Sunteți pe pagina 1din 17

Academia de Studii Economice

Facultatea de Comert

“Valorificarea potentialului turistic al


Judetului SIBIU”

Autor:Botogan Valentina-Maria-Isabela, grupa 370

Bucuresti, 2011
CUPRINS

Capitolul 1. Localizarea si caracterizarea judetului


1.1. Asezare geografica
1.2. Dezvoltare economico-sociala
1.3. Cai de acces

Capitolul 2. Prezentarea potentialului turistic al judetului


2.1. Atractii turistice naturale
2.2. Atractii turistice antropice
2.3. Principalele trasee turistice in zona

Capitolul 3. Analiza echipamentelor existente


3.1. Unitati de cazare
3.2. Unitati de alimentatie
3.3. Unitati de agrement
3.4 Unitati de tratament

Capitolul 4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare


4.1. Numarul turistilor sositi/ Nr innoptari
4.2. Sejurul mediu
4.3. Densitatea turistica
4.4 Coeficientul de utilizare al capacitatii de cazare
4.5 Indicatorii absoluti, relativi, si medii pentru sosirile se turisti in judetul Sibiu
4.6 Metode de previziune

Capitolul 5. Propuneri de valorificare


Capitolul 1. Localizarea si caracterizarea judetului

1.1 Asezare geografica

Judetul Sibiu este asezat in sud-vestul transilvaniei, in partea centrala a Romaniei,


avand ca vecini judetele: Mures la nord si nord est, Brasov la est, Arges si Valcea la sud si la
vest judetele Valcea si Alba. Avand o suprafata de 5.422 kmp, se intinde intre 45 28" si 46 17"
latitudine nordica si intre 26 35" si 24 57" longitudine estica, judetul Sibiu ocupa 2,3% din
suprafata tarii. Din punct de vedere administrativ, judetul Sibiu este organizat in: doua
municipii, din care o resedinta de judet, sapte orase, 53 de comune si 126 de sate.

1.2 Dezvoltare economico-sociala

Populaţia judeţului la recensământul din 2002 era de 421.724 locuitori , dintre care :
204.977 bărbaţi (48,6%), 216.747 femei (51,4%), cu o densitate medie de 77,6 locuitori/ km²
Populaţie activă: 164.739 din care: ocupată: 145.099, şomeri: 19.640
Populaţie inactivă: 256.985 din care: elevi/studenţi:78.573, pensionari:100.219, casnice:
27.398, întreţinuţi de alte persoane: 39.127, întreţinuţi de stat: 2.757, alte situaţii: 8.911
Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale: 145.099, din care: agricultură :
16.595, silvicultură, exploatare forestieră, vânat: 813, pescuit şi piscicultură: 52,industria
extractivă: 1.226, industria prelucrătoare: 52.541,energie electrică şi termică, gaze şi apă:
3.712, construcţii: 8.170, comerţ cu ridicata şi amănuntul: 15.874
Invatamantul se desfasoara in cele 230 de gradinite, 228 scoli generale, 38 de licee, 24
scoli profesionale, 3 institutii de invatamant superior cu 13 facultati. Din reteaua asezamintelor
culturale amintim o filarmonica de stat, un teatru dramatic, un teatru de papusi, 17 muzee, 324
de biblioteci, 17 cinematografe, 14 case de cultura, 150 camine culturale, ansambluri
folclorice.
Sibiul este unul dintre cele mai dezvoltate judete din tara, in aceasta zona desfasurndu-si
activitatea agenti economici din principalele ramuri ale economiei nationale. Restructurarea si
modernizarea petrecuta in ultimul deceniu au facut ca industria sa detina primul loc in
economia judetului cu o pondere de 38,72% din Produsul Intern Brut, urmata de agricultura,
constructii, comert si servicii. Din totalul productiei, mare parte este destinata exportului.
La 12.10.2004 erau inmatriculate la Registrul Comertului Sibiu 19.860 firme: 8 regii
autonome de stat, 487 societati pe actiuni, 13.978 S.R.L.-uri, 631 S.N.C.-uri, 31 S.C.S.-uri, 69
organizatii cooperatiste , 4656 persoane fizice si asociatii familiale. Dintre acestea 2018
societati sunt cu capital strain - integral sau mixt. Volumul total al capitalului social strain n
judetul Sibiu este de peste 80.1 milioane USD si 488 miliarde lei. Pe primele locuri se situeaza
investitorii din Germania, Italia, Olanda, Austria, Spania, Franta, Elvetia, Marea Britanie,
Grecia, Suedia, Belgia, Luxemburg, Turcia, Portugalia, Insulele Virgine Americane, S.U.A.,
Danemarca, Ungaria, Slovacia, Insulele Virgine Britanice, Slovenia, Cipru, Liban, Coreea de
Sud, Australia, Taiwan, Irak, Siria, Norvegia, Canada, Arabia Saudita
Ponderea principalelor sectoare industriale este urmatoarea: Industria extractiva 29,76%,
Industria produselor primare 9,80%, Industria energetica 2,34%, Industria metalurgica si a
constructiilor metalice11,03%, Constructia de masini, utilaje, echipamente, mijloace de
transport 16,19%, Industria usoara 4,77%, Industria confectiilor 8,42%, Industria pielariei
4,82%, Industria lemnului, celulozei si hartiei 3,54%, Productia de mobilier 1,28%, Industria
alimentara 6,35%, Industria bauturilor 1,70%.
1.3 Cai de acces

In judetul Sibiu accesul se poate face pe cale rutiera: D.N.1-E15/A/ Bucuresti-Brasov-


Sibiu-Oradea, D.N.7-/ Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Deva-Arad, D.N.14-Sibiu-Medias, deasemenea
prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti -
Bucuresti).
In gara din Sibiu opresc trenuri Personal, Accelerat, Rapid si Intercity, ce sosesc din cele
mai importante orase ale tarii: Bucuresti, Constanta, Brasov, Timisoara. Caile ferate sunt:
Bucuresti-Ploiesti-Brasov-Codlea-Fagaras-Sibiu; Ramnicu Valcea-Sibiu-Ocna Sibiului-
Medias.
Avionul ramane cel mai rapid mijloc de transport, dar si cel mai scump. Aeroportul
International Sibiu este amplasat pe drumul national DN1, la o distanta de 5 km de oras. Prin
acesta se asigura legaturi directe cu aeroporturile interne din Bucuresti, Tg. Mures si
Timisoara, precum si internationale cu Germania (Dusseldorf, München, Stuttgart, Koln),
Austria (Viena), Spania (Madrid), Grecia (Atena, Thessaloniki), Ucraina (Kiev, Lviv, Odessa),
Moldova (Chisinau) si Italia (Ancona, Bari, Florence, Milan - Bergamo, Roma - Fiumicino,
Torino, Venice, Verona) prin curse regulate.

Capitolul 2. Prezentarea potentialului turistic al zonei

2.1 Atractii naturale


Relieful
Suprafata judetului Sibiu este acoperita in cea mai mare parte de munti, acestia ocupand
circa 30% din teritoriul judetului. Zona muntoasa include varfuri ce depasesc altitudinea de
2.000 m in Muntii Fagarasului, Cindrelului si Lotrului. In Muntii Fagarasului inaltimile
depasesc 2.500 m in Vf. Negoiu - 2.535 m si Vf. Vanatoarea lui Buteanu - 2.508 m. Muntii
Cibinuluji si Muntii Lotrului ating peste 2.200 m in masivele Motru si Steflesti. Acestia mai
pastreaza ulrmele eroziunii din cuaternar, fiind caracterizati de vai adanci si lacuri glaciare.
Dincolo de munti urmeaza zona de podis, respectiv Podisul Hartibaciului, Podisul Secaselor si
Podisul Tarnavelor, care ocupa aproximativ jumatate din suprafata judetului, avand altitudini
de pana la 700 m. Zona depresionara ocupa 20% din suprafata judetului si este reprezentata de
depresiunea fagarasului si Depresiunea Sibiului. Cele mai joase altitudini sunt caracteristice
luncii Tarnavei Mari, respectiv 28 m.
Clima
Judetul Sibiu este caracterizat de un regim climatic continental – moderat, cu influente
oceanice, avand diferente de temperatura intre zonele muntoase si verile racoroase.
Temperaturile medii anuale variaza de la 0º C in munti, la altitudini mari, la 9º C in depre-
siuni. In Bazinul Tarnavelor temperaturile sunt mai ridicate, iar precipitatiile cad in cantitati
reduse, favorizand cultivarea cerealelor, plantelor tehnice si vitei de vie. In muntii ce depasesc
altitudini de 2.000 m, zapezile sunt abundente si se pastreaza minim sase luni pe an.
Hidrografia
Cursurile de apa sunt repartizate uniform pe intregul teritoriu al judetului Sibiu, fiind
reprezentate de rauri, lacuri naturale (glaciare si sarate) si lacuri artificiale (lacul de acumulare
de la Sadu fiind unul dintre acestea). Raurile cu cele mai intinse cursuri sunt Olt - 53 km, Cibin
- 80 km, Hartibaciu - 88 km, Sadu - 45 km si Tarnava Mare - 75 km. Teritoriul judeţului Sibiu
se împaret în două bazine hidrografice principale, Olt cu 3382 km2 şi Mureş cu 2905 km2 spre
care afluează cursuri de ape totalizând o lungime de 1326 km în bazinul Oltului (Cibin,
Hîrtibaciu, Sadu, Lotrioara, Arpaş, Avrig, Porumbacu şi altele) şi 717 km în bazinul
hidrografic Mureş (Târnava Mare, Visa, Sebeş, Secaş).
Flora si fauna
Ca urmare a reliefului predominant muntos si zonelor deluroase, circa 34,6% din
teritoriul judetului este acoperit de paduri (foioase si conifere). Vegetatia specifica etajului
subalpin este reprezentata de pajisti intinse, unde elementele floristice predominante sunt iarba
stancilor, iarba vantului, etc., iar in zona Muntilor Lotru, suprafete intinse sunt acoperite de
pasuni alpine. Dealurile din zona Tarnavelor sunt acoperite de paduri de foioase si plantatii de
vita de vie.
Relieful si vegetatia caracteristica teritoriului judetului Sibiu favorizeaza prezenta unei
faune specifice zonei de munte si podis. padurile adapostesc specii de pasari ca: mierla,
vulturul plesuv, acvila de munte, corbul si cocosul de munte, iar dintre mamiferele care
populeazapadurile predomina lupul, vulpea, mistretul, ursul, caprioara, capra neagra, rasul.
Fauna acvatica este reprezentata de specii ca: pastravul (in raurile de munte), mreana, clean si
crap in raurile de deal.
Alte resurse naturale
Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare
calitate si alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de marmura a fost
descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judetul mai are resurse de
nisip, argila, pietris, etc, folosite ca materiale de constructii.

Parcuri naturale

Situat la limita sud vestica a teritoriului administrativ al judetului Sibiu, in arealul


comunelor Gura Raului, Rasinari, Tilisca si Jina, Parcul National Cindrel, cu o suprafata de
9403 ha, este o zona complexa din punct de vedere floristic, faunistic, hidrografic, cuprinzand
cele mai spectaculoase forme de relief din arealele masivilor montani Cindrel si Lotru. Parcul
are culmi de o netezime surprinzatoare pe care se afla numeroase vai, unele pornind din circuri
glaciare suspendate la marginea si sub nivelul suprafetelor superioare. Un punct de atractie
inedit il constituie turbaria dezvoltat pe Platoul Diavolului, la peste 2100 m altitudine, flora si
fauna acestui spatiu.

Arealul celor 6989 ha ale parcului natural Golul Alpin al Muntilor Fagaras, aflat pe fata
nordica a masivului, ocupa o parte din sectorul glaciar central al masivului Fagaras, limitele
acestuia desfasurandu-se intre varfurile Podragu si Suru. Parcul reprezinta o zona protejata
complexa din punct de vedere geologic si hidrografic, densitatea retelei hidrografice fiind cea
mai intensa din Carpatii Romaniei, cu cele mai pitoresti lacuri glaciare din masivul Fagaras.
Vegetatia este marcata distinct de flora pajistilor alpine si de cea a vegetatiei lemnoase. Fauna
este reprezentata, in special in zona crestei inalte, de specii precum: soimul, gaita de munte,
capra neagra, vulpea, ursul, lupul, jderul, mistretul.

Dumbrava Sibiului se intinde pe 960 ha si este situat la 4 km de centrul orasului Sibiu in


directia sud-vest, de-a lungul soselei care merge spre Rasinari. Este traversat de paraul
Trinkbach, care formeaza pe cursul sau trei lacuri de origine antropica: unul la Muzeul „Astra”
si doua in Gradina Zoologica. Padurea Dumbrava este un stejaret de terasa, in a carei strat
ierbos cresc peste 100 de specii de plante cu flori, dintre care: opaita, brandusa, lacaramita,
iarba albastra, salata iepurelui, precum si animale: capriori, veverite, arici, mistret, soareci,
parsi, vulpi, numeroase pasari, un numar mare de specii de insecte si nevertebrate terestre.

Rezervatii Naturale

Rezervatia mixta din Muntii Cindrel, in suprafata de 609,6 ha, Iezerele Cindrelului,
detine doua ample si spectaculoase circuri si vai glaciare (Iezerul Mare, Iezerul Mic), cu toate
atributele caracteristice acestui tip de relief: caldari cu pereti abrupti si stancosi tapetati cu
vegetatie, vai in forma de U, morene, panta ampla de scurgere a ghetarului. Cele doua iezere
sunt singurele lacuri glaciare intalnite in masivul Cindrel.

Lacul si Golul Alpin Balea insumeaza o suprafata de 180 ha, cuprinsa intre Vf. Paltinul,
Iezerul caprei, Vf. Vanatoarea lui Buteanu si Muchia Buteanu-Netedu. Lacul Balea are o
suprafata de 11,35 m, fiind cel mai mare lac al masivului Fagaras la peste 2000 m altitudine.
Cascada Balea este cea mai spectaculoasa cadere de apa din intregul lant al Carpatilor
Merdionali. Vegetatia este caracteristica climatului alpin, predominanta fiind vegetatia
paasunilor. Din punct de vedere faunistic este de remarcat prezenta caprei negre.

Lacul fara Fund este situat in Parcul apublic al orasului Ocna Sibiului. Lacul s-a format
pe locul fostei saline „Francisc”, are un diametru de 40-50 m si o adancime de 34 de metri.
Concentratia sarii in apa este de 318 g/l la adancime, iar la suparafata atinge doar 96 g/l. Fiind
mai putin sarat, stratul de la suparafata permite patrunderea razelor de soare, acestea incalzind
mai bine particulele de saredense din stratul inferior. Acest fenomen, numit heliotermie, este
motivul principal pentru care lacul a fost declarat rezervatie naturala.

Rezervatia naturala botanica Suvara Sasilor acopera o suprafata de 20 ha pe terasa de


430 de m altitudine a raului Sadu, in apropierea orasului Talmaciu. Prezenta unei specii de
graminee cunoscuta sub numele de „suvara” a dat numele generic acestui teren detinut candva
de sasi. In cadrul acestei rezervatii se intalnesc specii floristice si faunistice rare.

Rezervatia Calcarele eocene de la Turnu Rosu cuprinde elemente de valoare


paleontologica deosebite, numeroase elemente minerale, rocile sedimentare fiind alcatuite din
corpurile fosile ale mai multor specii de plante si animale. Cele mai interesante fosile sunt
reprezentate de fragmentele de pesti, reptile, oase de crocodili si rechini. Rezervatia se gaseste
in partea sud-estica a localiatatii Turnu Rosu ocupand o suprafata de 60 ha.

Dintre rezervatiile naturale existente in judetul Sibiu mai amintim: Rezervatia faunistica
Arpasel, Dealul Zakel, Elesteele de la Mandra si Lacul Tatarilor.

Monumente ale naturii

Vulcanii noroiosi de la Hasag sunt situati in lunca paraului Visa, la sud de satul Hasag,
si reprezinta un fenomen geologic si geomorfologic ce explica structura geologica si existenta
masivului de sare din adanc prezenta pe o suprafata a Transilvaniei.

Canionul de la Mihaileni este situat in apropierea comunei Mihailesti pe o suprafata de


15 ha. Peretii laterali, desfasurati de-a lungul malului stang al paraului Calva ating 20 m
inaltime ceea ce confera monumentului un aspect spectaculos cu valoare geologica.
Arborii de tisa de la Sibiu se afla in intravilanul municipiului Sibiu ( str. Turnului nr.5).
Exista 8 exemplare de arbori de tisa, unici pentru zona geografica a tarii noastre foarte valorosi
pentru calitatea deosebita a lemnului.

Mai amintim si alte monumente ale naturii ce se gasesc in judetul Sibiu: calcarele
cretacice de la Cisnadioara, formatiunile de larice din zona Arpas, speciile exotice din parcul
Sub arini, stejarul din Gradina zoologica.

2.2 Atractii antropice

In Sibiu sunt peste 40 de cladiri si constructii declarate monumente istorice si peste 38 de


strazi si locuri publice de interes istoric. Centrul istoric al Sibiului este alcatuit din cele trei
piete celebre ale orasului, Piata Mare, Piata Mica si Piata Huet, care sunt inconjurate de centuri
de fortificatii.
Piata Mare sau "Ringul cel mare" era loc de intalnire si serbari. Cladirile ce o inconjoara au
infatisari multiple, cu arcade mari la porti si acoperisuri inalte, cu lucarne specifice.Cele mai
reprezentative edificii ale acestei piete sunt:
Turnul Sfatului, reconstruit in 1588, face lagatura intre Piata Mare si Piata Mica. Aceasta
constructie completeaza si modifica turnul ce facea parte din a doua linie de fortificatii datand
din secolul al XIII-lea. Deasupra contraforturilor de la fatada dinspre Piata Mare strajuiesc doi
lei din piatra, urme ale stilului romanic. Prin renovarea din 1824 i s-a dat aspectul de astazi.
Biserica Catolica a fost construita de calugarii iezuiti, in stil baroc, intre anii 1726 - 1728.
Este realizata sub forma unei biserici-sala, acoperita de o bolta sustinuta de arcuri largi, care se
reazama pe coloane. In interior si exterior are ornamente in stil baroc. Se remarca stilul sobru
al fatadelor si plafoanelor.
Casa Haller (Piata Mare, 10) a fost construita in 1470 in stil gotic. In secolul al XVI-lea a
fost renovata si atunci apar elemente ale Renasterii mai ales la portal, unde se vede si stema lui
Petrus Haller. Printre alte elemente constructive se remarca stalpisorul cu blazon care
flancheaza balustrada scarilor si cadrul bogat ornamentat al usii de la intrare.
Casa Reissner (Piata Mare, 16) are un frumos portal din piatra executat in 1652 de
sculptorul Elias Nicolai. Pe coridorul de intrare, incastrat cu peretele stang se gaseste un cadru
de piatra, pe al carui prag superior in forma de arhitrava este redat un scut ce poarta data de
1582 si monograma proprietarului.
Palatul Brukenthal (Piata Mare, 4) a fost construit intre anii 1781-1785 in stilul barocului
tarziu. Portalul de piatra este impodobit cu stema lui Samuel Brukenthal. In lapidariul feudal se
gaseste o serie de lucrari in piatra (gotice, baroce si renascentiste), reprezentand blazoane,
statui, epitafuri, cadre de usi. Deosebit este portalul de piatra, datat 1577, care a fost sculptat de
Thomas Lapicida in stilul Renasterii. In anul 1817 s-a organizat la acest palat primul muzeu de
arta plastica accesibil publicului.

Piata Mica sau "Ringul cel mic"construit in sec XIV-XVI este vechiul centru comercial al
cetatii fortificate. Odinioara era inconjurata de arcade sub ale caror bolti breslasii isi aveau
atelierele si isi desfaceau produsele. Majoritatea cladirilor mai pastreaza atmosfera epocii.
Privita din Turnul Sfatului, aceasta piata castiga prin varietatea si alternanta acoperisurilor cu
pinioanele gotice si baroce ce dau ansamblului o nota deosebita.
Edificiile importante ale acestei piete sunt: Turnul de poarta din secolul al XIV-
lea,Vechea Primarie,Casa breslei aurarilor (Piata Mica, 31).
Casa artelor (Piata Mica, 21) este hala veche a orasului. Atestata documentar din 1370, i s-
au facut in timp diferite transformari. Constructia este cu parter si etaj cu acoperis gotic. La
parterul cladirii se afla o fresca din 1631, iar stema orasului dateaza de la restaurarea din 1787.
Podul Minciunilor, sau Podul de fier, cum i se mai spune, realizat in 1859, este primul pod
de acest fel din tara.

Piata Huet are edificii importante din secolele XVI-XVII.


Pasajul scarilor, restaurat in ultimul timp, apartine celui de-al treilea cordon de aparare.
Construit in sec. XIII-lea, sprijinit pe puternice arcuri butante, este locul cel mai pitoresc si
caracteristic al Sibiului vechi.
Casa parohiala - evanghelica este considerata a fi construita pe o veche fundatie romanica.
De retinut portalul de la intrare executat la inceputul secolului al XVI-lea in stil gotic. deasupra
portalului se gaseste o placa sculptata in 1502 purtand blazonul plebanului de Altana. Placa
prezinta elemente specifice Renasterii.
Turnul scarilor (Piata Huet, 3) construit in sec al XIII-lea in stil romanic, reprezinta una din
intrarile in vechea incinta si facea parte din prima centura de apaprare. Odata cu renovarile din
1542 si 1862 turnul sufera o serie de transformari. Scara actuala a fost construita in sec. al
XIX-lea.
Biserica Evanghelica a fost construita pe ruinele unei bazilici romanice la mijlocul sec. al
XIV-lea si terminata in in 1520. Cele mai vechi parti sunt corul, o parte a sacristiei si
transeptul. Biserica nu este bogat impodobita, retin insa atentia linia zvelta a ferestrelor,
nervurile si cheiurile de bolta frumos lucrate. Se remarca fresca de pe peretele nordic realizata
in 1445 de Iohanness de Rouseman. Orga din 1585 este inlocuita in 1672 cu una bogat decorata
in stil baroc. De incontestabila valoare sunt portalele executate in stilul Renasterii de vestitul
sculpor Elias Nicolai.
Alte edificii importante din cetatea Sibiului sunt: Bastionul Soldis (1622-1627), Casa cu
cariatide (1786), Turnul Gros, Primaria Veche (1470).
Biserica din Groapa de pe strada Justitiei este una dintre primele biserici ortodoxe din
Sibiu, cu hramul Bunavestire, ridicata intre 1788 - 1789 si refacuta intre 1802 - 1803. Este o
biserica mica de tip sala cu un turn vestic in 3 nivele. Interiorul bogat pictat a fost realizat dupa
1960 de catre Nicolae Brana. Deosebit de important este cimitirul situat in vecinatatea bisericii.
Aici isi dorm somnul de veci, alaturi de ctitorii bisericii Stana Petru Luca, fiica sa Pauna si
sotul acesteia Hagi Constantin Popp, personalitati marcante ale vietii spirituale romanesti din
secolul al XIX-lea: Vasile Moga (1774-1845), primul episcop ortodox roman al Transilvaniei
(1810-1845), mitropolitul Miron Romanul (1874-1898), arhiepiscop si mitropolit al romanilor
greco-orientali din Ungaria si Transilvania, doctor in teologie, Ioan Metianu, episcop al
Aradului (1875-1898) si mitropolit (1898-1916), Moise Fulea, director al scolii nationale
romanesti din Ardeal, Zaharia Boiu, scriitor si pedagog, Ioan Codru Dragusanu
Cel mai potrivit loc pentru a afla mai multe despre un oras cu o bogata istorie medievala
si contemporana este muzeul. Muzee din Sibiu: Muzeul National Brukenthal, Muzeul de Istorie
Naturala (Muzeul de Istorie Naturala contine peste 1 milion de piese care reprezinta 1/3 din
totalul colectiei nationale de stiintele naturii. Muzeul gazduieste de asemenea un observator
astronomic.), Muzeul de Etnografie si Arta Saseasca 'Emil Sigerus', Muzeul de Etnografie
Universala 'Franz Binder', Muzeul de Istorie a Farmaciei, Muzeul de Locomotive cu aburi
Depou de locomotive Sibiu, Muzeul de Istorie al Municipiului Sibiu.
Inceputurile activitatii teatrale in Sibiu isi au bazele inca din sec. XVI cand elevii
dadeau doua reprezentatii scenice pe an, iar la 15 februarie 1582 s-a desfasurat in aer liber
prima punere in scena a unei batalii. Incepand cu 1756 spectacolele teatrale aveau loc in
actuala Casa Albastra din Piata Mare.Interesul pentru teatru era atat de ridicat incat la 1778 s-a
inceput editarea unei publicatii teatrale, Theatral Wochenblatt. In 1789 s-a ajuns la primul
teatru cu sediu stabil in Turnul Gros deschis de Martin Hochmeister. In 1923 a luat fiinta un
prim teatru romanesc.
Actuala institutie, Teatrul de Stat "Radu Stanca", a fost infiintat, alaturi de Teatrul pentru copii
si tineret 'Gong' si Filarmonica de Stat, in 1949. Sectia germana a teatrului a fost deschisa in
1956. Anual la Sibiu se desfasoara Festivalul International de Teatru si Festivalul Teatrului
Studentesc, importante manifestari culturale.

Capitolul 3. Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii

3.1 Unitati de cazare


Traditia hoteliera din Sibiu este cea mai veche din Romania, primul hotel fiind
documentat din 1555 pe locul unde se gaseste in present Hotelul Imparatul Romanilor,
adevarat obiectiv turistic. Prima denumire a fost ,,La Sultanul Turcilor” care s-a schimbat de-a
lungul secolelor. Prezenta denumire dateaza din anul 1773, iar actuala cladire a fost finalizata
in 1895. Hotelul a fost gazda unui numar impresionant de personalitati, precum Franz Listz,
Johann Strauss, Johannes Brahms, Imparatul Joseph al II-lea al Austriei, regele Carol al XII-lea
al Suediei, Mihai Eminescu, Doamna Danielle Miterand, a gazduit trei presedinti germani,
Roman Herzog, Karl Carstens, Johannes Rau si Printul Charles.
Grupand cele mai reprezentative dintre echipamentele turistice din Judetul Sibiu pe
categorii de confort, amintim urmatoarele:
Hoteluri 4*: Golden Tulip Ana Tower, Complex turistic Pastravaria Albota, Ramada,
Continental Forum Sibiu; 3*: Imparatul Romanilor, Best Western Fantanita Haiducului, Apollo
Hermannstadt, Marion; 2*: Sonne. Pensiuni: Carelor, Miorita, Casa Anca, sorina, Flamingo; 3
unitati calificate cu 4 margarete, 24 unitati calificate cu 3 margarete, 11 unitati calificate cu 2
margarete; cabane: Nora, Sibiel.

Structuri de primire turistica cu functiune de cazare turistica.

Anii 2003 2004 2005 2006 2007


TOTAL 117 114 111 120 137
Hoteluri, moteluri 21 22 24 27 31
Vile turistice, bungalouri 11 9 8 7 7
Cabane turistice 9 8 7 10 10
Pensiuni turistice urbane 23 13 16 17 24
Pensiuni turistice rurale 39 48 41 46 51
Campinguri, unit. tip casuta 5 5 5 4 4
Tabere de elevi 8 8 8 7 7
hoteluri,
moteluri
vile turistice,
bungalouri
7% cabane turistice
18%
4%
9% pensiuni
34% urbane
8%
20% pensiuni rurale

campinguri,
unt. tip casuta
tabere elevi

Analiza evolutiei unitatilor de cazare intre anii 2005-2007

Anii Unitati cazare yn y − y1


2005 111 I = n −1 =1.11; ∆ = n =13
y1 n −1
2006 120
2007 137
R = I −1 = 0.11
In anul 2007 fata de anul 2005 numarul unitatilor de cazare a crescut in medie de 1.11 ori, si ca
volum cu 13 unitati cazare. Ritmul mediu de crestere inregistrat este de 0.11.

Capacitate de cazare
Anii Indici de utilizare neta a
Existenta In functiune capacitatii in functiune
(mii locuri
(locuri) -zile) (%)
2003 4449 994.2 31.8
2004 4589 1170.5 33.3
2005 4754 1162.8 31.7
2006 4333 1384.3 31.7
2007 5123 1752.3 30.3

C.U.C. = (nr. innoptari/capacitate teoretica sau maxima posibila) x 100


(nr. Innoptari/nr locuri cazare x nr zile functionare) x 100

Coeficientul de utilizare al capacitatii de cazare din judetul Sibiu

Anii C.U.C.
2003 31.8%
2004 33.3%
2005 31.7%
2006 31.4%
2007 30.3%

3.2 Unitati de alimentatie


Acestea se refera la facilitatile de alimentatie si ,,catering” pentru servirea mesei
turistilor pe durata sejurului lor la destinatiile turistice. Tot aici sunt incluse si facilitatiile
oferite de unitatile de alimentatie, altele decat cele destinate stricto-senso hranei turistilor:
berarii, cafenele, baruri de zi, de noapte, cofetarii, patiserii, simigerii.
Restaurantul este local public care imbina activitatea activitatea de productie cu cea de
servire, punand la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de
cofetarie-patiserie, bauturi si unele produse pentru fumatori.
Restaurantul cu specific este o unitate de alimentatie pentru recreere si divertisment, care,
prin dotare, profil, tinuta angajatilor, momente recreative si structura sortimentala, trebuie sa
reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau nationale, traditionale si specifice diferitelor zone.
Crama desface o gama larga de vinuri. Acestea se pot servi atat imbuteliate, cat si
neimbuteliate. Se realizeaza si se desface o gama specifica de preparate culinare.Vinurile se
servesc in carafe sau cani de ceramica. Este dotata cu mobilier din lemn masiv, iar peretii sunt
decorati cu scoarte, stergare; poate avea program muzical, tarafuri de muzica populara.

3.3 Unitati de agrement


Cuprind terenuri si sali de sport, stadioane, hipodromuri, piscine in aer liber sau
acoperite-incalzite, patinoare, partii de schi, sali de jocuri mecanice, popicarii, terenuri de
tennis, parcuri de distractie, terenuri de joaca pentru copii, cluburi, discoteci, care asigura
turistilor variate posibilitati de petrecere a timpului liber, atat in calitate de spectatori cat si in
calitate de participanti activi la diferite actiuni.
Complexul de natatie Olimpia a fost contruit intre 1975 si 1979, dispune de un bazin de 25
m, cu sase culoare de natatie, bazin pentru sarituri, cu instalatie olimpica de sarituri si tribuna
de 600 de locuri. Complexul este acoperit, dispune de instalatii moderne, gazduind numeroase
competitii interne si internationale.

Gradina zoological din padurea Dumbrava infiintata in 1929. In ultimii ani, prin grija
gospodarilor orasului, dotarile turistice si de agreement ale monumentului parc natural s-au
imbogatit considerabil. In acest context si gradina zoological s-a diversificat, ajungand in
prezent la peste 300 de specii. Este prezenta aici aproape toata fauna Romaniei, de la cerbii si
ursii Carpatilor, pana la pelicanii Deltei Dunarii. Numeroase animale exotice
(lei,pantere,papagali,lama,maimute) aduc un plus de atractivitate locului.
Teatrul de stat Radu Stanca a luat fiinta in 1949 inscriindu-se cu realizari remarcabile in
istoria culturii romanesti.Aici se organizeaza annual Festivalul teatrului studentesc.
Sibiul ofera o multitudine de posibilitati pentru petrecerea timpului liber. Numeroase
spectacole si activitati cultural artistice si sportive se desfasoara saptamanal aici. Pentru a
petrece timpul liber in mijlocul naturii, nu este necesara neaparat o deplasare spre muntii din
jur deoarece, parcurile orasului ofera cadrul necesar pentru plimbari in natura. Nu trebuie uitate
nici numeroasele terase, restaurante si discoteci care asteapta turistii dar si localnicii indifferent
de varsta.Dintre evenimentele locale sibiene putem aminti: Sibiu Jazz Festival, Festivalul
Medieval Cetati Transilvanene, Festivalul International de Film, targuri de artizanat.

3.4 Unitati de tratament

In formele sale incipiente turismul balneo-medical si intr-o masura considerabila


turismul in statiunile climaterice a construit o forma a turismului de lux. In zilele noastre
practicarea turismului balnear izvoraste din necesitatile reale de ingrijire a sanatatii, cat si ca
rezultat al evoluarii conceptiilor despre necesitatea tratamentelor si curelor profilactice pentru
prevenirea imbolnavirilor.In judetul Sibiu tratamentele balneo-medicale se practica in statiunile
renumite pentru aceste servicii si anume: Bazna, Ocna Sibiului, Miercurea Bai.

Capitolul 4. Analiza circulatiei turistice

4.1 Numarul turistilor sositi/ Nr innoptari

Sosiri ale turistilor in judetul Sibiu

Anii Sosiri Innoptari

(mii) (mii)
2003 188.2 316.2
2004 214.9 368.3
2005 228.6 369.0
2006 252.7 434.5
2007 327.9 530.1

4.3 Sejurul mediu


Sm = nr. innoptari(nr zile turist)/nr.turisti sositi(nr.turisti cazati)
Sejurul mediu inregistrat in judetul Sibiu

Sejurul mediu(zile)
Anii
2003 1.6801
2004 1.7138
2005 1.6141
2006 1.7119
2007 1.6166

4.4 Densitatea turistica

Dt in rap. Cu pop. = turistii sositi/nr locuitori


Dt in rap. Cu supraf. = turisti sositi/suprafata

Evolutia densitatii turistice in judetul Sibiu

Anii Densitatea turistica in raport cu Densitatea turistica in raport cu


populatia (turist/locuitor) Pop suprafata (turisti/km2) supraf. Sibiu =
Sibiu = 421 724 loc 5422 kmp
2003 0.446 34.710
2004 0.509 39.634
2005 0.542 42.161
2006 0.599 46.606
2007 0.777 60.475

Ritmul de evolutie a densitatii turistice in judetul Sibiu

Ritmul de evolutie al densitatii Ritmul de evolutie al densitatii


turistice in raport cu populatia turistice in raport cu suprafata
2004/2003 1.14 1.14
2005/2004 1.06 1.06
2006/2005 1.10 1.10
2007/2006 1.29 1.29

4.6 Indicatorii absoluti, relativi, si medii pentru sosirile se turisti in judetul Sibiu, in
perioada 2003-2007
Indicatori absoluti mii pers. Indicatori relativi % Indicatori medii
De nivel Modificari absolute Indici de Ritm de Absoluti relativi
Anii
dinamica crestere
Valori yi Δi/1 Δi/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 R i/i-1 y ∆ I R

242.46

34.92

1.148

0.148
2003 188.2 0 - 1 - 0 -
2004 214.9 26.7 26.7 1.14 1.14 0.14 0.14
2005 228.6 40.4 13.7 1.21 1.06 0.21 0.06
2006 252.7 64.5 24.1 1.34 1.10 0.34 0.10
2007 327.9 139.7 75.2 1.74 1.29 0.74 0.29

Indicatorii de analiza:
-sporul cu baza fixa Δi/1=yi-y1; -indicele de evolutie cu baza fixa Ii/1=yi/y1
-sporul cu baza in lant Δi/i-1=yi-yi-1; - indicele de evolutie cu baza in lant Ii/i-1=yi/yi-1

-ritmul de evolutie cu baza fixa Ri/1= Ii/1-1


- ritmul de evolutie cu baza in lant Ri/i-1= Ii/i-1-1
n

-media seriei ∑y i
; -sporul mediu de evolutie ∆ =
y n − y1
y= i =1
n −1
n
yn
-indicele mediu de evolutie I = n −1 ; -ritmul mediu de evolutie R = I −1
y1
4.7 Metode de previziune

Metoda sporului mediu

Anii yi (mii pers) ti


yˆ i
= y 1
+ ∆· ti ( y - yˆ
i i
)2
2003 188.2 0 188.2 0
2004 214.9 1 223.12 67.5
2005 228.6 2 258.04 866.7
2006 252.7 3 292.96 1620.8
2007 327.9 4 327.88 0
Total 2555

2555 22 .6
σ= =22.6; V= x100 = 9.3% > 5% , nu ajusteaza bine seria de date
5 242 .46

Metoda indicelui mediu de dinamica


Anii yi (mii pers) ti
yˆ i
= y ⋅I
1
t1
( y - yˆ
i i
)2
2003 188.2 0 188.2 0
2004 214.9 1 216.05 1.32
2005 228.6 2 248.02 377.13
2006 252.7 3 284.73 1025.9
2007 327.9 4 326.87 1.06
Total 1405.41

16 .76
σ= 1405 .41
=16.76; V= x 100 = 6.9% > 5%, nu ajusteaza bine seria de date
5 242 .46

Metoda trendului liniar

Anii yi (mii pers) ti ti2


y i
x ti yˆ i
( y - yˆ
i i
)2
2003 188.2 -2 4 -376.4 179.02 84.2
2004 214.9 -1 1 -214.9 210.74 17.30
2005 228.6 0 0 0 242.46 192.09
2006 252.7 1 1 252.7 274.18 461.3
2007 327.9 2 4 655.8 305.9 484
Total 0 1 317.2 1238.89
0

yˆ i
= a + b x ti , a = y = 242.46

b=
∑y t i i
= 31.72
∑t
2
i

15 .7
σ = 1238 .89
= 15.7; V = = 6.47% cel mai mic coeficient de variatie
5 242 .46

Previziune folosind metoda trendului liniar

Anii ti
yˆ i
= a + b x ti (mii pers.)

2008 3 337.62
2009 4 369.34
2010 5 401.06

Capitolul 5. Propuneri de valorificare


Pentru ca pe viitor turismul sa inregistreze o crestere, in prezent nefiind valorificat
suficient, este necesar sa se propuna o serie de masuri de revigorare si amplificare a
activitatilor de turism,analiza impactului social - economic, precum si consecintele lor
prezentate si de perspective,prin elaborarea unei strategii care vizeaza o serie de obiective de
dezvoltare identificate pentru crearea unei adevarate industrii turistice,care,se apreciaza a avea
efecte de mediu absolul benefice.
Pe baza conditiilor geografice, climatice si istorice existente, in judetul Sibiu exista
posibilitatea de a face din activitatea de turism un sector economic important, cu efecte
considerabile asupra veniturilor incasate si a pietei fortei de munca. Avand in vedere titlul de
capitala europeana, trebuie sa ne concentram in primul rand asupra turistrii straini. Cea mai
mare parte a potentialilor turisti o reprezinta vest europenii, care dupa cum stim au o industrie
hoteliera dezvoltata si la standarde inalte. Ca sa ii atragem trebuie sa oferim conditii de cazare
si servicii care sa le depaseasca pe cele existente in piata. In afara conditiilor de cazare si a
serviciilor, preturile practicate au o mare importanta; acestea trebuie sa fie decente. Preturile
din Romania au ajuns sa fie considerate mari si de catre cetatenii straini al caror salariu pe o
luna depaseste pib/locuitor al Romaniei. Pretul unei camere duble in cadrul hotelului Palace
Dumbrava de 4 stele din Sibiu ajunge la 143 de euro pe noapte in timp ce preturile practicate in
Austria pentru o camera la un hotel tot de 4 stele ajung si la 75 de euro (Achat Plaza Zum
Hirschen - Viena). Astfel de preturi descurajeaza potentialii turisti care decid sa aleaga
destinatii mai ieftine.
Trebuie sa tinem seama de faptul ca cei mai multi turisti vin pentru odihna, recreere,
vacante si mai putin pentru afaceri. Prin urmare durata medie a sederii lor este mai mare decat
in cazul turistilor care vin pentru afaceri. Sunt necesare si alte servicii inafara de o camea
curata, un pat si o masa calda. Serviciile trebuie sa fie punctul forte in acest caz. Programele
organizate de vizitare a orasului, a parcurilor naturale existente in judet s-ar bucura de mult
succes. Fapt care ar aduce sume importante pentru protejarea si amenajarea acestora.
Infrastructura trebuie si ea pusa la punct. Orasul Sibiu ar putea reprezenta un centru
important de placare catre Bucuresti. Speram ca odata cu realizarea autostrazii timpul necesar
pentru a parcurge distanta de la Sibiu la Bucurestui sa nu depaseasca 3 ore, astfel drumul nu
devine lung si obositor. Site-urile constituie principalul mijloc de promovare a turismului, prin
urmare adresele acestora ar trebui aduse la cunostiinta persoanelor care sunt in cautarea unui
loc de vacanta. Un site destinat numai pentru promovarea orasului Sibiu este benefic, acesta
furnizand informatii importante si la obiect despre cazare, preturi, activitatile si serviciile de
care se pot bucura turistii, dar si informatii despre trecutul acestui oras. O mai buna colaborare
cu agentiile de turism din afara tarii, si nu numai ar conduce la cresterea numarului de turisti.
Traditiile folclorice, portul popular, arta populara mestesugareasca si bucataria
autentica fac din judetul Sibiu un punct de atractie important pentru cei ce iubesc frumosul.
Numeroase localitati din judet pastreaza inca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si
acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, cetati medievale fortificate
si monumente arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si culturala, toate acestea ar
constitui cartea de vizita a judetului Sibiu.

In incheiere amintim topul celor 10 cele mai cautate destinatii turistice sibiene: Rasinari,
Cisnadioara, Poiana Sibiului, Biertan, Sadu, Sura Mica, Mosna, Talmaciu.