
30
ANI
DE
COTE
ÎN UE
INGREDIENTE
DATE ISTORICE
PRIVIND
SECTORUL Din 1983 până în 2013,
LAPTELUI numărul de ferme cu vaci de
lapte a scăzut cu 81% în UE-10.
(1983-2013)
Structura fermelor din UE a trecut
prin schimbări semnificative în cei
30 de ani ai cotelor de lapte. Din
laptele produs de ferme în UE-28,
în 1983, 93% a fost distribuit către
fabricile de produse lactate pentru
prelucrarea ulterioară. Acest
procent a crescut în UE-10,
ajungând la 97% în 2013. În UE-28,
în 2013, cota de lapte colectat de
către fabricile de produse lactate a
fost de 92%. În Irlanda, Malta și
Suedia, 100% din lapte a fost livrat
fabricilor de produse lactate, în
contrast cu cele mai mici valori din
România (22%) și Bulgaria (44%).
La 2 aprilie 1984, urmare a unor ani
cu supraproducție semnificativă de
lapte și produse lactate (precum
în cazul laptelui praf degresat și al
untului), prin Politica agricolă comună
(PAC), instituită la nivelul UE, s-a
Pentru țările din Europa Centrală și de Est, concurența neloială
introdus sistemul cotelor de lapte în
pe piață este devastatoare. În prezent, România produce 900.000
de tone de lapte, cu 50% mai mică decât cota actuală. Uniunea Europeană, măsură aplicată
10 MARTIE 2016
cu succes pe parcursul a 31 de ani.
Înainte de momentul 2 aprilie 1984,
producătorii de lapte și produse
lactate din UE au avut garantat prețul
laptelui (considerabil mai mare decât
pe piețele mondiale), indiferent de
cererea de pe piață. Sistemul cotelor
din UE a avut, de asemenea, un
impact asupra prețurilor de pe piața
mondială, deoarece UE subvenționa
frecvent exporturile sale. Începând
cu anul 1984, fiecare stat membru al
UE a avut două tipuri de cotă: una
definită prin cantitatea maximă de
lapte livrat către fabricile de produse
lactate și cealaltă limită pentru
vânzări directe la nivelul fermelor. În
cazul în care cantitățile de lapte au
depășit pragurile stabilite, s-a aplicat
o taxă asupra agricultorilor în cauză.
Cotele de lapte, împreună cu
alte câteva reforme ale PAC, au
pus capăt „munților” de stocuri
de lapte praf și unt de la sfârșitul
anilor 1970 și începutul anilor 1980.
Reducerea prețurilor garantate,
împreună cu decuplarea plăților

directe de producție au contribuit,
de asemenea, la stabilizarea
veniturilor agricultorilor în acest
sector. În bilanțul „de sănătate”
din 2009 al PAC, UE a decis să
pregătească momentul de final al
aplicării sistemului cotelor de lapte,
printr-o așa-numită „aterizare lină”,
concretizată prin creșterea cotelor
cu 1% în fiecare an, timp de 5 ani
consecutivi, cu începere de la 1
aprilie 2009.
La 1 aprilie 2015, la 31 de ani după ce
a fost pus în aplicare, sistemul cotelor
de lapte a fost eliminat. Această
modificare a fost făcută pentru a
permite agricultorilor europeni o mai
mare flexibilitate în vederea extinderii
producției lor și pentru a profita
de cererea tot mai mare din afara
granițelor UE pentru produsele lactate.
Sistemul de cote a fost principalul
instrument de politică în sectorul
laptelui din UE. Disponibilitatea
statisticilor despre lapte în UE
depinde în mare măsură de
extinderile UE: două agregate au fost
folosite pentru a înțelege mai bine
datele istorice. În 1983, Comunitatea
Europeană era formată din 10
state membre (Belgia, Danemarca,
Germania [în momentul acela
Germania de Vest sau Republica
Federală Germania], Irlanda, Grecia,
Franța, Italia, Luxemburg, Olanda și
Regatul Unit al Marii Britanii), care
constituie UE-10 agregate. În funcție
de variabila UE-15, UE-27 și UE-28
agregate, pot fi obținute mai multe
seturi de date recente.
Principalele constatări statistice
Din 1973 până în 1983, producția de
lapte de vacă a fermelor din UE-10
a crescut de la 92,3 milioane de
tone la 111,8 milioane de tone (a se
vedea Graficul 1). Cotele de lapte
au reușit să impună menținerea
stabilității producției de lapte de
vacă în UE, iar nivelul ridicat al
producției de la începutul anilor
1980 nu a mai fost atins din nou.
Chiar și în contextul extinderilor
succesive, producția de lapte a UE
a cunoscut o reducere globală.
Numărul de vaci de lapte a scăzut
semnificativ în ultimii 30 de ani.
În 2014, efectivul total de vaci de
lapte din UE-28 (24,0 milioane de
capete) a fost mai mic decât cifra
înregistrată per total în UE-10 în
1983 (25,7 milioane de capete).
Scăderea șeptelului de vaci de
lapte, împreună cu nivelul stabil
al producției de lapte indică o
îmbunătățire a randamentelor de-a
lungul ultimelor trei decenii.
30 de ani de producție de lapte
După cum s-a menționat mai
sus, în 1983, cu un an înainte de
introducerea cotelor de lapte,
producția de lapte de vacă a UE-10
a ajuns la 111,8 milioane de tone.
Aproape jumătate din producție
era realizată în Franța și Germania
(în momentul acela Germania
de Vest sau Republica Federală
Germania), cu 25% și respectiv 24%
din producția de lapte a UE-10.
Între 1973 și 1983, producția de lapte
a crescut cu 21% în UE-10 (a se vedea
Graficul 1), evoluție care a impus
necesitatea reducerii producției
STATISTICIROA
excesive de lapte și produse lactate,
prin raportare la evoluția cererii.
Plafonarea producției de lapte în
1984 a produs efecte imediate, în
acel an producția de lapte de vacă a
UE-10 scăzând la 109,6 milioane de
tone. Cotele de lapte au fost foarte
eficiente în stabilizarea producției de
lapte și în controlul creșterii acesteia.
De-a lungul următoarelor trei
decenii, producția de lapte din cele
10 state membre ale UE nu va mai
atinge niciodată nivelurile înregistrate
în 1983. În UE-10, între 1984 și 2013,
producția de lapte de vacă a scăzut
cu 1,0%, rata medie anuală de
„creștere” fiind de -0,03%.
De-a lungul diferitelor extinderi
ale UE, UE-10 și-a oprit „partea
leului” din producția totală de lapte
a UE-28, realizând mai mult de
două treimi din producția de lapte
de vacă începând cu 1991. Privind
datele legate de producția de
lapte de vacă în UE-28 – care sunt
disponibile din anul 1991 (inclusiv
pentru Germania reunificată) –
se remarcă faptul că a existat o
tendință de scădere: producția a
scăzut de la 159 de milioane de
tone în 1991 la 153,8 milioane de
tone în 2013, o schimbare în minus
de 3,0%, echivalentul unui ritm
mediu anual de evoluție de -0,2%
pe an, pentru intervalul menționat.
În ultimii cinci ani, producția de lapte
de vacă a început să crească din nou,
nu numai ca urmare a recuperării
post-criză, ci și din cauza măsurilor
de „aterizare lină” introduse începând
cu 2009 în UE. Aceste măsuri au
constat într-o creștere anuală de 1,0%
a cotelor pentru a anticipa sfârșitul
regimului cotelor în 2015. Din 2009
până în 2013, creșterea producției
de lapte de vacă a fost mai mare în
țările UE-28 (+7,5%) comparativ cu
UE-10 (+5,4%). În unele țări, însă,
cum ar fi Grecia, Croația, Portugalia
și România, a existat o reducere
a producției de lapte de vacă în
intervalul 2009-2013, în ciuda creșterii
cotelor.
Evoluția șeptelului
Creșterea producției de lapte nu
11
 STATISTICIROA
este legată doar de o creștere a
numărului total de vaci de lapte,
ci, de asemenea, depinde și de
alți factori de producție, cum
ar fi tehnicile de reproducere
îmbunătățite, diete optimizate,
metode mai bune de muls și
creșterea dimensiunii fermelor.
Numărul de vaci de lapte din UE a
scăzut pe durata aplicării regimului
cotelor de lapte. În cadrul acestui
interval de timp, statele membre
UE-10, în special, au contabilizat o
reducere de 38% a numărului de
vaci de lapte, de la 25,8 milioane
de capete în 1983, la 16,3 milioane
de capete în 2014. În 2001, în UE-27
populația de vaci de lapte a fost
aproape egală cu cea din UE-10
din 1983: 27,1 milioane de capete.
Apoi, din 2001 până în 2014, s-a
înregistrat o scădere de 12% a
INGREDIENTE
numărului de vaci de lapte din
UE-27. În 2014, UE-28 avea, per
total, 24 de milioane de capete de
vaci de lapte, cifră cu 1,8 milioane
de capete mai mică decât cea
înregistrată în UE-10 cu 31 de ani
mai înainte.
Ultimii cinci ani de aplicare a
sistemului de cote a înregistrat
o reducere a numărului de vaci
de lapte în UE-28. Totuși, această
tendință nu este omogenă în toate
statele membre ale UE. În timp ce
cifrele globale pentru UE-28 indică
o scădere (-1%), statele membre
UE-10 au înregistrat o creștere de
3% a numărului de vaci de lapte
din 2009 până în 2014. Ponderea
UE-10 în totalul populației de vaci
de lapte a UE-28 a fost de 64% în
2007 și a crescut la 68% în 2014.
Producția de lactate
Comerțul extra-UE cu produse
lactate a crescut în ultimii ani și,
în conformitate cu Observatorul
european al pieței laptelui, este de
așteptat să continue să crească.
Producția de lactate este legată
în mod direct de disponibilitatea
ingredientului principal: laptele.
În 2013, trei sferturi din cele 134
de milioane de tone de lapte
utilizate în UE-28 pentru fabricarea
12 MARTIE 2016
produselor lactate au fost produse
în UE-10. Din 1983 până în 2013,
volumul de lapte al UE-10 utilizat
pentru fabricarea produselor lactate
a crescut cu 3%, cu o rată medie
anuală de creștere de 0,08%.
Ponderea laptelui utilizat pentru
fiecare tip de produs a prezentat
unele abateri de-a lungul anilor.
Procentul utilizat în producția de
unt a scăzut de la 49% în 1983 până
la 32% în 2013. În 2000, ponderea
laptelui utilizat în fabricarea untului
a pierdut poziția dominantă
în favoarea laptelui utilizat la
producerea brânzei, care a crescut
de la 24% în 1983 la 40% din totalul
laptelui utilizat la fabricarea lactatelor
în 2013. Ponderea laptelui utilizat în
producția de lapte praf a variat de
la 3% până la 6% în cea mai mare
parte a intervalului de timp. În 1983,
laptele de băut a reprezentat 16
milioane de tone, respectiv 16% din
producția totală de lapte. În 2013,
această cotă s-a redus la 13% (18
milioane de tone). Pe de altă parte,
în aceeași perioadă, laptele utilizat
pentru producerea de smântână
și frișcă pentru consumul direct a
câștigat 7 puncte procentuale (pp),
ajungând la 13% în 2013.
Structura fermelor
Din 1983 până în 2013, numărul de
ferme cu vaci de lapte a scăzut cu
81% în UE-10. Structura fermelor
din UE a trecut prin schimbări
semnificative în cei 30 de ani ai
cotelor de lapte. În general, atunci
când se iau în considerare toate
exploatațiile agricole, din 1983 până
în 2010, se poate vedea că a existat
o scădere de 3,6 milioane de ferme
(-55%) în UE-10. În medie, în statele
membre ale UE-10, 326 de exploatații
și-au încetat activitatea zilnic de-a
lungul ultimilor 30 de ani.
Atunci când se iau în considerare, în
mod special, doar fermele cu vaci de
lapte, reducerea a fost chiar și mai
mare: 81% din numărul de exploatații
au dispărut (1,2 milioane de
exploatații). Numărul total de ferme
cu vaci de lapte din UE-10 a scăzut
de la 1.514.441 în 1983 la 288.600
în 2013, ceea ce înseamnă că patru
din cinci ferme cu vaci de lapte au
dispărut în intervalul 1983-2013.
Cu toate acestea, proporția fermelor
de lapte specializate a crescut.
În 1983, aproximativ 0,7 milioane
de exploatații din UE-10 au fost
specializate în creșterea vacilor de
lapte. Aceste ferme au reprezentat
48% din exploatațiile cu vaci de
lapte și dețineau 69% dintre vacile
de lapte înregistrate în UE-10. În
2013, numărul de ferme de lapte
specializate a scăzut la 0,2 milioane
de euro. Aceste ferme reprezentau
65% dintre fermele cu vaci de
lapte și dețineau 81% dintre vacile
de lapte din UE-10. În vreme ce în
UE-10 numărul fermelor de lapte
specializate era mai mic decât
numărul de ferme cu cel puțin 10 vaci
de lapte, în UE-28, dimpotrivă, există
mai multe ferme specializate decât
ferme cu cel puțin 10 vaci de lapte.
UE-28 a avut aproape 0,6 milioane
de ferme de lapte specializate în
2013, dintre care aproape o treime
(33%) au fost situate în statele
membre ale UE-10. În aceeași
perioadă, aceste ferme specializate
au deținut 17,7 milioane de vaci de
lapte, dintre care 71% au aparținut
fermelor din UE-10.
Producătorii de lactate a luat machete de vaci la Bruxelles,
ca parte a protestului lor.

Atunci când se analizează toate
exploatațiile cu vaci de lapte din
UE-28, inclusiv cele din noile state
membre ale UE, în care, în general,
fermele mai mici și mai puțin
specializate sunt mai numeroase,
situația este destul de diferită de
UE-10. În 2013, cu toate că UE-10
a avut 15,5 milioane de vaci de
lapte (care reprezintă două treimi
din totalul vacilor de lapte din
UE), numărul de ferme cu vaci de
lapte a fost de 0,3 milioane – adică
19% din numărul total de ferme
din UE-28 care dețin și vaci de
lapte. Restul de 18 state membre
ale UE au deținut 7,8 milioane
de vaci de lapte (33% din totalul
UE-28), crescute în 1,2 milioane de
exploatații (81% din totalul UE-28)
(a se vedea Graficul 5). Acest lucru
reflectă importanța economică
a vacilor de lapte, în principal, în
acele state membre care au aderat
la UE după 1983.
Producția de lapte și produse
lactate în fiecare țară
În UE-28, în 2013 s-au produs 61 de
litri de lapte de consum pe locuitor.
Producția de lapte s-a ridicat la 112
milioane de tone, în UE-10, în 1983
(a se vedea Tabelul 1). După 30 de
ani, în conformitate cu politicile
de cote de lapte, aceste 10 țări au
produs 109 milioane de tone de
lapte, ceea ce echivalează cu o
reducere de 2,8% a producției de
lapte.
Cu o pondere de 71%, statele
membre ale UE-10 au dominat
producția de lapte a UE-28 în 2013.
Germania singură a contabilizat
20% din laptele produs în UE-28,
urmată de Franța (16%), Regatul
Unit (9%), Polonia și Olanda (fiecare
8%). Ponderile țărilor din UE-10 au
rămas stabile, datorită sistemului
rigid de cote în vigoare în acei ani
. Cu toate acestea, modificările
recente au permis o creștere
anuală de 1% a cotelor (din 2009),
fapt care a permis Germaniei
să-și extindă cota de la 24% din
producția de lapte de vacă a UE-
10 în 1983 până la 29% în 2013.
Phil Hogan, Comisar European pentru agricultură și dezvoltare rurală
Această creștere include și efectul
reunificării Germaniei, care este
estimat la 4,2 puncte procentuale.
Cotele celorlalți producători majori
de lapte au scăzut în intervalul
1983-2013 în Franța (22% sau -3
pp), Regatul Unit (13% sau -2 pp) și
Olanda (11% sau -1 pp).
Din laptele produs de ferme în UE-
28, în 1983 , 93% a fost distribuit
către fabricile de produse lactate
pentru prelucrarea ulterioară.
Acest procent a crescut în UE-10,
ajungând la 97% în 2013. În UE-28,
în 2013, cota de lapte colectat de
către fabricile de produse lactate
a fost de 92%. În Irlanda, Malta și
Suedia, 100% din lapte a fost livrat
fabricilor de produse lactate, în
contrast cu cele mai mici valori din
România (22%) și Bulgaria (44%).
Doar un mic procent din lapte a
provenit de la oi, capre și bivolițe
și a fost produs în regiuni specifice
ale UE. Ponderea acestor tipuri de
lapte a crescut ușor în ultimii 30 de
ani, de la 2,3% în 1983 (UE-10) până
la 3,5% în 2013 (UE-28). În această
perioadă, colectarea laptelui de
la oi, capre și bivolițe a crescut cu
23% în statele membre ale UE-10,
ajungând la aproape 3 milioane
de tone. Grecia a fost principala
țară producătoare a acestor tipuri
de lapte, cu o pondere de 21,4%,
în 2013, urmată de Spania (21,1%),
Franța (17,0%), Italia (14,9%) și
România (12,8%).
STATISTICIROA
În ceea ce privește volumul
(exprimat în tone), laptele de
consum a reprezentat cea mai
mare pondere în cadrul produselor
derivate din lapte, în 1983, cu o
cotă de 69%, în UE-10. 30 de ani
mai târziu, în UE-28 laptele de
consum a prezentat o pondere
foarte asemănătoare: 71%.
Producția de lapte de consum
a cunoscut o creștere de 4% în
intervalul 1983-2013 în statele
membre ale UE-10. În 2013,
aproape 32 de milioane de tone de
lapte de consum au fost produse
în UE-28, ceea ce corespunde cu
aproximativ 61 de litri de lapte pe
cap de locuitor al UE.
În ceea ce privește celelalte
produse lactate, atât producția
de lapte praf, cât și cea de unt au
scăzut (-33% și, respectiv, -24%)
între 1983 (UE-10) și 2013 (UE-28).
În schimb, producția de brânză
aproape s-a triplat în aceeași
perioadă, de la o producție a UE-10
de 3,8 milioane de tone în 1983,
până la 9,3 milioane de tone în
2013. Regatul Unit a fost principalul
producător de lapte de consum,
cu o pondere de 22% din totalul
UE-28, în 2013, în timp ce Germania
a fost lider pentru alte lactate,
producând 25% din laptele praf,
28% din cantitatea de unt și 23%
din cea brânză.
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.
php/Milk_and_milk_products_-_30_years_of_quotas
13
 ADVERTORIALROA

PUIUL FERICIT
AGRICOLA – O
REUȘITĂ DE ECHIPĂ
LA ȘASE ANI DE LA LANSAREA SA PE PIAȚA DIN ROMÂNIA, PUIUL FERICIT REVINE ÎN
ATENȚIA CONSUMATORILOR ÎN ACEASTĂ TOAMNĂ CU CAMPANIA AGRICOLA – MESE
DE POVESTE

„Pentru că românilor le place să mănânce oricând ceva bun, domeniul în care activăm rămâne
INGREDIENTE

mereu provocator, mărturisește Carmen Gavrilescu, Marketing Manager AGRICOLA. Astăzi

avem în față un consumator mult mai exigent și mult mai atent cu deciziile ce țin de cheltuirea
bugetului. Consumatorii români devin din ce în ce mai conștienți în ceea ce privește conținutul
mâncărurilor pe care le cumpără pentru ei și pentru familiile lor, iar AGRICOLA a încercat
dintotdeauna să satisfacă zona generică denumită «natural». Cu alte cuvinte, portofoliul
AGRICOLA acomodează produse inovatoare, atât în ceea ce privește certificarea provenienței
și producției acestora, cât și în ceea ce privește packaging-ul, care vine în întâmpinarea nevoilor
consumatorilor. Este firesc să fie astfel.”

Prin campania Mese de Poveste, AGRICOLA continuă să comunice mai aproape de consumator,
transmiţând o suită de mesaje cu un impact emoțional pronunțat. În această toamnă sunt
comunicate avantajele competitive ale produselor – evident, acestea făcând diferența, dar
brandul expert AGRICOLA își spune în continuare poveștile la masă cu oamenii, fiind alături de
aceștia în cele mai importante momente, de la micul dejun până seara târziu.

Campania pentru Puiul Fericit şi Puiul Fermierului este, de această dată, o promoție națională
pentru consumatori, și a demarat în data de 3 octombrie 2016. Tagul TV îmbină cu emoție
gustul bun al Puilor Fericiți premiați în 2016 pentru a doua oară la Bruxelles și metoda
tradițională de creștere a acestora cu competiţia pentru premii aspiraționale atât de relevante
pentru familiile fericite.

Consumatorii vor fi plăcut surprinși în egală măsură de spotul TV și de premiile puse în joc, de
aplicația de pe pagina de facebook a companiei, de campaniile din youtube, in store și digital
desfășurate timp de mai bine de două luni. Jamila ne va încânta pe blogul său cu prepararea a
două rețete tradiționale și ne va învăța cum să preparăm delicii culinare utilizând puii cu creștere
lentă de la AGRICOLA.
„Anul acesta, trei produse AGRICOLA: Puiul Fericit, Ouăle de la găini fericite și Salamul de Sibiu

14 NOIEMBRIE 2016
 ADVERTORIALROA

au fost premiate, în iunie, la Bruxelles, cu două stele de aur «Superior Taste Award» de către
International Taste & Quality Institute – iTQi. Ne bucură aceste rezultate. Puiul Fericit a obținut
această distincție și la ediția organizată la Bruxelles în 2014, ceea ce ne confirmă încă o dată
că este un produs de foarte bună calitate, pe care o menținem neștirbită. Faptul că au obținut
două stele de aur cu această ocazie și Ouăle de la găini fericite (crescute la sol și cu posibilitatea
de a ieși la aer liber) pe care le producem la Avicola Lumina, Constanța, precum și sortimentul
nostru cel mai valoros – Salamul de Sibiu AGRICOLA produs la SALBAC, ne triplează satisfacția”,
mărturisește Grigore Horoi, președintele Grupului de firme AGRICOLA.

Reușita se măsoară uneori în percepțiile consumatorilor, alteori în creșterea vânzărilor, în cota de

piață, cota de raft sau câtă vizibilitate are produsul tău la raft. Dar, de cele mai multe ori, reușita
se măsoară în succesul echipei, în momentul lucrului împreună, în progresul obținut.

„Pentru că reușim mereu împreună. E momentul în care ne bucurăm de atributele produselor

noastre și de beneficiile acestora percepute de consumatori, toate cuprinse într-o campanie
care relevă reușita noastră, a Echipei Agricola! ”, a subliniat Carmen Gavrilescu.

15
 PREVIEWROA
IBM ȘI MARS
ÎMBUNĂTĂȚESC SIGURANȚA ALIMENTARĂ PRIN CATALOGAREA BACTERIILOR ALIMENTARE
ÎN SPERANȚA DE A ADUCE PROGRESUL ÎN DOMENIUL SIGURANȚEI ALIMENTARE
LA NIVEL MONDIAL, OAMENII DE ȘTIINȚĂ DE LA IBM RESEARCH ȘI MARS INC,
MCLEAN, VIRGINIA, URMĂRESC DEZVOLTAREA MICROBILOR ALIMENTARI PENTRU A
ÎMBUNĂTĂȚI SIGURANȚA ALIMENTARĂ ȘI PRODUCTIVITATEA ÎN DOMENIU.
Oamenii de știință de la IBM
spun că vor să dezvolte o
metodă eficientă pentru a
preveni contaminarea
alimentelor cu bacterii care pot
ucide mii de oameni în fiecare
an. Obiectivul ambițios este acela
de a urmări produsele alimentare în
cadrul întregului lanț de
aprovizionare, secvențiind ADN-ul
microorganismelor care trăiesc
de-a lungul respectivului lanț
INGREDIENTE
alimentar.
Produsele alimentare conțin mii
dintre acești mici ”autostopiști
de pe lanțul de aprovizionare”,
majoritatea inofensivi, alcătuind
ceea ce este cunoscut sub numele
de „microbiom.”
Protejarea întregului lanț
alimentar de aprovizionare
este o monumentală provocare
de sănătate publică, spune un
comunicat de presă al Mars.
Numai în SUA, în fiecare an, una
din șase persoane este afectată de
toxiinfecții alimentare, rezultând
128.000 de spitalizări, 3.000 de
decese și costuri medicale de
9 miliarde de dolari. Alte 75 de
miliarde de dolari se pierd anual ca
urmare a rechemării și distrugerii
alimentelor contaminate.
Cercetătorul șef Jeff Welser arată
că produsele alimentare au mii de
microorganisme care trăiesc pe
ele, dintre care majoritatea sunt
inofensive, dar alcătuiesc ceea ce se
numește „microbiome.” Condițiile
diverse, precum solul ori metodele
de prelucrare influențează
microbiomul unui produs alimentar,
ceea ce face ADN-ul colectiv al
microorganismelor să constituie
18 NOIEMBRIE 2016
o înregistrare detaliată și unică
a drumului pe care produsul
alimentar îl parcurge până în
farfuria consumatorului.
La începutul anului trecut,
cele două companii au format
“consorțiul pentru secvențierea
lanțului alimentar de aprovizionare”,
o platformă de colaborare privind
siguranța alimentară, care să
În SUA, în fiecare
constituie o pârghie de realizare a
an, una din
șase persoane progresului în genomică pentru a
este afectată înțelege mai bine ce anume face
de toxiinfecții alimentele mai sigure.
alimentare,
rezultând
128.000 de Ca un prim pas, oamenii de
spitalizări, 3.000 știință din consorțiu vor investiga
de decese și amprentele genetice ale
costuri medicale
de 9 miliarde de organismelor vii, cum ar fi bacterii,
dolari. ciuperci sau virusuri și modul în
care acestea se dezvoltă în diferite
medii, inclusiv pe suprafețele de
lucru, în fabrici și pe materiile
prime. Aceste date vor fi utilizate
pentru a investiga în continuare
modul în care interacționează
bacteriile, ceea ce ar putea avea
ca rezultat descoperirea unor
modalități complet noi de a
75 DE MILIARDE DE DOLARI SE PIERD ANUAL CA URMARE
A RECHEMĂRII ȘI DISTRUGERII ALIMENTELOR CONTAMINATE.
Sursa: http://www.foodprocessing.com/industrynews/2016/ibm-mars-to-improve-food-safety-by-cataloging-friendly-bacteria/
administra lanțul de aprovizionare
din punctul de vedere al siguranței
alimentare.
Abordări inovatoare, care utilizează
date genetice pentru a înțelege
mai bine și a îmbunătăți siguranța
alimentară sunt în plină dezvoltare,
promițând să ofere noi perspective
de înțelegere a întregului lanț de
aprovizionare. În susținerea acestui
obiectiv, consorțiul a declarat că
va realiza cel mai mare studiu de
metagenomică efectuat vreodată,
pentru a clasifica și a înțelege
microorganismele și factorii care
influențează activitatea lor într-
un mediu normal și sigur dintr-o
fabrică din domeniul industriei
alimentare. Această sarcină ar
putea fi extinsă în contextul mai
larg al întregului lanț alimentar
de aprovizionare – de la fermă
la farfurie – și să conducă la noi
perspective asupra modului în care
microorganismele interacționează
în mediul din fabrică, astfel încât să
fie mai bine controlate prin date noi
și practici bazate pe știință.
IBM efectuează, în prezent, teste în
colaborare cu Mars, prin urmărirea
ingredientelor care ajung la una
dintre fabricile companiei de
producere a mâncării pentru câini.

„JOACA” INGINERILOR GERMANI CU
PARTICULELE SPOREȘTE FUNCȚIONALITATEA
INGREDIENTELOR ALIMENTARE
O COMPANIE GERMANĂ DE INGINERIE FOLOSEȘTE TEHNICI DE „PIONIERAT” DE PRELUCRARE
CU FLUIDE PENTRU A ÎMBUNĂTĂȚI FUNCȚIONALITATEA INGREDIENTELOR ACTIVE, PRECUM ȘI
PENTRU A PUTEA LUCRA MAI UȘOR CU INGREDIENTELE VOLATILE ȘI SENSIBILE.
În industria alimentară și a
suplimentelor alimentare,
tehnologia cu pat fluidizat este
utilizată pe scară largă pentru
încapsularea și acoperirea cu
particule de ingredient.
Firma germană Glatt
Ingenieurtechnik din Weimar
oferă „soluții pentru aplicații
sofisticate, ce necesită particule
de dimensiuni sau forme specifice,
solubilitate optimă sau protecție a
ingredientelor active”.
Toate sistemele de prelucrare
fluidizate lucrează pe principiul
mișcării particulelor într-o cameră
de proces cu aer sau azot,
utilizată în mod obișnuit ca mediu
pentru crearea unui pat fluidizat
de particule solide. Pulverizarea
granulară, încapsularea,
aglomerarea și acoperirea pot fi
realizate prin integrarea unor duze
de pulverizare în interiorul camerei.
„Pentru aceste aplicații, prelucrarea
cu pat fluidizat oferă avantajul de
a produce granule sau solide în
vrac într-o singură etapă de proces,
incluzând uscarea, stratificarea
și solidificarea,” a explicat Katja
Oppermann, inginer de proces la
Glatt. Dar Glatt poate face mai
mult cu tehnologia sa decât aplicații
legate de acoperire, încapsulare și
procedee simple de granulare, și
utilizează aceste tehnici pentru a
manipula proprietățile ingredientelor.
“În toate proiectele noastre noi
încercăm să adăugăm valoare și
funcționalitate unui produs existent.
Acest lucru se realizează prin tratarea
fizică a produselor cu granulare
prin pulverizare, încapsulare prin
pulverizare, aglomerarea prin
pulverizare și acoperirea prin
pulverizare,” a declarat Volker
Budzinski, director de vânzări
al companiei pentru produse
alimentare, hrană pentru animale și
produse chimice fine. „Exemple ale
modului în care putem îmbunătăți
funcționalitatea particulelor, prin
protecția prelungită pentru materiile
prime active, țin de eliberarea
controlată, depășirea problemelor de
insolubilitate și multe altele.”
Exemple de aplicații
De exemplu, vitaminele și enzimele
pot fi granulate prin pulverizare și
acoperite cu un strat de film care
permite eliberarea controlată a
ingredientelor active, a spus Glatt.
Aromele și uleiurile esențiale pot
fi granulate prin pulverizare și
încapsulate înainte de a primi o
PREVIEWROA
protecție de acoperire, ceea ce le
face stabile în timpul transportului
și depozitării, dar și ușor de dozat.
Pulberile instant, care constau din
componente aglomerate parțial
hidrofobe pot fi formate în compuși
ușor solubili, care nu se separă și
oferă profile omogene de distribuție
a dimensiunilor particulelor.
Pentru particulele care nu sunt
fluidizabile, cum ar fi cele cu
proprietăți adezive sau cu forme
non-sferice, Glatt folosește
tehnologia paturilor fluidizante cu
jet. „Tehnologia paturilor fluidizante
cu jet este un tip special de pat
fluidizat, cu aparate de construcție
și configurații de curgere diferite
ale mediului în care acționează,” a
explicat Oppermann.
Alte particule din preparate lichide,
cu care este deosebit de dificil de
lucrat din perspectiva prelucrării și
procesării, conform lui Oppermann,
sunt substanțe volatile și ingrediente
care sunt sensibile la oxigen,
temperatură și la umezeală. „Pentru
a depăși aceste provocări, mediul de
Volker Budzinski acțiune fluidizat poate fi modificat, iar
marketing fluxul de gaz poate fi precis gestionat.
manager Glatt
Ingenieurtechnik De asemenea, putem procesa lichide
la temperaturi blânde (40ºC), astfel
încât să nu existe un efect negativ
asupra proprietăților produsului
final,” explica aceasta. Deoarece
procesele de microîncapsulare
încep cu prepararea lichidului, Glatt
sprijină de obicei clienții chiar de la
început, în dezvoltarea formulelor și
a preparatelor lichide. Ei pot fabrica
lichidul respectiv la centrul său
tehnologic, la o scară de laborator,
înainte ca acesta să fie testat într-o
instalație pilot și a proiecta instalațiile
necesare prelucrării la scară
industrială.
„CLIENȚII NOȘTRI VIN LA NOI CU FOARTE MULTE
ÎNTREBĂRI DIFERITE. CA FURNIZORI DE SOLUȚII,
VOM DEZVOLTA ȘI OPTIMIZA PROCESELE ȘI
PROIECTAREA DE INSTALAȚII INDIVIDUALE SAU
CHIAR LINII DE PRODUCȚIE ÎNTREGI, CARE SUNT
GATA DE UTILIZARE. CA O ALTERNATIVĂ, OFERIM ȘI
SERVICII DE PRODUCȚIE PE BAZĂ DE CONTRACT,” A
EXPLICAT BUDZINSKI.
19
 PREVIEWROA
Produsele de panificație, cum
ar fi pâinea, biscuiții și crakers-ii,
constituie o parte semnificativă
din dieta românilor. Din cauza
unui stil de viață din ce în ce mai
alert și a creșterii puterii de
cumpărare, interesul pentru
produsele mai sofisticate, dar și mai
sănătoase, cum ar fi cele „fără
gluten”, este în creștere.
Estimată a fi în valoare de peste 51
de milioane de euro în Europa de
Est, piața produselor „fără gluten”
este preconizată a crește cu 6,9%
în următorii patru ani . Întrebarea
care se pune este legată de
oportunitățile pentru dezvoltarea
acestui sector, al produselor „fără
gluten” în sectorul românesc de
panificație. Important este și modul
prin care pot fi depășite provocările
tehnice de fabricare, pentru a
INGREDIENTE
ne asigura că aceste produse
au în final calitățile așteptate de
consumatori.
Oportunități pentru
toată lumea
În timp ce piața pentru toate
produsele de panificație din Europa
este stabilă (creștere -1%), piața
produselor de panificație „fără
gluten” atinge o rată de creștere
anuală de 6,5%. Până în iunie 2016,
numărul de produse noi lansate cu
mențiunea „fără gluten” aproape că
s-a dublat, iar începând cu anul 2013,
cele mai populare dintre acestea au
devenit gustările și cerealele.
Ce anume a dus la această cerere
de produse sănătoase? Circa 1-2%
din populația europeană este
diagnosticată cu boala celiacă,
o cifră care este puțin probabil
să se modifice semnificativ,
chiar și cu progresele făcute în
medicină. Este vorba despre
grupul celor cu intoleranță la
grâu, autodiagnosticată sau având
sensibilitate la gluten - numit
„grupul celor care evită glutenul”.
Acest grup este estimat a fi în jur
de 70 de milioane de europeni –
număr care are un mare impact
asupra cererii de astfel de produse .
Combinând acest lucru cu creșterea
20 NOIEMBRIE 2016
FĂRĂ
GLUTEN
EXPLORAREA OPORTUNITĂȚILOR PENTRU
PRODUSELE DE PANIFICAȚIE „FĂRĂ GLUTEN” ÎN
ROMÂNIA, JULIETTE MALISKA, APPLICATION
MANAGER BAKERY, INGREDION
Reprezentant exclusiv:
KUK ROMÂNIA
Informații suplimentare:
Nicolae Geru, Technical Sales Manager
M +40 726 237 565
nicolae.geru@kuk.com, www.kuk.com
generală a preocupării legate
de sănătate, cu percepția că o
dietă „fără gluten” echivalează cu
un stil de viață sănătos, precum
și cu potențialul comercial al
produselor „fără gluten”, interesul
pentru producători, dar și pentru
comercianți devine evident.
Viitorul înseamnă
„liber-de” sau „fără...”
Fiind cândva o tendință de
nișă, stilul de viață ”fără de…”, în
particular „fără gluten”, a devenit
acum o tendință de masă. Pentru
sectorul de panificație, acest lucru
înseamnă noi oportunități de
dezvoltare a produselor și lărgirea
categoriilor de produse fără
gluten și dincolo de pâine (sector
predominant), pentru a include
și alte produse de panificație,
cum ar fi gustările și produsele de
patiserie. Înțelegerea rolului făinii
de grâu și a componentelor sale în
produsele de panificație, indiferent
dacă este vorba de biscuiți, prăjituri
sau pâine, și selectând combinația
potrivită de ingrediente pentru
a înlocui funcționalitatea făinii
de grâu, vor fi esențiale pentru
asigurarea faptului că formula
„fără gluten” va menține savoarea
produselor pe bază de grâu.
Făinurile funcționale și amidonurile
au devenit astfel ingredientele-
cheie ce pot înlocui glutenul, fiind
ideale pentru îmbunătățirea texturii
și a calității produselor „fără gluten”.
De exemplu, făinurile funcționale
derivate din tapioca și orez pot
fi folosite pentru a îmbunătăți
reologia și capacitatea de hidratare
a aluatului pentru o pâine „fără
gluten” mai moale, mai gustoasă,
păstrând în același timp „făina” ca
și ingredient pe etichetă. Alternativ,
amidonurile cu hidratare la rece
ajută la prelucrabilitatea aluaturilor
„fără gluten”, oferind elasticitatea
necesară pentru crakers-i și biscuiți
sau asigurând păstrarea formei
pâinii și a chiflelor.

Piața produselor
51
„fără gluten” este
estimată la
de milioane de
euro în Europa
de Est.
FĂINURILE DIN LEGUMINOASE AU
DEVENIT O MODALITATE-CHEIE DE A
ASIGURA CALITATEA SUPERIOARĂ A
PRODUSELOR „FĂRĂ GLUTEN”
Studiul de piață făcut de Ingredion
pe consumatorii de produse de
panificație a arătat că gustul este
factorul cheie în luarea deciziilor
de cumpărare. Pâinea ideală nu
trebuie să fie doar bună la gust, dar
trebuie să îndeplinească și anumite
cerințe de textură. Cu coaja și
structura miezului său specific,
rețeta unei pâini bune s-a dovedit
a fi deosebit de dificil de obținut
pentru producătorii industriali.
Depășirea acestor provocări în
realizarea rețetei și a producției
pentru a obține produse cu un gust
bun, dar și cu valoare nutritivă,
care să întâmpine așteptările
consumatorilor, este o prioritate,
deoarece „fără gluten” poate
însemna consum de masă.
Îmbunătățirea texturii și a
valorii nutriționale a pâinii
Echipele de specialiști din centrele
de inovare ale Ingredion s-au
axat pe dezvoltarea unor rețete
performante „fără gluten”, pentru
toate categoriile de produse de
panificație. Succesul a fost asigurat
prin dezvoltarea unui portofoliu
extins de ingrediente funcționale
pentru abordarea principalelor
provocări ale industriei: asigurarea
reologiei și a prelucrabilității
aluatului, dezvoltând produse
finite de înaltă calitate, care
să corespundă așteptărilor
consumatorilor și cu îmbunătățirea
valorilor nutriționale. În pâine,
amidonurile și făinurile funcționale
vor duce la obținerea unui miez
moale, umed și rezistent în timp.
O provocare-cheie în formularea
și producția de alimente „fără
gluten” o reprezintă depășirea
percepției consumatorului că,
atunci când se scoate glutenul din
rețetă, producătorii îl înlocuiesc cu
alternative mai puțin sănătoase,
cum ar fi zahărul și grăsimile. Pe
lângă aceasta, există și percepția
negativă că alternativele „fără
gluten” nu pot oferi același
gust, textură și prospețime ca și
versiunile standard.
Provocarea asupra dezvoltării de
produse și rețete noi este nevoia
de a găsi ingrediente, care să
ofere atât funcționalitate, cât și
un conținut nutrițional ridicat.
Ingredientele din leguminoase
reprezintă o astfel de posibilă
PREVIEWROA
soluție. Cu conținutul lor ridicat de
proteine și eticheta prietenoasă
pentru consumator, făinurile din
leguminoase și proteinele din
leguminoase îndeplinesc multe
dintre nevoile de ordin tehnic
ale brutarilor. Totodată făinurile
din leguminoase au devenit o
modalitate-cheie de a asigura
calitatea superioară a produselor
„fără gluten”. Încorporând făinurile
din leguminoase și proteinele
în produsele de panificație, se
îmbunătățește și profilul nutrițional
și se pot susține recomandările
nutriționale precum: “conținut
ridicat de proteine”, “sursă de
proteine” sau ”fără gluten”. Utilizate
în dozaj scăzut, aceste făinuri înalt
funcționale vor stabiliza aluatul
și vor produce structuri mai fine,
dezvoltând culoare și gust atractive,
precum și creșterea conținutului
total de proteine din produsul finit.
Ca ingredient de bază în rețetă,
făinurile de leguminoase asigură,
de asemenea, profiluri noi de
aromă și culoare, ceea ce permite
producătorilor să ofere produse
diferențiate și/sau de tip premium.
Acestea funcționează foarte bine și
în produsele cu umiditate redusă,
cum ar fi biscuiții, crakers-ii și/sau
produsele de patiserie.
Către o etichetă curată,
dar și „fără gluten”
Privind în perspectivă, fabricarea
de produse fără gluten poate
duce, de asemenea, la obținerea
de produse cu o etichetă curată.
Această tendință poate continua
numai într-o singură direcție –
„fără gluten” să devină producție
de masă. Din punct de vedere
tehnic, această tendință va pune
un accent deosebit pe utilizarea
unor ingrediente speciale, cu
funcționalitate deosebită, care vor
duce la obținerea unor produse
de panificație cu etichete curate,
„fără gluten”, cu un gust bun, dar și
foarte rentabile.
21
 PREVIEWROA
TENDINȚE
DULCI
DEȘI PIAȚA DULCIURILOR PARE A FI UNUL
DINTRE DOMENIILE MAI PUȚIN VIZIBILE
ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE, EA ESTE,
DIMPOTRIVĂ, UNA DINTRE RAMURILE
CELE MAI PROACTIVE, CARE INOVEAZĂ
PERMANENT. ÎNCOLȚITĂ ÎNTRE TENDINȚELE
INGREDIENTE
MODERNE DE NUTRIȚIE ȘI CONCURENȚA
DIN PARTEA SNACK-URILOR SĂRATE,
PIAȚA DULCIURILOR TREBUIE SĂ FIE ÎN
PERMANENTĂ EVOLUȚIE, PE DE O PARTE
PENTRU A-ȘI PĂSTRA CONSUMATORII, IAR
PE DE ALTĂ PARTE PENTRU CÂȘTIGA MEREU
CLIENȚI NOI.QA
22 NOIEMBRIE 2016
Pentru a ne convinge să nu ne mai
simțim vinovați de micul nostru
răsfăț și să ne acordăm din când
în când câte o recompensă dulce
producătorii de dulciuri trebuie
să surmonteze câteva provocări
majore ridicate de preocuparea
pentru sănătatea și responsabilitatea
consumatorului contemporan sau
posibile incompatibilități dictate de
diete, alergii, sănătate sau religie și
filosofie, fără a compromite plăcerea
gustului sau calitatea produsului.
Lăsând la o parte megatendințele
Premium, Indulgence, care sunt
definitorii pentru acest domeniu,
piața dulciurilor caută să se
orienteze către direcții noi, dictate
de trendurile mondiale:
Trend: Clean Label, Natural,
Ingrediente simple – consumatorii
sunt mai orientați decât oricând
spre produse naturale, fără aditivi,
și, mai mult decât atât, doresc să
știe de unde provin ingredientele
care intră în componența
produsului pe care îl consumă.
Trend: Less – mai puțin zahăr,
mai puțină grăsime, mai puține
calorii, mai puțini carbohidrați, sunt
declarații care apar deja de mai
mulți ani pe tot mai multe produse.
Recent, acestora li se adaugă o
 PREVIEWROA

nouă generație de declarații: mai Trend: Vegan – Veganismul

puțin procesat, mai pur, mai puțin reprezintă o filosofie care respinge
rafinat, cât mai brut (cu cacao raw, statutul de „bun de consum” al
cu zahăr brun, cereale ancestrale, animalelor (atât în alimentație,
cereale integrale etc.). cât și sub alte forme de utilizare)
devenită un stil de viață, care
Trend: Free from acaparează o parte din ce în ce
Pe lângă produsele orientate spre mai mare a consumatorilor. Fie că
marea masă a consumatorilor care discutăm despre veganismul etic,
își supraveghează alimentația, fie că sunt căutate doar beneficiile
produsele de nișă câștigă din ce aduse de alimentația vegană,
în ce mai mult teren, deoarece și această nișă crește, incluzând
condițiile respective sunt din ce ciocolată, bomboane, jeleuri, Trend: Organic, Bio, Sustenabil
în ce mai cunoscute: intoleranțe, biscuiți, napolitane, chipsuri etc. – Este foarte „la modă” să
alergii sau incompatibilități cumpărăm produse cu declarația
religioase sau filosofice. Trend. Indulgence & Healthy organic sau bio, chiar dacă,
– De ce să nu fie și dulciurile momentan, nu conștientizăm
Se încadrează aici produsele fără sănătoase? Consumatorii moderni decât potențialele beneficii
zahăr, gluten, lactoză, gelatină, fără sunt mult mai informați și interesați proprii. Dar odată cu creșterea
coloranți sau arome de sinteză, de produse funcționale, cu beneficii responsabilității față de sănătatea
precum și produsele care conțin pentru organism, și, deși dulciurile și echilibrul propriu, crește și nivelul
declarația vegetarian sau vegan. sunt consumate de plăcere, responsabilității pentru mediul
dacă se încadrează în echilibrul în care trăim, pentru sănătatea
Generația de produse less sugar nutrițional, ba mai mult, au și efect generațiilor următoare. De aceea
/ without sugar a crescut și s-a funcțional, plăcerea va fi și mai acest megatrend este în creștere
diversificat mult datorită utilizării mare. De exemplu ciocolată, jeleuri continuă, încă de la apariția
îndulcitorilor naturali precum și bomboane cu superfructe (ca primelor produse.
extractele de Stevia Rebaudiana merișoarele, rodia, goji sau acai),
sau siropul de agave, oferindu-le dulciuri cu adaosuri funcționale Trend: Convenience: La
atât diabeticilor, cât și celor care își (vitamine, minerale, proteine, îndemână, oriunde, oricât (în
controlează consumul de calorii, o fibre etc.) sau snack-uri din fructe micul magazin de lângă casă,
sumedenie de opțiuni. deshidratate. în supermarket, în benzinărie,
la chioșc etc.). Ambalaje „to go”,
ambalaje „de buzunar”, ambalaje
ușor de deschis/închis sau
resigilabile, pentru menținerea în
EXPERTAROM FOOD INGREDIENTS OFERĂ PRODUCĂTORILOR cele mai bune condiții a produsului.
DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ, ÎNCĂ DIN 1995, O PALETĂ COMPLEXĂ
DE AROME, INGREDIENTE ȘI ADITIVI, COMPLETATĂ DE ECHIPE DE Trend: Mini, bite-size / slim:
VÂNZĂRI SPECIAL DEDICATE PENTRU FIECARE SECTOR AL INDUSTRIEI Miniaturizarea produselor,
ALIMENTARE, SUSȚINUTE DE SPECIALIȘTI ÎN DOMENIUL TEHNIC, DE gramajele mici, „bite-size”,
CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI CONTROLUL CALITĂȚII, EXPERTIZĂ DE se încadrează și în trendul
MARKETING ȘI PROFESIONALISM ABSOLUT. convenience, dar au și avantajul că
oricine se poate bucura chiar și de
cele mai rafinate sau mai exotice
produse, fără depășiri de buget.

Noul curent de “subțiere“ a

dulciurilor (biscuiți subțiri, fursecuri,
produse din ciocolată slim)
orientează consumatorii atât spre
controlul porțiilor și alimentație
responsabilă, prin reducerea
grosimii produselor, cât și spre
ideea de gourmet sau premium.

Trend: Tell a story. Produsele

care au o poveste, cât de simplă,

23
 PREVIEWROA
și un mod de ambalare prin care
să promoveze convingător acea
poveste, fac apel la emoțiile
consumatorilor și sunt, prin aceasta,
atractive pentru diverse segmente.
Declarații ca: „Preparare artizanală”,
„rețete transmise din generație în
generație”, „rețeta bunicii”, sunt
„povești” care apelează la nostalgie,
la amintiri din copilărie.
Dar sunt și povești care fac apel la
simțul umorului, la personalitatea
fiecăruia (produse destinate
diverselor categorii: copiilor,
familiei, femeilor sau bărbaților
sau seniorilor etc.) sau la trăirile
specifice unor momente (petreceri,
întâlniri cu prietenii, timp petrecut
cu familia, dulciuri pentru cafea,
pentru mic dejun, pentru după-
masă, pentru seara).
INGREDIENTE
Trend: Fun & Customize. Este
distractiv să te joci cu ingredientele
și să-ți compui gustarea dulce
dorită. De aceea au apărut produse
destinate combinării la bunul plac
al consumatorului, conținând
produsul respectiv, însoțit de o
cremă, sos, cereale, bombonele sau
glazură, orice l-ar putea face mai
distractiv sau mai apetisant.
Trend: Sezonalitate și
marketingul evenimentelor
Dulciurile reprezintă o piață în
care sezonalitatea este marcantă,
vânzările crescând semnificativ de
sărbători, datorită numeroaselor
produse destinate acestora.
Crăciunului, Paștelor, Valentin’s day
li se mai adaugă permanent și alte
ocazii de lansare a unor produse
de sezon sau ediții limitate: gusturi
de vară, exotice sau răcoritoare,
Halloween etc.
Edițiile limitate sunt o bună
modalitate de a testa cum
reacționează piața la variante noi
de gust și de a impulsiona vânzările
pentru anumite perioade, iar
ulterior, variantele de succes pot
rămâne în gama standard. Pot fi
asociate cu evenimente sportive,
muzicale, sociale sau orice ocazie
considerată potrivită.
24 NOIEMBRIE 2016
AVANTA JUL PARTENERILOR NOȘTRI: PE
LÂNGĂ ACEST PACHET COMPLET, ORICE
CLIENT BENEFICIAZĂ DE O ECHIPĂ DE
REPREZENTANȚI DE VÂNZĂRI, TEHNOLOGI
ȘI CONSILIERI PROFESIONIȘTI ȘI PROACTIVI,
AFLATĂ PERMANENT LA DISPOZIȚIA
SA PENTRU ALCĂTUIREA REȚETELOR,
SOLICITĂRILE TEHNICE, INSTRUIREA
PERSONALULUI, SOLUȚIILE DE PREZENTARE
ȘI CREARE A GAMEI, SEMINARIILE DE
INOVAȚII SAU SEMINARIILE SPECIALIZATE,
CONSULTANȚĂ DE MARKETING.
Trend: Experiențe Senzoriale.
Aroma este caracteristica definitorie
a unui produs alimentar, care ne
face să revenim la acel produs
în mod repetat. Dar, fără a trăda
fidelitatea față de gusturile
preferate, dorim permanent să
experimentăm gusturi și texturi noi,
din spirit de aventură.
Tachinările producătorilor pot fi
binevenite și pot duce la îmbogățirea
gamei (de exemplu ciocolata cu
chilli sau caramelul sărat au intrat în
categoria clasicilor gourmet deja)
cu jocuri de arome, mai potolite sau
mai extravagante, cum ar fi lămâie
cu piper, ghimbir cu lămâie, cocos cu
susan, ciocolată cu rozmarin, căpșuni
cu busuioc, portocale cu morcovi,
ceai cu rodie.
Pe lângă combinațiile de gusturi,
dulce-sărat, dulce-acrișor, dulce-
picant, și combinațiile de texturi
sunt tentante și atractive: ciocolată
cu fulgi expandați, bomboane cu
cremă și crispies, jeleuri cu interior
lichid, gumă cu inserții acide etc.
Trend: Private label. La fel ca și
în celelalte domenii ale industriei
alimentare, nici dulciurile private
label nu mai reprezintă o copie
ieftină a brandurilor cunoscute. Și
aici se preferă inovarea, calitatea,
ambalajul atractiv, oferta se acordă
cu trendurile general valabile, chiar
și cu cele mai nișate: Organic,
Vegan, Sustenabilitate.
În concluzie, piața dulciurilor este în
continuă mișcare și inovare, pentru
a veni în permanență cu posibilități
noi de snacking sau savurare,
mai gustoase, mai sănătoase, mai
atractive.
De aceea și paleta noastră
cuprinde, pe lângă paleta de
arome, care conferă personalitatea
produsului, sucuri sau pulberi de
fructe, granule sau crispies, creme
și umpluturi, fibre vegetale și
coloranți naturali. În plus, oferim
producătorilor soluții și rețete,
consultanță și informații actuale
din domeniu prin monitorizarea
inovațiilor și tendințelor.
PREVIEWROA

25
 ADVERTORIALROA
CIRCUITUL PROCESELOR PE PIAŢA INDUSTRIEI ALIMENTARE:
TENDINŢE, STANDARDE
INGREDIENTE
ŞI SOLUŢII PENTRU OAMENI
SĂNĂTOŞI
Tendinţele sunt în general
trecătoare, însă uneori ele prind
rădăcini, se dezvoltă şi stabilesc
standarde noi. De exemplu,
conceptul de “produse naturale” a
lăsat o amprentă asupra fiecărui
segment al industriei alimentare în
multe dintre ţările din întreaga
lume. În acest context Brenntag are
în vedere diferitele atribute pe care
consumatorii individuali le solicită
de la produsele pe care le consumă
şi vine in sprijinul producătorilor
atât cu conceptele sale inovatoare,
care se adaptează perfect pentru o
varietate de tendinţe cât şi cu un
portofoliu complet de produse care
satisface cele mai exigente cerinţe.
Dieta Vegan ca o
tendinţă în societate
Mulţi consumatori asociază un
regim alimentar care nu conţine
produse de origine animală ca
26 NOIEMBRIE 2016
fiind o soluţie de nutriţie naturală,
fie din motive etice fie datorită
beneficiilor pentru sănătate.
Cererea actuală, care se află în
continuă creştere, nu vine numai
de la vegani şi vegetarieni ci şi de
la cei care adoptă stilul “flexitarians”
(dieta semi-vegetariană bazată
predominant pe produse vegetale
cu consum ocazional de carne).
Brenntag ofera reţete vegetariene
şi concepte de produse pentru
toate categoriile din cadrul acestei
pieţe aflate într-o mare creştere
(ex. băuturi răcoritoare cu proteine
şi vitamine, produse de patiserie
– crocante, cereale extrudate,
batoane cereale).
Evoluţia proteinelor de-a
lungul timpului
Băuturile proteice şi dietele pe bază
de plante cu proprietăţi benefice
nu mai sunt în niciun caz atribute
ale vegetarienilor, veganilor sau
sportivilor de înaltă performanţă.
Pe zi ce trece tot mai multe
persoane îşi îndreaptă atenţia
către acest stil de alimentaţie,
care să le confere o dezvoltare
armonioasă a organismului şi
posibilitatea susţinerii cu succes
a unor activităţi fizice intense.
Pe acest segment Brenntag vine
în sprijinul partenerilor săi prin
oferta sa de soluţii complete,
care să reflecte tendinţele actuale
îmbinând armonios extracte din