Cuprins:

I. Către cititor!
II. Primul pas – curăţirea organismului
III. Apa şi alte lichide în viaţa noastră
IV. Alimentaţia raţională – baza sănătăţii
a)Produsele alimentare – sursă de elemente necesare omului
b)Despre unele obişnuinţe şi tradiţii alimentare
c)Recomandări pentru o alimentaţie sănătoasă
d)O metodă simplă şi eficientă de slăbire
e) Dieta grupelor sanguine
V. Colesterolul şi radicalii liberi – duşmani periculoşi ai sănătăţii
VI. Stresurile şi unele măsuri de combatere a lor
VII. Călirea organismului este o cale perfectă spre sănătate
VIII. Mişcarea înseamnă viaţă (complexe de exerciţii fizice pentru bărbaţi
şi femei)
IX. Recete naturale pentru sănătate
X. Prelungirea vieţii este un scop real

1
 Către cititor!

Ştim cu toţii că principalul în viaţă este sănătatea, că fără sănătate nimic nu e

şi totuşi cu regret puţini sunt cei care întreprind măsuri concrete pentru
păstrarea acestei comori. E bine şi plăcut să ajungi la bătrîneţe într-o formă
fizică bună, să nu te simţi o povară pentru copii şi nepoţi. Nemaivorbind de
suferinţe şi banii cheltuiţi pentru medicamente, care de multe ori au un efect
temporar.
Oare acest scop nu merită nişte mici eforturi personale efectuate zilnic? Care
ar fi motivul capabil să ne schimbe mentalitatea leneşă de consumator total, să
ne debarasăm de unele obişnuinţe dăunătoare sănătaţii noastre? Răspunsul
este probabil în fiecare din noi, în felul cum înţelegem priorităţile vieţii, în
educaţie şi gradul de inteligenţă.
Desigur, în linii generale statul are grijă de sănătatea populaţiei, există
Centrele de Medicină Preventivă care asigură protecţia colectivităţilor, în
primul rînd de bolile infecţioase şi profesionale. Acest lucru este important şi
necesar, dar nu-i suficient la nivel individual. Este cunoscut faptul că primul
loc în cauza deceselor îl ocupă maladiile cardiovasculare (infart, ictus
cerebral, insuficienţa cardiacă ş.a). Locul doi în cauza mortalităţii revine
cancerului. Aici, desigur putem da vina pe ereditate, acţiunea factorilor
schimbaţi de mediu, dar nu mai puţin important este iresponsabilitatea faţă
de sănătate, nedorinţa de a ne proteja de unele acţiuni dăunătoare cunoscute
deja (folosirea unor produse alimentare cu efecte cancerogene, creşterea
numărului de fumători, mai ales printre femei, expunerea excesivă la radiaţia
solară şi radiaţiilor provocate de calculatoare, televizoare, telefoane mobile
etc.). Nu se acordă atenţia cuvenită sporirii rezistenţei organismului faţă de
acţiunea factorilor nocivi. Fiind parte componentă a naturii ce ne înconjoară,
sunt convins că putem aplica cît mai larg metodele naturiste în acest scop, fără
a avea frică de apariţia unor efecte negative.
Este demonstrat ştiinţific că toate bolile slăbesc capacitatea de rezistenţă a
organismului, micşorează posibilitatea de a asigura funcţionarea normală a
sistemelor vitale importante. Aceasta se datorează faptului că forţele de
apărare specifice (anticorpii) şi nespecifice (limfocitele, ganglionii limfatici)
sunt mobilizaţi la lupta cu substanţele străine ce pătrund în organism. În acest
caz suferă şi mecanismele de autoreglare existente la om.

2
Metodele naturiste de însănătoşire practicate cu regularitate scot în evidenţă
rezervele ascunse ale organismului, stimulează puternic procesele de
recuperare.
Trebuie de menţionat că în rezultatul unei alimentaţii echilibrate şi sănătoase
(limitarea sau excluderea unor alimente şi băuturi dăunătoare sănătaţii),
debarasarea de fumat, micşorarea esenţială a utilizării medicamentelor poate
aduce o economie în bugetul familiei de peste o mie de lei lunar.
Dacă veţi analiza minuţios toate avantajele trecerii la un mod sănătos de viaţă,
care de fapt sunt evidente, hotărîrea corectă nu va întîrzia să apară. Iar mai
departe, mobilizîndu-vă voinţa, veţi începe de la o „luni”. Important este ca
această zi să nu fie amînată la nesfirşit, găsind diferite pricini. Reţineţi!
Sănătatea proprie are prioritate.
Opiniile şi recomandările expuse în continuare sunt bazate pe rezultatele
ultimelor cercetări ştiinţifice în acest domeniu, precum şi experienţei proprii
de mai mulţi ani. Ele nu contravin fiziologiei organismului uman şi pot fi
urmate fără nici un risc pentru sănătate.
Scopul propus este ca într-o formă cît mai accesibilă şi laconică să vă comunic
informaţia de care dispun pentru folosul sănătăţii dumneavoastră. Sper că
schimbările spre bine să le observaţi cît mai curînd, dar pentru aceasta veţi
avea nevoie de mici eforturi de voinţă efectuate zilnic, fermitate şi răbdare.
Reţineţi! Cu cît mai devreme (după 25-30 ani) veţi începe să vă îngrijiţi de
sănătate, cu atît mai pronunţat va fi efectul, mai ales în ce priveşte prelungirea
vieţii. Să nu uităm că o veche zicală spune: „Mai bine mai tîrziu, decît
niciodată”, deci fiţi optimişti şi mult succes!

3
 Primul pas – curăţirea organismului

Pe parcursul vieţii produsele alimentare neasimilate, parţial se

acumulează în intestinul gros sub formă de „pietre” fecale. Cantitatea lor poate
varia de la cîteva sute de grame pînă la cîteva kilograme în dependenţă de
funcţionarea intestinului (peristaltica normală) şi vîrsta individului. Aceste
depuneri provoacă blocarea mecanică a procesului de absorbţie şi intoxicarea
organismului cu substanţe dăunătoare (indol, scatol ş.a.).
Aşadar, se va începe cu curăţirea intestinului gros, care se efectuează în felul
următor:

1. În vasul de cauciuc al aparatului Emarh (se vinde în farmacii) se

toarnă 2L de apă fiartă şi răcorită pînă la 37 °C, apoi se adaugă sucul
unei lămîi ori o lingură de oţet de mere.
2. Vasul se agaţă într-un cuier (robinetul este închis), iar capătul
tubului de plastic se unge cu ulei vegetal. Pentru comoditate, în locul
robinetului se poate folosi o clemă medicală.
3. Vă culcaţi pe genunchi şi coate sau pe o parte apoi introduceţi tubul
în anus la o adîncime de 5-6 cm. Deschideţi robinetul sau clema
pentru ca să pătrundă lichidul.
4. După ce aţi scos tubul, culcaţi-vă pe spate şi ridicaţi bazinul, apoi
rostogoliţi-vă pe partea dreaptă „scuturînd” cu mîna regiunea
intestinului. După 10-15 min. sau dacă nu puteţi suporta şi mai
repede, evacuaţi masele fecale in vasul de veceu.

Această procedură se efectuează timp de 10 zile, de obicei seara înainte de

mîncare, apoi se repetă o dată în jumătate de an.
Ficatul este un organ care de asemenea necesită să fie curăţit datorită
funcţiei sale de dezintoxicare şi neutralizare a diferitor substanţe chimice ce
pătrund în organism. Cea mai simplă metodă de curăţire a ficatului este
următoarea: dimineaţa pe nemîncate se ia o lingură de ulei de măsline sau de
floarea soarelui şi peste 15 min se mănîncă o jumătate de lămîie cu tot cu
coajă. Procedura se efectuează 10 zile la rînd concomitent cu spălarea
intestinului gros. În această perioadă se recomandă de băut suc de sfeclă roşie
(25%), măr (25%), morcov (50%) cite 2 pahare pe zi şi se exclud produsele
de origine animalieră.
Curăţirea rinichilor se efectuează atunci cînd la examenul ultrasonografic
se depistează „nisip” ori pietricele mici. În acest scop se pot folosi seminţele de
mărar sau de pepene galben care se mărunţesc în rîşniţa de cafea şi se adaugă

4
o linguriţă la un pahar de uncrop. Se infuzează 20-30 min, apoi se filtrează şi
se bea cîte o jumătate de pahar înainte de masa cu 30 min. Deasemenea curăţă
bine filtrele renale pepenii verzii, consumaţi timp de o zi fără altă mîncare, cu
puţină pîine neagră.
Conform statisticii medicale pînă la 80% din populaţie sunt infectaţi cu
helminţi (limbrici) de aceea este foarte indicat să efectuaţi analiza maselor
fecale la prezenţa ouălor de helminţi şi în cazul depistării lor să curăţiţi
organismul cu remedii prescrise de specialişti.

Apa şi alte lichide în viaţa noastră

Pentru a funcţiona normal organismul uman are nevoie în mediu de 1,5L de

apă pe zi. De remarcat că această cantitate cuprinde atît apa pură, diverse
lichide (băuturi, supe) cît şi apa structurată din legume şi fructe. Cantitatea
menţionată mai sus poate varia în dependenţă de anotimp, efortul fizic, însă
niciodata nu trebuie să fie mai mică de 1L pe zi. Un indiciu simplu că
organismul nostru a trecut să activeze în regim de economie (ce nu e bine)
poate servi micşorarea evidentă a cantităţii de urină, ea devenind intens
colorată şi cu miros pătrunzător. Este fiziologic să folosim pentru băut apa
plata de masă din reţeaua de comerţ sau apa din apeduct după o curăţire
suplimentare cu ajutorul filtrelor de uz casnic. Pentru cei care nu au
posibilitatea de a procura aceste filtre, există o metodă simplă de curăţire a
apei din apeduct: apa se lasă pe 24 de ore într-un vas deschis pentru
eliminarea clorului, apoi se fierbe, după răcire se toarnă în sticle din plastic
(nu pline) punîndu-le la îngheţat. Sticlele se dezgheaţă, iar apa din ele se
foloseşte separind-o de depuneri şi impurităţi. Dacă folosiţi apa de izvor sau
din fîntînă, numaidecît efectuaţi analiza ei de laborator la Centrele de
Medicină Preventivă teritoriale. Aceasta este absolut necesar pentru a alege
corect metodele de îmbunătăţire a calităţii şi consumului fără risc. La
pregătirea mîncării folosiţi de asemenea apa curăţită. Mai ales este necesar de
înlăturat clorul care întră în reacţie cu substanţele organice formînd
combinări toxice pentru organism(dioxinele).
Apele de masă îmbuteliate le putem consuma fără restricţii, dacă nu sunt
contrafăcute. Referitor la băuturile răcoritoare şi energizante care conţin
coloranţi, aromatizanţi, îndulcitori artificiali se recomandă să fie limitate sau
excluse definitiv. De asemenea nu este prea bună nici berea consumată
5
excesiv (mai mult de 0,5l zilnic), deoarece este dovedită acţiunea ei negativă
asupra rinichilor. Deşi s-a constatat că vinurile roşii seci acţionează benefic
asupra organismului uman (maresc rezistenţa la radiaţiile ionizante, au efect
antioxidant, împiedică formarea cheagurilor de sînge, care deseori sunt cauza
deceselor) totuşi consumul lor zilnic nu trebuie să depăşească 300ml. Savanţii
au stabilit că „măsura” zilnică care nu are efect toxic asupra organismului
(ficatul şi creierul) este de 100ml coniac, vodkă sau altă băutură tare. Pentru
femei aceste cantităţi sunt în jumătate mai mici. Reţineţi! Băuturile alcoolice în
cantităţile indicate mai sus au efect pozitiv asupra sănătăţii, dacă sunt
consumate zilnic. Aici însă apare pericolul dependenţei de alcool, creşterea
poftei de mîncare şi consumul excesiv de alimente, de aceea mai de folos
pentru păstrarea sănătăţii ar fi renunţarea totală la alcool.
Sucurile naturale fără conservanţi şi zahăr, mai ales cele proaspăt preparate
sunt folositoare pentru sănătate, însă trebuie să ţinem cont că ele conţin
substanţe hrănitoare de aceea ele vor fi consumate în afara meselor, înlocuind
după caz fructele.
Apele minerale se pot bea nu mai mult de 20-30 zile pe an şi numai conform
indicaţiilor medicului.
Din băuturile recomandate fără limitări sunt ceaiurile, mai ales ceaiul verde
care nu este supus procesului de fermentare. Această băutură străveche
conţine vitamine, microelemente şi antioxidanţi puternici care neutralizează
radicalii liberi – cei mai periculoşi duşmani ai vieţii. Reţineţi! Folosirea
ceaiului împreună cu dulciuri (zahăr, miere) micşorează mult acţiunea lui
tămăduitoare. Dacă nu puteţi renunţa la dulciuri, folosiţi o linguriţă de miere
care se înghite cîte puţin, însă nu se adaugă în ceaiul ferbinte. De asemenea se
va consuma numai ceaiul proaspăt sau cel mult, timp de o oră după pregătire.
Savanţii recomandă de folosit zilnic cîte 4-5 cănuţe de ceai, afirmînd că el
micşorează nivelul zahărului şi colesterolului în sînge, fapt ce duce în
consecinţă la prelungirea vieţii. Sunt foarte plăcute şi folositoare sănătăţii
ceaiurile naturale din: mentă, muşeţel, frunze de coacăză neagră, zmeură,
fragi,floare de tei, salcîm, fructe de măceş. De mai mult timp pregătesc o
infuzie din fructe uscate:măceş, păducel şi călin în proporţii de 2:1:1. Măceşul
şi păducelul preventiv îl fărămiţez (mai bine în rîşniţa de cafea) şi torn uncrop
2/3 din volumul vasului de infuzare acoperindu-l pentru 20-30min cu un
prosop. Cînd temperatura lichidului scade pînă la 40-50 °C, adaug o linguriţă
de miere naturală. Această combinaţie foarte gustoasă conţine vitamine,
microelemente, normalizează tensiunea arterială, întăreşte vasele sanguine şi
imunitatea.
6
O altă băutură care trebuie să fie prezentă în raţionul dumneavoastră este
cacao (cu sau fără lapte) deoarece ea conţine antioxidanţi puternici,
micşorează probabilitatea apariţiei bolilor de cancer, măreşte potenţa la
bărbaţi şi stimulează activitatea creierului. Dacă folosiţi ciocolata,alegeţi-o pe
cea cu un conţinut mai mare de 70% cacao.
Pentru amatorii de cafea ţin să fac o precizare: nu folosiţi mai mult de 1-2
cănuţe pe zi, fiindcă cafeaua măreşte cantitatea colesterolului „rău”,
influenţează negativ asupra inimii şi vaselor sanguine, este contraindicată
persoanelor cu tensiune arterială mărită, de asemenea sporeşte riscul
dezvoltării osteoporozei mai ales la femei care au insuficienţă de calciu.

Alimentaţia raţională – baza sănătăţii

Produsele alimentare – sursă de elemente necesare omului

Pentru a exista, omul în afară de apă are nevoie de proteine, glucide, lipide,
vitamine şi substanţe minerale. De exemplu, pentru un om matur este necesar
zilnic, în mediu, 100gr de proteine, 100gr de lipide şi 400gr de glucide (1:1:4).
Sursele principale de proteine sunt: carnea, peştele, ouăle, produsele lactate,
boboasele (soia, mazărea, fasolea, năutul). Sursele principale de glucide
(hidraţi de carbon) sunt: cerealele, cartofii, fructele şi legumele dulci, mierea,
zahărul. Sursele principale de lipide (grăsimi) sunt: produsele animaliere
(carnea, untul, smîntîna, ouăle), peştele gras, uleiurile vegetale, nucile.
Cea mai mare cantitate de vitamine şi substanţe minerale necesare
organismului se conţin în carne, peşte, gălbenuş de ou, produse lactate
(brînzeturi), morcov, varză, sfeclă roşie, ardei dulce, roşii, mazăre verde, cozi
de ceapă, usturoi, ciuperci, cartofi, ridiche, castraveţi, pepene galben, pere,
mere, caise, struguri, prune, vişini, cireşe, căpşune, zmeură, coacăză neagră,
portocale, lămîie, banane, măceş, nuci, pătrunjel, măsline, miere naturală, ulei
vegetal nerafinat, varză de mare, nuci verzi. Este absolut evident că aceste
produse trebuie incluse în raţionul zilnic a fiecărui om după posibilităţi şi în
cantităţile corespunzătoare.

7
 Despre unele obişnuinţe şi tradiţii alimentare

Obişnuinţele alimentare de rînd cu altele se formează în copilărie. Rolul

principal şi responsabilitatea în acest caz de obicei revine mamelor şi
bunicuţelor. De cunoştinţele lor va depinde pe viitor sănătatea copiilor şi
nepoţilor. În primul rînd se va atrage atenţie la formarea deprinderilor
igienice corecte: spălarea zilnică a feţei cu apă rece, a picioarelor înainte de
somn, mîinilor înainte de mîncare, a dinţilor dimineaţa şi seara. Pentru a
transforma aceste cerinţe în obişnuinţe copiii trebuie îndemnaţi să le
îndeplinească şi controlaţi sistematic pe parcursul a cel puţin 6 luni. Cele mai
frecvente erori alimentare care se înrădăcinează în perioada copilăriei sunt:
obişnuinţa de a bea apă şi alte lichide în timplul mîncării ori imediat după ea,
folosirea excesivă a dulciurilor şi băuturilor răcoritoare. De exemplu
obişnuinţa de a bea mult în timpul mesei dăunează digestiei normale prin
diluarea sucului gastric şi fermenţilor, fapt ce treptat favorizează dezvoltarea
gastritelor. Dulciurile, consumate după alte alimente, se reţin în stomac
declanşînd un proces de fermentare intensă cu eliminarea gazelor şi mărirea
acidităţii sucului gastric, care la fel provoacă apariţia bolilor de stomac.
Alimentele ce conţin amidon (cartofii, pîinea, crupele) nu se recomandă a fi
consumate împreună cu produsele ce conţin proteine, deoarece digestia lor se
petrece aparte cu participarea diferitor fermenţi. De asemenea, obişnuinţa de
a consuma diferite terciuri cu zahăr sau miere cu timpul va duce neapărat la o
gastrită cu o aciditate mărită care la rîndul ei va favoriza apariţia ulcerului
stomacal. Şi în sfirşit obişnuinţa de a ne ridica de la masă numai după ce
simţim o senzaţie puternică de saturaţie este la fel dăunătoare. De obicei
această stare survine mai tîrziu decît noi consumăm cantitatea necesară de
alimente, deci procedînd astfel permanent există pericolul supraalimentării.
Pentru a nu admite acest lucru puneţi în farfurie o cantitate mică de alimente.
Îndată ce aţi terminat „porţia” ridicaţi-vă de la masă, chiar dacă încă nu aţi
simţit pe deplin saturaţia. Anume consumul în cantităţi mici a alimentelor este
regula de aur pentru păstrarea sănătăţii şi prelungirea vieţii. Dacă este
adevărat, că despre gusturi nu se discută, tot aşa de adevărat este că gusturile
se educă. Deci, pentru a nu ne lipsi de plăcerea alimentaţiei, este necesar să
educăm gusturi sănătoase, mai ales la generaţia în creştere.
Este bine cunoscută ospitalitatea moldovenilor, însă în ultimul timp se cam
întrece măsura mai ales la nunţi, cumetrii, hramuri ş.a. Atunci cînd farfuriile
cu mîncare nu încap pe masă, are de suferit nu numai buzunarul celui care
plăteşte, dar şi sănătatea invitaţilor, datorită surplusului de alimente

8
consumat. Situaţia creată impune ridicarea culturii alimentaţiei prin
reducerea esenţială a felurilor de bucate, dînd preferinţă legumelor şi
fructelor, excluzînd de la mesele de sărbătoare băuturile răcoritoare şi
energizante. Nu există o metodă mai ieftină şi mai eficientă pentru îngrijirea
sănătăţii decît profilaxia, de aceea, este necesar, chiar dacă ne simţim bine, să
efectuăm pe parcursul unui an următoarele:

1. Examenul radiografic al plămînilor

2. Analiza generală a sîngelui şi urinei
3. Analiza sîngelui la colesterol şi zahăr
4. Examenul ultrasonografic a organelor interne şi măsurarea tensiunei
intraoculare (după 40 ani)
5. Vizita la medicul stomatolog.
6. Vizita la medicul ginecolog (femeile).

În caz de apariţie a unor semne de boală (dureri, febră, ş.a) trebuie să vă

adresaţi urgent medicului de familie.

Recomandări pentru o alimentaţie sănătoasă

1. Nu folosiţi alimente şi băuturi prea reci sau prea fierbinţi, deoarece ele
irită mucoasa tractului digestiv provocînd îmbolnăviri ale esofagului şi
stomacului, încetinesc acţiunea fermenţilor, distrug smalţul dinţilor.
2. Cantitatea de alimente consumate la o mîncare nu trebuie să fie mai
mare de 500-600gr , fiindcă dilatarea regulată a pereţilor stomacului va
mări volumul lui şi va trebui să consumaţi mai multe alimente pentru a
primi senzaţia de saturaţie. Desigur, nu veţi cîntări hrana, ci se va
determina imaginar această cantitate, care va încăpea în ambele palme
unite în formă de căuş.
3. Nu vă grăbiţi în timpul cînd luaţi masa, mestecînd pe cît de posibil de
mult. Aceasta va mări durata plăcerilor gustative, va contribui la
îmbunătăţirea digestiei şi la reducerea cantităţii de alimente consumate.
4. Excludeţi din raţionul alimentar mîncările prăjite mult şi afumăturile
pentru a evita acţiunea lor cancerogenă şi de suprasolicitare a ficatului.
5. Limitaţi (pînă la 10gr pe zi) consumul de sare, deoarece ea favorizează
apariţia hipertensiunii arteriale, şi provoacă reţinerea apei în organism.

9
 De menţionat că cantitatea necesară zilnică de sare se conţine în
legumele care le consumăm permanent.
6. Limitaţi consumul de zahăr, fiindcă el aglutinează (înclee) moleculele
din celulele organismului, fapt ce grăbeşte îmbătrînirea şi scurtează
viaţa. Plus la aceasta, cu mărirea concentraţiei de zahăr în singe creşte
secreţia insulinei ce de asemenea dăunează sănătăţii, sporind brusc
riscul apariţiei infarctului miocardic.
7. Reduceţi pe cît e posibil consumul de bomboane, excluzîndu-le complet
pe cele caramelizate, care mărind aciditatea în cavitatea bucală
contribuie la dezvoltarea cariei dentare. Mai recomandate în acest sens
sunt marmelada, zefirul, ciocolata neagră.
8. Alimentele ce conţin proteine cel mai reuşit se combină cu salate sau
legume aparte, însă nedulci (ceapă, usturoi, roşii, ridiche, castraveţi,
varză, pătrunjel, mărar, vinete ş.a). Salatele trebuie să fie din 2-3
componente, adăugîndu-se foarte puţină sare şi ulei sau suc de lămîie.
9. Crupele se fierb fără sare cu apă sau lapte degresat doar 2-3 minute, mai
apoi se lasă pe 15-20 minute să se umfle acoperind cratiţa cu un prosop.
Pentru gust se poate de adăugat puţin unt, stafide sau bucăţele de fructe.
Terciurile se combină reuşit cu salate din sfeclă roşie, morcov şi varză.
10. Fructele şi pomuşoarele se consumă între mesele de bază cîte un
fel aparte sau în următoarele îmbinări: vişine – caise – prune; piersici –
caise; mere – struguri; banane – portocale.
11. Daţi preferinţă produselor alimentare naturale, iar din fabricate
celor cu termenele de păstrare mici şi cu puţine calorii.
12. După ce aţi luat masa pentru o digestie mai bună nu staţi în poziţie
orizontală cel puţin 2 ore.

Ideal ar fi să consumăm hrană numai atunci cînd apare senzaţia de foame. Însă
fiind la serviciu aşa posibilitate pentru majoritatea oamenilor lipseşte. În acest
caz un regim accesibil poate fi cel cu 3 alimentări pe zi. Important este să
împărţim corect cantitatea de alimente necesară. Cea mai raţională ar fi
următoarea structură: la dejun – 20%, la prînz – 60%, la cină – 20%, fiindcă
dimineaţa organismul nu este încă pregătit pentru digestie, iar o cină uşoară
este necesară pentru a da posibilitatea organelor care participă la digestie să
se odihnească în perioada somnului.
Dejunul ( 7°°- 9°°) de regulă se începe cu un terci călduţ, fără pîine ( de hrişcă,
ovăz, mei, fulgi de ceriale combinate) însoţit de o salată din legume crude sau
înnăbuşite. Înainte cu 10-15min serviţi un ceai verde cu miere sau altă

10
băutură preferată şi desigur sănătoasă. O altă variantă de dejun ar fi consumul
cîtorva felii de pîine cu unt sau caşcaval şi un ou fiert. Untul şi caşcavalul se
pot înlocui cu salam sau şuncă slabă, caş dulce. Un fel original şi sănătos la
dejun este amestecul de brînză proaspătă de vaci cu iaurt şi verdeţuri
(pătrunjel, mărari, cozi de ceapă ş.a).
Prînzul (12°° - 14°°) trebuie să fie cît mai variat unde în afară de legume este
prezentă carnea slabă (de pasăre, iepure, miel, porc, viţel) şi peştele proaspăt
sau îngheţat. Mai folositor pentru sănătate este peştele din mări şi oceane
(scumbria, sardina, tonul, somonul ş.a). Se va consuma numai unul din
produsele ce conţin proteine cu cîteva felii subţiri de pîine din grîu integral
sau amestec de făină de grîu şi secară, grîu calitatea II-a cu tăriţe ş.a. Deşi
pîinea din făină de calitate superioară pare mai gustoasă, ea însă se asimilează
mai greu, contribuind la formarea pietrelor fecale şi deşeurilor toxice care se
depun pe pereţii intestinului gros. Drojdiile din pîine de asemenea acţionează
negativ asupra microflorei intestinale, de aceea ne vom strădui să limităm pe
cît e posibil consumul de pîine mai ales din făină albă. Din păcate, industria
alimentară ne oferă pînă ce puţine variante de pîine sănătoasă. În condiţii
casnice se mai poate folosi grîul germinat (încolţit) care conţine cantităţi
sporite de fermenţi şi vitamine necesare organismului. El se pregăteşte foarte
simplu: cîteva pahare de grîu se spală şi se pun cu puţină apă curată într-un
vas care se acoperă cu o bucată de tifon umezind-o periodic. La temperatura
camerii (20-22 °C) grîul va încolţi peste citeva zile. Vasul se păstrează acoperit
în frigider, folosind cînd este nevoie grîul încolţit pentru pregătirea supelor,
salatelor sau aparte cu miere şi nuci (măreşte imunitatea).Norma zilnică
pentru o persoană adultă este de aproximativ 50gr de grîu germinat.
Dar să revenim la prînz. Dacă v-aţi obişnuit cu supe, ciorbe, le puteţi consuma
şi în continuare cu condiţia că la pregătirea zamelor din carne, primele două
ape se aruncă iar sarea se adaugă la sfîrşit, odată cu verdeţurile. Lichidele
(compot, apă, suc) se vor bea cu 10-15 min pînă la prînz ori cu 2 ore după el.
Cina (17°°-19°°) va include cartofi fierţi cu coajă sau copţi în rolă, produse
lactate (brînză, chefir, iaurt, lapte acru), nuci, salate de legume crude cu ulei
de măsline sau de floarea soarelui. Uleiul de măsline este mai bun pentru
sănătate, deoarece conţine acizi graşi nesaturaţi cu efect antiinflamator. În
uleiul rafinat de floarea soarelui se adaugă substanţe chimice pentru
înlăturarea amărăciunii de aceea folosiţi mai bine ulei nerafinat. Cantitatea de
ulei vegetal consumată zilnic nu trebuie să fie mai mare de 50ml. Uneori, cînd
nu mai ştiţi ce să pregătiţi la cină, puteţi repeta dejunul.
Raţionul zilnic alimentar trebuie să conţină 50% - legume şi fructe, 20% -
11
proteine, 20% - glucide, 10% - lipide (5% - origine animalieră, 5% - origine
vegetală). Din lipidele de origine animalieră e mai bine de consumat grăsimea
de peşte, iar în cantităţi mici se poate de folosit untul, smîntîna şi uneori
slănina proaspătă, deoarece ea conţine aminoacidul arahidonic necesar
organismului, care nu se conţine în alte alimente.
Ştiinţa medicală a constatat că procentul optimal de grăsimi pentru
organism, în produsele lactate este de 2,5%, fiindcă în aşa caz mai uşor se
asimilează calciul. De asemenea e bine să ştiţi că prezintă pericol pentru
sănătate şi margarinele vegetate, în procesul de producere a cărora se
utilizează tehnologiile de hidrogenare (trecerea uleiului vegetal din stare
lichidă in stare semisolidă). În rezultatul acestui proces se formează substanţe
ce favorizează apariţia bolilor de cancer. Nitriţii, care dau o culoare atractivă
mezelurilor şi a altor produse din carne, la descompunere de asemenea
elimină substanţe cu efect cancerogen. S-a constatat prezenţa substanţelor ce
pot provoca cancer în afumături şi coaja întunecată a produselor prăjite mult
timp. Pentru omul adult nu este sănătos de a folosi în alimentaţie laptele
integral de vacă sau capră datorită cantităţii mari de cazeină (substanţă ce
întră în componenţa cleiului de cizmărie) care se acumulează în articulaţii sub
formă de săruri, în afară de aceasta, laptele nu se fermentează îndeajuns din
cauza insuficienţei fermentului lactaza. La întocmirea listelor de produse este
bine să ştiţi că unele din ele pot fi prezente în alimentaţia dumneavoastră
numai în cantităţi foarte mici: maioneza, caşcavalurile cu un conţinut de
grăsime mai mare de 45%, produsele din soia, carnea de gîscă şi raţă, creierul
şi ficatul de animale, smîntîna, slănina, mezelurile, pastele făinoase şi
produsele din aluat (plăcinte, conţunaşi ş.a). În privinţa ouălelor există date
ştiiţifice recente care reabilitează acest produs. Deşi ele conţin cantităţi
însemnate de colesterol, totuşi se pot folosi pînă la 3-4 ouă pe săptămînă fără
risc pentru sănătate. Reţineţi ! Chiar şi cele mai recomandate legume (varza,
morcovul, sfecla roşie,) trebuie să fie consumate în cantităţi rezonabile,
deoarece şi ele pot crea unele probleme (favorizează formarea pietrlor la
rinichi, îmbolnăvirea glandei tiroide, balonări ş.a).

12
 O metodă simplă şi eficientă de slăbire

Pentru a şti care trebuie să fie greutatea normală a corpului este necesar de a
scădea din înălţimea corpului cifra „100”. După vîrsta de 40 ani se admite la
cifra obţinută să mai adăugaţi 5kg. Alt indiciu pentru orientare este perimetrul
mijlocului (centura), care nu trebuie să depăşească 1m la bărbaţi şi 90 cm la
femei. Dacă nu vă încadraţi în aceste limite, va trebui să luaţi urgent măsuri
pentru a scăpa de greutatea în plus. Acest lucru este necesar nu numai pentru
o figură frumoasă, dar şi pentru a nu dăuna grav sănătăţii. Obezitatea nu
aduce nimănui bucurii, necazurile însă sunt multe (diabet saharat, hipertonie,
limitarea mişcărilor, tulburări de respiraţie, celulită, ş.a).
Anterior s-a menţionat că senzaţia de saturaţie apare în rezultatul dilatării
pereţilor stomacului datorită semnalului transmis prin terminaţiile nervoase
creierului. Paralel cu aceasta, semnalul este dublat şi de creşterea
concentraţiei de glucoză în sînge care de asemenea în scurt timp nimereşte la
creier, fiind unica sursă de alimentaţie a celulelor nervoase. Deci, putem face
concluzia că o metodă simplă şi eficientă de slăbire poate fi micşorarea
treptată a volumului stomacului şi mestecarea cît mai lentă a alimentelor
consumate.
La început veţi mînca mai des ( de 5-6 ori pe zi), însă cu mult mai puţin decăt
de obicei (150-200g), respectînd recomandările pentru o alimentaţie
sănătoasă expuse mai înainte. Nu vă grăbiţi să înghiţiţi bolul alimentar format
în gură, prelungiţi-vă pe cît e posibil plăcereea gustativă. Cu 10-15min înainte
de masă beţi un pahar cu ceai călduţ cu o linguriţă de miere naturală. În aşa
mod se va micşora pofta de mîncare prin diluarea sucului gastric secretat şi se
va aproviziona creierul cu glucoză, contribuind la apariţia mai rapidă a
senzaţiei de saturaţie. Reţineţi! Intervalul între ultima masă de seară şi prima
de dimineaţă nu trebuie să fie mai mic de 12 ore.
În continuare, propun atenţiei dumneavoastră un regim de alimentaţie în trei
variante care se vor repeta o dată în cursul săptămînii. Dieta propusă este pe 6
zile fiindcă a şaptea zi va fi o zi de post, cînd nu veţi mînca nimic, în schimb
puteţi bea apă nu mai puţin de 2-3 L. Dacă din diferite motive nu puteţi rezista
fără mîncare, în ziua a şaptea veţi consuma numai un singur aliment. Acesta
poate fi în dependenţă de sezon, mărul, castravetele, chefirul, dovleacul,
pepenele galben, pepenele verde, căpşuna, zmeura. Aceste alimente se vor
consuma cîte puţin numai atunci cînd senzaţia de foame va fi foarte puternică,
avînd grijă ca, cantitatea zilnică să nu depăşească 2kg. Se mai admite să se
13
folosească crupa de hrişcă, orezul fiert sau brînza proaspătă de vaci cu
condiţia ca, cantitatea consumată timp de o zi să nu fie mai mare de 0,5kg.
Dieta de slăbire se va utiliza timp de 1-2 luni şi mai mult în dependenţă de
scopul propus. Revenind la greutatea normală la început va fi destul de greu
să o menţineţi, de aceea zilele de post săptămînal trebuie să rămînă. De
asemenea este important mersul zilnic nu mai puţin de 5km. Aşadar, iată cele
3 variante de meniu zilnic pentru perioada de slăbire:

Dejunul : 1. O banană sau o portocală şi 200ml de iaurt (2,5% grăsime)

2. Două ouă fierte cu o felie de pîine subţire şi un pahar cu ceai fără
zahăr.
3. Şuncă slabă (40-50 g), o felie de pîine neagră şi o
cană de cafea sau cacao îndulcită cu miere.

Prinzul : 1. Salată din varză cu oţet de mere sau suc de lămîie . Carne de porc
sau viţel înnăbuşită cu ceapă cu 2 felii de pîine ori cu un cartof fiert.
2. Salată din roşii cu ceapă şi ulei . Piept de găină înnăbuşit cu ardei
graşi tăiaţi mărunt şi ceapă. Deasemenea veţi consuma 2 felii subţiri de pîine.
3. Salată din vînătă coaptă cu ceapă şi ulei sau salată din varză cu
morcov cu ulei de măsline . Peşte copt în rolă sau înnăbuşit cu ceapă şi 2-3
linguri de orez fiert.

Cina : 1. Terci din fulgi de ovăz sau hrişcă fiert pe lapte degresat (3 linguri).
Ceai fără zahăr.
2. Amestec din brînză de vacă şi pătrunjel ori cozi de ceapă verde cu 2
linguri de iaurt. Înainte se va bea un pahar de suc natural.
3. Un pahar de chefir (2,5% grăsime) şi o banană sau o portocală.

Cantitatea de hrană consumată la o masă nu trebuie să depăşească 200-300g

(imaginar cît ar încăpea într-un pahar).
Între mese se pot întrebinţa numai lichide fără calorii (apă, ceai) pănă la 2-3L
pe zi. Bananele şi portocalele pot fi înlocuite cu cite 2 mere. Pentru a micşora
senzaţia de foame ce poate apărea mai des în cazul consumului limitat, folosiţi
infuzie de mentă sau mătase de porumb, cîte o lingură înainte de fiecare
mîncare, de asemenea puteţi mînca un măr sau un morcov crud. Principalul
este să mobilizaţi toată voinţa şi să demonstraţi că nu sunteţi un rob al
stomacului şi că scopul propus este mai important.

14
 Dieta grupelor sanguine

Pînă acum au fost expuse unele particularităţi generale pentru o alimentaţie

corectă şi sănătoasă. Ştim însă, că oamenii sunt diferiţi, inclusiv şi sub aspect
alimentar. În acest context, prezintă interes „Dieta grupelor sanguine”
propusă de savantul american Peter D’Adamo (1998). Această dietă a fost
argumentată în baza testării a mii de persoane, în paralel cu efectuarea
analizelor de laborator. În rezultat s-a demonstrat, că cele patru grupe de
sînge existente la oameni au apărut treptat, pe măsura dezvoltării civilizaţiei
şi sunt în legătură strînsă cu produsele ce predominau în alimentarea
oamenilor din acele timpuri. Conform acestei ipoteze, pentru fiecare grupă
sanguină sunt alimente care trebuie evitate, deoarece ele produc la persoanele
respective aglutinarea celulelor şi în consecinţă îmbătrînirea timpurie cu
scurtarea vieţii. Respectarea acestei diete, după cum afirmă autorul, permite
de asemenea şi menţinerea greutăţii normale.
În continuare vă aduc la cunoştinţă lista alimentelor care trebuie evitate în
conformitate cu „Dieta grupelor sanguine”:
Grupa „0” (I) :carne de porc, gîscă, slănină, becon, îngheţată, lapte, brînză
grasă, caşcaval, chefir, iaurt, pîine şi produse din făină de grîu, cartofi, fulgi de
ovăz, ciuperci, porumb, conopidă, măsline, varză, vinete, băuturi tari, cafea,
ceai negru, căpşune, mandarine, portocale, suc de mere, maioneză, oţet, piper
negru.
Grupa „A” (II) :carne de tot felul în afară de pui şi curcan, icre negre, raci,
peşte hering, fasole, năut, caş, unt, lapte, pîine din grîu, paste făinoase, ardei
graşi, cartofi, tomate, vinete, varză, banane, mandarine, portocale, murături,
maioneză, oţet, băuturi alcoolice tari, bere, ceai negru, piper, băuturi
răcoritoare.
Grupa „B” (III) :carne de porc, gîscă, raţă, găină, slănină, becon, caşcaval,
îngheţată, pîine de grîu, hrişcă, ulei de floarea soarelui, porumb, dovleac,
măsline, tomate, ridiche, fasole, năut, rodii, piper negru, băuturi tari, băuturi
răcoritoare, flori de tei, mac.
Grupa „AB” (IV) : carne de raţă, de vită şi găină, slănină, becon, producte de
mare, brînză topită, îngheţată, lapte, unt, ulei de floarea soarelui, năut, fasole,
hrişcă, porumb, ardei gras, ridiche, măsline, banane, portocale, rodii, mango,
ketchup, murături, ceai negru, piper, băuturi tari şi răcoritoare.
Produsele menţionate mai sus, acţionează ca nişte otrăvuri pentru organism,
măcinîndu-l treptat din interior. Paralel, au fost stabilite şi o parte din
15
alimente „avantajoase” pentru purtătorii grupelor sanguine, care dimpotrivă
sunt asimilate foarte bine şi acţionează ca nişte medicamente naturale.
Aşadar, care sunt ele?
Grupa „0” (I) :carne de vită, miel, căprioară (ied), macroul, ştiuca, batogul
(peşti), ananas, prune, dovleac, pătrunjel, usturoi, varză, nuci, seminţe de
dovleac, ulei de măsline, agute, mentă, măceş, apa de izvor şi minerală.
Grupa „A” (II) :hrişca, orez, ovăz, secară, produse din soia, fasole, crap, biban,
păstrăv, ştiuca, ceapa, dovleac, varză, usturoi, morcov, pătrunjel, caise, ananas,
greipfrut, prune, arahide, smochine, ceai verde, apă de izvor.
Grupa „B” (III) :carne de iepure, miel, căprioară, caş de capră, de oaie, iaurt,
chefir, urdă, ouă, ulei de măsline, sardina, macrou, ştiuca, nisetru, păstrăv,
crupe de mei, ovăz, orez, pîine din grîu încolţit, ardei gras, sfeclă roşie, varză
de tot felul, pătrunjel, ananas, struguri, banane, prune, ceai verde, apa de
izvor, ceai din frunză de zmeură, mentă, măceş, hrean, oţet din struguri şi din
mere.
Grupa „AB” (IV) : carne de curcan, iepure, miel, păstrăv, ştiucă, macrou, batog,
brînză proaspătă de vaci şi oi, iaurt, chefir, ulei de măsline, nuci, arahide, lapte
de capră (pentru copii), fasole, roşii, orez, ovăz, secară, castraveţi, morcov,
sfeclă roşie, usturoi, vînătă, conopidă, varză, pătrunjel, hrean, ananas,
greipfrut, lămîi, cireşe, prune, struguri, cafea, ceai verde.
Alimentele care nu au nimerit în categoriile menţionate se vor socoti ca
„neutre”. Ele pot fi folosite mai rar şi în cantităţi mici atunci cînd nu sunt la
dispoziţie produsele „avantajoase”.
„Dieta grupelor sanguine” nu contravine principiilor alimentaţiei sănătoase
expuse mai înainte şi poate fi utilizată fără restricţii. Personal am constatat că
într-adevăr, cu unele excepţii, alimentele din categoria celor „avantajoase”
sunt dorite şi consumate cu plăcere fără să survină tulburări de digestie ori
senzaţii neplăcute. Aşa că decizia finală vă aparţine.

16
 Colesterolul şi radicalii liberi – duşmani periculoşi ai sănătăţii

Colesterolul se formează în ficat la descompunerea grăsimilor de origine

animalieră şi în limita admisibilă (4-6 milimoli/litru) nu prezintă pericol
pentru sănătate. În urma alimentării frecvente cu produse ce conţin colesterol
în cantităţi foarte mari (creier şi ficat de animale, carne şi mezeluri grase,
îndeosebi carne de gîscă şi raţă cu piele, slănină, unt, smîntînă, ouă, caşcaval
gras ş.a) această substanţă se depune sub formă de plăci pe pereţii interiori a
vaselor sanguine (arterelor). În consecinţă, datorită îngustării lumenului
acestor vase se înrăutăţeşte alimentarea cu sînge, inclusiv şi a organelor vitale
– creierul şi inima. Ţesuturile care nu se alimentează îndeajuns cu sînge, cu
timpul se necrotizează , adică mor. Această situaţie foarte des este cauza
deceselor la oameni (infarctul miocardic şi ictusul cerebral). Totodată, un
nivel ridicat al colesterolului în sînge, favorizează şi apariţia hipertensiunii
arteriale, care de asemenea este o boală foarte periculoasă pentru viaţă. Este
bine să ştiţi că o serie de produse alimentare nimerind în organism provoacă
scăderea nivelului de colesterol din sînge. Acestea sunt: merele, ceaiul verde,
crupele de ovăz şi mei, produsele din soia, fasolele, nucile, cacao, hreanul,
rădăcina de păpădie. Reţineţi! Mersul zilnic nu mai puţin de 30 minute (2-
3km) de asemenea scade considerabil nivelul colesterolului datorită
mecanismului specific de ardere a grăsimilor. Desigur, există şi pastile care
scad nivelul clesterolului, însă ele de obicei costă scump şi menţin acest nivel
scăzut atîta timp cît se folosesc. Un procedeu de scădere a nivelului
colesterolului în sînge pînă la normal mai este foamea totală timp de 3-5 zile.
Conform ultimelor descoperiri ştiinţifice rolul principal în îmbătrînirea
organismului şi dezvoltarea multor boli periculoase le revine radicalilor liberi.
Ce sunt radicalii liberi? În procesul de oxidare a lipidelor ce are loc permanent
în organism, se formează molecule, atomii cărora au un electron liber - radical
liber - care intră în reacţie cu alte molecule obişnuite, transformîndu-le şi pe
acestea în radicali liberi. Cu alte cuvinte, se declanşează o reacţie în lanţ
distrugîndu-se membranele celulelor cu schimbarea codului genetic.
Organismul uman dirijează acest proces prin intermediul unor enzime cu
proprietăţi antioxidante. Dacă sub infuenţa unor factori (radiaţii, poluări
chimice, alcool şi grăsimi consumate excesiv) se formează mai mulţi radicali
liberi ca de obicei, organismul nu-i mai poate neutraliza şi apar celule mutante

17
care se înmulţesc intens (celule cancerogene). Pentru a nu ajunge la aşa
consecinţe îngrozitoare este necesar să limităm pe cît e posibil acţiunea
factorilor expuşi mai sus, introducînd concominent în organism antioxidanţi
naturali puternici ce se conţin în: afine, fasole, nuci, alune de pădure, prune
negre, mure, roşii, coacăză neagră, zmeură, fragi, căpşune, porumbrele, poamă
neagră (cu coajă şi seminţe), greipfrut roşu, lămîi, hrean, măceş, pătrunjel,grîu
germinat, varză, măsline, uleiuri vegetale, bere, vin roşu sec, pepene verde,
ardei roşu iute.

Stresurile şi unele măsuri de combatere a lor

S-a demonstrat ştiinţific că stresurile frecvente şi mai ales cele de o intensitate

sporită, provoacă dereglări de sănătate iar uneori, îmbolnăviri destul de grave
a sistemului nervos. În ultimii ani savanţii au descoperit că stresurile de
asemenea, reduc durata vieţii omeneşti. Ştim de asemenea, că nu putem evita
stresurile, de aceea vă recomand unele metode simple şi eficiente de
micşorare a acţiunilor stresante asupra organismului. Multe din ele, posibil, vă
sunt deja cunoscute, rămîne doar să le alegeţi pe cele care vă convin mai mult.
Deci care sunt aceste măsuri:

1. Somnul cu o durată de 4-12 ore (în mediu 8 ore). Este important, ca

după somn să vă simţiţi odihniţi. Trebuie să ştiţi, că înainte de somn cu
cel puţin 3 ore se interzice orice fel de alimentare. Pentru a uşura
procesul de adormire puteţi folosi un pahar de apă caldă fiartă cu o
lingură de miere. Încă mai bine va acţiona un ceai liniştitor din mentă
sau flori de tei băut cu 30 min înainte de somn.
2. Plînsul are efect imediat, căci se simte o uşurare şi poate nu întîmplător
femeile, care plîng de obicei mai des, au şi o durată a vieţii mai mare
decît bărbaţii.
3. Relaţiile sexuale regulate acţionează benefic asupra sănătăţii eliminînd
stările de stres emoţional.
4. Atingerea repetată cu degetele a unui şirag de mergele sau altor obiecte
mici.
5. Rîdeţi, aducîndu-vă aminte de cazuri hazlii ori rugaţi pe cineva să vă
spună un banc.

18
 6. Inspiraţi adînc, mai efectiv ar fi un ulei eteric plăcut (de trandafir,
levănţică, mentă).
7. Şezînd pe scaun întindeţi picioarele şi atingeţi cu mîinile vîrfurile
degetelor (de 5-6 ori).
8. Simultan, cu degetul arătător şi cel mare efectuaţi masajul părţilor de
jos a ambelor urechi.
9. Prin abstracţie, stăruiţi-vă să vă uitaţi la sine dintr-o parte, analizind
situaţia care a provocat stresul.
10. Beţi un ceai, o cafea sau mîncaţi cîteva bucăţi de ciocolată neagră.

Este suficient să îndepliniţi doar cîteva recomandări din cele indicate mai sus
pentru a micşora mult acţiunea dăunătoare a stresului. Şi mai important este
să preveniţi pe cît e posibil stările de stres. Pentru aceasta, fiţi amabili şi
binevoitori cu cei din jur, evitaţi conflictele, fugiţi de rău şi străduiţi-vă să
faceţi bine, bucuraţi-vă de fiecare zi trăită. Chiar cînd pierdeţi pe cei dragi,
gîndiţi-vă că toţi vom pleca din această viaţă, numai că fiecare la timpul său.
Vestitul filosof Socrate, înainte de a muri, a dorit ca pe mormîntul lui să fie
scrise cuvintele „Şi asta va trece”. Cît de simplu şi de profund spus, deci să
luăm aminte la aceste vorbe înţelepte, deoarece ele reflectă o legitate
indiscutabilă a vieţii pe pămînt.

19
 Călirea organismului este o cale perfectă spre sănătate

Încă din timpurile străvechi oamenii au observat efectul pozitiv asupra

corpului omenesc a diferitor proceduri cu apă şi aer. În prezent ca mijloc de
călire se foloseşte mai des sauna (baia finlandeză), duşul de contrast,
scăldatul, bronzatul, plimbările la aer liber. Băile finlandeze (temperatura
aerului 70-90°C) sunt dotate de obicei cu bazine sau duşuri pentru a utiliza
apa rece în scop de călire. În camera cu aburi uscaţi se intră cu pielea curată,
avînd capul protejat de o pălărie ori căciuliţă groasă. Respiraţi numai pe nas şi
alegeţi treapta potrivită, apoi după ce aţi transpirat intens este bine să primiţi
lovituri uşoare cu măturiţa de mesteacăn sau ştejar care se udă periodic cu
apă rece. După fiecare 8-10min de aflare în saună, faceţi un duş rece de 20-30
sec, sau înotaţi 1-2min în bazin. Durata totală de expunere la aburi ferbinţi nu
trebuie să fie mai mare de 30 min, iar la sfîrşit spălaţi-vă corpul şi parul cu apă
călduţă, terminînd cu apă rece. După baie consumaţi un pahar de suc din
legume sau ceai fără zahăr. Băile finlandeze sunt contraindicate persoanelor
cu dereglări cardiace, hipertensiune, femeilor gravide şi copiilor pînă la 10 ani.
Duşul de contrast constă în alternarea apei fierbinţi (~50°C) pe o perioadă de
20-30sec şi celei reci (~10°C) pe o perioadă de 8-10 sec. Această procedură se
repetă de 3-4 ori, ultima fiind acţiunea apei reci. La sfîrşit corpul se şterge cu
un prosop aspru şi se fac mişcări active de gimnastică. În timpul bronzării
străduiţi-vă să nu expuneţi corpul razelor solare în perioada cînd se emană
mai multe raze infraroşii (orele 12°°-16°°).
Un efect mai puternic de călire are udarea de scurtă durată (1-2sec) a corpului
cu apă foarte rece (1-2°C). O condiţie obligatorie pentru această procedură
este încălzirea preventivă a corpului prin efectuarea exerciţiilor fizice pînă la
transpiraţie. Apoi se pune pe cap o căciuliţă din cauciuc (se foloseşte la înot) şi
se toarnă o căldare cu apă foarte rece pregătită din timp. În perioada caldă a
anului în apa rece se adaugă gheaţă din congelator. Imediat după procedură
veţi simţi un flux puternic de energie şi o senzaţie plăcută de la pielea
aburindă. Intraţi îndată într-o cameră caldă şi continuaţi exerciţiile fizice pînă
se va usca complet pielea.
Dacă nu aveţi posibilitatea de a face un duş de contrast, el se poate înlocui cu
băile alternante pentru picioare. Pentru această procedură se pregătesc două
ligheane adînci, turnînd în unul din ele apa fierbinte (48-50°°C), iar în altul
apă rece (5-10°°C). Se ţin picioarele 5 min. in apă fierbinte şi 30 sec in apă
rece, repetînd procedura de 5 ori in aşa fel ca să terminăm cu apa rece. Un
puternic efect de călire are mersul desculţ, mai ales dimineaţa prin iarba cu

20
rouă. Nu trebuie neglijată nici aerisirea încăperii înainte de culcare, iar cînd
este cald afară, desigur trebuie să dormim cu fereastra deschisă. Este
important ca aerul să fie inspirat pe nas, deoarece în aşa fel el se încălzeşte, se
umezeşte şi se curăţă de praf.
O respiraţie corectă contribuie esenţial la menţinerea sănătăţii şi prelungirea
vieţii. Antrenarea respiraţiei constă în formarea deprinderii de a inspira
profund, a reţine pe cît e posibil aerul inspirat, apoi a efectua eliminarea
treptată a acestuia. Scopul principal al respiraţiei corecte este mărirea
capacităţii de absorbţie a oxigenului. Antrenamentul respiraţiei constă în
următoarele:

a) Inspiraţi profund pe nas timp de 3 secunde.

b) Reţineţi respiraţia timp de 12 secunde.
c) Expiraţi pe nas timp de 6 secunde.

După aproximativ o lună măriţi timpul inspiraţiei pînă la 6 secunde,

reţinerii pînă la 24 secunde şi expiraţiei pînă la 12 secunde. Aceste
intervale se vor respecta in continuare permanent.

Mişcarea înseamnă viaţă (complexe de exerciţii fizice pentru bărbaţi şi

femei)

Dezvoltarea vertiginoasă a tehnicii şi tehnologiilor în ultimii ani, creşterea

considerabilă a numărului de automobile a cauzat apariţia unei stări
nefavorabile pentru organism – hipodinamia (insuficienţă de mişcare). Ea este
una din cauzele principale a creşterii nivelului de boli cardiovasculare şi
obezităţii care prezintă un mare pericol pentru sănătate şi viaţă. Deci,
motivaţia de a începe înviorarea de dimineaţă şi mersul zilnic de cel puţin 30
minute este destul de actuală. Dacă totuşi v-aţi hotărît să începeţi, în nici un
caz nu trebuie să daţi înapoi sau să amînaţi la nesfîrşit. Mai greu va fi primele
3 luni, mai tîrziu deprinderea fiind formată, va apărea şi dorinţa zilnică de a
face efort fizic. Fiecare îşi poate alege activităţile fizice după dorinţa proprie:
gimnastica matinală, mersul rapid, alergările în ritm încet, urcarea scărilor de
mai multe ori, mersul cu bicicleta, jocurile sportive, dansurile, antrenamente
în sala de forţă sau în condiţii casnice.
Este important ca eforturile fizice să fie mărite treptat, numaidecît sub
controlul pulsului (norma: 60-80 pulsaţii pe minut) şi respiraţiei (norma:16-
18 pe minut). Reţineţi! Pulsul şi respiraţia după efortul fizic trebuie să revină

21
la normă timp de 1-3 minute. În timpul efectuării exerciţiilor, efortul maxim se
va face în timpul expiraţiei. Este dăunător de a reţine complet respiraţia la
efectuarea exerciţiilor fizice. Hainele trebuie să fie uşoare şi să nu limiteze
mişcările, care se vor executa la aer liber sau cel puţin cu fereastra deschisă.
Datorită faptului că cei mai solicitaţi în timpul zilei sunt muşchii coloanei
vertebrale, vă propun cîteva exerciţii efective la acest compartiment:

1. Culcaţi-vă pe podea cu faţa în jos şi stînd pe mîini ridicaţi bazinul mai sus
de nivelul capului. Corpul se ţine numai pe mîini şi degetele de la picioare.
Coborîţi bazinul pînă aproape de podea şi ridicaţi capul înclinîndu-l spre
spate. Ridicaţi din nou bazinul cît mai sus, întinzînd spatele. Acest
exerciţiu se execută încet.
2. Poziţia iniţială analog ex. 1. După ce aţi ridicat bazinul, înclinaţi-l cît mai
mult în dreapta apoi în stînga, apropiindu-l de podea. Mîinile şi picioarele
sunt drepte, în timpul executării, gîndiţi-vă permanent la extinderea
coloanei vertebrale.
3. Poziţia iniţială analog ex.1. Cu faţa în jos, ridicaţi bazinul cît mai sus şi în
această poziţie (mîinile şi picioarele drepte) înconjuraţi camera, imitînd
mersul maimuţei.
4. Stînd cu spatele la şifonier (50-60cm distanţă) ridicaţi mîinile în sus şi
îndoiţi spatele ajungînd cu palmele pînă la şifonier. Apoi coborîţi degetele
cît mai jos, reţinîndu-vă în această poziţie 5 secunde. Reveniţi la poziţia
iniţială.
5. Staţi culcaţi pe spate cu mîinile întinse de-a lungul corpului. Ridicaţi
picioarele fără a le îndoi în genunchi, apoi şi bazinul, apropiind picioarele
de cap paralel cu trunchiul. Menţineţi această poziţie 1-2 minute şi
reveniţi, ridicîndu-vă în picioare. După 2-3 luni de antrenamente veţi
incerca să ajungeţi cu vîrful degetelor pînă la podea, iar reţinerea în poza
respectivă va fi de 2-3 minute.

Toate exerciţiile pentru întărirea coloanei vertebrale la început se vor repeta

de 2-3 ori, apoi treptat se va ajunge pînă la 4-6 ori. Antrenamentele se petrec
regulat de 3 ori pe săptămînă peste o zi. Efectul pozitiv îl veţi simţi
aproximativ peste 6 luni.

22
Complex de exerciţii pentru bărbaţi (contribuie la eliminarea burtei şi mărirea
forţei musculare):

1. Ridicarea picioarelor şi mîinilor (întărim muşchii abdomenului).

Ne culcăm pe podea întinzînd mîinile şi picioarele în direcţii opuse.
Începem simultan să ridicăm mîinile şi picioarele în sus, apropiindu-le,
apoi ne întoarcem în poziţia iniţială (10 ori).
2. Ridicarea halterelor din poziţie culcată (întărim muşchii pieptului).
Ne culcăm pe spate, halterele (de la 5kg în sus) le ţinem în mîinile îndoiate
lîngă umeri. Începem să le ridicăm în sus ( deasupra pieptului) pînă la
îndreptarea mîinilor, apoi ne întoarcem la poziţia iniţială (10 ori).
3. Ridicarea halterelor în părţi (întărim muşchii umerilor).
Stînd vertical, ţinem halterele (3-5kg) lăsate în jos şi încet ridicăm mîinile
în părţi pînă halterele ajung la nivelul urechilor. Revenim la poziţia iniţială
(10 ori).
4. Aplecări cu halterele înainte (întărim spatele).
Stînd în picioare ţinem halterele (mai mult de 5kg) în mîinile lăsate în jos şi
în faţă. Începem să ne aplecăm avînd spatele şi capul drept pînă ajungem cu
halterele la podea. Revenim la poziţia iniţială (10 ori).
5. Ridicarea halterelor cu braţele (întărim muşchii biceps).
Stînd vertical, ţinem halterele (mai mult de 8 kg) alături de corp cu mîinile
lăsate în jos. Simultan sau pe rînd îndoim maximal mîinile, ridicînd
halterele pînă la nivelul umerilor. Revenim la poziţia iniţială (10ori).

Fiecare exerciţiu trebuie repetat de 3 ori la intervale de 2-3 minute sub

controlul respiraţiei şi al pulsului. Antrenamentele individuale vor fi
practicate de 3 ori pe săptămînă în a doua jumătate a zilei, iar la sfîrşitul lor se
va face un duş igienic.
În continuare vă propun un complex de exerciţii pentru gimnastica matinală:
Bărbaţi

1. Ridicări în vîrful degetelor de la picioare (20 ori).

2. Genoflexiuni cu mîinile înainte (20 ori).
3. Genoflexiuni alternante (picioarele larg depărtate le îndoim pe rînd în
genunchi acoperindu-i cu ambele palme şi apăsînd cu forţă). Exerciţiul se
repetă de 20 ori.
4. Ridicarea picioarelor pînă la degetele mîinilor întinse înainte, ajungînd cu
piciorul stîng la mîna dreaptă şi invers (20 ori).

23
5. Ridicarea genunchilor cît mai sus ajungînd pînă la nivelul pieptului (20
ori).
6. Aplecaţi înainte, ajungem cu palmele pînă la vîrful degetelor de la picioare
care sunt depărtate (mîna dreaptă – piciorul stîng şi invers). Se efectuează
de 20 ori.
7. Rotirea braţelor în articulaţiile umerilor. Se efectuează de 10 ori înainte şi
de 10 ori înapoi.
8. Rotirea capului în ritm încet de la dreapta spre stînga şi invers (20 ori).
9. Flotări pe braţe şi vîrful degetelor, atingînd podeaua numai cu pieptul (10
ori).
10. Ridicarea picioarelor întinse sub un unghi de 90° din poziţia culcaţi pe
podea cu faţa în sus şi mîinile întinse alături de corp (10 ori).

Numărul de ori pentru fiecare exerciţiu este indicat cel minimal, cu timpul el
poate fi mărit după posibilităţi.

Femei

1. Genoflexiuni cu mîinile după cap (10 ori).

2. Ridicarea şi aducerea genunchilor pînă la coate (genunchiul stîng – cotul
drept şi invers), în total 20 ori.
3. Aplecări înainte cu mîinile întinse pînă la vîrful picioarelor puţin depărtate.
Treptat ne vom strădui să ajungem la podea cu palmele şi pumnii (10 ori).
4. Mîinile întinse înainte se deplasează una peste alta imitînd foarfecele (40
ori).
5. Înclinarea capului înainte, înapoi, în dreapta, apoi în stînga (cîte 10 ori).
6. Stînd pe spate ridicaţi picioarele întinse şi imitaţi mersul pe bicicletă (cîte
20 ori pentru fiecare picior).
7. Ţinînd mîinile întinse în părţi şi picioarele depărtate, efectuaţi rotirea
trunchiului în dreapta şi în stînga (cîte 10 ori).
8. Stînd în picioare întindeţi mîinile în părţi ridicînd pe rînd genunchii cît mai
sus în acelaşi timp cu mîinile (genunchiul stîng – mîna dreaptă şi invers).
Executaţi cîte 10 ori pentru fiecare genunchi.
9. Aşezaţi-vă pe podea cu picioarele întinse şi depărtate unul de altul.
Ajungeţi pe rînd cu mîina dreaptă la degetele piciorului stîng şi invers (20
ori).
10. Culcaţi-vă pe spate. Ridicaţi pe rînd picioarele îndoite în genunchi,
apropiindu-i cît mai aproape de piept (20 ori).

24
Avînd în vedere că gimnastica matinală durează 10-15 minute, dacă dispuneţi
de timp, efectuaţi tot atunci şi exerciţiile speciale pentru coloana vertebrală
(încă 5-10 minute), însă peste o zi.

Recete naturale pentru sănătate

Din mulţimea de recete pentru sănătate existente, vă propun numai pe

cele care au fost controlate personal şi s-au dovedit a fi mai simple şi
totodată eficiente. Aşadar, care sunt ele:

Pentru a dormi mai bine

 Cu o oră înainte de somn se amestecă o lingură de miere naturală în

200ml de apă fiartă, călduţă şi se bea cu înghiţituri mici.
 O linguriţă de mentă uscată se amestecă cu o linguriţă de rădăcină
de valeriană şi se adaugă 200ml de apă fierbinte. După ce s-a răcorit
pînă la 30-35°C se strecoară şi se adaugă o linguriţă de miere.

Pentru prelungirea vieţii şi potenţiei la bărbaţi (stimulează producerea

testosteronului)

 La 1L de rachiu sau vodkă (40°) se adaugă un pahar de suc de

morcov, un pahar de suc de sfeclă roşie, un pahar de miere naturală
şi jumătate de pahar de suc de hrean. Se amestecă bine şi se lasă la
întuneric timp de 2 săptămîni, apoi se strecoară şi se bea cîte o
lingură de masă dimineaţa şi seara pînă se termină toată cantitatea.
 La o lingură de fructe uscate de soc şi 50g de hrean (aşchii) se
adaugă 0,5L de uncrop şi se lasă pe 20min într-un vas învelit bine,
apoi se strecoară şi se mai adaugă 2 linguriţe de miere. Ceaiul se bea
călduţ toată cantitatea o dată în zi timp de 2 săptămîni.

Pentru întărirea imunităţii (în perioada rece a anului)

 La 200g de ceapă tăiată mărunt se adaugă 400ml de apă şi 100g de

zahăr, apoi se fierbe 5min şi se bea cîte o lingură de masă (cu tot cu
ceapă) după mîncare pînă la terminarea întregii cantităţi.
 5 lămîi se fărămiţează în maşina de tocat carne împreună cu 5
căpăţîni de usturoi. La amestecul obţinut se adaugă un pahar de

25
 miere naturală. Peste 3 zile se întrebuinţează cîte o lingură înainte
de masă timp de două luni.
 Jumătate de lămîie se taie mărunt cu tot cu coajă, se adaugă cîteva
rădăcini de pătrunjel şi o lingură de miere. Se foloseşte zilnic cu 15
min înainte de masă.

Prelungirea vieţii este un scop real

Este bine cunoscută maxima: „A prelungi viaţa înseamnă a nu o scurta”. Cu

alte cuvinte, durata vieţii noastre, care de altfel este genetic determinată
(variază de la 90 pînă la 120 ani) poate fi scurtată în primul rînd, folosind
droguri şi alte substanţe toxice (tutun, alcool, substanţe chimice din
alimente), nefiind atenţi pentru a ne proteja de diferite boli şi accidente,
nerespectînd nişte reguli simple pentru îngrijirea sănătăţii expuse mai
înainte. Contează foarte mult dacă aceste reguli sunt respectate încă din
tinereţe, cînd organismul nu este afectat atît de puternic. Dacă ne
alimentăm şi mai departe necontrolat, nu atragem nici o atenţie la
exerciţiile fizice şi procedurile de călire, majoritatea din noi avem şansa de
a trăi în mediu 55-65 ani. Pentru a prelungi esenţial cu (20-25 ani) duratea
vieţii, este necesar:

1. De micşorat pînă la 35-40g cantitatea de proteine întrebuinţate zilnic. În

acest scop se vor folosi în cantităţi limitate peştele oceanic sau de mare,
carnea fără grăsime, brînză proaspătă şi alte produse lactate fermentate
(chefir, lapte acru, iaurt fără zahăr), de asemenea cîteva ouă pe săptămînă.
Ca să putem controla cantitatea de proteine ce pătrunde în organism este
bine să ştiţi că în 100g de peşte, carne, soia, se conţin 20-30 g de proteine,
brînza şi caşcavalul conţin 15-20g, ouăle – 10-15g, fasolea şi mazărea – 5-
10g, iar produsele lactate fermentate – 3-5g.
2. De scăzut (pînă la 1000-1500) numărul de kilocalorii, limitînd maximal
glucidele uşor asimilabile: zahărul, mierea, stafidele, bananele, cireşele,
poama dulce, bomboanele, piersicii, caisele, cartofii, orezul, produsele de
panificaţie din făină albă. O dietă preponderent vegetariană, cu un conţinut
scăzut de proteine şi caloraj mic schimbă esenţial metabolismul. Aceasta se
manifestă prin mobilizarea proceselor de adaptare cu scop de a micşora

26
 cheltuielile energetice, micşorarea temperaturii corpului şi a tensiunii
arteriale, micşorarea cantităţilor de radicali liberi şi toxine ce se formează,
micşorarea nivelului de colesterol şi zahăr în sînge pînă la limitele
acceptabile, scăderea frecvenţei pulsului pînă la 50-60 bătăi pe minut.
3. De exclus din alimentaţie: sarea, carnea grasă, margarinele şi grăsimile de
origine animalieră (untul, smîntîna, slănina, untura), maioneza, oţeturile,
ketchupurile, conservele, mezelurile, peştele sărat şi afumat, cafeaua,
tutunul, băuturile spirtoase tari şi cele răcoritoare, murăturile. Din
băuturile slab alcoolice puteţi servi berea şi vinul roşu sec (nu mai mult de
150-200ml pe zi).
4. Folosiţi numai pîinea din grîu încolţit măcinat sau din grîu integral fără
drojdii.
5. Prelucrarea termică a produselor trebuie să fie minimală (2-3min de
fierbere ). Produsele din carne şi peşte se vor pregăti în aburi sau la grătar.
6. Periodic (de 2 ori pe an) efectuaţi o cură de foame totală pe termen de 7-10
zile, care la început trebuie să fie sub controlul medicului sau unei
persoane ce practică regulat foamea. Reţineţi! În acest timp puteţi îndeplini
orice activitate, inclusiv legată de profesie, cu condiţia că vor fi excluse
eforturile fizice mari. Cel mai greu de suportat sunt primele trei zile, apoi
senzaţia de foame dispare complet. Dacă întîmplător apar ameţeli, dureri
de cap, purcedeţi numaidecît la spălarea intestinului gros pentru a
împiedica absorbirea toxinelor. Înainte de a începe foamea, timp de 3 zile
consumaţi numai hrană vegetală. În perioada înfometării veţi întrebuinţa
zilnic 2-3L de apă pură (minerală de masă sau apă fiartă cu puţin suc de
lămîie). Cel mai important este faptul cum eşiţi din foame. Aceasta se
efectuează după o schemă specială:
I zi – Un pahar cu suc de morcov băut cu înghiţituri mici ori 4-5 roşii,
proaspete de mărime medie, care se pun în uncrop, apoi se curăţă de coajă
şi se mănîncă pe parcursul întregii zile.
II zi – Salată din morcov cu varză proaspătă (200-300g), un pahar de lapte
acru, cîteva mere coapte fără coajă şi un pahar de suc de mere.
III zi – La meniul din ziua a doua se adaugă o supă din legume fără ulei,
două felii subţiri de pîine neagră şi un terci de ovăz sau mei fără zahăr.
IV-VII zi – La alimentele din primele trei zile se adaugă treptat şi în cantităţi
mici: fructe, nuci, miere, ulei de măsline.
VIII-X zi – Alimentaţia va fi variată, dar numai de origine vegetală.
Reţineţi! După încetarea foamei există pericolul creşterii excesive în
greutate (după lipsa suportată organismul se va stărui să-şi facă rezerve).
27
 În nici un caz nu măriţi cantitatea alimentelor consumate fie chiar şi de
origine vegetală.
7. O atenţie deosebită acordaţi produselor ce conţin fibre alimentare, foarte
necesare organismului nostru (merele, varza, morcovul, tărîţele de grîu,
fasolele, sfecla roşie, ridichea, pepenele galben, portocalele.
8. Nu veţi mînca nici o dată fiindcă a venit timpul. Dacă nu aveţi poftă de
mîncare atunci puteţi evita consumul alimentar mai ales dimineaţa şi
seara.
9. Savanţii au stabilit o serie de produse care pot prelungi viaţa. Acestea sunt:
afinele, poama neagră şi tot ce se poate pregăti din ea, roşiile şi pasta de
roşii, coacăza neagră, aronia, sfecla roşie, merele roşii, varza roşie sau
violetă, zmeura, vişinile, greipfrutul roşu, vinetele, căpşunele, murele,
usturoiul, ceaiul verde, cacao, nucile, verdeţurile.
Pentru menţinerea nivelului sufucient de hormoni sexuali (contribuie la
prevenirea îmbătrînirii), pentru bărbaţi sunt folositoare carnea de bovine,
miel, spanacul, ceapa, hreanul.

Este foarte important, inclusiv şi pentru prelungirea vieţii, să aveţi o ocupaţie

pe plac, chiar şi după ce aţi încheiat activitatea profesională. Acest fapt este
confirmat de foarte multe exemple. Dacă sunteţi crestin ortodox, dar în
Republica Moldova majoritatea covîrşitoare a populaţiei se consideră
ortodocşi, respectarea strictă a celor patru posturi pe parcursul anului, pot
înlocui curele de foame totală recomandate mai sus. Curăţirea intestinului
gros în aceste perioade rămîne în vigoare. Deşi organismul uman are mari
capacităţi de adaptare şi restabilire, totuşi ele nu sunt fără limită, de aceea
insistent vă rog să începeţi a îngriji de sănătatea dumneavoastră atunci cînd
încă relativ vă simţiţi bine. Aş fi foarte bucuros dacă veţi aplica cu fermitate
cele citite, iar despre rezultatele obţinute şi întrebările care au apărut, voi fi
contactat la:

Adresa email:semion_zamfir@mail.ru

Bibliografie

1. P.Bragg – Miracolul foamei. Moscova, 1989

2. A.Hessmann-Cosari – Dieta grupelor sanguine. Bucureşti, 1998
3. G.Malahov – Alimentaţia raţională: practica mea de 20 ani. S-Petersburg,
2006
4. Gh. Cărăruş – Calea mea spre sănătate. Chişinău, 2008.

28