Sunteți pe pagina 1din 4

Terlipresina

Vasopresina si terlipresina. Generalitati.

Vasopresina umana este un hormon neurohipofizar prezent in circulatia sangvina sub


forma unui octapeptid numit arginin-vasopresina (AVP).
Efectul vasopresor al extractului obtinut din glanda hipofiza a fost observat pentru
prima data in anul 1895, efectul antidiuretic fiind exploatat in practica medicala in 1913. In
anul 1920 a fost observat efectul local vasoconstrictor al acestor extracte. Vasopresina a fost
izolata si sintetizata in 1954.

Terlipresina (Glypressin) este un promedicament precursor al vasopresinei, cu


activitate vasoconstrictoare, care a fost creat in urma necesitatii in practica clinica a unui
analog al vasopresinei cu toxicitate mai redusa decat aceasta.

Farmacocinetica.

Din punct de vedere structural, terlipresina este un analog al vasopresinei de forma


triglicil-lizin vasopresina. In vivo, resturile glicil sunt clivate de catre endo- si exopeptidaze,
in urma acestei activitati enzimatice eliberandu-se in circulatie forma activa, lizin-
vasopresina.
Timpul de injumatatire (T1/2) al terlipresinei este considerabil mai ridicat fata de cel
al vasopresinei (50 de minute pentru terlipresina fata de 10-35 de minute pentru
vasopresina).
Lizin-vasopresina (LVP) bioactiva se elibereaza din terlipresina inactiva si ramane
timp de 4-6 ore intr-o concentratie superioara concentratiei minime eficiente si inferioara
concentratiei toxice.
In urma clivajului restului glicil, lizin-vasopresina atinge concentratia plasmatica
maxima dupa 120 de minute. Numai 1% din terlipresina injectata este depistata in urina,
indicand degradarea aproape completa a acesteia de endo- si exopeptidaze la nivel hepatic si
renal.

Farmacodinamie.

Eficacitatea farmacologica a terlipresinei se datoreaza actiunii asupra receptorilor de


vasopresina V1a, V1b si V2. Efectul vasoconstrictor este produs prin intermediul
receptorilor V1a.
Terlipresina prezinta o serie de efecte farmacodinamice la nivelul mai multor sisteme
de organe:
- digestiv : vasoconstrictie in teritoriul splanhnic prin cresterea tonusului musculaturii
netede vasculare urmata de scaderea presiunii portale; contractia musculaturii netede
extravasculare produce cresterea peristaltismului si oprirea sangerarii in caz de ruptura a
varicelor esofagiene;
- cardio-vascular : efectul hemodinamic dureaza 2-4 ore si consta intr-o usoara
crestere a tensiunii sistolice si diastolice, cu efect de centralizare in caz de hipovolemie;
-renal : efectul antidiuretic este slab, de numai 3% fata de cel al vasopresinei.
Circulatia renala nu este afectata in conditii normovolemice si creste in conditii de
hipovolemie;
La pacientii cu ciroza hepatica terlipresina scade rezistenta arteriala hepatica si renala.
Scade activitatea plasmatica a reninei.
-sistem tegumentar: datorita vasoconstrictiei apare paloarea generalizata.

Indicatii si dozaj.

Principalele indicatii terapeutice ale terlipresinei sunt hemoragia prin varice


esofagiene (2 mg/4 ore) si sindromul hepatorenal (3-4 mg/24 ore).
Terlipresina amelioreaza functia renala la pacientii cu sindrom hepatorenal, probabil
prin efectul vasoconstrictor la nivel spalnhnic urmata de scaderea presiunii portale si
redistributia volumului sangvin.
Sindromul hepatorenal apare la aproximativ 18% din pacientii cu ciroza fiind
caracterizat de vasoconstrictie renala intensa, scaderea ratei filtrarii glomerulare cu pastrarea
functiei tubulare si a histologiei normale. Administrarea de terlipresina creste diureza,
amelioreaza clearance-ul creatininei si creste tensiunea arteriala medie, fiind corelata cu un
prognostic clinic imbunatatit la pacientii cu sindrom hepatorenal. Doua dintre reactiile
adverse posibile sunt crampele abdominale si aritmiile cardiace (Solanki, Chawla 2003).
Vasopresina si terlipresina pot fi administrate in socul septic refractar la repletia
volemica si vasopresoare conventionale, dar nu este recomandata ca tratament de prima linie
in locul noradrenalinei sau dopaminei (Delmas, Leone 2004).
In cazul hemoragiei prin varice esofagiene terlipresina scade mortalitatea cu 34%
(Ioannou, Doust 2003).

Reactii adverse. Monitorizare.

In majoritatea studiilor clinice au fost exclusi pacientii cu comorbiditati importante.


Reactiile adverse digestive (crampe abdominale, diaree) apar la aproximativ 20% din
pacienti, evaluarea acestora fiind dificila in conditiile in care acestora li s-a administrat
lactuloza .
Evenimentele adverse cardio-vasculare apar in 6-40% din aceste categorii speciale de
pacienti, incidenta asteptata a reactiilor adverse in populatia generala fiind mai ridicata.
Este necesara monitorizarea pacientilor in sectia de terapie intensiva (tensiune
arteriala, electrocardiograma) pentru depistarea aritmiilor cardiace, cu atentie speciala la
pacientii cu encefalopatie hepatica sau diabet. Se indica inspectia clinica a acestor pacienti
pentru detectarea ischemiei cutanate (livedo reticularis, cianoza, necroza tesutului cutanat la
nivelul extremitatilor).
Hiponatremia asociata cu afectare senzoriala si convulsii este alt efect advers
important la pacientii cu hemoragie prin varice esofagiene. Majoritatea studiilor clinice nu
evidentiaza hiponatremie semnificativa atunci cand terlipresina este administrata
concomitent cu albumina.
Se indica scaderea dozei sau intreruperea tratamentului in caz de reactii adverse
importante. De asemenea, datorita co-administrarii albuminei, este necesara evaluarea atenta
a pacientilor pentru detectarea precoce a supraincarcarii volemice. (Sarin, Sharma 2011)

Contraindicatii.

- istoric de boala coronariana, cardiomiopatii, aritmii cardiace


- arteriopatie periferica
- astm, BPOC
- boala cerebrovasculara
- varsta >70 de ani.

Bibliografie.

1. Ioannou G, Doust J, Rockey DC. Terlipressin for acute esophageal variceal


hemorrhage. Cochrane Database Syst Rev. 2003;(1):CD002147. Review. PubMed PMID:
12535432.

2.Kam, P. C. A., Williams, S. and Yoong, F. F. Y. (2004), Vasopressin and terlipressin:


pharmacology and its clinical relevance. Anaesthesia, 59: 993–1001. doi:10.1111/j.1365-
2044.2004.03877.x

3. Neri S, Pulvirenti D, Malaguarnera M, Cosimo BM, Bertino G, Ignaccolo L,


Siringo S, Castellino P. Terlipressin and albumin in patients with cirrhosis and type I hepatorenal
syndrome. Dig Dis Sci. 2008 Mar;53(3):830-5. Epub 2007 Oct 16.
PubMed PMID: 17939047.

4.Narahara, Y., Kanazawa, H., Taki, Y., Kimura, Y., Atsukawa, M., Katakura, T., Kidokoro, H.,
Harimoto, H., Fukuda, T., Matsushita, Y., Nakatsuka, K. and Sakamoto, C. (2009), Effects of
terlipressin on systemic, hepatic and renal hemodynamics in patients with cirrhosis. Journal of
Gastroenterology and Hepatology, 24: 1791–1797. doi:10.1111/j.1440-1746.2009.05873.x

5.Anne Delmas, Marc Leone, Sébastien Rousseau, Jacques Albanèse and Claude Martin.Clinical
review: Vasopressin and terlipressin in septic shock patients.Critical Care 2004 .

6.Joseph DiPiro and Robert L. Talbert Pharmacotherapy A Pathophysiologic Approach Eighth


Edition.
7.Ion Fulga – Farmacologie – editia a II-a revizuita si adaugita.

8: Solanki P, Chawla A, Garg R, Gupta R, Jain M, Sarin SK. Beneficial effects of


terlipressin in hepatorenal syndrome: a prospective, randomized
placebo-controlled clinical trial. J Gastroenterol Hepatol. 2003 Feb;18(2):152-6.
PubMed PMID: 12542598.

9. Rezumatul Caracteristicilor Produsului (Glypressin).

10.Sarin, S.K. and Sharma, P. (2011), Terlipressin: An Asset for Hepatologists!. Hepatology, 54:
724–728. doi:10.1002/hep.24519