Sunteți pe pagina 1din 19

Subiecte protetica

1. Spatiul retrozigomatic: limite, caracteristici anatomice si functionale, examinare


DELIMITARE:
posterior :santul pterigomaxilar
anterior : creasta zigomato-alveolara
CARACTERISTICI:
-este determinat de insertia superioara a m buccinator
-acest spatiu se largeste o data cu resorbtia osoasa
-este fund de sac mai adanc si mai lat(punga lui E)
-la deschiderea gurii este prezenta la acest nivel APOFIZA CORONOIDA
EXAMINARE:

-punere lui in evidenta:se deschide moderat gura,iar mandibula va fi deviata pe partea


examinata,deplasand apoi mandibula pe partea opusa se poate aprecia cat de mult se reduce
in grosime acest spatiu
-modelarea amprentei la acest nivel se face prin balansarea mandibulei intr-o parte si in alta
dupa deschiderea gurii
-pentru o buna mentinere este necesara ocuparea intregului spatiu de grosimea protezei
-daca balansarea mandibulei e imposibila modelarea spatiului se va face prin presare si
rotarea zonei tegumentare corespunzatoare acestui spatiu

2. Evolutia elementelor anatomice din periferia campului protetic maxilar din edentatia
totală
FRENUL LABIAL:apropiere de mijocul crestei prin resrbtia acesteia
BRIDELE CANINE: apropiere de mijocul crestei prin resrbtia acesteia
PLICA LIGAMENTULUI PTERIGOMANDIBULAR:prezenta in santul perigomaxilar se apropie
de polul inferior al tuberozitatii prin resorbtia acesteia
ASPECTUL MUCOASEI PASIV MOBILE:se reduce treptat ca intindere putand ajunge din
banda in linie de trecere dintre mucoasa mobila si fixa
ASPECTUL MUCOASEI MOBILE:hiperplazica,cicatriciala
INSERTII MUSCULARE:se apropie de mijocul crestei prin resorbtia acesteia

3. Arătaţi care este şi cum se explică gradul de dificultate al protezării totale în raport cu
relaţiile intermaxilare

CLASA I ca reletie scheletala apartine claselor I,II,III,IV ca dificultate a protezarii

CLASA II scheletala apartine claselor III,IV ca dificultate a protezarii

CLASA III scheletala apartine claselor III,IV ca dificultate a protezarii


4. Care sunt elementele c.p maxilar care pot necesita despovărare în amprentare?
MAXILAR

-papila incisiva

-gaura incisiva

-rafeul median

-torus palatin

-creasta frontala balanta

MANDUBULA

-torusul mandibular

-tuberculii fibrosi

-crestele fibroase

-apofizele genii

-mijlocul crestei

5. În ce constă pregătirea pacientului edentat total în vederea determinării DVO?

-inducerea pozitiei de repaus prin diverse metode

-pacientul relaxat cu capul vertical , nesprijinit de tetiera

-sablonul maxilar aplicat in CB

-suprimarea protezelor vechi cu relatii ocluzale incorecte cu 24-48 h inainte

-alegerea momentului potrivit al zilei

-climat de liniste , ambianta placuta


6. Caracteristici ale zonei posterioare maxilare distal care impune manevre special in
amprentarea si cum se verifica rezultatul?

7. Cum se inregistreaza grosimea minima in zona pungii lui eisenring?


-prin balansarea mandibulei de partea opusa sau daca e imposibila aceasta miscare prin
modelare zona tegumentara la nivelul pungii E.

8. Descrieţi zona vestibulară laterala maxilara.


-este delimitat posterior de creasta zigomato-alveolara si ant de frenul bucal
-acest fren este pus in evidenta prin tractiunea obrazului in afara si trebuie ocolit de
marginea lingurii,respectiv a protezei
-de multe ori e spatiu foarte redus 3-4mm

9. Cum se modeleaza zona linguala laterala la amprenta funcţionala?


-modelajul amprentei prin deglutitie

10. Arătaţi cum se examinează zona linguală laterală în vederea adaptării lingurii
individuale:
-adaptarea se face prin inspectie
-se tractioneaza orizontal obrazul si se apreciaza adancimea fundului de sac pana la care
trebuie sa se intinda lingura

11. Enumeraţi cateva mişcări care determina protractia moderata a limbii.

12. Cum se verifica adaptarea lingurii individuale madibulare in zona pungii lui Fish?
-se verifica daca lingura e prea lunga in zona pungii lui Fish cu ajutorul testului HERBST
PRIN DESCHIDEREA MODERATA A GURII(deschidere maxima este lunga in zona vestibulara
a tuberculului piriform)

13. Cum se pune in evidenta frenul buzei superioare?


-tractiune buza superioara
14. Delimitarea pungii lui eisenring.

posterior :santul pterigomaxilar

anterior : creasta zigomato-alveolara

intern:vesantul vestibular al crestei edentate

extern:m buccinator

15. Care sunt mişcările cu ajutorul carora se modeleaza la amprenta funcţionala zona
vestibulara centrala madibulara?
-pacientul va mima fluieratul,daca lingura se desprinde se reduce marginea vestibulara
anterioara

16. Manevra Valsalva:descrieti si importanta.


-evidentiaza linia de vibratie anterioara
-aceasta e vizibila atunci cand pacientul sufla pe nas, avand narile pensate, valul palatin
fiind coborat sub presiunea aerului din rino-faringe
-pentru linia de vibratie posterioara „AH” prelungit
-intre aceste linii se intinde zona de inchidere palatinala posterioara a carei largime
variaza: medie 8.2mm

17. Cum rezolva probleme de estetica amprenta funcţionala?

1.rezolvarea problemelor de fizionomie-incepe din faza de amprentare si continua cu


montarea dintilorsi conformarea corecta a fetelor vestibulare

2.amprenta trebuie sa conduca la o conformatie a marginilor protezei care sa :

 restabileasca armonia faciala


 refacerea contururilor normale, a santurilor perinazale si peribucale

18. Ce inseamna fenomenul de sinereza?

(E CEVA LEGAT DE PROBE FONETICE )


19. Tuberculul piriform- importanta protetica.
-ocupa regiunea molarului de minte
-este delimitat ant de o linie imaginara ce trece inapoia fetei distale a molarului de 12 ani
si intersecteaza spre V linia oblica ext si spre O linia oblica interna.
-posterior e delimitat de insertia lig pterigomandibular
-este o zona de sprijin dar si o zona de inchidere marginala participand la stabilizarea si
mentinerea protezei totale
-initial are o pozitie orizontala iar pe masura atrofiei crestei devine din ce in ce mai
verical
-proteza acopera 2/3 ant
-la inchiderea gurii in zona vestibulara proteza trebuie sa nu acopere ancosa maseterina-
evitare mobilizare proteza
-zona linguala-nisa retromolara unde nu se va extinde proteza: prezenta m constrictor
faringe si palatoglos determina dificultati in deglutitie

20. Linia oblica interna -cum se verifica raportul intre marginile lingurii individuale si linia
milohioidiana?

- insertia m milohioidian si constrictor superior al faringelui cu fibre perpendiculare

-traiect descendent dinspre post->ant(apofizele genii)

-limita protezei mandibulare

eu cred ca prin palpare

21. In ce raport trebuie sa se gaseseasca lingura individuala mandibulara si planseul in


zona linguala centrala si de ce?
22. Zonele lui Schröder- localizare si importanta protetica.
-este localizat in dreptul molarilor superior
-la acest nivel exista tesut glandular si adipos
-glandele salivare de la acest nivel secreta o saliva bogata in mucina,foarte necesara
umectarii bazei protezei
-aceasta zona poate fi comparata cu o perna hidraulica,amortizeaza din presiunile transmise
la acest nivel
-umectarea oermanenta a mucoasei la acest nivel asigura automentinerea si pastrarea
tesuturilor mucoasei bucale intr-o stare fiziologica normala

23. Ce mişcare funcţionala se recomanda pacientului sa execute pt modelarea zonei


vestibulare centrale maxilare?
-prezenta frenului impune modelarea amprentei prin tractiuni verticale
-pt frenul bucal prin tractiuni ale nodului comisural si intinderea buzei

24. Zona Ah- descriere, importanta protetica.

25. Care dintre testele lui Herbst se foloseste pentru verificarea adaptarii lingurii maxilare
in zona distal?
1-punem pacientul sa tuseasca

26. Caracteristicile alginatului.


-este alcatuit din elemente cu densitati diferite
-acid alginic+masa inerta de care depinde coeficientul de fluiditate al materialului in
momentul amprentarii
-hidrocoloid ireversibil
-poate fi dozat la consistenta dorita
-temperatura apei modifica timpul de priza
-netoxic,neiritant
-pret accesibil

-
27. Definite:mentinere,sprijin, stabilizare.

Stabilitatea=capacitatea protezei de a rezista fortelor de desprindere din plan orizontal

Mentinerea=capacitatea protezei de a rezista fortelor de desprindere data de gravitatie,alimente


adezive,musculatura care se contracta de la deshiderea gurii

Sprijin= capacitatea protezei de a rezista fortelor de desprindere din plan vertical

28. Ce este stabilitatea şi de cine depinde la PT (factori implicaţi)?

Stabilitatea=capacitatea protezei de a rezista fortelor de desprindere din plan orizontal

-se manifesta prin reducerea deplasarilor la solicitarile functionale, in primul rand in


masticatie

Factorii care afecteaza stabilitatea:

 -inaltimea crestei
 -calitatea tesuturilor de suport,rezilient,balant
 -calitatea amprentarii-stabila,fidela
 -planul de ocluzie –trebuie sa fie paralel cu creasta
 -montarea dd-ocluzia balansata
 -conturul suprafetelor externe

29. Descrieţi cum se procedează practic în amprentarea edentatului total maxilar cu bolta
adâncă
30. Descrieţi aspectul estetic al unui edentat total protezat cu subevaluarea DVO şi care
trebuie să fie atitudinea în noua protezare

-ASPECT IMBATRANIT :santuri periorale accentuate,rosul buzelor diminuat sau absent

-DINTII AU VIZIBILITATE CRESCUTA

CU INTERPUNEREA UNEORI A LIMBII INTRE ARCADE

-SPATII FUNCTIONALE ,MINIM DE VORBIRE,DE INOCLUZIE FIZIOLOGICA SUNT MARITE

-DUPA SWENSON ,LIMBA E IMPINSA CATRE ISTMUL FARINGIAN CU INCHIDEREA TROMPELOR LUI
EUSTACHIO SI CU CONSECINTE ASUPRA ACUITATII AUDITIVE.

Atitudinea:

Revenirea la DVO trebuie realizata treotat , in epate la intervale de 6-12 luni cu inaltari minime de 1-2
mm

Daca diferentele sunt mai mari de 6-8 mm , in noua protezare , pt tatonare se vor realiza pe rand
protezele , incepand cu cea care preiznta deficiente mai grave si continuand peste 6-12 luni cu
cealalta

31. Care poate fi gradul de resorbţie osoasă şi care pot fi factorii implicaţi?

Ritmul resorbiei osoase

-dinamica restructurarii osoase postextractionalemodificari pe o perioada de 9-12 luni in ritm


accentuat

-la 1 an maxilar2-3 mm

mandibula4-5 mm

-o,5 mm /an la mandibula, mai putin la maxilar

-la 2 ani dupa extractie la maxilar /la 7 ani la mandibula0,1-0,2 mm/an = perioada de stabilizare

-atrofia mandibulei>= atrofia la maxilar- 4

Refacerea osoasa

Postextractionalla nivelul alveolei se reface un os aproape identic ,doar mai putin dens decat al
corticalelor

Factorii care influenteaza ritmul si gradul resorbtiei osoase


-etiologia edentatiei(parodonto>=carie)

-vechimea extractiei

-extractie dentara fara sacrifiu de substanta osoasa/regularizae de creasta

32. Mucoasa fixă. Localizare, caracteristici, rol

mucoasa fixa-=mucoasa care acopera crestele edentate si blota palatina

-stratul submucos bogat in tesut glandular si adipos( bine representat in zona PM si M intre
linia mediana si creste, respectiv tuberozitate)- Zonele lui SCHRODER

-prezenta glandelor salivare ce secreta saliva bogata in mucina

-mucoasa e bine vascularizata

-inervatia senzitiva asigurata de trigemen

33. Tuberculul piriform. Aspecte clinice, rol, implicatii practice.

-ia nastere in trigonul retromolar, ca urmare a pierderii molarului de minte, prin atrofia mai
redusa a peretelui distal al alveolei acestui molar

-zona biostatica

-obligatoriu trebuie acoperit de baza protezei pe 2/3 anterioare ,pana la insertia ligamentului
pterigomandibular

-pozitie: initial orizontala oblica verticala

Clasificarea tuberculilor piriformi dupa LEJOYEUX (1973)

1 favorabili, fermi, aderenti la planul profund,convesci

2 mai putin favorabili, usor convesci, mai mobili si mai comprimabili

3 cu valoare scazuta si cu insertie joasa si anterioara a lig pterigomandibular

4 fara valoare, inutilizabil in sprijinul protezei

+++ce mai stim noi


34. Unde se inseră m. Buccinator si care e raportul cu proteza totală?

-pozitie: partea laterala a cavitatii bucale, in grosimea fiecarui obraz

-insertii:

a) superior: osoasa orizontala, de la tuberozitate la M1 max

b) inferior: pe linia oblica externa, de la trigonul retromolar panala m1 mand

c)posterior: aproape verticala, pe ligamentul pterigomandibular

d) pe pielea comisurii formand modiolusul/nodulul comisural

-fibrele superioare se indreapta ant-inf si fb inferioare ant-sup

-fb superioare si inferioare ale acestui muschi participa la formarea m orbicular

-m buccinator=perdea bine intinsa(gura deschisa)

-m buccinator formeaza 2 spatii ampulare(gura inchisa) spatiul EISENRING, la maxilar si


punga lui FISH, la mandibula

35. Care e gradul de dificultate al protezării totale în raport cu relţia mandibulă-maxilar?

CLASA I ca reletie scheletala apartine claselor I,II,III,IV ca dificultate a protezarii

CLASA II scheletala apartine claselor III,IV ca dificultate a protezarii

CLASA III scheletala apartine claselor III,IV ca dificultate a protezarii

36. Intervenţii preprotetice nechirurgicale exemple

37. Z. Liguala laterală – caracteristici anatomice, examinare, implicatii practice în


amprentare?
38. Zona V labială mandibulară: aspecte clinice şi implicaţii practice.

39. Testul 1 de succiune la mandibulă


Verifica inchiderea marginala la TUBERCULUL PIRIFORM
SE TRAGE DE MANER IN SENS ORO-VESTIBULAR SI LINGURA TREBUIE SA SE DESPRINDA
CU GREU CU ZGOMOT CARACTERISTIC’’CLAC’’

40. Cum se stabileşte curbura V în baza criteriilor fonetice?


V,F

41. M orbicular: aspecte clinice şi implicaţii practice.

Muschiul orbicular al buzelor

-sfincter situat in grosimea buzelor

-in timpul contractiei se aplica pe partea vestibulara a protezelor ,indreptul dintilor frontalifb
orizontalesunt paralele cu marginea protezei

-legatura functionala cu m buccinator

-permite prehensiunea alimentelor si dirijeaza deschiderea orificiului bucal

42. Aspectele crestei edentate frontale şi implicaţii practice.


43. Atitudini terapeutice in edentaţia totală peste 60-65 ani.

44. Cum şi pt ce se trasează pe amprenta preliminară maxilară limitele CP la nivelul limitei


distale?

Arătaţi prin ce se caracterizează o amprentă preliminară cu alginat corectă şi cum se trasează


pe ea limita CP?

45. Cum se stabileşte şi la ce serveşte DVO (DVR?). Greşeli posibile şi implicaţiile spaţiului
retrozigomatic – limite caracteristici anatomice şi funcţionale, examinare

46. Evoluţia (vecinataţilor?) anatomice din periferia CP maxilar în edentaţia totală


47. Arătaţi care e şi cum se explică gradul de dificultate al protezării totale în raportul cu
relaţia IM?

CLASA I ca reletie scheletala apartine claselor I,II,III,IV ca dificultate a protezarii

CLASA II scheletala apartine claselor III,IV ca dificultate a protezarii

CLASA III scheletala apartine claselor III,IV ca dificultate a protezarii

48. În ce constă pregătirea pacientului edentat total în vederea determinării DVO?

-inducerea pozitiei de repaus prin diverse metode

-pacientul relaxat cu capul vertical , nesprijinit de tetiera

-sablonul maxilar aplicat in CB

-suprimarea protezelor vechi cu relatii ocluzale incorecte cu 24-48 h inainte

-alegerea momentului potrivit al zilei

-climat de liniste , ambianta placuta

49. M orbicular: aspecte clinice şi implicaţii practice

idem

50. Aspecte ale crestei edentate frontale şi implicaţiile în amprentare

51. Zona V labială mandibulară – aspecte clinice şi implicaţii practice în amprentare


52. Criterii privind plasarea planului de orientare protetică în zona laterală.

53. Metode funcţionale în stabilirea DVR şi utilizarea lor în practică.

54. Care poate fi gradul resorbţiei osoase şi factorii implicaţi.

IDEM

55. Muc fixă. Localizare, caracteristici, mobilitate (?)

mucoasa fixa- mucoasa care acopera crestele edentate si blota palatina

-stratul submucos bogat in tesut glandular si adipos( bine representat in zona PM si M intre
linia mediana si creste, respectiv tuberozitate)- Zonele lui SCHRODER

-prezenta glandelor salivare ce secreta saliva bogata in mucina

-mucoasa e bine vascularizata

-inervatia senzitiva asigurata de trigemen

Structura mucoasei fixe

1 epiteliul pavimentos stratificat

-epiteliu bazal/germinativ cu celule turtite cu nucleu voluminos

-corpusculul mucos Malpighi, format din mai multe straturi de celule poliedrice

-strat superficial de celule aplatizate

2 corionul(dens, gros, aderent la periost)

-strat reticulo-palipar cu prelungiri ce patrund in epiteliu

-tesut conjunctiv bine reprezentat

Substratul mucos de aspect normal ( duritate variabila pe zone)


-pe creste si tuberozitati: fibromucoasa de tip malpighian pavimentos

-pe bolta palatina, in regiunea rugilor palatine: corion dens,gros , aderent la periost

-la nivelul torusului palatin :mucoasa subtire, palida si sensibila

56. Tuberculul piriform: aspecte clinice, implicaţii

IDEM

57. Unde se inseră buccinatorul şi raportul cu proteza.

-pozitie: partea laterala a cavitatii bucale, in grosimea fiecarui obraz

-insertii:

a) superior: osoasa orizontala, de la tuberozitate la M1 max

b) inferior: pe linia oblica externa, de la trigonul retromolar panala m1 mand

c)posterior: aproape verticala, pe ligamentul pterigomandibular

d) pe pielea comisurii formand modiolusul/nodulul comisural

-fibrele superioare se indreapta ant-inf si fb inferioare ant-sup

-fb superioare si inferioare ale acestui muschi participa la formarea m orbicular

-m buccinator=perdea bine intinsa(gura deschisa)

-m buccinator formeaza 2 spatii ampulare(gura inchisa)

-spatiul EISENRING, la maxilar

-punga lui FISH, la mandibula

58. Intervenţii preprotetice nechirurgicale. Exemple

59. (?) Caracterizaţi aspectele mucoasei orale şi implicaţiilen ei în PT


60. Descrieţi aspectul estetic al unui edentat total protezat cu subevaluarea DVO şi
atitudinea în noua protezare.

IDEM

61. Cum este resorbţia tuberculului piriform comparativ cu creasta? Explicaţi

CU CAT CREASTA SE RESOARBE MAI MULT CU ATAT TUBERCULUI SE VERTICALIZEAZA...

62. Mucoasa pasiv-mobila din periferia cţmpului protetic mandibular: caracteristici,


implicaţii practice

63. Unde se insera m milohioidian, care este raportul cu proteza şi care sunt implicaţiile
practice?

SE INSERA PE : linia oblica interna si pe rafeul fibros median

INSERTIA PERPENDICULARA a fibrelor acestui muschi pe periferia campului protetic duce la


mobilizarea protezei daca marginile ei patrund in teritoriul muschiului .

In consecinta , de cele mai multe ori marginile protezei nu trebuie sa depaseasca spre lingual ,linia
oblica interna.

64. Care este gradul de dificultate al protezării totale în raport cu caracteristicile limbii?

MERSEL(inclusiv starea generala a pac)

Grupa I: creste resorbite (0-5mm),insertie inalta a frenurilor,limba hipertrofica la pacineti cu


tulburari sistemice

Grupa II: creasta +/- 5mm ,insertie joasa a frenurilor,limba normala,pacienti cu tulburari
sistemice
Grupa III:creste resorbite,pacient cu stare buna dar parafunctii

65. Spaţiul vestibular frontal maxilar: caracteristici anatomo-funcţionale, examinare,


implicaţii practice în amprentare

Spatiul vestibular labial

-limita posterioara: cele 2 frenuri bucale drept si stang

-impartit in 2 portiuni(nu mereu simetrice) de frenul buzei superioare

-punere in evidenta: indepartarea usoara a buzei superioare, nu tractiuni energice

66. Ce apreciem în conceperea protezării, privitor la condiţiile locale, la structurile din


periferie?

67. Cum se stabileşte planul de ocluzie ca nivel, în zona frontală?

68. Cum se corectează vizibilitatea dinţilor cu lungimea buzei superioare?

CURS 1 (cam ciudate)

1. Cum influenţează boala parodontală evoluţia edentaţiei şi protezării totale?


Pierderea dd prin afectare parodontala
-pierderea unui nr mai mare de dinti
-osteopenie
-ritm resorbtie e crescut
-clinic: resorbtie severa+creasta ascutita+mucoasa hiperplazica
-practic: atitudini fata de dd mobili,tesuturi patologice,tipul de protezare,reducerea
ritmului resorbtiei
-situatie nefav protezarii
2. Etiologia edentaţiei
CAUZE FAVORIZANTE:
-modificari fiziologice:menopauza,inaintarea in varsta
-afectiuni generale/medicatia:osteoporoza/reducerea fluxului salivar
-tratamente anterioare
-igiena orala
CAUZE DETERMINANTE:
-afectiuni congenitale—agenezie+anomalii de nr/structura
-caria+complicatiile
-afectiuni parodontale—creasta ascutita+resorbtie rapida
-tumori/traumatisme
-trauma iatrogena
FACTORI FAVORIZANTI:
modificari ale str orale la persoanele in varsta
-carii de colet/obliterarea canalelorinvolutie/suprapunerea factorului microbian
afectiuni generale/medicatie
-afecteaza structurile dento-parodontale maxilare(osteoporoza/diabet)
-saliva-reducerea fluxului salivar
-solicitarea dento-parodontala/afectiuni psihice/stres
igiena orala deficitara la cei in varsta:carii+parodontopatie

FACTORI DETERMINANTI:
etiologia carioasa/evolutia/implicatii
-instalarea treptata a edentatiei
-modificari morfologice si functionale
aspecte clinico-practice
-ritmul resorbtiei este mai redus
-aspectul neuniform al crestei
-modificari functionale
afectarea parodontala

3. ET în raport cu populaţia globului


4. Evoluţia ET
5. Clasificarea ET
Unimaxilara/bimaxilara=mand/max
Protezat/neprotezat
Corect/incorect
6. Motivele prezentării
7. Efectele îmbătrânirii asupra structurilor orale de la ET
8. Atitudini în protezare
9. Clasificarea M. House (?)
10. Prognosticul asupra populaţiei în vârstă şi consecinţele asupra protezării totale
11. Cauzele determinante ale durerii la nivelul crestelor ET
-presiuni inegale:
zone retentive proeminente
dinti naturali in campul ocluzal
raport incorect al bazei protezei cu str orale
instabilitatea ocluzala/contacte premature/interferente
instabilitatea protezei
resorbtia crescuta
-forte excesive
bruxism
dd naturali antagonisti
supraevaluare DVO
alimente consistente
12. Vârsta – factor de creştere a dificultăţii îm tratamentul protetic
-modificari ale str orale/faciale
-status general/afectiuni generale si efectele medicatiei
-status psiho-social si comportamental
-deplasarea la tratament/durata sedintelor