CUPRINS

Argument – motoo .......................................................................................... 2

Capitolul I
1. Aspecte medicale privind noțiunile generale și fiziologice ale aparatului
genital feminin ..................................................................................................3
1.1.Elemente de anatomie...............................................................................3
1.2. Elemente de fiziologie..............................................................................4
Capitolul II
2. Factorii de risc – Salpingita ............................................................................5
2.1. Cauze.......................................................................................................10
2.2. Simptome.................................................................................................11
2.3. Diagnostic ................................................................................................
2.3.1. Tratament...............................................................................................
2.3.2. Prevenție................................................................................................
Capitolul III
3. Studii de caz ....................................................................................................
3.1. Studiul de caz I..........................................................................................
3.2. Studiul de caz II.........................................................................................
3.3. Studiul de caz III........................................................................................

Rolul asistentului medical în îngrijirea și monitozarea pacientelor cu

Salpingită..............................................................................................................
Concluzii...............................................................................................................
Bibliografie............................................................................................................

1
 ARGUMENT

Mi-am ales sa dezbat aceasta tema deoarece Salpingita este o boala de mare actualitate si tot odata
reprezinta o larga raspandire in universul feminin , reprezinta una dintre cauzele principale, comune ale
infertilitatii având un impact major asupra femeii contemporane .Aceasta boala este responsabila de
70% din sterilitatile care au la baza afectiuniale trompelor uterine. Iar eu , ca viitor asistent medical mi-as
dori sa obtin cunostintele necesare pentru a fi capabila sa ajut , sa indrum si sa indemn pacientele in
cauza sa beneficieze de tratamentul adecvat pentru insanatosire.

Dar pentru a fi un cadru medical profesionist nu ajunge doar sa-mi doresc , ci să

si aprofundez notiunile teoretice pentru a depista la timp semnele cât si simptomele bolii si a interveni in
situatiile in care bolnavul depinde de pregatirea mea ca asistent medical generalist.

Astfel că în lucrarea de fată mi-am propus sa scot in evidentă, importanta diagnosticarii la

timp a bolii asupra femeii contemporane.

Lucrarea de față este structurata în trei capitole. In primul capitol am prezentat aspecte medicale privind
notiunile generale și fiziologice ale aparatului genital feminin, facând referire la elementele de anatomie
si elemtele de fiziologie.

Cel de-al doilea capitol se refera la factorii de risc ai Salpingitei . Am prezentat pe larg care sunt cauzele,
simptomele,diagnosticul,tratemtul si preventia Salpingitei .

În cel de-al treilea capitol am prezentat pe larg cercetarea experimentala, mai exact cele trei studii de caz.

Finalul lucrarii cuprinde ;Rolul asistentului medical în îngrijirea și monitorizarea pacientelor cu

salpingită , astfel ca parte a lucrarii de final fiind dedicate concluziilor cât si resurselor bibliografiece

2
 1. Aspecte medicale privind noțiunile generale și fiziologice
ale aparatului genital feminin

1.1.Elemente de anatomie

Sistemul aparatului feminin are urmatoarea componență:

organe genitale externe

organe genitale interne

glande anexe

Componența organelor genitale externe cuprind : muntele lui Venus ,labiile mari precum
și cele mici , organe erectile .

Organele genitale interne includ: vagin, trompă uterină, respectiv ovarul .

Vaginul se descrie ca un conduct musculos având o lungime de 9cm ,fiind tutrit antero-
posterior care se prelungeşte în sus cu uterul ,iar în jos se deschide în spațiul celor două labii.

Peretele vaginului are urmatoarea componență :tunică exterioară ,tunică medie, tunică internă
perete care evidențiează modificări morfologice și histomice în comparație cu cantitatea de
hormoni ovarieni, ceea ce încuvințează o apreciere a funcției ovarului.

În interiorul vaginului se află o mică floră microbiană saprofită fiind alcătuită în mare parte
de bacilii Doderlein.Această floră microbiană saprofită are un rol important în viața femeii
deoarece apar schimbării frecvente în fiecare etapă a vieții ;pubertate ,sarcină, menopauză
respectiv contracepție.

Uterul are o formă de pară ,fiind situat în pelvis deasupra vaginului.Acesta având rolul de a
primi ovulul feecundat ,cu rol de protejare în timpul dezvoltării și să-l elimine la exterior
după 271-281 de zile

Uterul are 3 tunici:seroasă la exterior, tunica musculară și de asemenea mucoasă la interior.

Endometrul are o variație ciclică coordonate hormonal ,și care se elimină periodic (lunar)
împreună cu o mică cantitate de sânge, ceea ce numim menstruație .

3
Trompele uterine(salpingele)-două conducte cu forma unei trompe, fiind situate într-o parte și
de alta a uterului ,acestea fac legătura între uter și ovar .

Aici are locul întâlnirea ovulului cu spermatozoidul unde se nidează.Când oul nu poate migra
până în cavitatea uterină acesta reprezintă o raritate care conduc la malformații de trompe
,procese inflamatorii deoarece se dezvoltă în afara acesteia ,realizând sarcina ectopică .

Procesele inflamatorii sunt pricinuite de înfundarea trompelor urmată de sterilete

1.2. Elemente de fiziologie

Ovarele –glande perechi cu funcție dublă gametogenă de producere a celulelor

sexuale feminine și secretorie de producere a hormonilor.Acesti hormoni au caractere sexuale
principale și secundare care dau o tusă personală sexului feminin.Ovarul deține o dublă
funcție :exocrină ,de producere a gametului feminin , ovulul care prin ovulație sunt eliminate
în exterior –endocrină ,de producere a hormonilor ovarieni care trec prin sânge .

Aparatul genital feminin are are următoarele glande anexe:glandele lui Bartholin și
glandele mamare .

Glandele lui Bartholin-se află în stânga și în dreapta orificiului vaginal .

Glandele mamare-două organe pereche cu rol esențial în hranirea nou născutului

Menstruația-reprezintă o mică pierdere de sânge la nivelul căilor genitale care

debutează ,de regulă la un interval de 28-29de zile .Aceasta debutează la vârste destul de
fragede cu aproximație 10-14 ani și se finalizează la menopauză 41-51 ani cu o durată de
aproximativ 4-5 zile .

Ciclul hormonal conține hormoni foliculari sau estrogeni secretați în lichidul folicular
de către celelule foliculului Degraal .

4
 2. Factorii de risc – Salpingita

(Fig- 1 ) Salpingită

Salpingita se definește ca fiind o inflamare a tuburilor uterine la nivelul zonei pelviane, cu o

lungime de circa 14 cm, care se află de o parte și de alta a uterului unde au loc trasportul
ovulului de la ovar la uter, care în cele din urmă marchează locul unde va avea loc ferilizarea
. Când tuburile uterine sunt infectate , acestea vor declanșa un tesut cicatrizant . Cicatrice ce
conduce la blocarea , care împiedică ovulul să ajungă la uter.

Inflamațiile trompei denumite salpingite sau anexite pot fi, în funcție de etiologia lor,
nespecifice sau specifice.Saplingitele nespecifice sunt provocate de infecții bacteriene cu
Streptococ,Stafilococ, Colibacil, Gonococ.

Sarcina extrauterină , poate fi întâlnită cu precădere , fiind destinată femeilor care au o astfel
de boală –salpingita –sansele fiind de 95 % . lucru des întâlnit la persoanele care au o boală
inflamatorie pelviană

Factorii de risc – acestă boală are o mare prevalență , mai mare cu vârste într-e 15 – 25 de ani , o
categorie la care factorul primordial declanșator al afecțiunii este caracterizat în mare măsură de
infecțiile cu transmitere sexuală

Infecția salpingelor se propagă , dezvoltă fie ascendent, pe cale limfatică ori hematogenă.

Propagarea acestei infecției se realizează de la intestin la apendice, la salpinge și ovar se

poate face și prin contiguitate.Inflamația salpingiană se asociază- aseamănă frecvent cu
aceea a ovarului.

5
Salpingita acută

Salpincita acută (BIP) reprezintă infecţia şi inflamaţia tractului genital feminin superior
(uter trompe , ovare).Principala cauză a apariţiei o reprezintă în general apariţia unei infecţii
bacteriene la nivelul vaginului şi colului uterin ,această infecţie reprezintă un punct grav
deoarece ia se răspândeşte la organele genitale interne. O altă cauză prin care mai poate
apărea acestă infecţie ( BIP ) o reprezintă cea prin transmisie sexuală

Această boală include infecţia şi inflamaţia :

Trompele uterine
Mucoasei uterine
Ovarelor
Unei trompe uterine şi ovarului de aceiaş parte

Principala problemă a acestei boli este faptul că nu prezintă semne sau simptome motiv
pentru care femeile care au această boală nu urmeză un tratament, neştiind de boala existentă
aceasta se agravează în timp ,fiind depistată mai târziu femeia va avea dificutăţi în a rămâne
însărcinată sau atunci când va suferi de durere cronică pelvină.

Se recomandă control periodic la medic deoarece efectele acestei boli pot cauza infertilitate
sau complicaţii în timpul sarcinii.

Este de tip bilaterală dar cu precaderea afectării uneia dintr-e trompe. Se prezintă sub două
forme: catarală și purulentă.

Salpingita catarală

Macroscopic trompa este îngroșată, cu mucoasa și peretele cu hiperemie. În lumenul

trompei este prezent exudat muco-seros.Pavilionul trompei poate fi deschis, lăsând să se
scurgă exudatul din lumen,sau poate fi obliterat prin edem și aderențe.

Microscopic se identifică edem, hiperemie și infiltrat cu polimorfonucleare neutrofile în

mucoasă și perete.

6
 (Fig- 2 )
Salpingită acută

Salpingita purulentă

Macroscopic trompa este mărită de volum, congestionată, cu aderenţe fibrinoase în jur.

Mucoasa este îngroşată hiperemiată cu sufuziuni hemoragice. Lumenul conţin exudat fibrino-
purulent. Ostiumul pavilionar este obstruat

(Fig- 3 ) (Fig- 4 )

Tropmă uterină dilatată cu conținut purulent Salpingita acută cu prezență la nivelul epiteliului
tubar a unui infiltrat inflamator neutrofilic

7
Salpingita cronică

Acesta se manifestă consecutiv celei acute sau prin infectii genitale repetate . salpingita cronică se
manifestă în variante diferite după cum urmează : - hipertrofică , nodulară și atrofiucă.
Văzut la microscop se observă ca peretele trompei este îngroșat cu lumenul dilatat, îngustat ori de
dimeniuni relativ normale și care adesea altermează zone dilatate și stricturi , realizând un lumen
multilocular .
Microscopic peretele trompei este îngroșat, manifestând un infiltrat inflamator cronic cu limfocite ,
plasmocite și eozinofile ,predominant la nivelul mucoasei și in diferite grade de scleroză .
Franjurile mucoasei adera intr-e ele , formând lumene pseudoglandulare și sau determinând obstrucția
completă a lumenului

(Fig- 5 )

Salpingita cronica cu fibroză intensă

Salpingita atrofică

Tropa este micşorată ,la nivel macroscopic , fiind caracterizată astfel : dură, scleroasă și micșorată,
iar mucoasa este subțiată
Microscopil peretele trompei ,ale aparatului genital este modificat , printr-un proces de scleroză,
difuză și atrofiat la nivelul straturilor.

8
 (Fig -6 )

Salpingită atrofică

Salpingita nodulară

Se identifică prin îngrosări nodulare intramulare și în porțiunea istmului tubar . Noduli au o variaţie de
circa aproximativ 1,5 mm – 2,5 cm.
Spaţiile nodulare sunt evidențiate la microscop cu variații glandulare , de mărimi diferite răspândite în
stratul muscular al salpingelui ,înconjurate de fibre musculare , hipertrofiate și hiperplaziate
Sunt bine defalcati , foarte fermi, pe secțiune au culoare albicioasă, iar alte ori cu un lumen
central.
Văzută la microscop salpingita prezintă spații de tip glandular de mărimi variate, răspândite
în stratul muscular al salpingelui, înconjurate de fibre musculare hipertrofiate și
hiperplaziate.
Pavilionul trompei poate să fie deschis, care permite scurgerea exudatului din lumen, sau mai
poate fi obliterat prin edem şi aderente.

(Fig -7 )

Salpingită nodulară

9
 2.1. Cauze

Cauzele multiple ale salpingitei sunt foarte vaste și variate , acestea fiind produse de boli cu
transmitere sexuală. Acestea se manifestă prin ascensionarea germenilor, prin colul uterin
până la trompe.
La baza acestor infecții pot fi diferiți germeni cum ar fi :
- Microplasmele sunt întâlnite la 6 – 10 % din cazurile de infecție , în raport cu alți germeni.
- Bacteria Clamydia este descoperită în peste 50 % din salpingitele acute .
- Germenii existenți in flora vaginală ( stafilococ , streptococ ) , pot cauza infecții pricinuite de un
dezechilibru hormonal sau a unei stări de imunosupresie .
Intervenţiile la nivelui aparatului genital feminin precum introducerea unui sterilet , întreruăperea
voluntară a sarcii , toate aceste cauze pot declanșa sursa de contaminare a acestui germen, cand
condițiile de asepsie nu sut respectate cu rigurozitate și în tocmai .
Partenerii sexuali multiplii , pot să conducă spre contaminare cu acesti germeni . întâmplarile-
antecedentele de infecţie cu salpingită , prin transmitere sexuală pot creea un tablou clinic , destul de
grav pentru pacient .
Steriletul purtat ca metodă contraceptivă , antrenează un risc de infecție genitală .
Cea mai frecventă cauză reprezintă pătrunderea microbilor, factori care conduc sau
contribuie de salpingita, constituie pe de o parte serviciile sociale (alimentația
necorespunzătoare, stresul cronic, alcoolism cronic), precum și factori de comportament – pe
de altă parte frecvența activității sexuale foarte mare , activitatea sexuală timpurie, un număr
mare de parteneri sexuali, sex in timpul menstruaţiei, forme alternative de sex, utilizarea de
contraceptive hormonale, și mai mult.

2.2. Simptome

Cele mai frecvente simptome ale salpingitei sunt destul de surde , cu alte cuvinte
asimptomatice . Simpomele acesteia pot fi uşor confundate cu manifestările din apropierea
menstruației sau sindromul premenstrual , cu un spectru mult mai larg ca si :

greață și vărsături

dureri lombare

urinare frecventă

ebră

dureri sau crampe abdominale , în ambele părți

10
 culoare modificată –anormală a secreției vaginale

miros anormal ,al secretiei vaginale

durere la ovulație

dureri în timpul actelor , find caracterizate prin semne generale și funționale , cu semne
fizice de o intensitate diferită .

Durerea poate fi acută sau surdă, însă în absenţa durerii o femeie ar trebui să alerteze
următoarele simptome: tulburări ale ciclului menstrual, infertilitate, secreție purulentă.

La detectarea unor astfel de simptome, cât mai curând posibil, este necesară adresarea către
un medic de specialitate.

Cel mai adesea și comun simptom de salpingită acută este durerea în abdomenul inferior și
pelvis.

O parte dintr-e femei în medie aproximativ 90%, au acestă boală , prezintă durere
abdominală difuză bilaterală .

Este descrisă ca o durere permanentă , foarte asemănătoare durerilor de burtă sau crampe .

Intensitatea durerilor este foarte accentuată de miscare si activitatea sexuală .Durata durerilor
,fiind de șapte zile .

Cel puțin în medie de 75% , dintr-e cazuri prezintă secreții abundente vaginale urât
mirositoare .

Greața , vărsăturile și senzațiile de greață sunt insignifiante (tardive) , în evoluția bolii, drept
pentru care pacientele pot acuza febră sau frisoane .

Aproximativ 5 % din paciente ,pot acuza sau dezvolta simptome de inflamație perihepatică
și durere pleuritică.

2.3 . Diagnostic

În scopul de a confirma definitiv prezenţa sau absenţa infecţiei, medicul poate să vă

prescrie următoarele teste şi examinări, în ordinea prezentată mai jos:
 Studii de laborator
 Studii imagistice

11
Studiile de laborator pot fii multiple cum ar fii :

Efectuarea unui test de sarcină , deoarece sarcina ectopică se constată ca un diagnostic

altfernativ frecvent .
Urino-analiza – tuturor pacientelor suspecte de salpingită ,pentru a exclude cistita si
pielonefrita
Cultura cervicală- se realizează tuturor pacientelor în vederea detectării specifice la gonoree și
infectția cu Clamydia .
Detectarea de celule inflamatorii în secreția vaginală .
Detectarea Sifilisului și a infcetiei cu HIV.
Hemoleucograma completă cu leucocitoză.
Viteza de sedimentare a eritrocitelor și proteina C reactivă. Ajută la creșterea specificității
diagnosticului .

Studii imagistice

Presupune :

Ecografia – este de evitat în cazul pacientelor cu salpingită necomplicată . Este testul de

diagnostic dacă boala este complicată și s-a extins in zona altor organe . Acestă procedură
poate fii utilă în excluderea altor etiologii cum sunt chisturile ovariene , torsiunea de ovar si
apendicita . În proporție de 73% aceasta devine utilă . Ecografia transabdominală nu poate
face diferența intr-e piosalpinx, hidrosalpinx, salpingita acută. De preferat este mai
suportabilă o ecografie transvaginală este mult mai confortabilă decât cea trasabdominală .

Tomografia computerizată și rezonanța magnetică- acest examen este foarte util in

identificarea și depistarea morfologiei planșeului pelvin , cât și a structurilor reproductive.

Testele histopatologice – acest examen evidențiază endometrita la biopsia endometrială sau

inflamația acută în biopsia fimbriilor cu sensibilitate si specificitate în diagnosticarea
salpingitei de 90 %

12
 Diagnosticul diferențial – se realizează cu următoarele afecțiuni : apendicită , diverticulită,
sarcina ectopică, endometrioza, gastroenterită bacteriană , cancer ovarian , chisturi ovariene,
pielonefrită acută , avortul , infecția tractului urinar la femei , precum și torsiunea de ovar .

2.3.1. Tratament

Formele relativ uşoare de salpingită, presupune un tratament, prin administrarea de

antibiotice adaptate la germenul care se face “pricinuit ” de declanşarea
afecţiunii. Tratamentul are o durată de circa aproximativ zece zile si trei saptămâni, astfel că
recomandarea primordială, principală este ca partenerul să urmeze neaparat un tratament cu
antibiotic, care să ducă la ameliorarea sau chiar eliminarea virusului .
Scopul tratamentului din punct de vedere medial este acela de a eradica infecția virusului
,precum si extinderea acesteia . Scopul tratamenentului, din prisma pacientului cît și a
medicului este de a vindeca infecţia cu salpingită și de a-și prezerva fertilitatea, cât si
întâmpinarea fertilității.Întrucât scopul tratamentului este de a prevenii complicaţiile bolii,
este de preferat o intervenție cât mai rapidă inițiat.
Trebuie să ținem cont de faptul că în primul rând regimurile terapeutice , este bine sa
conţină o gamă largă, care să includă un spectru microbian extins pentru majoritatea
patogenilor incluzând N . gonorhoeae, C. Trachomatis, anaerobii producători de
betalactamază și streptococii.
Antibioticele folosite fiind: Doxiciclina , metronidazoi , ofloxacină .
Terapia chirurgicală – Laparoscopia –reprezintă o metodă -unealtă în ceea ce priveste
diagnosticul şi terapeutica importantă . Scopul acestei investigații este de a exclude alte
entității precum : apendicita , torsiunea de ovar și endometria.
Elementele copnstituvive ( reprezentative ) ale salpingitei cuprind :inflamația , puroiul
liber în zona pelviană și adeziunile pelviene . Această procedură de laparoscopie ,poate fi
privită și ca o metodă terapeutică . Cu ajutorul acestei intervenții medicale putem obtine sau
realiza culturii direct din pelvis și care ulterior sa fie folosite în stabilirea terapiei antibiotice .
Lavajul , drenajul abceselor și lipsa adeziunilor pot ajute semnificativ în tratarea acestei
condiții sus menţionată.
Dacă abcesul afectează doar o trompă uterină și un ovar ,atunci se efectuează salpingo-
evarectomie unilaterală ,astfel că anexa contralaterală și uterul pot fi păstrate . În cazul în care

13
ambele anexe cât și uterul sunt afectate , este recomandat efectuarea procedurii de
histeroctemnie și ovaroctemie bilaterală.
Un alt tip de tratament :
Antibiocotico terapia- reprezintă principalul mijloc terapeutic medical .Ca şi
principale ingrediente antibiocotico conţine penicilină , gentamicina respectiv
metronidazola. Durata tratamentului recomandată fiind de 10-14zile
Antiinfalamator nesteroidian ,sau în formele grave un cordicoid subacut, rolul acesteia
îl reperezintă prevenirea sechelelor rspectiv transmiterea cât mai bine în corpul uman.
Repaus este cel ami grav caz ,tratamentul se aplică în condiţiile de spitalizare sau în
cele mai grave forme BIP .

Tratamentul se va aplica pâna când durerile din VSG vor dispărea acest tratament se
aplică de regulă timp de 4-6săptămânii ,excepţie făcând cazurile severe când infecţia rezistă
la antibiotic ,medicii recurg la intervenţie chirurgicală , din fericire aceste cauze sunt foarte
rare

Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical variază de la caz la caz ,adică:

Evacuare prin puncţie vaginală al unui pisalpinx sau hidrosalpinxuri
Celionscopie
Salpingectomia
Anesectomia
Acest tratament se aplică numai în cazuri speciale ,adică femeilor care au deposit perioada
de procreere.
Ca şi tratament principal şi de mare efect în cazul salpingitei recidivate îl reprezinta
balneofizioterapia.

2.3.2 Prevenție

Inițierea terapiei , trebuie să conducă la o ameliorare clinică semnificativă, mai exact cu

scaderea febrei și a sensibilității abdominale la 49-72 de ore ,în cazul pacientelor.Dacă
condiția unei paciente este neschimbată sau s-a deteriorat după cele trei zile, este de
recomndat și indicat schimbarea tratamentului antibiotic sau laparoscopie de evaluare.

14
 Laparoscopia poate să ateste –confirme diagnosticul ,excluzând prezența altor entități care
să necesite alt tratament . Culturile prelevate , ghidează terapia antibiotică. Prin acest
procedeu laparoscopic se poate drena si spala zona pelviană sau pelvisul .

Partenerii sexuali ai pacientelor – femeilor cu salpingită prezintă infectare cu gonoree ori

clamidi 50% dintre aceştia fiind asimptomatici . Ca si metodă de prevenție , în ceea ce
priveste reinfecția –toți partenerii sexuali ai acestor femei trebuie diagnosticaţi si tratați
înainte de a-și relua contactele sexuale neprotejate .

Daca boala este depistată și identificată la timp , prognosticul salpingitei este foarte
promițător în ceea ce ține tratarea precoce , există un procent mic ca în urma tratamentului
unele femei să rămână infertile . Episoadele repetate de salpingită la aceată categorie de
paciente , pot avea un prognostic oarecum negativ.

Pentru a prevenii astefel de situații este recomandat folosirea metodelor de contracepție :

prezervativul , inelul vaginal ,etc.

*Evoluție , complicații, profilaxie

Cea mai importantă complicaţie care poate apărea în urma salpingitei este
infertilitatea. Inflamaţia este greu de depistat şi se transformă în infecţie, ce se extinde repede
si la organele din imediata vecinătate, adică la ovare şi uter, crescand riscul abcesului
ovarian sau al unei sarcini extrauterine. Din nefericire, salpingita degradeaza total trompele
uterine, împiedicand astfel eliberarea şi fertilizarea ovulului. Doar tratamentul cu antibiotice
poate trata salpingita.

*Recomandari medicale
Controalele medicale de specialitate sunt foarte importante în depistarea din vreme a acestei
afecţiuni. Prezenţarea la medicul ginecolog este absolut necesară la primele simptome
neobişnuite. Pană la vindecarea simptomelor şi încheierea tratamentului cu antibiotice se
recomandă abstinenţa de la activitate sexuală.

15
 3 Studii de caz

3.1. Studiul de caz I

Date fixe : Nume și prenume G.A

Naționalitate : Romană Religie : Penticostală.

Limba vorbită : Romană Varstă :35 de ani

Data nașterii : 01.02.1983

Date variabile : Domiciliu: Urban stare civilă : Divorțată

Ocupație :Funcționar public

Diagnostic internare : Suspect de salpingită

Diagnostic externare: SALPINGITĂ

Data internării :11.02. 2018;Data externării :15.02.2018

Anamneză :Antecedente personale patologice

–Bolile copilariei–varicelă , otită , apendicectomie la 20 de ani

Antecedente heredo- colaterale -Mama –Chist Ovarian –stang

-Tata – Prostată

Motivele Internării: dureri pelviene, vărsături, agitație și stare generală proastă

Istoric: Pacienta G.A. in varsta de 35 de ani , din mediul rural , jud Bihor , comuna Curatele ,
localitatea Pociovelişte , religie penticostală, naţionalitate română ,divorțată , se prezintă la spital Clinic
Județean din Oradea – sectia Obstretică Ginecologie , cu dureri pelviabdominale , disurie
, polakiurie,oboseală și anxietate.

Boala a debutat cu 2-3 zile în urmă acuzând dureri pelviabdominale , polakiurie, dispareunie , senzație
de greutate , oboseală și indispoziție,fapt pentru care se prezintă la consult ginecologic , fiind
internată în vederea investigațiilor și tratamentului

Investigații : consultare ginecologică , culturi ginecologice , ecografie pelviană transvaginală

, ecografie genitală abdominală, foto videocoloscopie ,

16
Nr Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Intervenții Intervenții Evaluare
Crt fundamenta autonome Delegate
-lă afectată
1 Nevoia de a Incontinență urinară – Evitarea Asistenta La indicatția Ameliorare
elimina urinare neadecvată complicațiilor medicala : medicului ,prognostic
catitativ si calitativ urinare Aerisește pregătește și pozitiv.
(diureză) Stabilirea și încăperea în caz administrează
de
menținerea unui tratamentul Pacienta se
frison,acoperă
echilibru pacienbtul cu o medicamentos. simte bine
hidroelectolitic pătură. Recoltează în urma
Serveşte
și psihic urina pentru tratamentul
pacientul cu
lichide . examene ui
Încurajează clinice și
pacienta să-și
bactereologice
exprime liber
gândurile și .
sentimentele ,
având o
atmosfera caldă
în legătura cu
problema sa .
2 Nevoia de a Dificultate de a dormi Pacienta să Asistenta : Administrea-ză În urma
dormi și a și a se odihni ,datorită beneficieze de Învață pacienta tratamentul procedure-
se odihnii. afecțiunii manifestată un somn să practice presacris de lor
prin insomnie, corespunzător tehnici de medic medicale
anxietate ,respectiv din punct de relaxare si pacienta se
tulburari de vedere cantitativ exerciții Urmăreşte simte bine .
afectivitate . și calitativ. respiratori starea de Somnul
câteva minute sănatate a este liniștit
înainte de pacientei. și respectă
culcare . orele
Întocmește un optime de
program de somn
odihna
corespunzător

17
3 Nevoia de Deficit de autoîngrijire Pacienta să Asistenta : Asistenta În urma
fi curată ,datorat stării de prezinte Antrezeană respect comunică-
,îngrijită,de anxietate și durere tegumente pacienta în indicația rii și a
a proteja curate și vederea medicului,adi tratamentu-
tegumentele redobândirea autoîngrijirii. mistrând lui,
și increderii de Stabilește tratamentul pacienta a
mucoasele sine împreună cu adecvat . conștienti-
pacienta cauzele Se efectuează zat nevoie
și motivația spălături de igienă
igienei vaginale la
nevoie
4 Nevoia de a Mișcare anevoioasă Mişcarea Asistenta : Respectă Starea
se mișca și datorită disconfortului pacientei să fie Oferă sprijin indicațiile pacientei
de a avea o din zona genitală . lentă, fără pacientei ,în medicului,privi este
bună durere – vederea nd bunăstarea ameiorată.
postură păstrându-și o deplasarii sale la pacientei .
bună postură toaletă.
Plimbari mici si
dese la nevoie .
Ajută pacienta
să-și găsească
poziția
antalgică.

18
3.2. Studiul de caz II

Date fixe : Nume și prenume D.V

Naționalitate : Romană Religie : Catolică.

Limba vorbită : Romană Varstă :35 de ani

Data nașterii : 23.08.1983

Date variabile : Domiciliu: Rural - casătorita

Ocupație : Manager de caz( asistent maternal )

Diagnostic internare : Dureri pelviene

Diagnostic externare: SALPINGITĂ

Data internării :20.02. 2018;Data externării :05.03.2018

Anamneză :Antecedente personale patologice – a avut doua sarcini normale, metroragie

–Bolile copilariei– rubeolă , oreon, hernie inghinală

Antecedente heredo- colaterale -Mama – Fibron Uterin

-Tata – Hepatita B

Motivele Internării: dureri pelviene, vărsături, agitație și stare generașă proastă

Istoric: Pacienta D.V. in varsta de 35 de ani , din mediul urban , jud Bihor , loc. Beius, religie
catolică, naţionalitate română ,căsătorită , se prezinta la Spitalul clinic de obstretică Ginecologie – Beius
cu dureri în zona pelviană , febră,balonare, dispareunie și metroragie

Investigații : consultare ginecologică , culturi ginecologice , ecografie pelviană transvaginală

, ecografie genitală abdominală,

19
Nr Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Intervenții Intervenții Evaluare
Crt fundamenta autonome Delegate
-lă afectată
1 Nevoia de Imposibilitatea – Pacienta să-și Asistenta : Se Ameliorare
a-și incapacitatea de aș mențină Asigură condiții administrează ,prognostic
menține menține temperatura temperatura în de confort tratamentul pozitiv.
termic în salon .
temperatura corpului în limite limite prescris de
Asigură o
corpului în fiziologice fiziologice,paci- îmbracaminte catre medic , și După cele
limite enta să aibe o lejeră. se urmăresc . 24 de h ,
Menține igiena
normale stare de bine. pacienta
tegumentelor.
prezintă
temperatu-
ra
corporală
în limite
normale ,
are o stare
de bine
fizic și
psihic .
2 Nevoia de a Odihnă alterată, Asigurarea unui Asigură un Administrea-ză În urma
dormi și a datorita durerilor somn linișit. climat favorabil tratamentul procedure-
se odihni. pelviene abdominale . Asigurarea unui –aerisirea presacris de lor
Oboseală cronică numar optim de saloanelor, medic . medicale
combinată cu anxietate ore somn. pentru buna pacienta se
,stres și alimentație Consiliere desfășurare a Urmărește simte bine .
inadecvată psihologică la tratamentului. starea de Somnul
nevoie Asigură sănatate a este liniștit
pacientului pacientei. și respectă
alternative de orele
relaxare optime de
.monitorizează somn
functiile vitale

20
 (O.M.V.).

3 Nevoia de a Refuz categoric de a Asigurarea unui Asistenta Administează Pacienta

bea și a se alimenta datorită echilibru Asigură aportul tratamentul are un
mânca starilor de greată și hidroelectolitic. prin ingerare de ,conform comportam
indispozitie. Asigurarea unui lichide si rețetei ent
Senzaţie de greutate și confort psihic alimente. medicale nutrițional
durere abdominală adecvat- Consilierea stabilite de echilibrat
consiliere. pacientului – medic: ,datorită
Stabilirea unui referitor la medicamentos manevrelor
plan importanţa ,oral, medicale.
personalizat de alimentației pe parenteral,.
nutriție. durata Asigură
tratamentului. aportul de
Creează un vitamine,
confort minerale sau
psihologic si glucoză (oral –
emoţional, linie venoasă) .
valorificând
resursele
interioare ale
pacientei.
4 Nevoia de a Miscarea este afectată Mișcare Asistenta Respectă în Starea
se mișca și , anevoiasă pricinuită nedurereoasă . Oferă sprijin în tocmai pacientei
de a avea o de discortul accentuat Menținerea deplasarea indicațiile este
bună din zona genital . posturii corecte pacientei. medicului , ameliorată
postură . asigură poziția privind .
antalgică a bunăstarea
pacientei. pacientei.
Asigură liniștea
în salon

21
3.3. Studiul de caz III

Date fixe : Nume și prenume S.P.

Naționalitate : Romană Religie : Ortodoxă.

Limba vorbită : Romană Varstă :25 de ani

Data nașterii : 15.04.1993

Date variabile : Domiciliu: Rural stare civilă : Divorțată

Ocupație :Studentă

Diagnostic internare : Suspect salpingită acută

Diagnostic externare: SALPINGITĂ

Data internării :10.03 2018;Data externării :14.03.2018

Anamneză :Antecedente personale patologice

–Bolile copilariei–rujeolă, otită , chist ovarian drept 16 ani

Antecedente heredo- colaterale -Mama –Histerosalpingectomie

-Tata – Reumatism articulat acut HTA

Motivele Internării: dureri pelviabdominale , vărsături, grețuri , leucoree

Istoric: Pacienta S.P. in varsta de 25 de ani , din mediul rural , jud Bihor , comuna Diosig localitatea
Săcuieni , religie ortodoxă, naţionalitate română ,divorțată , se prezintă la Spitalul Clinic de Obstretica
Ginecologie cu dureri pelviabdominale ,acuzând vărsături, grețuri , leucoree

Investigații : consultare specialitate ginecologică , culturi ginecologice , ecografie pelviană

transvaginală , ecografie genitală abdominală, foto videocoloscopie ,

22
Nr Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Intervenții Intervenții Evaluare
Crt afectată autonome Delegate
1 Nevoia de a Eliminarea neadecvată Pacienta să Asistenta : Pune în Ameliorare
elimina și dureroasă datorită prezinte o stare Crearea unui aplicare ,prognostic
infecției urinare de bine făra microclimat indicațiile pozitiv.
corespunzătopr .
disuri medicului .
Asigurarea unei
Evitarea igiene Administează Pacienta
compliocațiilor corporale- tratamentul răspunde
riguroasă.
urinare medicamentos promt ,în
Bilanţul hidric,
Pacienta să fie măsurând cu sau cel urma
echilibrată constiinciozitate injectabil . tratamentul
ingestia și
psihic. Pregătește ui ,având o
excreția .
vacuntainerele stare
, pentru generală
probele de ameliorată.
laborator .
2 Nevoia de Incapacitatea de a-și Menţinerea unei Asistenta : Administrează Pracienta
a-și mentine temperature temperaturi în Pregatește psihic medicamentați prezintă
menține corpului în limite limite normale pacienta,înaintea a recomandată temperatur
temperatura normale ,datorită fiziologice. tehnicilor de de medic a corpului
corpului în infecției recoltare. :antitermice și în limite
limite Aerisește antibiotic normale .
normale încăperea .
Asigură o
îmbracamintea
lejeră .
Schimbă des
lenjeria de pat și
de corp.

23
3 Nevoia de a Alterarea nutriției Pacienta să aibe Asistenta : Aplică În urma
bea și a datorită grețurilor și o alimentație Așează pacienta tratamentul tratamentul
mânca vărsăturilor potrivită , ,în poziția – impus de ui ,pacienta
evitându-se decubic dorsal, medic prezinta o
starile de grată avand capul într- :antimetice, stare
și vomă . o parte . vitaine și săruri generală
Scade aportul minerale . foarte
lichidelor și a bună.
alimentelor.
Oferă detalii
pacientei, în
vederea unei
bune respirații

4 Nevoia de a Carențe de Mucoasele și Asistenta: Aplicarea În urma

fi curată autoîngrijire, tegumentele Ajută pacienta tehnicilor de manevrelor
,îngrijită, de pricinuite de mediul pacientei să fie să-și efectueze igienă , medicale
a proteja familial, cât și a curate și baia general sau recomndate de ,pacienta se
tegumentele educației ,intr-o ingrijite. toaleta sau pe medic simte bine.
,și oarecare masură. regiuni dacă
mucoasele . este nevoie .
Asigură o
temperatură
potrivită în
saloane , și a
apei la 37 / 38
de grade
Celsius.

24
 Rolul asistentului medical în îngrijirea și monitorizarea
pacientelor cu Salpingită

Aistenta medicală are un rol important ,în ceea ce ține îngrijirea și monitorizarea
pacientelor cu salpingită. Asistenta medicală culege datele pacientelor, analizează și
sintetizează datele ,planifică modalitatea de îngrijire al acestora în mod personalizat ,
implementează programul de îngrijire , adaptându-l la nevoile acestora, și urmarește evolutia
acestora în urma tratamentelor aplicate . asistenta medicală efectuează manevrele medicale si
tratanmentul prescris de medic . Se asigură ca fișa de observatie este completată cu
rigurozitate și actualizată în permanență

Pocesul de ingrijire reprezintă un set de acțiuni prin care se îndeplinesc îngrijiri de nursing
de care pacienta are nevoie.

Procesul nursing este un proces intelectual compus din diferite etape, logic coordonate
având ca scop obținerea unei stări mai bune a pacientului. Acesta permite acordarea de
îngrijiri individualizate adaptate fiecărui pacient.

Aceste etape sunt:

1. Culegerea de date
Este etapa iniţială a procesului de îngrijire, aceasta reuneşte toate informaţiile necesare
îngrijirii unui pacient. Se începe de la internarea pacientului şi reprezintă primul contact cu
pacientul care este foarte important pentru obţinerea acceptului colaborării acestuia.Asistentul
medical prin comportamentul său trebuie să-i creeze pacientului imaginea unei persoane
competente şi să contribuie la îngrijirea să.

2. Analiza şi sinteza datelor

Presupune:examinarea datelor, clasificareadatelor în independente şi dependente,
identificarea resurselor pacientului,stabilirea problemelor de îngrijire şi a priorităţilor şi
stabilirea cauzelor sau asurselor de dificultate.Asistentul medical trebuie să cunoască exact
cauza problemei ca prinacţiunile proprii să acţioneze asupra acestei cauze.

25
3. Planificare îngrijirilor
Se face prin stabilirea unui plan de acţiune aetapelor, mijloacelor ce se impun în îngrijire,
adică organizarea îngrijirilor conform unei strategii bine definite ţinând cont în mod deosebit
de îngrijirile şitratamentele prescrise de medic.

4. Implementarea sau aplicarea îngrijirilor

Constituie momentulrealizării intervenţiilor. Scopul este aducerea pacientului într-o stare
optimă deindependenţă, de satisfacerea nevoilor.

5. Evaluarea
Constituie aprecierea muncii asistentului medical în funcţie derezultatele obţinute. Se face
evaluarea după o anumită perioadă; în general unobiectiv indică în ce ritm trebuie făcută
evaluarea.

Sarcinile asistentului medical în îngrijirea și monitorizarea pacientelor cu Salpingită sunt :

-asigură repausul la pat al pacientului în saloane liniștite, luminoase, călduroase

-asigură igiena tegumentelor și mucoaselor;

-pregătirea psihică a pacientului;

-adunarea, verificarea şi pregătirea instrumentarului necesar;

-dezbrăcarea şi îmbrăcarea pacientului;

-aducerea pacientului în poziţiile adecvate examinărilor;

-asigurarea iluminaţiei necesare la examinările cavităţilor naturale;

-deservirea medicului cu instrumente;

-ferirea pacientului de traumatisme şi răceală;

-aşezarea pacientului în pat după examinare şi facerea patului

-asigură alimentația pacientului în funcție de nevoile sale cantitative și calitative, modificate

de boală:

în perioadele febrile – regim hidric, hidrozaharat, lactat;

26
 în anemii – alimente bogate în fier, calciu, vitamine, bazate pe carne (viscere), legume
verzi și fructe;

-monitorizează temperatura, pulsul, tensiunea arterială, respirația, la intervale de timp, în

funcție de gravitatea cazului, consemnând datele în foaia de temperatură.

-sesizează apariția elementelor hemoragice și informează medicul

-aplică comprese reci, oferă bazinet la nevoie

-administrează tratamentul prescris:

Antitermice și antibiotic

Spălături vaginale

Refosporin

Euciprin

27
 Concluzii

Salpingita este o boală frecventă, întâlnită în cadrul populaţiei feminine. Depistarea se face
printr-un examen medical practicat la o populaţie asimptomatică, în scopul stabilirii
suspiciunii existenţei bolii. Aceasta înseamnă selecţionarea – trierea, screening-ul – din
cadrul unui grup de populaţie a unui număr restrâns de cazuri la care ridică suspiciunea unui
cancer mai mult sau mai puţin incipient

Este necesar tratarea tuturor stărilor precanceroase, tratarea tropelor uterine , cervicitelor
cronice, a leucoplaziilor şi a celorlalte displazii care după tratament pot fi urmărite prin
controale periodice clinice şi paraclinice, citologiei vaginale revenindu-i un rol important.

Se vor evita factorii etiologici favorizanţi ai apariţiei salpingitei – se evită traumatismele

trompelor uterine în cursul intervenţiilor la acest nivel, toate propcedurile de tratament
specifice , se va acorda o grijă deosebită igienei locale şi igienei sexuale şi se vor îndepărta
factorii infecţioşi şi carenţiali.

Putem cert afirma/ constata că metoda laparoscopică aplicată în diagnosticul şi tratamentul

salpingitelor acute are un şir de avantaje comparativ cu metoda conservativă:

 permite stabilirea diagnosticului corect şi a gradului de răspândire a procesului

inflamator, indicând modalitatea de abordare chirurgicală posibilă
(laparoscopie sau laparotomie)
 permite înlăturarea schimbărilor anatomice provocate de procesul inflamator
dependent de gradul de afectare şi localizare a procesului patologic, vârsta şi
starea pacientei
 Cu ajutorul acestei metode se efectuează drenarea adecvată a cavităţii
peritoneale ca condiţie obligatorie pentru evoluţia favorabilă a perioadei
postoperatorii
 Recuperarea pacientelor se petrece cu mult mai rapid (în mediu până la
5,59±5,00 zile, comparativ cu tratamentul conservativ- 12,02±5,13 zile).
 Rezultatele obţinute la distanţă demonstrează că afectarea funcţiei
reproductive în caz de salpingite acute este mai gravă la pacientele tratate doar
prin metode conservative

28
 Aşadar, din rezultatele studiului reiese că laparascopia, prin multiplele avantaje pe care
le comportă, poate şi trebuie să fie inclusă în algoritmul diagnostic şi de tratament al
salpingitelor acute.
Este mult mai bine să prevenim apariţia Salpingitei prin controale periodice decât să
tratăm eventualele boli referitoare fie la salpingita sau / ori cancere de col uterin.

29
Bibliografie

Titircă L,(2006)., ,,Îngrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,,- Editura.
Viața medicală românească.,Cluj- Napoca;

N.Crisan & D.Nanu., (1997), ,,Ginecologie , editie revazuta si adaugita,,-Editura. Societatea

Stiința & Tehnica., Bucuresti;

Râcă N.,Tănase Florentina, Râcă Andreea.,((2002), ,, Implicaţiile bolii inflamatorii pelvine în

reproducerea umană,, // Congresul naţional de Obstetrică şi Ginecologie.- Bucureşti;

A.Ţuşco. Mat. Conf //. O. Rabovilă, (1997), ,, Laparascopia de control în tratamentul de

reabilitare al salpingitelor acute,, Editura Medicală., Cluj-Napoca;

Niţescu V.,(1996), ,,Obstretică şi ginecologie, manual pentru şcoli sanitare postliceale,,-

Editura. D. P., Bucureşti;

N. Crişan., (1997), ,,Ginecologie,,- Editura Societatea – Ştiinţa – Tehnică., Bucureşti;

Mozes C., (1977), ,,Tehnica îngrijirii bolnavului,,-Editura Medicală., Bucureşti;

Mozes C., (2009), ,,Tehnica îngrijirii bolnavului,, Ediția a VII-a, -Editura Medicală.,
București;

Titircă L., (2000), ,,Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali,,-Editura

Viața Medicală Românească., București;

Titircă L.,(1997), ,, Breviar de explorări funcționale și de îngrijiri speciale acordate

bolnavului,, Ediție adăugată și revizuită.-Editura Viața Medicală Românească., București;

30