1. Medicină socială ca știință şi obiect de studiu. Metodele de cercetare aplicate în medicina socială.

Medicina socialaă se preocupaă ca știință de prevenirea îîmbolnaă virilor, prelungirii viețții, promovarea saă naă țaă țții prin eforțul organizaț al
comunițaă țții, educațția pențru saă naă țațe, sporirea managemențului sțrucțurilor funcțționale ale sisțemului de saă naă țațe publicaă .
Medicina socialaă esțe o ramuraă a medicinii, ce se ocupaă cu studiul sțaă rii de saă naă țațe a populațției îîn corelare cu facțorii care o
influențțeazaă . Urmaă resț țe aplicarea cunosț țințțelor din diferițe ramuri ale medicinii îîn aspecțul asiguraă rii saă naă țaă țții populațției unei
comunițaă țți sau a îînțregii sociețaă țți, avaî nd o oriențarea predominanț prevențivaă .
Metode de cercetare:
A.Mețode țehnice ale sțațisțicii sanițare sț i epidemiologice;
B.Mețode de evaluare a morbidițaă țții populațției sub țoațe formele ei de expresie;
C.Relațțiile de cauzalițațe dințre facțorii de risc sț i îîmbolnaă viri;
D.Fenomene demografice;
E.Adminisțrarea sț i organizarea acțivițaă țții sț i a serviciilor de organizare a saă naă țaă țții populațției comunițare, prin aplicarea managemențului
calițațiv sț i a programelor sanițare efecțive;
F.Elemențe de economie sanițaraă sț i legislațție sanițaraă ;
G.Teorie sț i mețode de educațție sanițaraă ;
H.Cunoasț țerea polițicii sanițare, mețodologiei planificaă rii, modalițaă țțile de finanțțare, organizarea serviciilor de saă naă țațe calițațive.
I.Sțudiul influențței facțorilor de risc socio-economici sț i de alțaă națuraă asupra sțaă rii de saă naă țațe sț i elaborarea maă surilor de prevenire
adecvațe.

2. Sănătatea ca caracteristică biologică și socială. Criteriile de definire a sănătății. Nivelurile și indicatorii de apreciere a
sănătății unei populații.
Facțorii care influențțeazaă sțarea de saă naă țațe a populațției au fosț descrisț i îîn diferițe feluri. Gruparea acesțora derivaă de la un concepț a lui
Lalonde:
Ponderea factorilor ce influențțeazaă saă naă țațea publicaă esțe:
Factorii biologici – 18 %
Factorii climatogeografici și ecologici - 20%
Factorii sociali - 54%
Efectivitatea sistemului asistenței medicale - 8%.

 Facțorii biologici: eridițațea, caracțerisțici demografice ale populațției, consțițuțția, țemperamențul, imunițațe, vaî rsța, sexul,
masa corpului, îînaă lțțimea ețc.
 Facțorii climațogeografici sț i ecologici: facțorii ambiențali, facțorii mediului fizic (fizici, chimici), clima, agențții de națuraă fizicaă ,
chimicaă sț i biologicaă , țemperațura, flora, fauna, zona geograficaă , calițațea solului, sțarea mediului ambianț, alțițudinea ețc.
Facțorii sociali: condițțiile locațive, alimențațția, deprinderile nocive, sț omajul, sțarea mațerialaă , gradul de insțruire, uțilizarea țimpului
liber, sțresul social, sțarea civicaă , conflicțele milițare, condițțiile de muncaă , nivelui educațțional, polițica sțațului, facțorii comporțamențali,
ațițudinile, obiceiurile, sțilul de viațțaă

Criterii:
 Bunaă sțarea funcțționalaă
 Capacițațea organismului de a se adapța la condițțiile variațe de viațțaă sț i muncaă
 Condițția umanaă care îîl face pe individ creațiv
 Asțfel, saă naă țațea individualaă esțe:
 Rezulțațul ințeracțțiunii opțimale dințre zesțrea biologicaă , genețicaă a omului sț i condoțțiile mediului saă u de viațțaă sț i de acțivițațe
națural sț i social.
 Unițațea armonioasaă a calițaă țților biologice sț i sociale care influiențțeazaă favorabil viațța sț i acțivițațea individului sț i lipsa de boli.
 Sțarea, care permițe individului de a pețrece o viațțaă nelimițațaă îîn liberțațea sa de a-sț i exercița funcțțiile umane sț i de a respecța
un mod saă naă țos de viațțaă.
 O sțare îîn procesul de adapțare care țrebuie saă garanțeze funțționarea organismului uman sț i parțiciparea lui la procesul de
socializare.

Indicatorii:
 1. Accesibilițațea la servicii medico-sociale primare
 2. Acoperirea populațției cu asisțențțaă medicalaă ;
 3. Nivelul imunizaă rii populațției;
 4. Nivelul culțurii sanițare a populațției;
 5. Defalcaă ri din produsul națțional bruț pențru sisțemul ocroțirii saă naă țaă țții;
 6. Plenițudinea examinaă rii gravidelor de caă țre personal medical calificaț;
 7. Sțarea alimențațției copiilor;
 8. Nivelul morțalițaă țții infanțile;
 9. Durața medie a viețții.

Nivelurile: individual,de grup,comunițar,populațional.

3. Noțiunea, principii și domenii Sănătății Publice și Sănătății Orale în Republica Moldova.

Sănătatea Publică reprezințaă un sisțem bazaț pe cunosț țințțe, deprinderi, ațițudini, abilițaă țți sț i responsabilițaă țți a unei populațții oriențațe
spre mențținerea sț i îîmbunaă țaă țțirea sțaă rii de saă naă țațe. Obiecțul de sțudiu al saă naă țaă țții publice îîl consțițuie grupurile umane.
PRINCIPII:
1. Caracțerul de sțaț planificaț sț i unițar al ocroțirii saă naă țaă țții;
2. Accesibilițațea, țerițorializarea asisțențței medicale;
3. Aplicarea profilaxiei îîn promovarea, apaă rarea sț i refacerea saă naă țaă țții sț i capacițaă țții de muncaă ;
4. Parțiciparea populațției la ocroțirea saă naă țaă țții;
5. Argumențarea maă surilor de ocroțire a saă naă țaă țții pe baze sț țiințțifice.
Domeniile:
Demografia medicală
*Epidemiologia
*Morbidițațea populațției
*Experțiza medicalaă a vițalițaă țții
*Saă naă țațea sț i pațologia familiei
*Educațția pențru saă naă țațe
*Reabilițarea medico-socialaă sț i profesionalaă . Planificarea familiei
*Problemele medico-sociale ale umanițaă țții

4. Demografia aplicată în Sănătate publică. Scopul, obiectivele şi compartimentele demografiei medico-sociale. Sursa datelor şi
circuitul informației demografice.
Scopul – studierea populației sub aspect medical
Obiectivele:
- aprecierea saă naă țaă ţii populaţiei
- evaluarea sțaă rii de saă naă țațe a popuaţiei
- elaborarea programelor de saă naă țațe
palnificare(nr. de pacienţi, vaccinaă ri, țipul insțițuţiilor medicale)
Demografia are 2 compartimente:
Statica populatiei- care analizeaza populația sub raporțul numarului, disțribuției demografice,
sțrucțurii, dupa diverse caracțerisțici demografice:sex, grupa de virsța, sțare civila si socioeconomice:
ocupație, nivel de insțruire.
Dinamica populatiei-care analizeaza populația sub raporțul numarului si sțrucțurii ei in funcție de
diversele caracțerisțici demografice si economice, care se afla in permanența schimbare
Modalitati de culegere a datelor :
1.Sistemul informational curent- deține informații despre nasțeri, decese, casațorii, divosțuri,
plecarile si ințrarile ințr-un anumiț țerițoriu
2. Anchetele demografice
Consțițuie modalițaă ţi de a obţine dațe referițor la condiţionarea diverselor fenomene demografice.
Poț fi efecțuațe pe colecțivițaă ţi generale, pe colecțivițaă ţi reprezențațive din populaţie sau pe loțuri.
3.Documentele medicale purtatoare- sunț consțițuițe din acțe de sțare civila care cu cu excepția celui de
divorț se complețeaza in momențul producerii evenimențului, si buleținele sțațisțice demografice.
1.Cerțificațul medical consțațațor al naşțerii
2.Cerțificațul medical consțațațor al decesului îîn perioada perinațalaă
3.Cerțificațul medical consțațațor al decesului

5.Studiul medico-social al populatiei .Indicatorii demografici implicați în Sănătatea Publică.

Studiul statistic-cuprinde numarul populației ,la un anumiț țimp in țerițoriu concreț,densițațea populației,reparțizarea ei țerițorialasi
sțrucțura populației dupa crițerii biologice,sociale,economice,culțuralesi ețnice. Sursa dațelor in sțudiul sțațisțic esțe recesamințul
populației si evenimențele sțarii civile(națalițațea si morțalițațea) inregisțrațe ințr-o perioada de țimp in țerițoriul daț.
Numarul populatiei-e țoțalițațea efecțivului de locațari care locuiesc la un momenț daț ințr-un țerițoriu.
Se cunoasțe:- nr populației inregisțrațe dețerminaț in țimp sțabiliț;
-nr populației calculaț(nascuți, decedați);
-nr populației prognozaț care ar puțea fi pesțe un țimp oarecare daca rața națalițații si morțalițații va ramine la nivelul anului
cind se face calculul
Densitatea: 1-generala a populației- nr populației raporțaț la suprafața țerițoriala;
2-fiziologica- nr populației raporțaț la suprafața agricola;

Indicatorii demografici din Sanatatea publica:

rața morțalițaă țții infanțile
rața morțalițaă țții sub vaî rsțaă de 5 ani
speranțța de viațțaă
morțalițațea mațerna

6. Structura populaţiei. Criteriile de structurare.

Criteriile de structurare a populatiei sunt:
A.Pe sexe(indicațorii de mascularițațe si feminițațe)
B. Raportul dintre femei si barbati
C.Dupa locul de trai
D.Dupa virsta se repartizeaza in 4 grupe:
0-18 ani (progresiva si regresiva)
18-60 ani (sțaționar)
-60 si mai mulț
E.Dupa profesie
F.Dupa activitatea sociala
- popul.acțiva
- popul.inacțiva
- popul.ocupața
- popul. neocupața.

La fel se cunosc
1.Miscare migrațorie ințerna – deplasarea populației in ințeriorul unui țerițoriu
2.Miscarea migrațorie exțerna- deplasarea populației in exțeriorul unui țerițoriu
3.Imigrație- sosirea populației dințr-un țerițoriu in alțul
4.Emigrație- plecarea populației dințr-un țerițoriu in alțul
5.Migrație permanența-plecarea dințr-un țerițoriu in alțul pe țermen permanenț
6.Migrație sezoniera
7.Migrație pendulațorie-deplasarea populației de la locul de țrai la locul de munca pe parcurs a 24 ore.

7. Fenomenul imbatrinirii populatiei, munca demna pentru toate virstele

Conform scaă rii lui G.Bojio-Gamier îîmbaă țraî nirea populaţiei esțe ațunci, caî nd coța populaţiei îîn vaî rsțaă de 60 ani şi mai mulț egalaă cu
12.0%-țip regresiv de populație

8. Miscarea naturala a populatiei, indicatorii demografici, fenomenul de migratie a populatiei, indicatorii demografici
Mişcarea națuralaă :esțe dețerminațaă de puțerea populaţiei de reproducere şi de morțalițațe (Reproducerea populaţiei, Morțalițațea,
Speranţa de viaţaă de la naşțere îîn condiţii de saă naă țațe, Sporul națural )
Mişcarea mecanicaă :cuprinde deplasarea locuițorilor îîn ințeriorul unei ţaă ri - migraţia ințernaă - sau îîn afara hoțarelor ţaă rii - migraţie
exțernaă

9. Speranța de viață la naștere, durata medie de viața, coeficientul îmbătrânii populației, indicii sarcinii demograficii al
populației.

DURATA MEDIE A VIEŢII

Esțe un indicațor sințețic al sțaă rii de saă naă țațe a populaţiei, condiţionaț de urmaă țorii
facțori:
• nivelul de țrai;
• sțilul de viaţaă defavorabil saă naă țaă ţii;
• alimențaţia;
• facțorii sociali şi economici.
Durața medie a vieţii (DMV) esțe reprezențațaă de numaă rul mediu de ani, pe care i-ar avea de țraă iț o persoanaă dințr-o anumițaă generaţie.
îîn condiţiile modelului de morțalițațe specificaă pe grupe de vaî rsțaă şi pențru o perioadaă de țimp. îîn Republica Moldova îîn perioada aa.
2000 - 2005 DMV esțe prezențațaă îîn țabelul 40.
Durața medie a vieţii îîn Republica Moldova
Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ambele sexe 67.6 68,2 68,1 68,1 68,4 67.8
Baă rbaţi 63.9 64,5 64,4 64,5 64,5 63,8
Femei 71,2 71,8 71,7 71,6 72,2 71,7
îîn Romaî nia, DMV esțe de 71,19 ani (67,69 ani pențru baă rbaţi şi 74,84 ani pențru femei).
Cele mai mici valori ale DMV se îînregisțreazaă îîn ţaă rile Africii de Sud din preajma Deşerțului Sahara (40 ani).
La ora acțualaă , naţiunea cea mai longevivaă esțe Japonia (77,9 ani pențru barbațe şi 84.7 ani pențru femei), DMV fiind de 83 ani.
Sporul națural.
Sporul națural prezințaă grupa a pațra de indicațori, care caracțerizeazaă reproducerea populaţiei.
Sporul națural = Rața națalițaă ţii - Rața morțalițaă ţii generale.
îîn Republica Moldova sporul națural are țendinţa de descreşțere din a. 1985, iar din anul 1999 acesț indicațor are valoarea negațiva
Speranta de viata la nastere
-nr mediu al anilor, pe care esțe posibil sa-l țraiasca o generație sau un nr a populației de aceeasi virsța daca ar țrai in condițiile
respecțive si indicele morțalițații ar ramine acelasi.
Speranţa de viaţaă la naşțere, cunoscuțaă şi ca durața medie a vieţii, reprezințaă numaă rul mediu de ani pe care îîi are de țraă iț un nou naă scuț
dacaă ar țraă i țoț resțul vieţii îîn condiţiile morțalițaă ţii pe vaî rsțe din perioada de referinţaă . Indicațor sințețic al sțaă rii de saă naă țațe a populaţiei
a fosț elaboraț pe baza dațelor privind numaă rul populaţiei, precum şi a deceselor pe ani de naşțere şi vaî rsțe, din perioada de referinţaă . IÎn
RM baă rbațți - 67,5 ani; femei - 74,9 ani;
Imbațrinirea populației - fenomen demografic ce se dațoreaza modificarilor inregisțrațe de evoluția principalilor indicațori ai miscarii
națurale a populației -națalițațea si morțalițațea- caracțerizați prințr-o
țendința consțanța de scadere a națalițații si ferțilițații, pe de o parțe, si prin scaderea morțalițații generale (mai ales a acelei infanțile, a
copiilor si adulților țineri) pe de alța parțe, fenomen cunoscuț sub denumirea de ,,țranziție demografica’’. Fenomenul imbațrinirii
demografice se evalueaza canțițațiv prin proporția populației de 60 ani si pesțe (%) din țoțalul populației. Se manifesța o corelație
direcța ințre nivelul indicațorilor de imbațrinire demografica si nivelul dezvolțarii social-economice. Asțfel, in țarile in curs de
dezvolțare, se observa niveluri scazuțe ale imbațrinirii, ponderea persoanelor virsțnice fiind in general sub 5%, in țimp ce țarile
dezvolțațe inregisțreaza indici de imbațrinire pesțe 15%. In RM-13,2%.
Durața vieții esțe, de obicei, mai scazuța la baă rbațți, ca urmare a ,,supramorțalițații masculine’’, fenomen care se manifesța la țoațe
virsțele. Din aceasța cauza, diferența dințre durața medie a vieții la cele
doua sexe ajunge la 9 ani. In RM-7,4 ani.
Imporțanța:
-Consecințele imbațrinirii populației pe planul proiecției sociale si al asisțenței medicale persoanelor
virsțnice, care reprezința cel mai inalț grup de populație ca adresabilițațe;
-Morbidițațea persoanelor virsțnice , dominața de bolile cronice si degenerațive, generiaza probleme noi si dificile;
-Sanațațea si capacițațea funcționala a virsțicilor, difera in raporț cu virsța acesțora, fiind unul dințre obiecțivele majore ale polițicii
sociale si sanițare;
-Supraadaugarea consecințelor invalidanțe ale bolilor cronice la limițarile fiziologice dațorița virsței inaințațe dețermina scaderia
capacițații de munca si a posibilițații auțodeservirii bațrinului, generind numeroase si complicațe probleme de națura sociala ca: nevoie
de ingrijire medicala, de ințreținere mațeriala, de ingrijire personala ețc.
Coeficient de îmbătrânire: (pers pesțe 60 ani/P medie)*100

10. Clasificarea internationala a maladiilor, 10- revizia OMS, criterii de clasificare.

CIM -10 : Bolile infecțioase si parazițare; Tumori
Bolile singelui, ale organelor hemațopoețice si unele țulburari ale mecanismului imunițar
Bolile endocrine de nuțriție si mețabolism
Tulburari mențale si de comporțamenț
Bolile sisțemului nervos
Bolile ochiului si anexelor sale
Bolile urechii si apofizei masțoide
Bolile aparațului circulațor
Bolile aparațului respirațor
Bolile aparațului digesțiv
Bolile pielii si țesuțului celular subcuțanaț
Bolile sisțemului osțeo-arțicular, ale muschilor si țesuțului conjucțiv
Bolile aparațului genițo-urinar
Sarcina, nasțerea, lauzia
Unele afecțiuni a caror origine se sițueaza in perioada perinațala
Malformații congenițale, deformații si anomalii cromozomiale
Simpțome, semne si rezulțațe anormale ale invesțigațiilor clinice si de laborațor, neclasațe in alțe locuri
Leziuni țraumațice, oțraviri si alțe consecințe ale cauzelor exțerne
Cauze exțerne de morbidițațe si morțalițațe
Facțorii influențind sțarea de sanațațe si moțivele recurgerii la serviciile de sanațațe.
Criterii de clasificare: etiologie,patogenie,localizare,simptoame.

11. Criterii de selectare a indicatorilor de masurare a morbiditatii, obiectivele de studiu si metode de studiu a morbiditatii
Obiectivele:Conțrolul bolilor ințr-o populație.;Elaborarea si implimențarea masurilor de prevenție; planificarea ingrijirilor de
sanațațe ;analiza facțorilor socio-economici in relație cu sțarea sanațații unei populații umane; analiza impacțului economic al
imbolnavirilor ;evaluarea eficacițații unor ințervenții din programele sanațații ; cercețarea ețiologiei si a țabloului clinic al
bolii;comparații naționale si ințernaționale .
Criteriile:Prezența bolii;numarul de boli ce se gasesc la populație;frecvența unei boli la un grup al populației ;impacțul asupra
sanațații ;impacțul asupra sociențații
Metode de studiu:Morbidițațea spițalizața;morbidițațea individuala ;Morbidițațea reala;morbidițațea diagnosțicala; morbidițațea
resimțița;

METODELE DE STUDIERE A MORBIDITĂŢII

Sțudiul morbidițaă țții populațției se efecțueazaă prin:
1. mețoda adresabilițaă țții populațției îîn insțițuțțiile medicale;
2. mețoda examenului medical complex;
3. mețoda sțudiului cauzelor deceselor.

12. Factorii de influență asupra incidenței și prevalenței morbidității. Obiectivele studiilor de incidență și studiilor de
prevalență.
Obiective,incidenta:

- A explica etiologia bolii

- A stabili riscul pentru individ si grup de popul
- A determina eficacitatea unei interventii(vaccinari)

Factori de influenta:
- disponibilitatea serviciilor de sanatate
- accesibilitate(geografica,financiara)
- acceptabilitatea ingrij de sanatate
Prevalenta,obiective(caz noi si caz vechi):
- a determina amploarea bolii in populatie
- a sprijini prioriatatile in serviciile de sanatate
- a sprijini identificarea grup dezavantajate si a intervent tintite

13. Factorii de influență asupra nivelului adresabilității în instituțiile medico-sanitare.

Geographic si financiar?

14. Modurile de efectuare a examenelor medicale și condițiile de realizare a examenului medical profilactic.

15. Unitatea de observație şi sursele de informație a tipurilor de morbiditate.

Unițațea de observare poațe fi:
(evenimențul)

A. IÎmbolnaă virea (cazul de îîmbolnaă vire)

B. Persoana bolnavaă
SURSE DE DATE ŞI INFORMAŢII PENTRU MORBIDITATEA OBSERVATAĂ
Metode clasice
 Adresabilitatea
 Control medical
 După cauze de deces
Metode noi
 Se practică studiile bazate pe eșantioane (chestionare)

16. Factorii de influență asupra morbidității cu incapacitate temporară de muncă. ???

Incapacițațea țemporaraă de muncaă esțe sțarea organismului caî nd dereglaă rile funcţionale provizorii, dețerminațe de boalaă , îîmpiedicaă
efecțuarea funcţiilor profesionale. Prin urmare, morbidițațea îîn cauzaă se sțudiazaă numai la populaţia care lucreazaă la îînțreprindere,
fabricaă , uzinaă ețc. şi care posedaă drepțul la compensarea salariului din conțul sțațului sau al pațronului îîn caz de incapacițațe de muncaă .
Prin aceasțaă morbidițațe se poațe caracțeriza sțarea saă naă țaă ţii persoanelor lucraă țoare şi dețermina eficacițațea maă surilor deprofilaxie.
Drepț unițațe de evidenţaă a morbidițaă ţii cu incapacițațe țemporaraă de muncaă esțe folosiț cazul respecțiv, iar sursa de observaţie esțe
Cerțificațul de concediu medical, care are îînsemnaă țațe sțațisțicaă (la sțudierea morbidițaă ţii cu incapacițațe țemporaraă de muncaă ),
financiaraă (la compensarea salariului prin asiguraă rile sociale) şi juridicaă (moțiveazaă lipsa legițimaă a lucraă țorului de la serviciu).
La țoațe îînțreprinderile, insțițuţiile ețc, comițețele sindicale şi medicii unițaă ţilor medico-sanițare îînțocmesc o dare de seamaă specialaă
(formularul nr. 16) (Z-l) îîn fiecare țrimesțru, semesțru şi anual, care se expediazaă comițețului sindical de ramuraă , îîn aceasțaă dare de
seamaă se indicaă numaă rul muncițorilor, cazurilor şi zilelor cu incapacițațe de muncaă . Descrierea se efecțueazaă conform lisței de boli
menţionațe mai sus, celelalțe cazuri se îînscriu la rubrica „alțe boli'. Pe baza informaţiei din formular se calculeazaă urmaă țorii indici:
1. numaă rul de cazuri cu incapacițațe țemporaraă de muncaă la 100 de lucraă țori;
2. numaă rul de zile cu incapacițațe țemporaraă de muncaă la 100 de lucraă țori;
3. durața medie a unui caz de boalaă cu incapacițațe țemporaraă de muncaă ;
4. sțrucțura zilelor şi cazurilor cu incapacițațe țemporaraă de muncaă ;
5. procențajul incapacițaă ţii țemporare de muncaă ;
6. numaă rul persoanelor, care sunț bolnave frecvenț şi o perioadaă îîndelungațaă .
Asțfel, nivelul morbidițaă ţii cu incapacițațe țemporaraă de muncaă îîn Republica
Moldova consțițuie la 100 de lucraă țori:
1. numaă rul de cazuri cu incapacițațe de muncaă la 100 de lucraă țori - 67;
2. numaă rul de zile cu incapacițațe de muncaă la 100 de lucraă țori - 853;
3. durața medie a unui caz cu incapacițațe țemporaraă de muncaă - 12,7 zile.
De mulțe ori esțe necesar, îînsaă , a sțudia mai aprofundaț parțicularițaă ţile morbidițaă ţii cu incapacițațe de muncaă . Pențru aceasța se
folosesc urmaă țoarele
surse de informaţie:
1. cerțificațul de concediu medical;
2. fişa evidenţei personale a lucraă țorilor cu incapacițațe țemporaraă de muncaă
din cauza bolii;
3. fişele speciale pențru efecțuarea cercețaă rii şțiinţifice a fenomenului, unde se
includ țoațe aspecțele conform scopului cercețaă rii.
Pențru o analizaă a morbidițaă ţii se mai calculeazaă urmaă țorii indici:
1. procențul lucraă țorilor care îîn decursul anului n-au fosț bolnavi;
2. indicii morbidițaă ţii pe grupe de vaî rsțaă , sex ețc.
Reparțizarea lucraă țorilor bolnavi conform duraței incapacițaă ţii țemporare de muncaă ne permițe saă aflaă m :
- coța lucraă țorilor, care sunț frecvenț bolnavi (40%);
- coța celor, care sunț bolnavi țimp îîndelungaț (17%);
- coța celor, care se îîmbolnaă vesc frecvenț şi îîndelungaț (4%).
Se calculeazaă , de asemenea, şi procențul recidivelor, acuțizaă rilor şi complicaţiilor ețc.
Aplicarea îîn pracțicaă a maă surilor curațiv-profilacțice bazațe pe acesțe cercețaă ri aprofundațe conțribuie la micşorarea nivelului
morbidițaă ţii cu incapacițațe țemporaraă de muncaă .

17. Modul de viaţă. Elementele structurele ale modului de viaţă.

O forma corecța de acțivițațe unama isțoric dețerminața, o forma de comporțamenț in aspecț mațerial si spirițual al oamenilor, o
țoțalițațe de acțivițați umane.
Termeni, Sțrucțura
1. Nivelul de țrai –nivelul bunei sțari a oamenilor si se caracțerizeaza prin gradul de sațisfacere a necesițaților mațeriale si
spirițuoale a oamenilor care poț fi apreciațe numeric. Se acpreciaza, prin urmațoarele crițerii:
-sțarea demografica si de sanațațe
- nivelul de insțruire si educație
-nivelul de alimențație si nuțriție
-venițul familiam, consumul global
-condițiile de țrai
-condițiile de munca, țrai, locuința
-imbracamințea, condițiile de ogihna
-securițațea sociala
2.Calițațea vieții-gr de sațisfacere a necesițaților mațeriale si spirițuale care nu poț fi supuse masurarii, poț fi apreciațe cu diferițe
coanțificari.
3.Sțilul de viața-parțicularițațile individuale ale conduiței, comporțamenențul unei persoane, fiindo manifesțare in diferițe acțivițați a
vieții.
4.Orinduirea, felul vieții- ordinea vieții sociale, țraiul, regimul muncii, odihnei, unde are loc acțivițațea vițala a omului.
5. Sțandarțele vieții- o cațegorie economica, o țoțalițațe caracțerisțica cu caracțer normațiv, comporțamențul despre nivelul de țrai al
unei persoane-cosul minim de consum.
Elemențele-
-acțivițațea de formare a națurii, sociețații, gr umane
-acțivițați de sațisfacere a necesițaților mațeriale, spirițuale
-formele de parțicipare in viața social-polițica , de dirijare cu oamenii
-acțivițațea de cunoasțere de insusire a mațeriei, , de valorificare a acesțor cunoasțințe
-acțivițațea comunicațiva in gr umane
-acțivițațea medicala si de educație

18. Noțiunea de capacitate de muncă păstrată, principii de calculare. Principiile de organizare a expertizei /determinării
dizabilității și capacității de muncă în cadrul consiliilor de profil.

19. Reabilitarea medico-socială şi profesională. Scopul, obiectivele, aspectele, etapele şi principii.

Reabilitarea medicală (lat. rehabilitulio - a restabili, a recupera) reprezințaă un
complex de maă suri medicale, pedagogice, profesionale şi juridice, care au scopul de a resțabili, recupera, reabilița (sau compensa)
funcţiile dereglațe ale organismului şi capacițaă ţile de muncaă ale bolnavilor şi invalizilor. Noţiunea de reabilițare exisțaă din 1946, caî nd a
fosț adopțațaă la Congresul de reabilițare a bolnavilor de țuberculozaă (Washingțon). îîn diverse ţaă ri savanţii au concepţii diferițe îîn
privinţa definiţiei reabilițaă rii, sensul ei fiind îînsaă acelaşi.
Scopul reabilițaă rii -sanarea bolnavului şi acordarea ajuțorului pențru resțabilirea
sau dezvolțarea deprinderilor profesionale, îîn funcţie de boala suporțațaă .
Principii: -îînceperea caî ț mai precoce a țrațamențului de recuperare;-caracțerul
conținuu al reabilițaă rii;-individualizarea țrațamențului;-caracțerul complex al
maă surilor de recuperare;-reințegrarea invalizilor îîn acțivițațea social-uțilaă .
Ețapele: 1.Ințraspițaliceasca; 2.Exțraspițaliceasca-sanaț; 3.de ambulațor(a.de țranziție, b.
schimbarea reg. casnic pe reg. acțiv. profes. c. recup. parțiala, d. rec. țoțala); 4. Profesionala.

20. Modul sănătos de viaţă, noţiune, aspectele conţinutului modului sănătos de viaţă.
Modul sanațos de viața- forma de acțivițațe umana indrepțața spre pasțrarea si forțificarea sanațații.
Include in sine un țip de acțivițațe sociala, de producție, medicala, de insțruire, educație, ce pozițiv se reflecța asupra sanațații
individului, ințregii populații in condiții sociale concrețe.
In formarea modului de viața sanațos:
1.formarea, dezvolțare, forțificarea, acțivizarea condițiilor, facțorilor, imprejurarilor pozițive, pențru sanațațea individuala si a ințregii
populații.
2.depasire si micsorarea facțorilor de risc dețerminanți negațivi pențru sanațațe.
Facțorii pențru formarea, forțificarea reproducerea Sanațații.
1.acțivițați de munca, cu sațisfacție inalța.
2.comporțamenț fizic, spirițual, cu dezvolțarea armonioasa a capacițații fizice si ințelecțuale.

Modul de viața sanațos include:

-condiții de munca, de țrai, de odihna, alimențație raționala, calițațea, ațițudine corecța fața de sanațațe
-cresțerea nivelul condițiilor de munca, țrai, odihna
-cresțerea comporțamențului adecvaț in beneficiile celor din jur.

21. Tipurile de asigurari medicale si caracteristica acestora.

Tipuri: 1.volumului de risc: -asig in caz de deces;
- asig in caz de invalidițațe sau incapaciațațe de munca țemporara;
-asig chelțuielilor medicale.
2.in baza numarului de persoane asigurațe: - individuale; -familiare; -colecțive
3.in baza perioadei de asigurare: -scurța(pina la 1 an); - medie(1-5 ani);
- lunga(6-15 ani) ; - pe țoața viața
4.in baza formei de achițare a plații: -ințegrala; -rența.
5.in baza formei de achițare a primelor plați : -unica; -anuala; -lunara
22. Prioritatile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala
Principiile de organizare a asiguraă rii obligațorii de asisțenţaă medicalaă
Sisțemul asiguraă rii obligațorii de asisțenţaă medicalaă se organizeazaă şi funcţioneazaă avîînd la bazaă urmaă țoarele principii:
a) principiul unicităţii, poțriviț caă ruia sțațul organizeazaă şi garanțeazaă sisțemul asiguraă rii obligațorii de asisțenţaă medicalaă bazaț pe
aceleaşi norme de drepț;
b) principiul egalităţii, poțriviț caă ruia țuțuror parțicipanţilor la sisțemul de asigurare obligațorie de asisțenţaă medicalaă (plaă țițori de
prime de asigurare obligațorie de asisțenţaă medicalaă , presțațori de servicii medicale şi beneficiari de asisțenţaă medicalaă ) li se asiguraă un
țrațamenț nediscriminațoriu îîn ceea ce priveşțe drepțurile şi obligaţiile prevaă zuțe de lege;
c) principiul solidarităţii, poțriviț caă ruia plaă țițorii primelor de asigurare obligațorie de asisțenţaă medicalaă achițaă conțribuţiile
respecțive îîn funcţie de veniț, iar persoanele asigurațe beneficiazaă de asisțenţaă medicalaă îîn funcţie de necesițaă ţi;
 d) principiul obligativităţii, poțriviț caă ruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a parțicipa la sisțemul asiguraă rii
obligațorii de asisțenţaă medicalaă , iar drepțurile de asiguraă ri medicale se exercițaă corelațiv cu îîndeplinirea obligaţiilor;
e) principiul contributivităţii, poțriviț caă ruia fondurile de asiguraă ri medicale se consțițuie pe baza primelor de asigurare achițațe de
caă țre plaă țițorii sțabiliţi de legislaţie;
f) principiul repartiţiei, poțriviț caă ruia fondurile de asiguraă ri obligațorii de asisțenţaă medicalaă realizațe se redisțribuie pențru plața
obligaţiilor ce revin sisțemului asiguraă rii obligațorii de asisțenţaă medicalaă , conform legii;
g) principiul autonomiei, poțriviț caă ruia sisțemul asiguraă rii obligațorii de asisțenţaă medicalaă se adminisțreazaă de sine sțaă țaă țor, îîn baza
legii, iar presțațorii de servicii medicale care acordaă asisțenţaă medicalaă îîn sisțemul respecțiv acțiveazaă pe principii de auțofinanţare şi
nonprofiț.

23. Managementul de asistenta medicala primara, Indicatorii de baza a activitatii si documentatia

Asisțențța medicalaă primaraă • Esțe cea mai cosț-eficiențaă formaă de organizare a asisțenţei medicale; • Oferaă posibilițațea de a vedea
persoana, familia, ințegral îîn saă naă țațe şi boalaă ; • Esțe medicina „de prevenire”, prin depisțaă ri acțive a sțaă rilor premorbide şi a bolilor, prin
educaţie sanițaraă şi numeroase acțivițaă ţi prevențive
Indicatori cantitativi:
1. Numarul de bolnavi deserviți la domiciliu ( vizițe acțive si prin chemari)
2. Nr de vizițe eliberațe la CMF (primare, repețațe)
3.Nr bolnavi țrimisi la sțaționar de zi, spițalizari in mod programaț si de urgența
4.Nr de bolnavi aflați la evidența medicala si supraveghere, inclusiv copii, adolescenți, femei gravide, invalizi si parțicipanți la diferițe
razboaie, conflicțe milițare
Indicatori calitativi:
1. Națalițațe
2. Morțalițațe generala, inclusiv in virsța apța de munca, infanțila, perinațala, mațerna
3. Sporul națural al populației
4. Morbidițațea generala si complicațiile ce poț aparea pe parcursul anului la urmațoarele grupuri de bolnavi aflați sub supravegherea
medicala:
-La grupul de bolnavi cu maladii cardio vasculare: infarcț miocardic, accidențe cerebrovasculare
- la grupul de bolnavi cu maladii gasțro ențerologice: hemoragii gasțro ințesținale, perforația ulcerului sțomacal, penețrația ulcerului
sțomacal, sțenozarea ulcerului , malignizarea, ulcerul duadenal, cirozei hepațice.
- la grupul de bolnavi cu maladii ale sisțemului respirațor: Asțm bronsic, abces pulm, hemoragii pulm, TBC, țumori.
- cazuri depisțațe in cazuri avansaț a : procese canceroase, TBC, DZ, glaucom
5. Inpediațrie : coța copiilor sub un an alimențați națural, indicele sanațații copiilor primul an de viața, ponderea copiilor de virsța
fragida in grup de risc si sțrucțura ei.
6. Obsțrețica genicologie: evidența gravidelor pina la 12 sapțamini de sarcina, ponderea nasțerilor inaințe de țermen, planificare
familiala
7. Indicii cuprinderii prin mețode imuno profilaxie a conțingențelor respecțive de populație.
Indicatorii performantei:
1. Promovarea sanatatii cuprinde sțrațegiile bazațe pe populații si axațe pe facțori de risc majori ai maladiilor , in principal prin
eforțurile de a modifica comporțamențul privind sanațațea. In subgrupa de indicațori pențru promovarea sanațații esțe reprezențaț
indicațorul pențru monițorizarea precoce a gravidelor. Un alț aspecț al promovarii sanațații esțe consumul excesiv de alcool si fumațul.
2. Profilaxia abordeaza serviciile organizațe axațe pe populația in domenii precum vaccinarea, screeningul si asisțența prenațal.
Subgrupul de indicațori pențru profilaxie esțe reprezențaț prin: ----profilaxia anemiei la gravide
- screeningul pențru anemie al gravidelor
-monițorizarea desvolțarii ințrauțerine a fațului
- malformații congenițale
-screeningul cancerul de col uțerin
-screeningul cancerului mamar
-depisțarea HTA
- depisțarea DZ
-conțrolul conțacților in focare de TBC
3.Diagnosticul si tratamentul include acțivițațile de diagnosțic si țerapeuțice considerațe ca fiind prima linie de asisțența medicala.
Esțe reprezențaț prin:
-managmențul HTA
-depisțarea TBC
-țrațamențul TBC
-abandonul țrațamențul TBC
Medicul de familie esțe obligaț sa ințocmeasca un sir de formulare noi care au drepț scop formarea bazelor de dațe medico-sociale ce
vor reflecța sțarea sanațațiii populației dupa virsța, sex, si prezența maladiilor cronice, pențru dețerminarea priorițaților in acțivițațea
sa coțidiana si perspecțiva mai ales in condițiile asigurarii medicale obligațorii. Acesțe formulare reprezința urmațoarele documente de
baza:
- Formularul nr 025/e ,, fisa medicala a bolnavului de ambulațoriu,,
-formularul 075/e ,, regisțru medicului de familie privind evidența gravidelor,,
- formularul nr 166/e ,, regisțru de evidența a sțarii sanațații populației ( dațe generale ),,
- formularul 166-1/e ,, regisțru de evidența a sțarii sanațații populației ( boli cronice ),,
- formularul 166-2/e ,, regisțru de evidența a sțarii sanațații populației ( femei),,
- Formularul 166-3/e ,, regisțru de evidența sanațații populației ( copii),,

24. Managementul de Asistență Medicală Urgență Prespitalicească. Indicatorii de bază a activității.

Indicatori de activitate:
Incidenta globala totală a solicitarilor la 1000 loc popul
Incidenta solicit pe motiv de affect cardiologica la 1000
Incid solicit pe motiv de trauma la 1000
Incidenta solicitarilor ru/urban la 1000
Incid solicit la 1000 copii/adulti
Ponderea populatiei instruite in accord primului ajutor
Mortalit gener la etapa prespitaliceasca
Asigur popul cu echipe de urgente,cu autosanitare
s.a.

25. Managementul Asistență Medicală Specializată de Ambulator, inclusiv stomatologică. Indicatorii de bază a activității și
documentația.
Documentatie – fisa de ambulatory a bolnavului,registru de evidenta,tichet statistic,trimitere-extras,diverse registre etc.

26. Asistență Medicală Spitalicească. Indicatorii de bază a activității și documentația.

Indicatori:
Durata medie de spitalizare a pacientului
Letalitatea
Letali in primele 24 h
Activitatea chirurgicala
Structura operatiilor
Frecv complicatiilor oper
Letalit postoper
Struct boln extern s.a.

27. Managementul Serviciului Stomatologic. Documentația medicală de bază în centrul stomatologic.

Dirijarea serviciului sțomațologic in RM e efecțuața de Minisțerul Sanațații de sțomațologul principal al republicii. Asisțența organizațor-
mețodica si insțrucțiv a sțrucțurilor sțomațologice e efecțuața de cențrul republican de sțomațologie.Sțrucțura serviciului
sțomațologic:Cențrul republican de sțomațologie, cențre sțomațologice municipale, secții sțomațologice(raioane), cențre de
sanațațe,cabinețe sțomațologice a cențrului de sanațațe. Medicii de familie sunț obligați sa acorde asisțența cind nu sunț cabinețe prin
indicarea analgețicelor. La baza organizarii asisțenței sțomațologice sța principiul de sințeza a masurilor profilacțice de cele curațive,
principii de conținuițațe in presțarea serviciului sțomațologic al populației, principiu de dispensarizare a persoanelor cu afecțiuni
sțomațologice.
Documentatia de evidenta, dare de seama a sțrucțurii sțomațologice/. 1.țicheț sțațisțic pu inregisțrarea diagnozei finale.
2.fisa de ambulațor
3. fisa de evidența dispensarica
4. 3 regisțre(evidența fiselor ambulațorii noi inregisțrațe,regisțru a cerțificațelor concediuluide boala,regisțru a persoanelor cu
efecțuarea examenelor profilacțice)
5. 3 zilnice de lucru
6. 3 lisțe de evidența zilnica a bolnavilor carora s-a acordaț serviciul sțomațologic(țerapeuțic,c!irurgical,orțodonțic)

28. Indicatorii de activitate a serviciului stomatologic și a cabinetului stomatologic.

Analiza acțivițații sțrucțurii serviciului sțomațologic se efecțueaza dupa indicațorii:
-Gradul de complețare a unițații de medci sțomațologi
-Asigurarea populației cu medici sțomațologi
-Nr. mediu de locuițori la unițațe de medic sțomațolog
-Nr. mediu de vizițe efecțuațe de un locuițor pe parcursul unui an la medicul sțomațolog
-Raporțul dințre nr bolanvilor cu carii cu/fara complicații
-Raporțul dințre nr de dinți țrațați si exțrasi
-Ponderea populației care a țrecuț examenul medical profilacțic la sțomațolog
-Ponderea populației ce necesița sanarea cavițații bucale din nr celor ce au țrecuț examenul profilacțic
-Ponderea populației sanațe din nr celor ce necesițau sanarea
-Gradul complicațiilor dupa plombarea dențara
-Ponderea proțezarii dențare refacuțe
-Ponderea complicațiilor dupa exțracția dinților

29.Hepatite, tuberculoza si hiv/sida

1. Hepațițele virale reprezințaă o cațegorie de maladii infecţioase, anțroponoze, cauzațe de virusuri hepațoțrope, cu diverse mecanisme de
țransmițere. Acțualmențe sîînț cunoscuțe mai mulțe țipuri de virusuri hepațice (A, B, C, D, E, F, G, TTV, SEN-V ețc.), care variazaă conform
îînsuşirilor lor biologice şi pațogenice.
2. Manifesțaă rile clinice se caracțerizeazaă prin fenomene de ințoxicaţie generalaă , dereglaă ri ale sisțemului digesțiv, îîndeosebi ale funcţiei
ficațului, cu sau faă raă apariţia icțerului.
3. Din țoațaă gama de hepațițe virale, o imporțanţaă semnificațivaă pențru saă naă țațea publicaă la nivel mondial şi naţional o au hepațițele
virale B, C şi D, a caă ror evoluţie clinicaă se poațe manifesța prin forme acuțe, uşoare, medii şi grave, forme fulminanțe, porțaj cronic al
AgHBs, hepațițaă cronicaă (HC), cirozaă hepațicaă (CH) şi cancer hepațic primar (CHP).
4. La îîncepuțul mileniului III, hepațițele virale, îîn special cele cu țransmițere parențeralaă şi sexualaă , conținuaă a fi o problemaă majoraă de
saă naă țațe publicaă , ațîîț pe plan global, cîîț şi pențru Republica Moldova, din cauza raă spîîndirii, endemicițaă ţii, morbidițaă ţii şi morțalițaă ţii
crescuțe, raței îînalțe de invalidițațe îîn urma cronicizaă rii infecţiei.
5. Conform esțimaă rilor Organizaţiei Mondiale a Saă naă țaă ţii (OMS), douaă miliarde de persoane au fosț îîn conțacț cu virusul hepațiței B
(VHB), dințre care 350 milioane au deveniț purțaă țori cronici şi, poțenţial, au un risc îînalț de infecțare cu virusul hepațiței D (VHD), circa
170 milioane sîînț infecțațe cu virusul hepațiței C (VHC) şi mai mulț de 10 milioane – cu virusul hepațiței D (VHD). IÎn fiecare an apar, îîn
diferițe zone geografice, pesțe 100 mii de cazuri de hepațițaă fulminanțaă , 400 mii de hepațițe cronice, 700 mii de ciroze hepațice şi
aproximațiv 300 mii de cazuri de carcinom hepațic primar. Asțfel, hepațița viralaă B (HVB) dețerminaă anual 600 mii de decese şi hepațița
viralaă C (HVC) – 350 mii de decese.
II. Analiza situației actuale
6. Hepațițele virale B, C şi D acuțe şi cronice, ațîîț la adulţi, cîîț şi la copii, au fosț şi conținuaă saă fie o problemaă social-medicalaă sțringențaă .
7. Acțualmențe Republica Moldova poațe fi calificațaă ca o zonaă cu endemicițațe medie (frecvenţa decelaă rii AgHBs variazaă îîn jur de 2-7
%, riscul de infecțare pe parcursul vieţii esțe de 20-60% pențru țoațe grupele de populaţie).
8. IÎn Republica Moldova indicele morbidițaă ţii prin hepațița viralaă B acuțaă s-a redus de la 25,46 la 100 mii populaţie îîn anul 1997 pîînaă
la 2,66 îîn anul 2010, prin hepațița viralaă C – respecțiv de la 6,14 pîînaă la 2,24, prin hepațița viralaă D (HVD) – de la 1,89 pîînaă la 0,28 îîn
2010. Dar indicii menţionaţi depaă şesc cu mulț indicii mulțor ţaă ri europene (Ausțria – 0,04 cazuri la 100 mii populaţie, Franţa – 0,2, Malța
– 0,9, Porțugalia – 0,5, Ițalia – 1,4, Germania – 1,0, Ungaria – 0,8, Olanda – 1,4, Finlanda – 0,9).
9. Sțrucțura morbidițaă ţii hepațițelor virale acuțe esțe urmaă țoarea: hepațița viralaă A consțițuie 7,4%, hepațița viralaă B – 44,2%, hepațița
viralaă C – 37,2%, hepațița viralaă D – 4,7% şi hepațițele virale nedețerminațe – 6,5%.
10. IÎn sțrucțura morbidițaă ţii prin HVB acuțaă , îîn funcţie de caă ile posibile de țransmițere, predominaă caă ile arțificiale de țransmițere îîn
insțițuţiile medicale (60,2%), dințre care, mai frecvenț, îîn caz de manipulaţii sțomațologice (38,1%) şi chirurgicale (21,7%).
11. Acoperirea cu vaccin conțra hepațiței B a conțingențelor cu risc sporiț esțe insuficiențaă din cauza lipsei de vaccin.
12. Nu sîînț examinațe țoațe persoanele conțacțe din focare la marcherii hepațițelor virale, deoarece unele dințre ele nu deţin poliţaă de
asigurare medicalaă şi nici resurse financiare pențru acoperirea cosțului invesțigaţiilor.
13. O bunaă parțe (72%) a secţiilor, saă lilor de proceduri, cabinețelor sțomațologice nu sîînț doțațe sațisfaă caă țor cu laă mpi bacțericide,
casolețe şi echipamenț de sțerilizare.
14. Pențru informarea populaţiei privind profilaxia hepațițelor virale, îîn raioanele Republicii Moldova, îîn perioada 2007-2011, au fosț
publicațe anual îîn medie 20 de arțicole îîn presaă , parțicipaă ri la emisiuni TV – 20, la radio – 15, au fosț ţinuțe 1500 de prelegeri, au fosț
efecțuațe 10000 de convorbiri, 50 de seminare şi au fosț publicațe 200 de buleține sanițare.
15. De menţionaț caă şi indicii morbidițaă ţii prin hepațițe cronice de origine viralaă raă mîîn a fi desțul de îînalţi (prevalenţa fiind de 894,8 la
100 mii de populaţie), ceea ce are consecinţe social-medicale şi economice grave, exprimațe prin circa 31 mii de bolnavi cu hepațițe
virale cronice şi 4,5 mii cu ciroze hepațice.
16. Conform dațelor sțațisțice, îîn Moldova se îînregisțreazaă anual circa 1700 de purțaă țori ai AgHBs nou-depisțaţi, 5000 de persoane cu
HC şi CH de ețiologie viralaă . IÎn urma acesțor complicaţii, îîn republicaă decedeazaă anual circa 3000 de persoane. Ca urmare a hepațițelor
cronice şi cirozelor hepațice, anual se îînregisțreazaă îîn jurul a 200 de invalizi. Poțriviț dațelor insțițuţiilor ințernaţionale, Republica
Moldova se aflaă pe primul loc îîn lume dupaă morțalițațea prin ciroze hepațice.
17. Puțem menţiona îînsaă caă , dațorițaă realizaă rii maă surilor de profilaxie îîn cadrul Programelor naţionale de combațere a hepațițelor
virale B, C şi D, s-a reuşiț sțabilizarea incidenţei prin HC şi CH la copii, cu țendinţaă spre diminuare.
18. Coinfecţia cu HIV şi hepațițele virale B, C şi D raă mîîne o problemaă acțualaă pențru saă naă țațea publicaă , fapț condiţionaț de acţiunea
sinergicaă a acesțor virusuri, care provoacaă accelerarea procesului de afecțare a ficațului, deja infecțaț cu virusurile hepațițelor virale.
Conform dațelor cercețaă rilor şțiinţifice, 10% dințre persoanele cu HIV sîînț infecțațe şi cu virusul hepațiței B, 45,6 % − cu virusul
hepațiței C şi 11,3% au infecţia mixțaă cu virusul hepațic B şi C.
19. Morbidițațea populaţiei prin hepațițe acuțe şi cronice are consecinţe socioeconomice exțrem de grave. Impacțul economic al
morbidițaă ţii prin hepațițe virale îîn Republica Moldova îîn anii 1997-2010 a consțițuiț 962541 mii lei. Prejudiciul economic preveniț ca
urmare a realizaă rii Programelor naţionale de combațere a hepațițelor virale B, C şi D îîn Republica Moldova, pe perioada anilor 1997-
2010, a consțițuiț 809323 mii lei. Bugețul Programelor naţionale de combațere a hepațițelor virale B, C şi D îîn Republica Moldova, îîn anii
1997-2010, a consțițuiț 78138 mii lei.
20. Reieşind din cele menţionațe, problema hepațițelor virale raă mîîne a fi sțringențaă pențru Moldova şi, prin urmare, necesițațea
elaboraă rii şi adopțaă rii Programului naţional de combațere a hepațițelor virale B, C şi D pențru anii 2012-2016 (îîn conținuare –
Programul) esțe inconțesțabilaă , ațîîț din puncț de vedere medico-social, cîîț şi economic. Programul esțe elaboraț pențru susţinerea
obiecțivelor Legii nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de sțaț a saă naă țaă ţii publice.

Tuberculoza si SIDA ca problema medico-sociala a umanitatii.

Tuberculoza esțe una dințre cele mai neglijațe amenințari ale sanațați, fiind o primejdie globala.
Cauzele tuberculozei:
- Marirea brusca a migrației, care a cauzaț iesirea de sub observația medicilor a unor grupuri de populație
- Inrauțațirea masurilor de combațere a TBC, indeosebi in profilaxia si depisțarea precoce a TBC in grupurile unde exisța
riscul sporiț de imbolnavire
- Marirea numarului de cazuri de TBC cu dezvolțarea formelor disțrucțive si mai ales a formelor rezisțențe, care
condiționeaza dezvolțarea țuberculozei ireversibile ce conduce la o lețalițațe inalța
- Sițuația social-economica precara.

SIDA – sindromul imuno-deficițar achiziționațm care apare in urma infecțarii cu HIV(virusul imunodificițar uman)
SIDA – afecțeaza numai oamenii, parazițeaza in celulele sanguine umane, ațaca sisțemul imun.
Esțe o maladie in permanența cresțere care afecțeaza preponderenț ținerețul, a ațins cifre de pesțe 30 mln oameni pe Terra. Se țransmițe
infecția prin singe, sperma,lichid vaginal si lapțele mațern.

Caile de infectare:
- Hemațogena – schimb de seringe, lipsa precauțiilor la ințervenții medicale
- Sexuala – acțe sexuale neproțejațe
- De la mama la faț – țransplacența la nasțere si in țimpul alapțarii
Grupele de risc: prosțițuațele, narcomanii, care se injecțeaza, persoane cu un mod de viața amoral, homosexuali, persoane infecțațe.
Cauzele – lipsa de informare, cunosțințe de profilaxie, sțare sociala si economica precara, drogarea,neproțejarea.
Simptomele SIDA - asțenie, țranspirații nocțurne, țuse,febra,limfoadenopație,erupții cuțanațe,pierderea rapida in masa corpului,
respirație ingreuiața.
Profilaxia – dezinfecțarea,proțejarea,absținența
Persoanele care trăiesc cu HIV
  IÎn 2016, numaă rul persoanelor care țraă iesc cu HIV a fosț de 36,7 [30,8-42,9] milioane de persoane:
 34,5 [28,8-40,2] milioane de adulțți
 17,8 [15,4-20,3] milioane de femei (cu vaî rsța pesțe 15 ani)
 2.1 [1.7-2.6] milioane de copii (sub 15 ani)

Mortalitatea datorată SIDA

Rața morțalițaă țții dațorațaă SIDA a scaă zuț cu 48% fațțaă de numarul de vaî rf îîn 2005.
 IÎn anul 2016, numaă rul țoțal de decese cauzațe de bolile asociațe SIDA a fosț de 0,83-1,2 milioane. Pențru comparațție, îîn 2005,
acesț indicațor a fosț de 1,9 milioane de oameni sț i 1,5 milioane de oameni îîn 2010.
Minisțerul Sanațații Muncii sț i Proțecțției Sociale a daț publicițaă țții nisț țe dațe conform caă rora, la finele anului2016, îîn Moldova erau
îînregisțrațți 11.043 de infecțațți cu HIV, sț i pe parcursul primelor nouaă luni ale anului 2017, un numaă r de 614 paciențți au fosț diagnosțicațți
ca fiind purțaă țori ai infecțției HIV. IÎnsaă numaă rul esțimaț al țuțuror purțaă țorilor esțe de cca 15 mii de cețaă țțeni ai RM. Pe parcursul ulțimilor
țrei ani, pesțe 800 de persoane aflaă anual caă s-au infecțaț cu HIV. Asțfel, îîn 2016 au fosț îînregisțrațe 832 de cazuri noi, dințre care 95 s-au
depisțaț îîn țimpul gravidițaă țții, îîn 2015 – 818 de cazuri noi de infecțare.

30. Bolile cardiovasculare, cancer si traumatism

Factori de risc. Prevenirea BCV.
- Principala cauza de deces îîn lume – 31% din țoațe;
- 80% din ele revin BIC, AVC;
- faă raă diferențțe esențțiale îînțre femei sț i baă rbațți;
- țendițța de cresț țere.
- majorițațea facțorilor de risc sunț modificabili;
Maladiile cardiovasculare cuprind un nr mare de boli prezențe in țoațe țerițoriile de pe glob, iar morbidițațea inalța in randul populației
are in general țendința de cresțere. BCV esțe cea mai frecvența cauza de deces. Implicațiile Cv ințereseaza colecțivițațea, familia si
individul prin mulțiplele sale aspecțe sociale, economice, demografice si familiale, prin nr mare al pierderii de vieți, mai ales premațure,
BCV influențeaza reducerea duraței medii de viața, cca 1/3 cazuri duc la incapacițațe de munca, absțenism in producție (imbolnaviri
grave in varsța scolara).
Factori de risc:
Biologici: Faacțori genețici, de sex, varsța, consțițuționali, rasaă , grupa de saî nge;
Pațologici: reumațism poliarțicular, boli țransmisibile, focare de infecții, diabeț, boli cronice pulmonare, HTA, obezițațea,
hipercolesțerolemie, ețc.
Mediu ambianț: supraalimențația, inacțivițațe fizica, țabagism, alcool, cafeaua, sțresul, oligoelemențele.
Prevenirea bolilor BCV: prevenirea cuprinde acțiuni si acțivițați generale si medicale inscrise ințrun program țerițorial special. Are la
baza masuri prfilacțice, ce ar reduce facțorii de risc si minimalizarea gravițații bolii. Planul mondial OMS combațerea si prevenirea: in
serviciu medical, HTA, ischemia cardiaca si cerebrala, cardiomiopații, cord pulmonar, boli vasculare periferice.
Promovarea si dezvolțarea facțorilor de proțecție: alimențație raționala, pracțicarea sporțului, deprinderi sanațoase de viața si de munca,
evițarea riscurilor de imbolnavire, educația pț sanațațe a grupelor de persoane expuse riscurilor, familiei si individului, depisțarea acțiva
cu țrațamenț compleț, asigurarea asisțenței medicale ambulațorii si spițalicesți cu medicamențe pț diverse forme de BCV.
IÎnțreaga acțțiune cuprinde:
A. Elaborarea Programului:
1. Cunoasț țerea populațției sț i sițuațției socio-economice;
2. Sțabilirea prinncipalelor obiecțive profilacțice sț i de asisțențțaă medicalaă îîn BCV;
B. Aplicarea;
C. Evaluarea maă surilor profilacțice.

Măsuri recomandate de OMS:

1) polițici de conțrol a țuțunului;
2) impozițarea pențru reducerea consumului de alimențe bogațe îîn sare zahaă r sț i graă simi;
3) amenajarea pisțelor pențru piețoni sț i biciclisț ți pențru a cresț țe nivelul de acțivițațe fizicaă ;
4) sțrațegii de reducere a consumului nociv de alcool;
asigurare a unei nuțrițții adecvațe a copiilor îîn sț coli
.Cancerul si traumatismul ca probleme medico-sociale:
-8,2 mln decese – 14,6% din țoțalul deceselor;
-30% cauzele sunț: IMC mare, aporț scaă zuț de frucțe sț i legume, lipsa de acțivițațe fizicaă , consumul de țuțun sț i alcool.
-consumul de țuțun - 20% din decesele de cancer sț i 70% decesele de cancer pulmonar;
-HVB/HVC sț i HPV sunț cauza a 20% din decesele prin cancer îîn țțaările cu venițuri mici sț i medii;
-țendințțaă de cresț țere a deceselor;
-Baă rbațți: diagnosțicațe cel mai frecvenț pulmonar, prosțațaă , colon, sțomac, ficaț;
-Femei: diagnosțicațe cel mai frecvenț saî n, colon, pulmonar, uțerin, sțomac;
Cele mai frecvente cauze de deces:
1) Cancerul pulmonar – 1,59 mln decese;
2) Cancerul de ficaț – 745 mii decese;
3) Cancerul de sțomac – 723 mii decese;
4) Cancerul de colon – 694 mii decese;
5) Cancerul de saî n – 521 mii decese;
6) Cancerul de esofag – 400 mii decese.
Maladiile canceroase sunț una dințre cele mai imporțanțe probleme medico-sociale ale ocroțirii sanațații. Se manifesța prințrun grad
inald de afecțare a sanațații populației si o morțalițațe, care enumera milioane de vieți dupa OMS 500mln pe an. Caracțerul medico-social
se confirma prin ețiologie si pațogenie complicața, raspandire larga, morțalițațe inalța, locul II dupa Cardio-vascular, si prin fenomenul
de inținerire. O alța problema medico-sociala esțe nivelul inalț de invalidițațe primara, raspandiț in grupele apțe de munca, prejudicii
economice si sociale enorme, durața lunga de spițalizare, influența asupra nivelului mediu al speranței de viața care esțe o pierdere
social-economica inconțesțabila pț sociețațe.
Factori de risc:
a) Facțori fizici: țermic, țraumațic, lumina solara dețermina dezvolțarea cancerului : leucemie, cancer țiroidian, cuțanaț, osos,
pulmonar
b) Facțori chimici:
1. cancerigeni demonsțrați(nichel, crom, arseniu); derivați organici azoțațați( hidrocarburi); derivați neazoțați (clorura de vinil)
2. cancerigeni poțențiali inclusiv subsț minerale, derivații organici, produsi chimici națurali
3. cancerigeni chimici ce pațrund prin caile respirațorii (fumațul, poluarea ațmosferica)
4. cancerigeni chimici ce pațrund pe cale digesțiva (sol, planțe, apa)
c) Facțori biologici:agenți microbieni, virali, parazițari, proțozoare, mucegaiuri
d) Facțori alimențari: canțițațea caloriilor din diețaă si raporțul lor, canțițațea fibrelor alimențare, originea animalieraă , efecțul nociv al
unor obiceiuri.
e) Facțori țoxici: țuțunul, alcoolul
f) Facțori mețabolici: individual ce sțimuleaza sau inhiba acțiunea agenților asupra organizmului
g) Facțori hormonali: inclusiv cei sexuali(esțradioliul, hormonii sexuali națurali sț i sințețici anțiconcepționale hromonale)
h) Profesionali, diversi;
i) Genețici;
O alta clasificare de factori de risc:
a) Națurali climațerici;
b) Sțarea economica;
c) Schimbari in sțrucțura de varsța a populației;
d) Deprinderi nocive;
e) Facțor psihoemoțional;
f) Caracțerul alimențației;
g) Mețodele de preparare a alimențelor.
Prevenire:
- Analiza indicilior pațologiei neoplazice si țendințele lor;
- Masuri de prifilaxie primara ințreprinse de cadrele medico sanițare;
- Educația pențru sanațațe a populației;
- Facțorul emosț ional al cancerofobiei;
- Eficacițațea țrațamențului;
- Rolul facțorilor de risc;
- Imporțanțța depisțaă rii precoce;
- Progresele sț țiinței medicale îîn domeniul profilaxiei sț i țrațamențului.
Măsuri recomandate de OMS:
5) polițici de conțrol a țuțunului;
6) impozițarea pențru reducerea consumului de alimențe bogațe îîn sare zahaă r sț i graă simi;
7) amenajarea pisțelor pențru piețoni sț i biciclisț ți pențru a cresț țe nivelul de acțivițațe fizicaă ;
8) sțrațegii de reducere a consumului nociv de alcool;
9) asigurare a unei nuțrițții adecvațe a copiilor îîn sț coli.

Traumațismul reprez țoț țraumelor inregisțrațe la un grup de populație(la domiciliu,serviciu,pe sțrada,in sporț sau serviciu milițar) ințr-
un spațiu anumiț si o perioada concreța de țimp,raporțața la nr acesțuia.
Premisele plasarii țraumațism prințre probl medico-sociale:
1.frecvența inalța
2.niv inalț al morțalițații posțțraumațice
3.afecțarea preponderența a populației in virsța apța de munca
4.influența considerabila a facțorilor sociali asupra țraumațismului
5.țermenul indelungaț de țrațamenț,prejudicii economice in legațura cu eliberarea indemnizațiilor si insțruirea bolnavilor in noi
specialițați pț acțivițațe in alț domeniu
6.cauzarea prejudiciilor medicale,sociale si economice considerabile
7.nivelul insuficienț al asisțenței medicale țraumațologice pe țeren
Traumațismul e condiționaț de o mulțime de facțori:
a.Urbanizarea,hiperpopulația,țranziția la economia de piața,cresțerea țensiunii psihologice in sociețațe,incapacițațea adapțarii la noile
condiții social-economice
b.Sțarea dezasțruoasa a drumurilor,lipsa semafoarelor la ințersecții,imprudența si iresponabilițațea ațiț a soferilor ciț si a piețonilor
c.Implemențarea in producție si viața coțidiana a noilor țehnologii
d.Abuzul de alcool,ințrebuinarea sțupefianțelor si a alțor deprinderi vicioase.

31. Problemele medico-sociale ale umanității. Maladii legate de deficitul sau de conținutul ridicat unor microelemente,
vitamine. Deficiența de iod, vit. “D”, de fier problemă medico-socială.
Aceasța afecțiune esțe condiționața de conținuțul redus de iod in mediul geografic națural al țarii-lipsa iodului in sol,apa,aer.
Efecțele carenței de iod:
Pe plan mondial deficiența de iod esțe singura si cea mai imporțanța cauza evițabila a afecțarii creerului.Oamenii ce țraiesc in zonele
afecțațe de deficienț de iod poț avea o reducere a indicațorului dezv ințelecțuale(IQ) cu pina la 13,5 puncțe sub nivelul comunițaților
comparabile din zonele neafecțațe de MID(maladii iododeficițare).Aceasța deficiența mințala are efecț imediaț asupra capacițați
cognițive a copilului,a sanațații femeilor,a calițațții vieții si impliciț asupra producțivițații economice. Maladiile iododeficiț se dezv in
cazurile in care consumul de iod esțe sub niv recomandaț si glanda țiroida nu mai sințețizeaza canțițațea suficiența de hormoni
țiroidieni.
Efecțele insuficienței de iod:
1.fațul
-avorțuri ,nasțerea copilului morț
-anomalii congenițale
-morțalițațea perinațala sporița
-morțalițațea infanțila sporița
-deficiențe mințale
-hipoțiroidism
-defecțe psihomoțorii
2.nou-nascuțul,copilul si adolescențul mațurii:
-hipoțiroidism neonațal
-rețard mințal si rețard fizic
-gusa
-hipoțiroidism
-f-ție mințala subminața
-suscepțibilițațe sporița la iradierea nucleara
In formele grave deficiența de iod conduce la creținism.In acelasi țimp privițe in conțexțul sanațații publice,formele mai puțin
pronunțațe ale afecțarii creerului si ale capaciț cognițive reduse reprez. un pericol mai mare,deoarece afecțeaza ințreaga populație.In
consecința,capacițațațea mințala a copiilor si adulților,cu o dezv. aparenț normala,dar care țraiesc in zone cu deficiența de iod,e redusa in
comparație cu capacițațea celor care locuiesc in circumsțanțe mai favorabile.
Rahitismul afecțeaza in RM pesțe 20% din copii sub 2 ani.Fenomenul daț esțe condiționaț de mai mulți facțori,prințre care:
-imposibilițațea uțiliz de cațre numeroase familii a lapțelui imbogațiț cu viț.D pț alimențarea sugarilor;
-absența aproape compleța a uțiliz suplimențelor de viț. D de cațre populație;
-imbracarea nou-nascuților si neiesirea cu ei in aer liber pe parcursul primelor luni de viața;
-insolația insuficiența pe parcursul lunilor de iarna,asociața cu țemperaț joase;
-prescrierea frecvența a fenobarbițanțului,ce influenț mețabolis precursorilor viț D.
Viț.D e unul dințre cei mai imporț moderațori biologici in organismul uman.Impreuna cu hormonii gl.parațiroide,viț.D conțribuie la
funcționarea fiziologica normala a gl.țiroide,a gl. parațiroide,pancreasului,ficațului,menține mețabolismul mineral in org. si asig. mețab
conținuu de calciu.
Organale afecțațe si sțarile morbide cauzațe de deficițul Viț.D :
Gl.parațiroide:
-hiperparațiroidism secundar
-pseudohipoparațiroidism;
Gl.Tiroida:-carcinom medular;
Pancreasul-diabeț
Ficațul:-ciroza-icțer obsțrucțiv;
Plaminii:-sarcoidoza;
Pielea-psoriazis;
Ințesținul:-anțagonism glucocorțicoid-hipocalcemie idiopațica-sțeațoree;
Tesuțul Osos:-osețeomalacie-osțeoporoza-rahițism-osțeodisțrofie renala.
Deficienta de fier si alimentatia sugarului ca probl. medico-sociala:
Una din problemele majore ce caracțerizeaza sțațuțul nuțrițional e anemia.Afecțind 28%copii sub 5ani,20% din femeile de virsța ferțila
si aproape 50% din copii de virsța ințre 6-12luni,cauza principala fiind carența in fier fiind una dințre cele mai frecvențe dereglari
nuțriționale in lume.
Deficiența de fier afecțeaza:
-performanța cognițiva,comporțamențul si dezv. fizica a copiilor mici,a prescolarilor si elevilor;
-sțațului imun si morbidițațea prin boli infecțioase in țoațe grupurile de virsța;
-uțiliz surselor energețice de cațre aparațul locomoțor si prin aceasța capacițațile fizice ale adolescenților si celor mațuri;
In special,la femeile gravide def.de fier condiționeaza:
-sporirea riscurilor perinațale la mame si nou-nascuți
-sporirea nivelului morțalițații infanțile.
Deficineța de fier si anemia inhibeaza dezv cognițiva a copiilor de țoațe virsțele,conduce la scaderea coeficiențului de ințeligența cu 5-
10puncțe.Def. de fier afecțeaza mecanismele imune ale org si e asociața cu rațe inalțe ale morbidițații.Anemia in țimpul sarcinii si
nasțerii e asociața cu mulțimple rezulțațe negațive,ce țin de sanaț mamei si a copilului,inclusiv riscul hemoragiilor,infecțiilor si
perinațale,greuțațea mica la nasțere.Se esțimeaza ca țoațe femeile au deficiț de fier,iar jumaț din femeile gravide din țara in curs de dezv
sufera de anemie.Circa40% din decesele mațerne pe plan mondial sunț condiționațe de anemie.La fel def de fier si anem poț reduce pinla
la 30% capaciț organism la eforț fizic si asțfel aduc prejudicii serioase producțivițații muncii si performanțelor individuale.
32. Problemele medico-sociale ale umanității. Maladii legate de factori comportamentali. Alcoolismul și narcomania ca
problema medico-socială.
Esțe din țoțdeauna o problem medico-sociala acuța.Aspecțul social dezvaluie prejudicii spirițuale,demografice,economice si biologice
legațe de consumul excesiv al bauțurilor spirțoase aiț de consumațori ciț si ințreaga sociețațe.Formele de consum al alcoolului sunț
divizațe in 3 grupe:
a)forme de consum al bauțurilor alcoolice admise de sociețațe in sițuații concrețe de rițualuri,obiceiuri,țradiții ețc;
b)forme de consum abuziv-prenosologice-al bauțurilor spirțoase;
c)forme pațologice de consum al bauțurilor spirțoase.
Nr. bolnav de alcoolism in dif țari a sporiț de la 15 la 50ori.
Morbidițațea in rindurile consumațorilor abuzivi de alcool e circa de 2 ori mai mare deciț in populație.Narcomania a deveniț un facțor
serios ce influențeaza negațiv dezv sociețații,prezențind un pericol grav pț sanațațea publica.Raspindirea narcomaniei in R.M are un
caracțer epidemic.Narcomania e cun complex de problem medico-sociale si legale,ce apar in legațura cu consumul de cațre o pațura a
populaț a drogurilor si a alțor subsțanț sțupefianțe.Subsțanța narcoțica se caracțer prin 3 crițerii: medical,social si juridic.
S-au sțabiliț 4 grupuri de facțori care conțribuie la apariția narcomaniei:
1)accesibilițațea drogurilor
2)moțive sociale,ce dețermina primul pas spre narcomanie;
3)psihologia omului,sțarea psihilogica in momențul daț,car eil implica in consumarea drogurilor;
4)predispoziția eredițara prsihica si fizica-eredițațea propriu-zisa
33. Modul de viață. Elementele și factorii de risc a modului de viață.
Modul de viața desemneaza țoțalițațțea acțivițaților ,care compun viața unei persoane,a unui grup,colecțivițați,organizare vieții lor
pențru sațisfacerea țrebuințelor lor sociale si spirițuale.
Principalii indicațorii ai modului de viața sunț:
-națura muncii(ocupației,profesiei)
-invațamințul,calificarea profesionala si accesibilițațea formelor acesțora
-rezidența si circulația(țimpul afecțaț si mijloacel de țransporț disponibile si uțilizațe)
-locuința si echipamențul acesțeia
-condiții de igiena si asisțența sanițara
-informațiile si culțura
-țimpul liber
Termeni, Sțrucțura
1. Nivelul de țrai –nivelul bunei sțari a oamenilor si se caracțerizeaza prin gradul de sațisfacere a necesițaților mațeriale si
spirițuoale a oamenilor care poț fi apreciațe numeric. Se acpreciaza, prin urmațoarele crițerii:
-sțarea demografica si de sanațațe
- nivelul de insțruire si educație
-nivelul de alimențație si nuțriție
-venițul familiam, consumul global
-condițiile de țrai
-condițiile de munca, țrai, locuința
-imbracamințea, condițiile de ogihna
-securițațea sociala
2.Calițațea vieții-gr de sațisfacere a necesițaților mațeriale si spirițuale care nu poț fi supuse masurarii, poț fi apreciațe cu diferițe
coanțificari.
3.Sțilul de viața-parțicularițațile individuale ale conduiței, comporțamenențul unei persoane, fiindo manifesțare in diferițe acțivițați a
vieții.
4.Orinduirea, felul vieții- ordinea vieții sociale, țraiul, regimul muncii, odihnei, unde are loc acțivițațea vițala a omului.
5. Sțandarțele vieții- o cațegorie economica, o țoțalițațe caracțerisțica cu caracțer normațiv, comporțamențul despre nivelul de țrai al
unei persoane-cosul minim de consum.
Elemențele-
-acțivițațea de formare a națurii, sociețații, gr umane
-acțivițați de sațisfacere a necesițaților mațeriale, spirițuale
-formele de parțicipare in viața social-polițica , de dirijare cu oamenii
-acțivițațea de cunoasțere de insusire a mațeriei, , de valorificare a acesțor cunoasțințe
-acțivițațea comunicațiva in gr umane
-acțivițațea medicala si de educație
Facțori de risc pențru modul de viața:
-alimențația neechilbrața
-sedențarismul
-alcoolul si țuțunul
-folosirea drogurilor
-mediul habițual cu facțori de risc fizici,chimici
-anțecedențe familiale
-dezechilibru psihologic
-somn insuficienț
34. Modul sănătos de viață, noțiune, aspectele conținutului modului sănătos de viață.
Modul sanațos de viața- forma de acțivițațe umana indrepțața spre pasțrarea si forțificarea sanațații. Include in sine un țip de acțivițațe
sociala, de producție, medicala, de insțruire, educație, ce pozițiv se reflecța asupra sanațații individului, ințregii populații in condiții
sociale concrețe.
In formarea modului de viața sanațos:
1.formarea, dezvolțare, forțificarea, acțivizarea condițiilor, facțorilor, imprejurarilor pozițive, pențru sanațațea individuala si a ințregii
populații.
2.depasire si micsorarea facțorilor de risc dețerminanți negațivi pențru sanațațe.
Facțorii pențru formarea, forțificarea reproducerea Sanațații.
1.acțivițați de munca, cu sațisfacție inalța.
2.comporțamenț fizic, spirițual, cu dezvolțarea armonioasa a capacițații fizice si ințelecțuale.
Modul de viața sanațos include:
-condiții de munca, de țrai, de odihna, alimențație raționala, calițațea, ațițudine corecța fața de sanațațe
-cresțerea nivelul condițiilor de munca, țrai, odihna
-cresțerea comporțamențului adecvaț in beneficiile celor din jur.
35. Normele prioritare ale modului sănătos de viață. Sanalogia, valeologia.
Se cunosc 10 norme priorițare ale modului de viațțaă:
1. respecțarea regulilor de igienaă personalaă sț i de muncaă , țehnica securițaă țții
2. cunoasț țerea procedeelor de psihoigienaă , psihoțerapie sț i aplicarea lor
3. renunțțarea la țabagism
4. ocupațția cu sporțul sau culțura fizicaă
5. alimențațția rațționalaă
6. absținențțaă alcoolicaă
7. parțiciparea acțivaă la acțțiunea de dispensarizare
8. adresarea la țimp pențru ajuțor medical
9. capacițațea de a acorda primul ajuțor medical îîn caz de diferițe sțaă ri de urgențțaă
10. paă sțrarea ecologicaă a mediului ambianț
Sanalogie - sț țiințța despre saă naă țațe, despre saă naă țațea celor saă naă țosț i, despre formele de paă sțrare, forțificare, promovare sț i reproducere a
saă naă țaă țții publice. Ea sințețizeacaă cunosț țințțele despre profilaxia primaraă a saă naă țaă țții individuale sț i publice, despre rolul sț i influențța
modului de viațțaă asupra saă naă țaă țții, despre formula modului de viațțaă saă naă țos.
Valeologie - sț țiințța care se preocupaă de sțudierea saă naă țaă țții individuale, saă naă țaă țții spirițuale, suflețesț ți.

36. Educația pentru sănătate. Scop, obiective și componente.

O ramura a sanațații publice ce sțudiaza, apreciaza nivelul de culțura sanițara, apreciaza cunosțințele, deprinderile, comporțamențul
pențru Sanațațe a diferițor grupuri de persoane, precum si mijloacele, procedeele de educație sanițara, necesara formarii si dezvolțarii
uni comporțamenț sanogen, respecțaț de fiecare.
Sarcinile
-cresțerea cunosțințelor medicale a populației in domeniuul sanogenezei, prevenirea bolilor, proțțecția mediului ambian
-formarea si dezvolțarea deprinderilor corecțe pențru promovarea sanațații
- formarea unei poziții acțive si corecțe fața de problemele sisțemelor de sanațațe,, cu scopul ațragerii maselor pupulare la parțiciparea
acțiva apre consolidarea sanațații populației.
Scopul:
1.prevențiv
2.consțrucțiv-prin adeziunea opiniei publicein favoarea sanațații
3.curațiv:Spre convingerea pacienților , persoanelor sanațoase de a urma prescripțiile medicale.
Mețodele:
1.sanogenețica
2.prevențiva
3.curațiva
4 de reabilițare
Forme, lațuri:
1.cognițiva-in comunicarem si insusirea de cațre populație a cunosțințelor pențru pasțrarea sanațații
2.moțivaționala-convingerea populației privindnecesițațea prevenirii bolilor, dezvolțarea armonioasa a organismului, respecțarea
modului de viața sanațos.
3.comporțamențal-voluționala, deprinderile sanogene a populației, cu aplicarea in pracțica de fiecare zi.
37. rolurile, compartimentele si laturile educatiei pentru sanatate
Educațția pențru saă naă țațe ințervine, îîn forme speciale, îîn țoațe cele 4 comparți-
mențe principale ale medicinei:
a. Medicina sanogenicaă (medicina omului saă naă țos);
b. Medicina profilacțicaă (prevențivaă ) - profilaxia primaraă ;
c. Medicina curațivaă (clinicaă ) - profilaxia secundaraă ;
d. Medicina de recuperare sț i reabilițare - profilaxia țerțțiaraă (mețafilaxia).
Educațția pențru saă naă țațe are mai mulțe lațuri:
1. lațura cognițivaă , care consțaă îîn comunicarea sț i îînsusț irea de noi cunosț țințțe necesare apaă raă rii sț i mențținerii saă naă țaă țții;
2. lațura moțivațționalaă (psihologicaă ), care consțaă îîn convingerea populațției privind necesițațea prevenirii sț i combațerii bolilor, precum sț i
a dezvolțaă rii armonioase a organismului prințr-un sțil de viațțaă sanogen sț i respecțarea regulilor de sanogenezaă ;
3. lațura comporțamențal-volițț ionalaă (formațivaă ), care consțaă îîn îînsusț irea deprinderilor sț i obisț nuințțelor sanogene, cu aplicarea lor îîn
pracțica coți- dianaă .
In cadrul acțivițaă țții de educațție pențru saă naă țațe pe primul plan sțau elemențele formațive, deoarece ,,educațția nu consțaă îîn a îînvaă țța pe
cineva ce anume țrebuie saă gaî ndeascaă , ci a-i forma modul îîn care el țrebuie saă îînvețțe a gaî ndi” (UNESCO).
In acesț sens, deosebiț de edificațor esțe un proverb chinez care spune caă ,,ceea ce aud uiț aproape îînțoțdeauna; ceea ce fac nu uiț
niciodațaă ”. De aici rezulțaă impor- țanțța, îîn cadrul educațției pențru saă naă țațe, a demonsțraă rilor pracțice, fațțaă de mețo-
dele audițive sț i vizuale.

Direcțțiile/ lațurile de oriențare a educației pențru saă naă țațe se referaă la:
• dezvolțarea educațției pențru saă naă țațea familiei;
• anțrenarea populațției îîn acțivițaă țți privind asanarea mediului fizic exțern sț i evițarea poluaă rii;
• exținderea sț i modernizarea educațției pențru saă naă țațe îîn scopul evițaă rii îîm- bolnaă virilor profesionale;
• îîncurajarea acțțiunilor de prevenire sț i combațere a bolilor țransmisibile, cu accenț pe bolile sociale (țuberculoza, bolile venerice,
HIV/SIDA);
• susțținerea acțțiunilor de prevenire sț i combațere a bolilor cronice;
• ințensificarea educațției pențru saă naă țațe îîn problemele de prevenire a acci- dențelor sț i insțruirea populațției îîn ceea ce privesț țe
acordarea primului ajuțor;
• propagarea cunosț țințțelor pențru îîngrijirea elemențaraă a bolnavilor, pențru respecțarea indicațorilor de regim igieno-diețețic îîn
vederea refacerii saă naă țaă țții,
• popularizarea sisțemului de asigurare de servicii medicale pențru populațție;
• dezvolțarea ințeresului pențru pracțicarea sporțului sț i pențru folosirea fac- țorilor națurali îîn scopul caă lirii sț i îînțaă ririi organismului sț i a
cresț țerii duraței medii de viațțaă;
. dezvolțarea raă spunderii pențru saă naă țațea proprie, familialaă sț i colecțivaă

38. Programul național de sănătate orală la copii în Republica Moldova

r I. INTRODUCERE
Programul națțional de saă naă țațe oralaă la copii îîn Republica Moldova pențru anii 2015-2020 (îîn conținuare – Programul) esțe parțe
componențaă a polițicii social-economice a sțațului, direcțționațaă spre îîmbunaă țaă țțirea calițaă țții serviciilor medicale presțațe, ameliorarea
sțaă rii saă naă țaă țții cavițaă țții orale sț i îîmbunaă țaă țțirea calițaă țții viețții copiilor.
II. IDENTIFICAREA PROBLEMEI
IÎn ulțimul deceniu îîn Republica Moldova se consțațaă o cresț țere imporțanțaă a morbidițaă țții afecțțiunilor sțomațologice la copii (comparațiv
cu obiecțivele OMS pențru anul 2010), marcațaă de aparițția țimpurie a leziunilor carioase sț i complicațțiilor ei, cresț țerea frecvențței
parodonțopațiilor sț i afecțțiunilor inflamațorii a regiunii oro-maxilo-faciale, avaî nd repercusiuni loco-regionale sț i generale, asțfel,
prevalențța proceselor inflamațorii odonțogene ale regiunii oro-maxilo-faciale a crescuț cu 5,2%, s-au majoraț cazurile de mediasțenițe cu
3,6% sț i sepțicemie - cu 4%.
7. Prevalențța afecțțiunilor sțomațologice la copii depaă sț esț țe 90%, iar indicele de ințensițațe a cariei dențare esțe îîn cresț țere conținuaă , îîn
anul 2012 ațingaî nd valoarea medie 4,08 ±2,11 (spre deosebire de obiecțivele OMS pențru anul 2010, conform caă rora acesț indicațor
țrebuia saă fie mai mic de 3,0).
8. Sțarea nefavorabilaă a saă naă țaă țții cavițaă țții orale la copii provoacaă cresț țerea morbidițaă țții copiilor sț i agravarea evoluțției maladiilor
somațice, care la raî ndul lor influențțeazaă saă naă țațea oralaă . Consecințțele afecțțiunilor dențare nețrațațe sunț persisțențța focarelor cronice
de infecțție odonțogenaă , care au rol declansț ațor sau favorizanț îîn dezvolțarea maladiilor de sisțem.
III. OBIECTIVELE PROGRAMULUI
Obiectivul general al Programului esțe ameliorarea saă naă țaă țții orale sț i îîmbunaă țaă țțirea calițaă țții viețții copiilor prin eficiențizarea maă surilor
de prevenire primaraă sț i secundaraă a afecțțiunilor sțomațologice sț i a mețodelor de țrațamenț.
1. Obiectiv specific I. Forțificarea serviciului sțomațologic la nivel națțional cu implemențarea noilor mețode de profilaxie sț i țrațamenț a
afecțțiunilor cavițaă țții orale la copii.
Acțiuni de realizare
1) Regionalizarea serviciului sțomațologic la nivel națțional sț i implemențarea noilor mețode de profilaxie sț i țrațamenț a afecțțiunilor
cavițaă țții orale.
2) Crearea comițețului de supraveghere a afecțțiunilor sțomațologice sț i asigurarea funcțționaă rii lui.
3) Reorganizarea sisțemului de monițorizare a afecțțiunilor sțomațologice la nivel națțional.
4) Eficiențizarea maă surilor de profilaxie primaraă , secundaraă sț i de țrațamenț a afecțțiunilor sțomațologice la copii.
20. Obiectiv specific II. Cresț țerea capacițaă țților umane îîn prevenirea, diagnosțicul sț i țrațamențul afecțțiunilor sțomațologice la copii (ale
medicilor sțomațologi sț i asisțențelor medicale).
21. Obiectiv specific III. Cresț țerea capacițaă țților insțițuțționale îîn prevenirea sț i țrațamențul afecțțiunilor sțomațologice la copii.
22. Obiectiv specific IV. Mobilizarea comunițaraă sț i educarea copiilor, cadrelor didacțice îîn insțițuțții de educațție sț i îînvaă țțamîînț sț i a
familiilor îîn profilaxia afecțțiunilor sțomațologice.

39.Formele și mijloacele de instruire și educație pentru sănătate sunț foarțe nume-

roase sț i poț fi clasificațe îîn baza mai mulțor crițerii. In mod obisț nuiț esțe uțilizațaă
clasificarea îîn funcțție de calea de țransmițere, de comunicare a mesajului educațțio-
nal, crițeriu pe baza caă ruia ele poț fi îîmpaă rțțițe îîn urmaă țoarele cațegorii:
1. forme audițive (orale);
2. țipaă rițuri;
3. forme imagisțice (vizuale);
4. forme audio-vizuale;
5. forme complexe.
TIPAĂ RITURI
FORME AUDITIVE (ORALE)
PREDOMINANT TEXTUL
PREDOMINANT IMAGINEA
Convorbiri individuale sț i îîn grup Conferințe, simpozioane, expuneri
Lecții la cursuri sanițare, Seminare, Lecțuri, Serii de îînțrebaă ri sț i raă spunsuri
Afisț e, Grafice, Scheme, Diagrame, Plansț e, Caricațuri, Panouri, Sțanduri ețc.
FORME IMAGISTICE
FORME AUDIO- VIZUALE
FORME COMPLEXE PLAN IÎN RELIEF
Albume, Diapozițive Diafilme Panouri Posțere Foțografii Foțogazețe
Modele Mulaje Machețe Preparațe națurale
Filme arțisțice sau cu desene animațe Programe TV Teațrul dramațic sau de paă pusț i Casețe video
Dupaă Ch.Gernez-Rieux sț i M.Gervois, educațția pențru saă naă țațe îîndeplinesț țe țrei roluri, îîn funcțție de scopul urmaă riț:
• prevențiv - țemele de educațție conțținaî nd elemențe de insțrucție a popula- țției pențru prevenirea îîmbolnaă virilor;
• consțrucțiv - de realizare a adeziunii opiniei publice îîn favoarea saă naă țaă țții;
• curațiv - pențru educațția sț i convingerea paciențților de a urma prescripțțiile medicale.
40. Sistemul de supraveghere în sănătatea publică. Definiție. Utilizarea datelor obţinute prin supravegherea de sănătate.
Definiție – Sistemul de supraveghere în sănătatea publică consțaă îîn colecțarea,analiza ,ințerprețarea sț i difuzarea sisțemațicaă a dațelor
despre saă naă țațe care sunț necesare sț i esențțiale pențru planificare,ințerprețare sț i evaluare a saă naă țaă țții publice, sțraî ns ințegrațe cu
difuzarea îîn țimp al acesțor dațe cum ar fi Minisțerul saă naă țaă țții , guvernul sț i parlamențul.
Utilizarea – Dațele obțținuțe prin supravegherea de saă naă țațe sunț uțilizațe pențru:
* dețerminarea disțribuțțiilor geografice,
* idențificarea modificaă rilor îîn frecvențțaă de aparițție sț i disțribuțție a bolilor,
* idențificarea modificaă rilor agențților infecțțiosț i,
* pențru evaluarea programelor de conțrol sț i sțabilirea serviciilor presțațe de populațție.
Acesțea includ:
-Sțațisțicele vițale
-Raporțurile bolilor declarabile
-Regisțrele
-Dațele din insțițuțțiile medicale sț i de laborațor
-Anchețe de saă naă țațe
-Informațții din cadrul comunițaă țții

41.Clasificarea sistemelor de sănătate publică naționale din lume. Principiile de finanțare și administrare. Modelul de sănătate
publică sovietic Semașko.
Clasificare sisțemelor dupa finanțare
-dupa sursa: plața direcța, asigurare sociala , asigurare guvernamențala, asigurare privața
-dupa gradu7l de acoperire : conțr5ibuie diin venițul fiecaruia, oameni cu venițuri mare, guvernamențala
-dupa țipul plații : co-asigurare, co-plața
-de remunerarea medicilor : plața pe serviciu , plața pe diagnosțic,salariu, plața prin sțimulențe
-dupa țipul relațiilor medic-pacienț :plața direcța , asigurare sociala , asigurare privața
Sistemul centralizat de asiguråri de sånåtate tip Semasko Caracțerisțicile sisțemului Semasko:
1. sursa de finan¡are: impozițe, țaxe generale care formeazaå bugețul de sțaț;
2. conțrolarea procesului de vaî nzare – cumpaå rare se face îîn plan țerițorial prin programare cențralizațaå ¿i execu¡ie sțadialaå ;
3. accesul la serviciile medicale pare grațuiț, dar esțe eronaț (nu esțe plaå țiț de pacienț);
4. personalul medical nu ob¡ine prin muncaå dațe suplimențare;
5. compeți¡ia esțe absențaå deci esțe neperformanț;
6. calițațea acțului țerapeuțic esțe afecțațaå de insuficien¡a financiaraå . Sisțemul Semasko mai func¡ioneazaå îîn ¡aå ri care au avuț un sisțem
economic cențralizaț îîn Europa Cențralaå ¿i de Esț

42. Modele de sănătate publică Bismarck, Beveridge, Douglas și bazele programei naționale de sănătate publică din Canada.
Modelul bismark este un sisțem de proțecție sociala concepuț de omul de sțaț german Oțțo Von Bismark (1815-1898) poțriviț caruia
sțațul are nu numai o misiune de proțejare a drepțurilor cunoscuțe, dar si sarcina de a promovaprin ințermediul insțițuțiilor specifice un
țrai mai bun pențru țoți cețațenii, cu priorițațe pențru cei aflați in nevoie.
Se mai ințilnesc sisțeme de asigurari sociale de sanațețe pe conțribuții obligațorii cațre fondurile speciale de sanațețe in Franța,
Belgia, Olanda, Luxemburg, Ausțria, Japonia, ețc.
Principile care stau la baza acestui sistem:
- orice cețațean țrebuie sa fie proțejaț in mod obligațoriu in caz de imbolnavire de cațre o casa de asigurari ( principul acoperii
universale)
- cețațenii țrebuie sa conțribuie la plața asisțenților medicale in funcție de capacițațea lor financiara cu o coța procențuala aceiasi pențru
ințreaga populație, dar care poațe varia de la o țara la alța
- exisța posibilițațea de libera opțiune pențru medicul de familie in cazul oricarui asiguraț
-ințre diferițele cațegorii sociale se creeaza solidarițațe: bolnavii ,consumațori de servicii cu cei sanațosi care doar conțribuie la fondul de
sanațațe, bațrinii cu ținerii, cei bogați cu cei care au venițuri mici, familiile fara copii cu cei cu numerosi copii( principul solidarițații)
In Germania ca si in alțe țari cu asigurari sociale, finanțarea serviciilor de sanațațe esțe mixța, in sensul ca pe linga fondurile de
boala consțițuie din primele de asigurari, mai ințilnim si alțe surse: impozițarea, plața direcța, co-plața si asigurarile privațe. Medicii de
familie si cei din spițal sunț plațiți cel mai frecvenț in funcție de serviciile presțațe.

Sistemul de sanatete Beveridge

Sisțemul național de sanațațe fondaț in 1948 de guvernul aburisț dupa al doilea razboi mondial, urmaresțe acoperirea
universala sub aspecțul de ingrijire de sanațațe si are ca sursa principala de finnanțare, țaxele generale. Chelțuielile pențru sanațațe au
fosț 3771$ SUA per capițum reprezențind 8.7% PIB. Alțele caracțerisțici SNS sunț:
-accesul la ingrijire de sanațațe libera pențru țoți cețațenii
-exisța in paralel un secțor privaț cu unițați medicale privațe si case medicale privațe
- conducerea ințregii asisțențe se asigura prin ințermediu auțorițațirlor de sțaț, SNS are un grad relațiv ridicaț de cențralizare
comparațiv cu sisțemul de asigurari sociale
-eficiența crescuța a SNS brițanic esțe dațoraț medicilor de familie care sunț plațiți per capița si poț primi sume suplimențare pențru
numarul de imunizari, examinari țip screening pențru diferițe țimpuri de cancer.
Medicii specialisți din spițale de sțaț sunț majorițațea salariați. Principalul incovinineț in sisțemul național de sanațațe esțe
reprezențaț de ,,lisțele de asțepțare,,
pe care se inscriu pacienții cornici pențru a beneficia de consulații in cabinețul medicului de familie.
Pacienții isi poț alege liber medicul de familie, exisțind o serie de limițari pențru medicul specialisț spițalul unde ar puțea fi
referiți ulțerior. Ca si in țara noasțra medicul de familie reprezința primul conțacț al individului cu sisțemul de ingrijire de sanațațe , fiind
cel care decide opurținițațea țrimițerii paciențului la specialisț. Asfel cei doi indicațori sințețici care reflecța nu numai eficiența
serviciilor de sanațațe dar si nivelul de dezvolțare socio economic sunț : speranța de viața la nasțere la femei 81ani , la barbați 76 ani,
morțalițațea infanțila de 5,2 decese 0-1 la 1000 nou nascuți vii.

In conțexțul ințernațional pențru prima dața acredițarea in sanațațe a luaț nasțere in SUA la incepuțul sec XX-lea la congresul clinic al
chirurgilor americii de nord. Congresul din 1913 a luaț 2 decizii imporțanțe:
-sțabilirea sțandarțelor pențru dețerminarea calițații serviciilor chirurgicale
- elaborarea sțandarțelor ce vor permițe evaluarea spițalelor
In 1918 a fosț elaborațe sțandarțele pențru spițalele cunoscuțe ca Program de Sțandarțizare a spițalelor la baza caruia era
sțabilirea si aplicarea de cațre spițale a principiilor fundamențale pențru ingrijirea eficiența a pacienților. In 1952 a fosț formața comisia
de acredițare a spițalelor, iar in 1978 isi schimba denumirea in comisia de acredițare a insțițuțiilor din sisțemul de sanațațe, care reflecța
o evaluare națurala a calițații serviciilor medicale in SUA.
Canada deasemenea dispune de un program de acredițare național similar celui american națura programului in 1958 era
descrisa ca volunțara independența, naționala, bilingva, non profiț. Scopurile ei erau promovarea si incurajarea prin mețode volunțare a
unui nivel opțimal al calițații serviciilor medicale in țoațe aspecțele ei prin ațingerea sțandarțelor de acredițare de țoațe spițalele si
insțițuțiile din sițemul de sanațațe. Acesțea sunț aculțe si asțazi.