Analiza

aspectelor sociale
ale Bulevardului
Magheru
Curs: Analiza socială a comunităților în teritoriu

Anastasiu Lucian
MASTER MOBILITATE URBANA - UAUIM - BUCURESTI 2018
 1. INTRODUCERE

Bulevardul Gheorghe Magheru reprezinta una din arterele cele mai moderne de circulatie ale
Bucurestiului si timp de mai multi ani a fost desemnata una dintre cele mai scumpe artere
comerciale din lume, conform companiei de consultanta imobiliara americana, Cushman &
Wakefield.

(Bulevardul Magheru in perioaba interbelica)

In primul rand, scopul acestei analize este reprezentat de diagnosticarea aspectelor sociale ale
Bulevardului Magheru, si mai exact a tronsonului cuprins intre Piata Universitatii si Piata
Romana.
Motivul pentru care am ales Bulevardul Magheru ca si zona de cercetare, este reprezentat de
faptul ca aceasta artera este cea mai aglomerata la nivelul zonei centrale a orasului, atat in ceea
ce priveste traficul rutier cat si ca numar de utilizatori care-l traverseaza. Astfel fluxul foarte
ridicat de autovehicule de pe acest bulevard, actioneaza ca si o bariera pentru utilizatorii acestei
zone, constituindu-se un obstacol mental pentru acestia, scazand probabilitatea rutelor dincolo de
aceasta bariera.
Pentru ca aceasta bariera mentala a utilizatorilor sa dispara, si sa existe un trafic pietonal fluid,
accesibil si cu o siguranta crescuta, Bulevardul Magheru trebuie sa-si recupereze elemetele
caracteristice, specifice unui bulevard, si anume caracteristica fundamentala de promenada, care
in prezent nu mai exista, Bulevardul Magheru fiind doar o simpla zona de tranzit si perceputa ca
atare. Astfel reducerea amprizei carosabilului, largirea trotuarelor, imbogatirea elementelor
vegetale, refacerea mobilierului urban, arta stradala, ar reda aspectul de promenada al
Bulevardului Magheru, si ar promova deplasarile pietonale, fara a avea aceste obstacole mentale.

2. OBIECTIVE DE CERCETARE

Obiectivele de cercetare ale acestei analize tind sa afle in primul rand aspecte privind:

- Caracteristiceile acestor utilizatori ( nivelul de trai, ocupatie, structura demografica, s.a.m.d.)

- Modul in care percep utilizatorii Bulevadul Magheru.
- Problemele pe care acestia le intampina si nevoile pe care le au.
- Perceptia acestora in rezolvarea problemelor.
- Reperele pe care utilizatorii le au.

3. METODOLOGIE

Metoda de cercetare se bazeaza pe observatia participativa, interviuri, chestionare. S-a

folosit o serie de intervievati, cu varste care sa acopere categoriile: adolescenti, adulti,
persoane in varsta; cu diferite statute ocupationale, si care tranziteaza regulat Bulevardul
Magheru.

4. PREZENTAREA DATELOR

Majoritatea utilizatorilor intervievati au ca si statut profesional de angajati, urmati de

studenti si elevi, restul impartindu-se in categorii precum: someri, liber profesionisti etc. Acestia
percep Bulevardul Magheru ca si o zona de tranzit, serviciu – acasa si invers, si neavand intentia
unei interactiuni sociale. Un reper spatial mentional si perceput de majoritatea utilizatorilor
este reprezentat de Piata Universitatii, fiind considerata si locul cel mai reprezentativ al
orasului. Ca si probleme semnalate in tranzitul acestor utilizatori pe Bulevardul Magheru se
numara obstructionarea acestora de catre autovehicule care ocupa spatiul public ilegal. De
asemenea exista o nemultumire generala cu privire la lipsa locurilor de parcare amenajate.
Exista un interes foarte mare in randul studentilor si al elevilor pentru mersul pe jos sau cu
bicicleta. Majoritatea persoanelor angajate prefera ca si mijloc de transport, autoturismul
personal, dar ar fi dispusi sa renunte la el, in favoarea deplasarilor cu mijloacele de transport in
comun, toate acestea cu condiția ca serviciile oferite de compania care gestionează aceste
servicii să fie de cea mai bună calitate și la standarde europene. Alte probleme semnalate sunt
reprezentate de „Consignaţii, fastfood-uri, multe exchange-uri, care din păcate strică puţin
aspectul!”spune un trecator. Unii dintre ei semnaleaza contrastul dintre spatiile comerciale
goale, inchise si cele cu vitrine comerciale – “vedem 2-3 magazine deschise, alte 4-5 închise”. Iar
ca si nevoi percepute sunt: locurile de parcare amenajate, trotuare libere, piste pentru biciclete
si insemne publicitare mai putin agresive vizual.

(Bulevardul Magheru in prezent)

“Care este principalul punct de reper spatial in tranzitul pe Bulevardul Magheru?”

“Statutul social”
“ Varsta dumneavoastra este”

“Caracterizati transportul comun existent”

“Intr-un mediu ideal cum ati prefera sa va deplasati?”

“Sunteti dispus(a) sa renuntati la utilizarea autoturismului personal?”

“Care este scopul calatoriei dumneavoastra?”

“Indicati modalitatea de deplasare utilizata cel mai frecvent”

 5. CONCLUZII

Ca si concluzii finale, utilizatorii isi doresc ca Bulevardul Magheru sa nu mai fie sufocat de
ambuteiaje, si de stationari ilegale de autoturisme pe trotuare, sa aiba un sistem integrat de transport
public modern, care sa corespunda noilor cerinte, sa existe coridoare pietonale verzi si piste velo etc.
Toate aceste lucruri vor reda caracterul de promenada specific unui bulevard European, creand pentru
utilizatorii ce tranziteaza Bulevardul Magheru, o zona curata, sigura si accesibila tuturor.

Surse:

PIDU, PMUD, CSB 2035.

-Ilie, A., Ruscă, A., Critical examination on the infrastructures dedicated to the non-motorized trips in the
city of Bucharest, Proceedings of the International Conference Transportation ans Land Use, Bucharest,
23-25 October, 2008, ISSN 1844-9050.

-Popa, M., Chonkova, A.D., Transport infrastructure investment and urban extension in the European
South–East. The case of Bucharest and Sofia, Proceedings of the International Conference
Transportation and Land Use, Bucharest, 23-25 October, 2008, ISSN 1844-9050

-Comisia Comunităţilor Europene, Cartea verde. Către o nouă cultură a mobilităţii urbane, Bruxelles,
2007.