SISTEME DE EXTRAC|IE UTILIZATE }N CADRUL

EXPLOAT{RII SUBMARINE

1.Principii generale

Sistemele de extrac\ie utilizate ]n cadrul exploat[rii submarine sunt:

• erup\ia natural[;
• erup\ia artificial[;
• pompaj centrifugal;
• pompaj hidraulic.
Indiferent de sistemul de extrac\ie utilizat, sondele marine se echipeaz[ pentru un anumit
sistem de realizare al opera\iilor de interven\ie (figura1) =i anume:
• sistemul de instrumentat cu s`rma sau cu tubingul flexibil;
• sistemul TFL.

Fig.1 Echipamentul sondelor ]n func\ie de sistemul de extrac\ie =i sistemul de interven\ie[2].

Echipamentele de fund pentru cele trei sisteme con\in ]n principiu acelea=i componente,
indiferent de modalitatea de interven\ie. Diferen\a dintre sondele echipate ]n sistem TFL =i
sistem de instrumentat cu s`rm[ (wireline) const[ ]n existen\a leg[turii H si a garniturii duble de
\evi de extrac\ie.
}n cazul apelor de mare ad`ncime sistemul de extrac\ie pentru o sond[ trebuie ales ]n
concordan\[ cu amplasamentul =i tipul sistemului de produc\ie submarin, de distan\a acestuia
fa\[ de platforma de procesare, precum =i de diferen\a de nivel dintre acesta =i platforma de
procesare.
}n figura 2 se prezint[ diferite metode de extrac\ie a petrolului din sonde situate ]n ape de
mare ad`ncime =i echipamentul aferent acestora.

1
 a. b. c.
Fig.2. Metode de extrac\ie a \i\eiului din sonde situate ]n ape de mare ad`ncime.

Astfel, ]n figura 2a \i\eiul este extras din gaura de sond[ fie prin pompaj, fie prin gazlift
pentru a asigura ]n capul de erup\ie o presiune suficient de mare pentru ca fluidul s[ ajung[ la
platforma de produc\ie.
}n figura 2b sonda produce ]n erup\ie natural[ ]ns[ presiunea din capul de erup\ie nu este
suficient de mare pentru ca fluidul s[ ajung[ la platforma de produc\ie. }n acest caz se poate
instala o pomp[ sau se poate plasa o supap[ de gazlift pe conducta de amestec imediat ]n aval de
capul de erup\ie.
}n cazurile a =i b curgerea pe conducta de amestec p`n[ la platforma de produc\ie este
multifazic[.
}n figura 2c sonda produce ]n erup\ie natural[. Produc\ia acesteia este dirijat[ ]ntr-o gaur[ de
sond[ de mic[ ad`ncime ]n care s-a insatalat o pomp[. Aceast[ gaur[ de sond[ de mic[ ad`ncime
este situat[ ]n apropierea sondei productive =i joac[ rol de separator. }n acest mod se evit[
curgerea multifazic[ prin conduct[ =i efectele negative legate de acesta, \i\eiul =i gazele fiind
transportate pe conducte separate p`n[ la platforma de produc\ie.

2.Erup\ia natural[

Sondele marine exploatate ]n erup\ie artificial[ au ]n general acela=i echipament ca =i sondele

de pe uscat, excep\ie f[c`nd sondele echipate ]n sistem TFL care necesit[ dou[ garnituri de \evi
legate ]ntre ele prin leg[tura H sau Y[3]. Echipamentul acestora s-a prezentat ]n capitolul 4.

3 Erup\ia artificial[
3.1. Principii generale

Sondele marine care produc ]n erup\ie artificial[ presupun existen\a pe o platform[ a unei
sta\ii de separare =i comprimare a gazelor. }n figura 3 se prezint[ sistemul de circula\ie al gazelor
instalat pe o platforma North West Hutton din Marea Nordului [5]. A=a cum se observ[ din
figura 3 produc\ia de la sonde este trecut[ printr-un sistem de separare ]n dou[ trepte unde se
separ[ apa, \i\eiul =i gazele. Gazele rezultate sunt comprimate ]ntr-o prim[ treapt[, dup[ care
sunt trecute printr-un sistem de deshidratare. De aici, gazele uscate sunt comprimate ]n a doua
treapt[ =i sunt trimise ]ntr-un turboexpander. }n turboexpander gazele se destind realiz`ndu-se o
2
temperatur[ cu mult sub zero grade permi\`nd condensarea etanului =i a unui procent mic de
metan. Gazele ie=ite din turboexpander sunt comprimate =i trimise mai departe ]n linia de
v`nzare =i la sta\ia de distribu\ie a gazelor spre sondele ]n gaz-lift. Pentru a suplimenta cantitatea
de gaze necesar[ injec\iei ]n sonde, pe linia de v`nzare s-a montat un regulator de presiune care
controleaz[ presiunea din amonte.

Fig.3. Sistemul de circula\ie al gazelor pe o pltaform[ [5].

3.2. Optimizarea injec\iei de gaze la sondele ]n gazlift din lacul Maracaibo

}n cazul sondelor marine care produc ]n erup\ie artificial[ o problem[ deosebit[ o pune
optimizarea injec\iei de gaze ]n sonde =i actualizarea permanent[ a acesteia precum =i
supravegherea sondelor.

Fig.4. Sistem de control al sondelor exploatate ]n erup\ie artificial[ (Lacul Maracaibo).

}n acest sens ]n Lacul Maracaibo (Venezuela) s-a realizat un sistem de control al sondelor
ac\ionat de la distan\[. }n figura 4 se prezint[ schema general[ a acestuia.

3
 Acest sistem automat cuprinde sta\ii de colectare =i separare a produc\iei, sta\ii de
comprimare a gazelor, manifolduri de distribu\ie a gazelor la sondele arondate, terminale de
colectare, prelucrare =i transmitere de date, monitoare electronice instalate la gurile sondelor pe
platforme =i o sta\ie central[, situat[ pe \[rm, pentru colectarea =i prelucrarea datelor.
Sistemul de alimentare a sondelor ]n gaz-lift este o re\ea complex[ de conducte de leg[tur[
]ntre sta\iile de colectare =i sta\iile de comprimare de unde gazele pentru injec\ie intr[ ]n
manifoldurile de distribu\ie.
La fiecare sta\ie de colectare sunt arondate c`te 15-25 sonde ]n gaz-lift.
Leg[tura ]ntre terminale, monitoarele de la gurile sondelor =i sta\ia central[ de la \[rm se
realizeaz[ prin unde radio.
De la manifoldul de distribu\ie al gazelor pentru injec\ie o sond[ se alimenteaz[ cu gaze
printr-o linie cu diametrul de 2 inch prev[zut[ cu duz[ =i un ]nregistrator de presiune diferen\ial[.
Pe baza ]nregistr[rilor de presiune diferen\ial[ pe o diagram[ circular[ se stabile=te debitul de
injec\ie pentru o sond[ particular[. Acest debit de injec\ie este stabilit la \[rm zilnic.
}naintea de aplicarea automatiz[rii, diagramele circulare erau colectate de operatori care se
deplasau la sonde cu ambarca\iuni. De asemenea, reglajul duzei era f[cut manual tot de ace=tia.
Ca urmare, exista un decalaj de timp ]ntre colectarea datelor =i aplicarea rezultatelor prelucr[rii
acestora.
Prin automatizarea injec\iei de gaze ]n sonde s-au eliminat dezavantajele men\ionate mai sus.
Sistemul de control de la distan\[ const[ dintr-un monitor la gura sondei ac\ionat cu ajutorul
energiei solare. Monitorul de la gura sondei este prev[zut cu display local, receptor radio, dou[
bobine cu solenoid pentru ac\ionarea duzei =i opt senzori pentru ]nregistrarea urm[toarelor
variabile de proces:
• presiunea de intrare a gazului;
• presiunea diferen\ial[ ]n timpul injec\iei de gaze;
• presiunea la coloan[;
• temperatura la coloan[;
• presiunea =i temperatura la tubing;
• diferen\a de presiune la ie=irea din duz[;
• presiunea de desc[rcare a sondei.
De asmenea, monitorul poate func\iona autonom timp de 4 zile ]n condi\iile cele mai severe
de vreme, ac\ionat fiind de energia solar[ furnizat[ de dou[ panouri solare av`nd fiecare o
suprafa\[ de 70in =i dou[ baterii de 8 amperi⋅or[. }n plus monitorul este proiectat s[ continue s[
func\ioneze chiar dac[ se pierde telecomunica\ia ]ntre acesta =i terminalul gazd[ sau ]ntre
terminal =i sta\ia central[ de pe \[rm.
La intervale de 2 minute monitorul ]nregistreaz[ cele 8 variabile de proces, calculeaz[ =i
controleaz[ injec\ia de gaze, estimeaz[ RGT =i debitul masic de ap[. La intervale de 6 minute
terminalul gazd[ preia ultimele date de la monitor, iar sta\ia central[ de pe \[rm preia datele de la
terminalele gazd[ tot la intervale de 6 minute.
Optimizrea injec\iei de gaze ]n acest caz este realizat[ automat de la distan\[.
Astfel, ]n figura 5 se prezint[ curba de comportare a unei sonde ]n gazlift. Aceast[ curb[ este
trasat[ prin comandarea monitorului de la distan\[ =i etalonarea sondei. Un operator poate varia
debitul de gaz injectat =i reprezenta c`teva puncte pentru a trasa curba real[ de comportare a
sondei, determin`nd ]n consecin\[ debitul optim de injec\ie, Qopt .
Acest procedeu care poate dura c`teva ore permite ob\inerea r[spunsului st[rii sta\ionare
a sondei ]mpreun[ cu RGTreal =i procentul de ap[ prin m[surarea direct[ a gazelor de la separator
=i a fazei lichide dintr-o separare centrifugal[.
O dat[ ce caracteristicile curgerii sta\ionare ale sondei sunt cunoscute, un program
aproximeaz[ fiecare curb[ de comportare cu un polinom de gradul trei de tipul:
CR = C o + C1 (GL) + C 2 (GL) 2 + C 3 (GL) 3
unde GL reprezint[ debitul de gaz injectat;

4
 CR- debitul de lichid;
Co, C1, C2, C3 - constantele polinomului.

Pentru o definire mai complet[ a

sondei, trebuie s[ se determine gradul
de importan\[ relativ[ al fiec[rei sonde
]n cadrul grupului de sonde. Ca
urmare, fiecare sond[ arondat[ la o
sta\ie ]n cadrul grupului de sonde are
un num[r de clasificare cuprins ]ntre
1=i 5, num[rul 5 definind sondele cele
mai importante. Valoarea num[rului
de clasificare indic[ reducerea
debitului de injec\ie dac[ cantitatea de
gaze de injec\ie nu este suficient[
pentru toate sondele.
Fig.5. Curba de comportare a unei sonde ]n gazlift.

Reducerea selectiv[ a gazului pentru o sond[ dat[ este denumit[ “trimming”.

Operatorii de la sta\ia central[ de pe \[rm transmit la fiecare monitor de la capetele de erup\ie
ale sondelor, urm[torii parametrii:
• constantele polinomiale C0, C1, C2 =i C3;
• debitul optim de injec\ie, num[rul de clasificare al sondei, RGT =i procentul de ap[;
• domeniul de varia\ie al presiunii diferen\iale;
• dimensiunea orificiului plat pentru injec\ia de gaze ]n sond[ la o sond[ particular[ sau
la un grup de sonde.
Comenzile opera\ionale sunt:
• normal- pozi\ia punctului sau a punctelor pe curba de comportare pentru injec\ia
de gaze se afl[ la o valoare determinat[ de operator;
• optimum - pozi\ia punctului (punctelor) se afl[ la debitul optim de injedc\ie care
corespunde debitului maxim de lichid;
• Trim (N) - pozi\ia punctelor acelor sonde al c[ror num[r ]n clasificare este mai mic
sau egal cu N(5) corespunde la un debit minim de injec\ie (Q=30%Qopt).
Optimizarea este ob\inut[ utiliz`nd zilnic un debit de injec\ie optim Qopt =i debitul de injec\ie
corespunz[tor pozi\iei “trim”, atunci c`nd sursa de gaze nu furnizeaz[ suficiente gaze pentru
toate sondele.

3.3. Echipamentul de fund al sondelor ]n erup\ie artificial[

}n figurile 6a =i 6b se prezint[ schemele echipamentului de fund al unor sonde ]n erup\ie

artificial[ ]n sistem TFL. Din figura 6a se observ[ c[ supapele de gaz-lift de tip concentric sunt
fixate ]n leg[turile H care con\in man=oane glisante. Gazele injectate prin garnitura de \evi care
con\ine supapele de gaz-lift trec prin orificiile leg[turii H pentru a lifta produc\ia ]n cealalt[
garnitur[ de \evi.
}n figura 6b se prezint[ schema exploat[rii duale prin gaz-lift utiliz`nd dou[ garnituri de \evi
echipate cu mandrine laterale pentru instalarea valvelor de gaz-lift aplic`nd tehnica TFL. Niplele
locatoare selective au profile diferite. Ele au fost montate sub mandrinele laterale astfel ]nc`t
operatorul s[ localizeze mandrina dorit[ prin introducerea locatorului respectiv ]n trenul de
dispozitive =i pentru plasarea selectiv[ [1].
A=a cum se observ[ din figura 6 sondele ]n erup\ie artificial[ au \evile de extrac\ie echipate cu
mandrine cu niplu lateral ]n care se introduc =i se extrag cu un dispozitiv special supapele de
gaz-lift.

5
 De asemenea, se pot elimina o serie de manevre dac[ se introduce ]n tandem dispozitivul de
lansare =i cel de extragere pentru a extrage supapa veche, iar ]n locul ei s[ se introduc[ una nou[,
]ntr-un singur mar=.
Dispozitivul de lansare sau extragere (figura 7) este ac\ionat pe cale hidraulic[ =i este prev[zut
cu articula\ii ca s[ poat[ trece prin conducte curbe cu raz[ de 1,5m de la capul de erup\ie.

a. exploatare simpl[ b. exploatare dual[

Fig. 6. Scheme de echipare a sondelor ]n gazlift =i sistem TFL [1].

Dup[ ce dispozitivul de lansare a trecut prin mandrina lateral[, este mi=cat ]n sus (figura 8a).
Pintenul de orientare A al ansamblului =i canalul de pozi\ionare F orienteaz[ dispozitivul ]n
pozi\ia de ac\ionare.
De asemenea prin mi=carea ]n sus a dispozitivului se foarfec[ un prim inel de forfecare al
ansamblului de ac\ionare B, permi\`nd bra\ului oscilant C s[ ias[ =i s[ se fixeze ]n unghi drept
fa\[ de vertical[ (figura 8b), pentru pozi\ionare ]n centrul niplului locator.
Urmeaz[ o deplasare ]n jos (figura 8c). Bara de ghidaj E asigur[ introducerea sau extragerea
supapei ]n sau din niplul locator (de tipul cu prag). Continu`nd deplasarea ]n jos se fixeaz[
supapa ]n niplul lateral, eliber`nd-o de dispozitivul de lansare. C`nd se extrage supapa, aceast[
deplasare ]n jos permite angajarea pe capul de prindere al supapei.
6
 Prin ruperea =tiftului 4, arcul lamelar 2 retrage z[vorul =i supapa poate fi extras[.
Dup[ fixarea supapei ]n niplul locator (figura 8d) sau extragerea ei din niplul locator,
deplasarea ]n sus a dispozitivului produce ruperea celui de- al doilea inel de forfecare din
ansamblul de ac\ionare B, dezarm`nd bra\ul oscilant C =i permi\`nd astfel dispozitivului s[ ias[
din mandrina cu niplul lateral.
}n figura 8 este ilustrat modul ]n care se instaleaz[ o supap[ de gazlift.

Fig.7. Dispozitivul hidraulic Fig.8. Fazele instal[rii unei supape de gazlift [9] .
de lansare/extragere a unei
supape de gazlift [9].

4 Pompaj centrifugal

}n cazul pompajului centrifugal este necesar[ montarea pe platforma de produc\ie a

urm[toarelor echipamente: manifold de produc\ie, separator de etalonare, sistem electric pentru
ac\ionarea pompei, unitate hidraulic[ pentru sistemul valvelor de siguran\[.
Puterea pentru pompa centrifug[ este transmis[ prin intermediul cablurilor submarine de la
sta\ia generatoarelor localizat[ ]ntr-un complex central.
}n cazul ]n care nu exist[ suficiente gaze pentru ca sonda s[ func\ioneze ]n erup\ie
artificial[ se utilizeaz[ pompele centrifuge pe baza urm[toarelor considerente:
1.existen\a instala\iilor de ]nlocuire =i reparare a acestora;
2.spa\ii reduse necesare pentru montarea echipamentului auxiliar.

7
 De asemenea, instalarea acestor pompe imediat dup[ ]ncetarea erup\iei naturale ofer[
avantajul control[rii produc\iei elimin`nd extragerea ulterioar[ a garniturii de \evi =i instalarea
pompelor o dat[ ce presiunea dinamic[ de fund a sc[zut, iar procentul de ap[ a crescut excesiv
de mult.
O pomp[ centrifug[ instalat[ ]ntr-o sond[ trebuie s[ dezvolte o ]n[l\ime suficient de mare
pentru a aduce fluidele din sond[ la suprafa\[ =i ]n plus pentru a le transporta mai departe prin
conductele de amestec la platformele de procesare situate la c`teva mile dep[rtare (1mil[=1.854
km).

4.1 Capete de pompare

Capetele de pompare pot fi instalate fie pe puntea unei platforme, fie pe fundul m[rii. Cele
instalate pe fundul m[rii au o construc\ie special[ care permite instalarea =i extragerea
echipamentului de fund prin ele, f[r[ a deranja conexiunile sale exterioare la conductele de
amestec, de serviciu sau la liniile de control. Acestea sunt de tip orizontal =i au fost aplicate ]n
Marea Chinei de Sud[6]. Din punct de vedere constructiv, capul de pompare orizontal este
asem[n[tore cu capul de erup\ie orizontal prezentat ]n capitolul 3. Spre deosebire de acesta, el
este prev[zut cu un sistem de etan=are elastomeric ]mpreun[ cu un man=on de etan=are separat
instalat ]n corpul capului de pompare, pentru cablul electric necesar ac\ion[rii pompei centrifuge.
Sec\iunea mare de trecere a capetelor de pompare orizontale permite extragerea
echipamentului f[r[ a fi necesar[ ]ndep[rtarea acestora.
Un alt avntaj al acestor capete de pompare ]l reprezint[ profilul compact cu un num[r redus de
ventile pentru controlul sondei.
Capetele de pompare orizontale au un nou profil de etan=are pentru a lansa, fixa =i etan=a
ag[\[torul detubing. Spre deosebire de capetele de pompare conven\ionale sistemul permite
controlul sondei =i accesul vertical prin riserul =i prevenitorul de erup\ie submarin. Aceast[
caracteristic[ elimin[ necesitatea utiliz[rii riserelor =i complet[rilor pentru instrumenta\ii =i
permite extragerea frecvent[ a pompei centrifuge =i a complet[rii respective f[r[ ]ndep[rtarea
capului de pompare.
Capul de pompare orizontal are acelea=i componente ca =i capetele de pompare submarine
conven\ionale, ]ns[ acestea au o construc\ie modificat[ pentru a permite accesul frecvent prin
capul de pompare ]n vederea efectu[rii instrumenta\iilor .
Spre deosebire de capetele de pompare sau de erup\ie submarine conven\ionale, capul de
pompare orizontal permite lansarea ag[\[torului de tubing ]n corpul acestuia realiz`ndu-se astfel
instalarea mai rapid[ pe loca\ie.

4.2 Echipamentul de fund al sondelor ]n pompaj centrifugal

}n figura 9 se prezint[ schema de echipare a unei sonde ]n pompaj centrifugal.

Schema din figura 9 a fost proiectat[ pentru a avea flexibilitate maxim[ ]n func\ionare =i ]n
acela=i timp s[ permit[ monitorizarea parametrilor de z[c[m`nt [4].
Pompa este pozi\ionat[ ]n zona g[urii de sond[ care are o curbur[ mai mic[ de 0,5°/30,5m.
Packerul este fixat hidraulic la 46m deasupra pompei pentru a reduce probabilitatea func\ion[rii
pompei sub presiunea de satura\ie =i de a elimina necesitatea evacu[rii gazului printr-o \eav[
auxiliar[ care trece prin packer.
Un adaptor introdus cu s`rma ]mpreun[ cu un dop =i o garnitur[ de \evi de 27/8in se
instaleaz[ de-a lungul ansamblului pompei pentru a permite accesul la zona productiv[ de sub
pomp[. Acest acces este esen\ial pentru controlul curgerii ]n complet[rile multiple.

8
 Fig.9. Schema de echipare a unei sonde ]n Fig.10. Ansamblul de fund al pompei
pompaj centrifugal[4]. centrifuge[10].

Sistemul adaptor /by pass a fost proiectat pentru a trece pu=ca de perforare de 21/8in =i
tubingul flexibil sub pomp[.

. Fig.11. Cabluri electrice[10]. Fig. 12.Pompa centrifug[ de tip Centrilift[10].

9
 Leg[turile ajustabile faciliteaz[ tensionarea corect[ a cablului dintre partea superioar[ a
motorului =i packer.
Niplul de 3,5 in este utilizat pentru fixarea packerului.
Valva de circula\ie lateral[ este instalat[ deasupra packerului pentru a realiza circula\ia
fluidelor atunci c`nd este necesar.
Valva de injec\ie substan\e chimice =i linia extern[ a acesteia de 3/8in este necesar[ pentru a
realiza ]ndep[rtarea parafinei.
Valva de siguran\[ este cu clapet[ =i introdus[ cu s`rma. Aceasta a fost fixat[ la 198m.
Cablul electric utilizat ]ntre motor =i packer este de tipul No.2 American Wire Gauge =i No.1
AWG de la packer la suprafa\[.
Protectoarele speciale sunt utilizate pentru a proteja cablul ]n spa\iul inelar =i liniile
hidraulice.
}n figurile 10, 11, 12, 13 =i 14 se prezint[ componen\a ansamblului de fund al pompei
centrifuge, precum =i cablurile electrice, pompa, motor , protector =i separator.

Fig.13. Protector[10]. Fig.14. Separator de gaze[10]. Fig.15. Motor[10].

4.3 Problemele instal[rii pompelor centrifuge

Problemele ]nt`lnite ]n cazul instal[rii pompelor centrifuge pot fi[7]:

1. probleme date de partea electric[ a echipamentului;
2. probleme opera\ionale.

Problemele date de partea electric[ a echipamentului

La ]nceput cablul plat era preferat cablului rotund din cauza jocului mai mare ]ntre cablu =i
coloana sondei. Totu=i flexibilitatea redus[ a cablului plat a creat dificult[\i ]n manipulare, iar
izola\ia sa sub\ire a condus la m[rirea probabilit[\ii deterior[rii cablului ]n timpul instal[rii, ]n
special la sondele forate deviat. Prin urmare, utilizarea cablului plat a fost restr`ns[ numai ]n
apropierea corpului pompei, ]n timp ce cablul rotund a fost utilizat de la pomp[ la suprafa\[.
Adoptarea acestei metode a condus la realizarea unei leg[turi imperfecte ]ntre cablul plat =i
cel rotund ]n partea cu temperatura cea mai ridicat[ =i presiunea cea mai mare din sond[. Ca
urmare, aceast[ leg[tur[ a devenit sursa unor probleme electrice suplimentare. Aceast[ problem[

10
a fost remediat[ prin utilizarea unei extensii a cablului plat prev[zut la partea superioar[ cu un
adaptor care permite etan=area cu cablul rotund.
O alt[ problem[ o reprezint[ faptul c[ gazele din spa\iul inelar p[trunde ]n izola\ia cablului
prin punctele de leg[tur[ sau prin sp[rturi cauzate de deterior[ri ]n ]nveli=ul exterior =i umple
spa\iul dintre conductori. Mai t`rziu, ]n timpul extragerii cablului din sond[ (]n timpul schimb[rii
pompei), gazele expandeaz[ cauz`nd umflarea acestuia =i eventual chiar plesnirea acestuia.
Aceast[ problem[ a fost remediat[ prin reproiectarea cablului cu intersti\iile dintre conectori
umplute cu un material sintetic.
O alt[ cauz[ care a determinat o func\ionare defectuoas[ a sistemului de pompaj a constituit-o
slaba etan=are ]n interiorul sistemelor de alimentare cu energie electric[ de la capul de pompare
=i de la packer care permiteau apei s[ intre =i s[ se infiltreze de-a lungul conductorilor produc`nd
scurtcircuitarea =i deteriorarea inelului de re\inere con\inut ]n cuplajul conectorului =i care
determin[ dezangajarea conectorului de penetrator.

a. b.
Fig. 16. Ansamblele de trecere al cablului electric prin capul de pompare =i packer[7].

La nivelul packerului problema a fost rezolvat[ prin ]nlocuirea ansamblului de trecere a

cablului electric cu un sistem mecanic de ]mpachetare care permite cablului s[ treac[ prin
packer(figura16b). De asemenea, la capul de pompare trecerea cablului electric are loc ca ]n
figura 16a.

Probleme opera\ionale

Func\ionarea defectuoas[ a pompei ]n acest caz este legat[ de sc[derea productivit[\ii sondei,
cre=terea produc\iei de nisip etc. Totu=i problemele opera\ionale majore se refer[ la manipularea
echipamentului cu instala\ia de interven\ii ]n timpul opera\iilor de instalare =i ]ntre\inere.

11
 5 Pompaj hidraulic

Datorit[ flexibilit[\ii sale, pompajul hidraulic se

preteaz[ foarte bine la exploatarea sondelor marine.
}n cazul ]n care capul de pompare al sondei se
instaleaz[ pe fundul m[rii, este necesar ca acesta s[
fie legat prin intermediul conductei de fluid motor =i
conductei de evacuare a \i\eiului de platformele pe
care sunt instalate pompele de injec\ie de mare
presiune, distribuitorul =i dispozitivele de reglare a
debitelor injectate.
}n cadrul acestor instala\ii de pompaj hidraulic se
utilizeaz[ numai sistemul de pompe libere.
Opera\ia de schimbare a pompelor se poate
executa fie cu ajutorul unui vas de interven\ie
pozi\ionat deasupra capului de pompare, fie prin
circula\ie. }n cazul ultimei metode apare o dificultate
ca urmare a faptului c[ pompa liber[ fiind destul de
lung[ =i jocul dintre aceasta =i conduct[ fiind destul
de mic, conductele curbe trebuie s[ aibe o raz[
suficient de mare pentru a evita ]n\epenirile mai ales
]n punctele de trecere de la conducta orizontal[ ]n
tubingul vertical al sondei. Se recomand[ ca raza de
curbur[ minim[ a conductei s[ fie:
R=(L2/8h)+h/2
]n care R reprezint[ raza de curbur[;
h-jocul radial pomp[-conduct[;
L -lungimea pompei.
}n figura 17 se prezint[ ansamblul unei pompe cu
jet introdus[ utiliz`nd sistemul TFL.
Acest ansamblu const[ din:
1. mandrin[ de fixare la echipamentul de
transport TFL;
2. mandrin[ locatoare;
3. man=on dual de egalizare;
4. adaptor;
5. pompa cu jet;
6. mandrin[ inferioar[.

Fig. 17. Ansamblul pompei cu jet[9].

Mandrina de fixare la echipamentul de transport TFL z[vor[=te ansamblul pompei cu jet ]n

niplele care au profilul corespunz[tor. Acesta este pozi\ionat ]n profilul respectiv cu ajutorul
mandrinei locatoare =i fixat prin aplicarea unei for\e dirijate ]n jos asupra capului acestuia.
Mi=carea ]n jos produce simultan deplasarea profilului de z[vor`re al locatorului ]n niplul de
lansare =i eliberarea echipamentului de transport de mandrina de fixare, asigur`nd z[vor`rea
locatorului.

12
 Man=onul dual de egalizare la introducerea pompei este deschis pentru a permite circula\ia
dup[etan=area ansamblului pompei cu jet. Aceasta este necesar[ pentru a permite presarea
mandrinelor de fixare =i recuperarea la suprafa\[ a trenului de dispozitive. Dup[ ce echipamentul
de transport TFL a fost ]ndep[rtat, se presurizeaz[ garniturile de \evi pentru a determina
]nchiderea man=onului de egalizare dual[. Pompa cu jet poate fi pus[ acum ]n func\iune.
Pompa cu jet poate fi instalat[ ]n leg[tura H-standard, ]n leg[tura H cu niplu lateral, ]n
mandrin[ cu niplu lateral ]ntr-un dispozitiv de circula\ie/produc\ie prev[zut cu man=on
glisant[9].

13