Sunteți pe pagina 1din 4

Primul Război Mondial

Franței si Angliei ,vechi puteri coloniale,li se alăturaseră Germania și Italia,nemulțumite


de ceea ce le rămăsese. Rusia avea interese in sud-estul Europei,viza controlul Mării Negre și
Asia Centrală. S.U.A. aveau propriile interese în Antile,America Latină și în Pacific. Conflictele
coloniale(“crizele marocane”,1905,1911) alimentau tensiunile si aduceau in prim-plan dorința de
reîmpărțire a lumii. Concurenta s-a făcut simțită și în sud-estul Europei.

Dominaţia Europei occidentale se exercita în plan economic, politic, ideologic, cultural


şi se baza pe trei factori: oameni, tehnică, bani.

● Marile puteri erau: Marea Britanie, cea mai mare putere financiară, navală, industrială şi
colonială; Germania, mare putere industrială şi militară; Franţa, mare putere economică.

● Existau regimuri politice diferite:

- democraţii parlamentare (monarhii şi câteva republici: Franţa, Portugalia, Elveţia

- regimuri autoritare: Rusia, Turcia.

● Noi puteri: Japonia şi SUA (cea mai mare putere economică a lumii)

Imperiile coloniale

Cauzele colonialismului

- căutarea de noi surse de materii prime şi pieţe de desfacere

- dorinţa de dominaţie a Marilor Puteri

- creşterea curiozităţii geografice

- afirmarea naţionalismelor

●Imperiul britanic, cel mai întins (33 mil.km², 400 mil de locuitori)

●Imperiul francez (10 mil km² şi 48 mil locuitori)

●Austro-Ungaria nu a avut colonii fiind interesată doar în Balcani

●Germania şi Italia aveau colonii mai puţine şi fără resurse importante

●Alte imperii: portughez, olandez, rus etc.


Alianțele politico-militare

-Antanta sau Tripla Înțelegere: Marea Britanie, Franța și Rusia formată între anii 1893 și
1907.

-Tripla Alianță sau Puterile Centrale: Germania, Austro-Ungaria și Italia

Desfășurarea războiului

Cauze:
 Lupta pentru reîmpărţirea lumii
 Concurenţa economică
 Imperialismul
 Naţionalismul
 Schimbări în ierarhia marilor puteri
 Dorinţa de dominaţie economică şi politică a marilor puteri a stimulat cursa înarmărilor şi
formarea alianţelor politico-militare.

Pretextul
Asasinarea , la 28 iulie 1914, a arhiducelui Franz-Ferdinand, moştenitorul tronului
Austro- Ungariei, la Sarajevo, de către un student bosniac, Gavrilo Princip. Serbia a fost acuzată
că a pregătit atentatul şi, o lună mai târziu, Austro-Ungaria îi declară război.

Războiul poate fi împărțit în:

 Războiul de mișcare – 1914-1915 – pornit din Europa Centrală, între Austro-Ungaria și


Serbia, războiul s-a extins asupra întregului continent și mai apoi în lume prin jocul
alianțelor. Au fost consituite mai multe fronturi, vest, est, sud, în funcție de direcțiile de
înaintare a armatelor. În vest germanii au atacat Franța, încălcând neutralitatea Belgiei.
După tactica războiului fulger adoptată de germani, ajungând la 40 de km de Paris,
aceștia au fost respinși pe Marna de către trupele franceze conduse de Joseph Joffre. În
est, rușii atacă la Tannenberg și Lacurile Mazuriene, unde sunt înfrânți. În Balcani, Serbia
rezistă trupelor austro-ungare, până la intrarea Turciei în Război de partea Puterilor
Centrale. Astfel, războiul ofensiv, de mișcare eșuează, tactica abordată fiind cea a unui
război pe poziții.
 Războiul pe poziții – 1915-1918 – Din 1915, o dată cu apariția unor arme precum tancul,
avionul, submarinul, gazele toxice, lansatoarele de flăcări, obiectivul luptelor a devenit
acela de a produce adversarului pierderi umane cât mai mari. Războiul tranșeelor sau de
poziție este o formă de luptă în care forțele combatante mențin linii statice fortificate
săpate în pământ.
 Bătălia de la Verdun A reprezentat una dintre cele mai importante, dar şi cele mai
sângeroase bătălii din timpul Primului Război Mondial. În 1916, germanii au provocat o
puternică ofensivă pe frontul francez. (Abatorul Uman) Replica franceză - bătălia de pe
râul Somme, cu pierderi umane și mai mari.
 După noi victorii obținute de către trupele germane pe frontul de vest, trupele aliate
conduse de generalul Ferdinand Foch obțin o victorie importantă pe Marna, eveniment
care duce la retragerea trupelor germane. În condițiile în care aliații germanilor ies din
război succesiv, și aceasta este nevoită să semneze la data de 11 noiembrie 1918
armistițiul.

Principalele operaţiuni militare

Pe frontul de vest
 1914 – bătălia de pe Marna, germanii sunt înfrânţi şi respinşi (eşecul războiului ofensiv).
 1916 – francezii rezistă în bătălia de la Verdun şi împreună cu englezii declanşează
ofensiva de pe râul Somme.
 1918 – a doua bătălie de pe Marna, francezii obţin o mare victorie.

Pe frontul de est

 1914 – armata rusă este înfrântă la Tannenberg şi Lacurile Mazuriene.


 1915 – ruşii se retrag 150 km şi pierd 2 milioane de soldaţi.
 28 aug 1916, România intră în război de partea Antantei (după doi ani de neutralitate),
pentru întregirea teritoriului.
 1917 – victoriile româneşti de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.
 1918 – Rusia bolşevică, apoi România au semnat pacea separată cu Puterile Centrale.

Pe frontul de sud
 1914 – Serbia rezistă ofensivei austro ungare, dar este înfrântă în anul următor prin
intervenţia germanilor şi bulgarilor.
 Durata – 52 luni
 28 de state antrenate în război
 75 milioane de oameni mobilizaţi
 10 milioane soldaţi morţi
 3 milioane soldaţi dispăruţi
 13 milioane civili morţi
 22 milioane răniţi
 9 milioane orfani
 5 milioane văduve
 10 milioane supravieţuitori cu infirmitate permanentă
 331,6 miliarde dolari cheltuieli militare directe ale beligeranţilor
 36,9 miliarde dolari pagube pricinuite de război
 225 milioane de dolari datoria statelor beligerante
 Regiuni întregi pustiite, dezorganizarea economiei şi a transporturilor, inestimabile valori
spirituale distruse, traume psihice

Războiul total a provocat grave probleme economice. Ca urmare, statele beligerante:

 -au introdus un control sever asupra producţiei şi consumului


 -industria a fost militarizată, consumul de alimente a fost raţionalizat
 -a izbucnit inflaţia, s-a introdus munca obligatorie, femeile i-au înlocuit pe bărbaţii
plecaţi pe front la muncile câmpului, în uzine sau birouri
 -alimentaţia, condiţiile de locuit şi cele sanitare în care trăiau oamenii săraci erau sub
orice nivel
 -inegalităţile sociale au sporit
 -zonele de conflict au fost devastate, în cele ocupate s-a practicat exploatarea sistematică
şi fără cruţare a teritoriului