Sunteți pe pagina 1din 58

VAMUIREA MARFURILOR – REGIMUL VAMAL

SI PROCEDURA VAMALA IN ROMANIA

- LUCRARE DE LICENTA –
CAPITOLUL I
SISTEMUL NATIONAL VAMAL

1.1. IMPORTANTA SISTEMULUI VAMAL IN ECONOMIILE


CONTEMPORANE

De-a lungul existentei economiei mondiale s-a demonstrat faptul ca progresul economic
al unei tari depinde de mobilizarea resurselor proprii, umane, materiale si financiare. Tarile
nu se pot izola de circuitul economic mondial. Participarea la diviziunea internationala a
muncii si, implicit, la circuitul economic mondial este de natura sa potenteze eforturile
proprii ale fiecarui popor si sa accelereze progresul economic al tuturor statelor.
Cooperarea economica si tehnico-stiintifica internationala constituie, fara indoiala, unul
dintre factorii cei mai ai dezvoltarii economice. La extinderea relatiilor economice
internationale contribuie numerosi factori cum ar fi: productia de bunuri si servicii,
transporturile internationale, informatizarea, formele noi de realizare a tranzactiilor,
imbunatatirea cadrului juridic menit sa faciliteze aceasta cooperare, masurile moderne de
asigurare impotriva riscurilor, dezvoltarea si generalizarea asigurarilor de bunuri si de
persoane si modernizarea si informatizarea operatiunilor bancare etc.
Toti acesti factori sunt cuprinsi in diverse sisteme care compun economiile
contemporane ale statelor, intre care exista relatii de interdependenta, desfasurate atat in
cadrul bilateral cat si multilateral, conform unor reguli stabilite pe seama acordului de
vointa intre state.
Participarea economiilor nationale contemporane la diviziunea internationala a muncii
presupune insa si o protejare a acestora de catre stat, deci o institutie de drept public, prin
folosirea diverselor mijloace si tehnici. Una din formele care participa ca element de
protectie este reprezentata de SISTEMUL VAMAL.

1.2. CONCEPTUL DE SISTEM VAMAL

Acest tip de sistem difera de la un stat la altul in functie de structura organizatorica,


politica si comerciala pe care o practica. El este inclus in cadrul general al sistemului
economic al statelor participante la schimbul international de marfuri.
Ca obiective principale, la nivel de economie nationala, pe care acest sistem le are in
vedere, sunt:
- apararea intereselor economice ale statului
- intocmirea de statistici in activitatea de comert exterior
- aplicarea unei parti a politicii fiscale a statului
- incurajarea activitatilor de export prin diverse forme si mijloace.
Prin prisma acestor obiective putem defini sistemul vamal ca fiind acea structura
complexa care cuprinde parghiile utilizate de stat pentru influentarea activitatii vamale,
metodele administrative si de conducere, cadrul institutional alcatuit din autoritati cu

2
atributii in domeniul vamal, cadrul juridic, format din legi, decrete, hotarari si alte
reglementari cu aplicabilitate in activitatea vamala.
Spatiul geografic in care actioneaza sistemul vamal poarta denumirea de teritoriu vamal,
care, de regula, coincide cu teritoriul national al statului in care se aplica un anumit regim
vamal, o anumita legislatie vamala.
Exista insa si posibilitatea ca doua sau mai multe sisteme vamale sa interfereze, sa se
uneasca asistand la extinderea teritoriului vamal. Acest lucru poate lua forma unei uniuni
vamale, procedandu-se la desfiintarea barierelor tarifare din relatiile comerciale, precum si
la stabilirea unei politici comerciale comune in relatiile cu terte tari.
Tot mai des intalnim astazi, pe toate meridianele globului, si practica de restrangere a
teritoriului vamal, de excludere sau exceptare vamala – purtand generic denumirea de
ZONE LIBERE, asupra carora, prin parghiile folosite sistemul vamal al statului respectiv
supravegheaza activitatile de comert fiind insa exceptate de la regimul vamal.
In promovarea intereselor nationale, statele lumii isi apara, intr-un fel sau altul,
economia interna prin intermediul unor instrumente de politica comerciala, sub forma
taxelor vamale, a restrictiilor valorice si a altor masuri care constituie adesea, din punct de
vedere al partenerilor comerciali, obstacole in calea patrunderii marfurilor straine pe piata
respectivului stat. Aceste masuri si instrumente sunt promovate si prin sistemul vamal
propriu fiecarui stat in functie de politica promovata de acesta la un anumit moment.

1.3. ISTORICUL VAMII ROMANE

Odata cu inceputurile organizarii statale, s-au instituit si impozitele pentru marfurile


care trec frontierele. Aceste impozite, percepute mai ales la import, raspundeau unei nevoi
fiscale, aceea de a umple vistieria statului (care se confunda de cele mai multe ori cu cea a
conducatorului).
S-a practicat de asemenea prohibitia la export pentru protejarea colectivitatii impotriva
riscurilor unor penurii de alimente sau de alte produse indispensabile. Dar, ca o trasatura
generala, aceste masuri vamale erau lipsite de orice rol economic, fapt relevat de absenta
unor politici comerciale coerente. Notiunea de “vama” o intalnim deja in mitologia greaca,
in care Hades, zeul taramului subpamantean, lua vama celor care intrau in imparatia sa. De
asemenea, in Biblie, se mentioneaza ca Matei, unul din apostolii lui Iisus Hristos si unul sin
cei patru evanghelisti, era “vames”, meserie care nu se bucura de o reputatie prea buna in
colectivitate.
Revenind la “vama” din antichitate, ea se numea “teloneion” in Atena si “portoria” in
Roma antica. Aceste drepturi percepute la import erau moderate, in general a 40-a sau a 50-
a parte a valorii marfurilor.
Sistemul vamal roman a cuprins, evident, si teritoriul Daciei ocupate de Traian in
secolul al II-lea e.n., asa cum se dovedeste si prin unica vama romana descoperita in lume,
care se afla pe teritoriul Romaniei de astazi: edificiul vamal de la Porolissum (actualmente
dealul Pomet, satul Moigrad, judetul Salaj).
Primele atestari documentare din evul mediu privind existenta vamilor pe teritoriul
actualei Romanii sunt legate de Vlaicu-Voda (Alexandru Voda al Valahiei), care acorda
privilegii vamale negutatorilor brasoveni (1358) si sibieni (1370). Organizarea vamilor in
Tarile Romane incepe din secolul XIV. Vama constituita in venit domnesc se putea arenda
sau putea fi o danie a domnului catre un slujbas credincios sau catre o manastire. Taxele de

3
import sau export erau fixate prin conventii ale domnitorului cu vecinii. Sistemul de taxare
ce fiinta atunci consta in doua categorii:
- dijma, adica taxele incasate la intrarea si iesirea marfurilor in/dintr-un oras;
- vama, adica taxele incasate la intrarea sau iesirea marfurilor sau produselor dintr-o
tara in alta.
Acest sistem de taxare era comun intregii Europe de atunci. In Moldova, comertul
exterior era dezvoltat inca inainte de 1300, dar primele atestari documentare dateaza de la
inceputul secolului XV, din timpul lui Alexandru cel Bun, sistemul vamal fiind organizat in
vami mari si vami mici, in vami la oras si vami la hotar, vami la straja.
In vremea lui Stefan cel Mare, la fiecare punct de trecere a frontierei erau asezati
“oamenii de incredere ai domnitorului”, adica vamesii, sub directivele Marelui Vames, care
era insarcinat cu conducerea acestei administratii, precum si cu incheierea intelegerilor
comerciale. Acest “Mare Vames” avea drept de control si asupra vamilor arendate: “ca nu
cumva sa se ia prea mare vama ori sa se faca vreo hotie”.
In secolul XVII, paza vamii si prinderea contrabandistilor erau incredintate corpului
martalogilor, condusi de un capitan.
In Transilvania, activitatea vamala era asemanatoare cu cea din Moldova si din Tara
Romaneasca, suferind modificari mai ales dupa ce imparateasa Maria Tereza a reorganizat
sistemul vamal al Imperiului Habsburgic, in secolul XVIII.
O vizita la castelul Bran – initial vama intre Muntenia si Transilvania – este o buna
ocazie de a face cunostinta si cu unicul muzeu al vamii din Romania, cu accent pe vama
Brasovului.
Dupa ce principatele au intrat sub dominatia fanariota, comertul exterior si, implicit,
activitatea vamala au decazut. Comertul exterior se desfasura in totalitate prin intermediari
otomani, drepturile vamale fiind incasate doar de vamesii turci.
In urma Tratatului de la Kuciuk-Kainargi, care a urmat razboiului dintre turci si rusi din
1774, se schimba si structura comertului exterior din ambele principate si, evident institutia
vamala ia o alta dezvoltare. Dispar negustorii musulmani, locul lor fiind luat de crestini.
Afacerile comerciale se incheie in porturi, apar companiile de navigatie, care determina o
adevarata revolutie eonomica. Activitatea de comert exterior incepe sa fie controlata de
catre domnitori, chiar daca “vamile” puteau fi marite sau micsorate doar cu aprobarea Portii
Otomane.
Vama se lua ad-valorem, variind inter 3% si 5%, cu majorari pentru marfurile care nu
erau produse in zona de unde proveneau negustorii respectivi. Sub Alexandru Mavrocordat,
vama este de 3% “dupa adevarata factura ce vor arata catre vames”.
Prin folosirea Dunarii, comertul cu Apusul se intensifica, incepand cu pacea de la
Adrianopol din 1829, prin al carei tratat se prevedea liberul export al cerealelor. Apare
acum dreptul puterilor straine de a impune domnitorului sa cedeze o parte din drepturile
sale suverane privind vamile.
In februarie 1847 vama dintre cele doua principate a fost suprimata, pentru ca apoi, in
toamna anului 1848, sa se puna in aplicare tariful vamal comun , creandu-se un teritoriu
comercial si vamal unic, baza viitorului stat unitar roman. Astfel, in 1848, ambele tari isi
pot afirma independenta economica si pot publica noul tarif vamal. Turcii platesc vama la
granita: 3% pentru marfurile exportate peste Dunare. In anul 1848, anteprenor al vamilor in
ambele principate era un anume Ciocan1 .

1
N. Iorga, Istoria comertului romanesc

4
In anul 1859, dupa proclamarea si infaptuirea Unirii, Comisiunea Centrala de la Focsani
a decis exploatarea vamilor in regie proprie de catre stat, ceea ce s-a si facut prin
regulamentul decretat in acelasi an sub titlul de “Proiectul pentru administrarea vamilor
Principatelor Unite ale Moldovei si Tara Romaneasca”, influentat mai ales de legislatia
franceza in domeniu. Acest proiect este promulgat de Alexandru Ioan Cuza pe data de 16
decembrie 1859. Proiectul se imparte in trei parti, avand in total 111 articole: Partea I
trateaza si reglementeaza organizarea serviciului vamal, in 45 de articole (art. 1-45). Partea
a II-a contine ispozitiile comune relative la importatia si exportatia marfurilor (art. 46-57).
Partea a III-a cuprinde instructiuni de contabilitate si manipulare (art. 58-111).
Principiile si normele acestui decret-lege sunt izvorul si fundamentul legislatiei vamale
de mai tarziu si chiar a celei din zilele noastre. Este cea mai veche lege pentru
sistematizarea vamilor din toate punctele de vedere: ca administratie, impunere, principii si
norme economice, financiare, juridice si sociale. Nici aceata lege nu este pusa in aplicare in
amanuntul ei, din aceleasi motive ca si sistematizarea din timpul Regulamentelor Organice,
precum si din lipsa de personal pregatit si constient de datoria sa.
Sistemul de impunere defavorabil exportului a fost schimbat mai tarziu scazandu-se
treptat cota de impunere de la 5% ad-valorem pana la 1% in 1868. Desi a anuntat o era
“liber – schimbista”, Alexandru Ioan Cuza a renuntat la aceasta idee de teama sa nu ruineze
cu totul finantele tarii. Noul tarif vamal a fost pregatit cu participarea firmelor comerciale
straine.
Dupa anul 1866, in Romania devenita stat constitutional, s-a desfasurat o munca
minutioasa, care a durat aproape 8 ani, cu intreruperi, finalizata cu o lege generala a vamilor
si un tarif vamal. Acestea sunt votate de Parlament sub denumirea de “Legea generala a
vamilor din 4 aprilie 1874”.
Legea a fost pusa in aplicare incepand cu data de 1 iulie 1875. Noul tarif vamal fusese
deja decretat in 1874 de domnitorul Carol I, in ciuda opozitiei Turciei. Cu sprijinul marilor
puteri, s-a trecut peste opozitia turceasca. Acest lucru a reprezentat o adevarata declaratie de
independenta economica. Noul tarif vamal a devenit efectiv in 1876, data la care porturile
franco (libere) de la Braila, Galati si Ismail au fost desfiintate.
Legea vamilor din 1875 este deci prima lege vamala a Romaniei care legifereaza in mod
sistematic ansamblul de coordonari normative care poarta numele de “vama”.
Organizarea si functionarea serviciilor vamale romane, reglementarile si procedurile din
domeniu au suferit numeroase modificari din acel moment, evoluand sub impactul
schimbarilor istorice survenite in Romania si in Europa, la sfarsitul secolului al XIX-lea si
la inceputul secolului al XX-lea sau a modificarilor socio-economice, in sensul dezvoltarii
cunoscute de celelalte administratii vamale europene.
Conform Legii Vamilor din anul 1905, lege modificata si completata in anul 1933
printr-o lege organica in sensul descentralizarii administratiei vamale si a modernizarii
aparatului vamal, s-a ajuns ca vamile sa fie administrate de Directia Vamilor, componenta a
Ministerului de Finante. Tot in acea perioada a fost adoptata o lege care reglementa regimul
vamal si serviciile vamale din Romania, fiind elaborat un Tarif Vamal.
Administratia vamala a intrat intr-un amplu program de reorganizare dupa 1973, an in
care a fost infiintata Directia Generala a Vamilor (DGV), entitate cu personalitate juridica
distincta in cadrul Ministerului Comertului, si mai tarziu Directiile Regionale Vamale.
Dupa 1 ianuarie 1983, DGV a trecut in subordinea Ministerului Finantelor, unde
functioneaza si in prezent.

5
1.4. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ACTUALA A SISTEMULUI
VAMAL ROMAN

In organizarea statului, vama este o institutie complexa, care pe langa rolul ei fiscal,
indeplineste si functia de instrument de protectie a economiei nationale, a societatii si a
mediului. Reglementarile si procedurile, precum si organizarea si functionarea serviciilor
vamale au evoluat sub impactul schimbarilor istorice survenite in Romania si in Europa
Dupa 1990, administratia vamala romana a intrat intr-un proces de reforma legislativa si
institutionala, avand ca obiectiv principal pregatirea conditiilor necesare aderarii la Uniunea
Europeana. Elaborarea, legiferarea si aplicarea efectiva a tarifului vamal de import incepand
cu 1 ianuarie 1991 a fost prima masura cu caracter complex ce a determinat optimizarea
functiei fiscale a serviciilor vamale, derularea procesului de incasare a taxelor in vama in
mod unitar, sistematic si nediscriminatoriu.
In perioada 1992 – 1993, cadrul legal a fost imbunatatit treptat, in vederea armonizarii
cu legislatia comunitara, prin:
- adoptarea tarifului de import bazat pe nomenclatorul sistemului armonizat la nivel
de 6 cifre (1992)
- introducerea formularului tipizat al declaratiei vamale in detaliu, similar
documentului administrativ unic utilizat in Comunitatea Economica Europeana
(1993)
- adoptarea tarifului vamal de import, avand la baza nomenclatorul combinat al
marfurilor (1993).
In perioada 1996-1998 a fost adoptat cadrul legislativ al activitatii vamale, in cea mai
mare parte armonizat cu cel comunitar, precum si cadrul legislativ referitor la structura
organizatorica a administratiei vamale romane, fiind elaborate o serie de acte normative de
baza in acest domeniu, privind:
- Codul Vamal al Romaniei
- Regulamentul Vamal (1997, modificat si completat in 2001)
- Statutul personalului vamal (1998), instrumentul legal care ofera lucratorilor vamali
stabilitate in munca si statueaza apartenenta lor la structura administrativa
- introducerea sistemului de tranzit comun pe teritoriul vamal al Romaniei
- crearea sistemului informatic integrat vamal
- introducerea procedurilor simplificate de vamuire.

Incepand cu 1 ianuarie 2007, odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana,


legislatia vamala autohtona va fi abrogata, locul acesteia fiind luat de peste 8.450 de pagini
continand reglementari comunitare aplicabile in domeniul vamal. Odata cu integrarea tarii
noastre in Uniunea Europeana, aproximativ 1.000 de posturi din sistemul vamal, din zona de sud
si din zona de vest a tarii noastre, vor fi desfiintate, astfel incat la data aderarii Romania sa aiba
un numar egal de angajati cu cei ai structurilor similare din statele membre ale Uniunii.
Restructurarea este necesara tinand cont si de faptul ca, dupa data aderarii, volumul operatiunilor
vamale derulate pe langa punctele de frontiera vor scadea cu aproximativ 65-70%, volum care
reprezinta ponderea schimburilor comerciale ale tarii noastre cu statele din spatiul comunitar.
Desi reorganizarea sistemului vamal este iminent, tinand cont de faptul ca Romania are la ora
actuala un numar destul de redus de lucratori vamali (3.800 persoane) comparativ cu statele
vecine (Bulgaria - 3.800 posturi, desi are un volum al activitatii mai mic cu 40% comparativ cu
tara noastra; Cehia - 7.400 vamesi impartiti in 45 de birouri vamale, Ungaria - 7.500 de vamesi
etc.), cei aproximativ 1.000 de vamesi care vor fi "disponibilizati" vor fi redistribuiti in alte
centre vamale, in functie de necesitati. Pentru ca transferurile masive sa nu creeze sincope in
6
sistem, conducerea Autoritatii Nationale a Vamilor (ANV) va consulta sindicatele din domeniu
inainte de a actiona. Cel mai probabil, pentru ca sistemul sa nu piarda angajati, vor fi infiintate
birouri vamale (cel putin unul) in fiecare oras resedinta de judet.

Dupa data aderarii Romaniei, sistemul vamal autohton va lucra in proportie de 75% pentru
Comunitatea Europeana. Astfel, aproximativ trei sferturi din drepturile vamale incasate de noi
vor fi varsate neconditionat in contul CE, urmand ca tara noastra sa primeasca din aceste
varsaminte sume consistente numai daca va elabora proiecte. Ţinand cont de faptul ca veniturile
incasate de sistemul vamal autohton vor trebui virate in cea mai mare parte in contul CE, vor fi
introduse reguli foarte dure in cazul necolectarii integrale a veniturilor datorate bugetului
comunitar. Totodata, pentru a preintampina eventuale nereguli, sistemul vamal autohton urmeaza
a fi auditat trimestrial ulterior datei de aderare.

Ţinand cont de aceste aspecte, pentru a preintampina eventuale litigii care ar putea conduce la
angajarea raspunderii statului roman, ANV a luat masuri importante de intarire a tuturor
componentelor sistemului vamal. In primul rand, ANV a intarit componenta IT, atat la nivelul
fiecarui birou vamal, cat si la birourile juridice. Motivele: adaptarea sistemului autohton la cel
european (in ceea ce priveste controlul exportului, taxarea, gestionarea cotelor tarifare, a
informatiilor privind tranzitele etc.), dar si existenta unor cai eficiente de urmarire si incasare la
termen a creantelor. Ca urmare a masurilor luate de conducerea ANV, deja nivelul incasarilor a
crescut considerabil, acestea ajungand sa detina o pondere insemnata in bugetul de stat. Astfel, in
luna august - considerata o luna "modesta" din punct de vedere al importurilor, ANV a inregistrat
incasari record, care au avut o pondere de 43,7% din incasarile la bugetul de stat (si de 77% din
totalul TVA colectat la nivel national).

Tot urmare a masurilor vizand respectarea legislatiei, de la inceputul acestui an, vama romana a
reusit un record de invidiat: un volum al confiscarilor de produse contrafacute si piratate, in
perioada ianuarie - iulie a.c., de peste 45 de milioane de euro. Totodata, pornind de la ideea de a
fluidiza traficul in punctele vamale - astfel incat controlul fizic sa se rezume la doar 10% din
volumul operatiunilor derulate la nivel national - conducerea ANV va pune un accent deosebit pe
intarirea componentei de control ulterior. In afara masurilor deja implementate, de la 1 ianuarie
2007 vor fi introduse 100 de brigazi vamale mobile, care vor deveni o prezenta cotidiana pe
drumurile europene, nationale sau judetene de la noi. In scopul securizarii frontierelor, densitatea
brigazilor mobile va fi mai mare in zona de nord-est si in zona de vest. In plus, restructurarea
sistemului vamal autohon va contribui si la scaderea numarului comisionarilor vamali si a
volumului de activitate derulat de acestia cu circa 60%.

In realizarea obiectivului sau de activitate Administratia Nationala a Vamilor are, in


principal, urmatoarele atributii:
- aplica in domeniul vamal masurile specifice rezultate din programele
guvernamentale si din legislatia in domeniul vama
- organizeaza, indruma si controleaza activitatea directiilor regionale vamale si a
birourilor vamale din subordine
7
- urmareste si supravegheaza respectarea legislatiei vamale pe intregul teritoriu al tarii
si exercita controlul specific potrivit reglementarilor in vigoare
- ia masuri de prevenire si combatere, in conformitate cu reglementarile legale in
vigoare, a oricaror infractiuni si contraventii in domeniul vamal
- participa impreuna cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale
la elaborarea proiectelor de acte normative in domeniul vamal
- aplica prevederile Tarifului vamal de import al Romaniei si ale altor acte normative
referitoare la acesta
- aplica masurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber schimb sau comert
liber incheiate intre Romania, pe de o parte, si Uniunea Europeana sau tarile aflate
in curs de integrare in Uniunea Europeana, pe de alta parte
- asigura aplicarea prevederilor cu caracter vamal din conventiile si tratatele
internationale la care Romania este parte
- urmareste aplicarea corecta a regulilor de interpretare a Nomenclaturii sistemului
armonizat, a regulilor generale de stabilire a originii bunurilor si de evaluare in
vama a marfurilor, precum si a prevederilor actelor normative referitoare la taxele
vamale, taxa pe valoarea adaugata, la accize si la alte drepturi vamale
- elaboreaza norme metodologice pentru organele proprii de control si le supune spre
aprobare Ministerului Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare
Fiscala
- elaboreaza si adopta norme tehnice pentru introducerea procedurilor simplificate de
vamuire
- elaboreaza propuneri privind sistematizarea si armonizarea legislatiei vamale
- actioneaza pentru indeplinirea intocmai a programelor privind integrarea vamala
europeana
- coordoneaza si indruma activitatea directiilor regionale vamale si a birourilor
vamale pe linia prevenirii si combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi,
obiecte din patrimoniul cultural national; urmareste, in cooperare cu celelalte organe
abilitate ale statului, cazurile de spalare a banilor prin operatiuni vamale
- verifica modul de declarare de catre titularul operatiunii vamale sau de catre
comisionarul vamal a drepturilor cuvenite bugetului de stat; incaseaza si vireaza
aceste drepturi la bugetul de stat; stabileste eventualele diferente prin controale
ulterioare si asigura incasarea acestora; aplica formele si instrumentele de plata si de
garantare a platii taxelor si drepturilor vamale in conformitate cu legislatia in
vigoare; asigura colectarea creantelor bugetare
- controleaza mijloacele de transport incarcate cu marfuri de import, export sau aflate
in tranzit, precum si bagajele insotite sau neinsotite ale calatorilor care trec frontiera
de stat a Romaniei si verifica legalitatea si regimul vamal al acestora, potrivit
reglementarilor vamale in vigoare; retine, in vederea confiscarii, marfurile care fac
obiectul unor abateri de la legislatia vamala si pentru care legea prevede o astfel de
sanctiune
- verifica, potrivit reglementarilor vamale in vigoare, pe timp de zi si de noapte,
cladiri, depozite, terenuri, sedii si alte obiective si poate preleva, in conditiile legii,
probe pe care le analizeaza in laboratoarele acreditate sau, dupa caz, proprii in
vederea identificarii si expertizarii marfurilor supuse vamuirii
- efectueaza investigatii, supravegheri si verificari, potrivit reglementarilor legale in
vigoare, in cazurile in care sunt semnalate situatii de incalcare a legislatiei vamale
de catre persoane fizice si juridice; verifica registre, corespondenta si alte forme de
evidenta si are dreptul de a cere oricarei persoane fizice sau juridice sa prezinte, fara
8
plata, documentatia si informatiile privind operatiunile vamale; sesizeaza organele
de urmarire penala competente atunci cand exista indiciile savarsirii unor infractiuni
- exercita, in cadrul controlului vamal ulterior verificarea oricaror documente, registre
si evidente referitoare la marfurile vamuite. Controlul se poate face la orice persoana
care se afla in posesia acestor acte sau detine informatii in legatura cu acestea.
Controlul ulterior se efectueaza pe o perioada de 5 ani de la acordarea liberului de
vama
- asigura sistemul informatic integrat vamal, datele si prelucrarile acestora pentru
statistica vamala si de comert exterior; gestioneaza informatiile cu privire la
colectarea datoriei vamale
- reprezinta, in fata instantelor direct sau prin organele teritoriale ale Ministerului
Finantelor Publice interesele statului in cazurile de incalcare a normelor vamale
- intocmeste studii, analize si elaboreaza proiecte de acte normative privind
organizarea activitatii Administratiei Nationale a Vamilor, pe care le supune atentiei
ministrului finantelor publice, cu avizul presedintelui Agentiei Nationale de
Administrare Fiscala pentru a fi valorificate si promovate
- face propuneri de avizare a proiectelor de acte normative elaborate de alte ministere
si institutii centrale care cuprind masuri referitoare la domeniul vamal
- aplica legislatia in ceea ce priveste raporturile de serviciu si raporturile de munca ale
personalului din cadrul ANV
- organizeaza, prin Scoala de Finante Publice si Vama, programe de formare,
pregatire si perfectionare profesionala a personalului vamal
- elaboreaza si fundamenteaza, cu avizul presedintelui Agentiei Nationale de
Administrare Fiscala proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al activitatii vamale
si il supune spre aprobare ministrului finantelor publice; asigura executarea acestuia
- organizeaza si asigura alocarea, miscarea, evidenta si controlul mijloacelor si
echipamentelor din dotarea ANV
- colaboreaza, pe baza de protocol, cu structurile Ministerului Administratiei si
Internelor abilitate, precum si cu alte organe ale statului sau asociatii patronale, cu
atributii in aplicarea legii ori interesate in realizarea politicii vamale
- coopereaza, pe baza de reciprocitate, cu autoritatile vamale ale altor state, precum si
cu organismele internationale de specialitate, in vederea prevenirii, cercetarii si
combaterii fraudelor vamale.
Atributiile, sarcinile si raspunderile personalului din structura autoritatii vamale se
stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare aprobat prin ordin al ministrului
finantelor publice, iar atributiile, sarcinile si raspunderile individuale ale personalului din
structura autoritatii vamale se stabilesc prin fisa postului.
Activitatea autoritatii vamale se exercita prin:
- Administratia Nationala a Vamilor
- Directiile regionale vamale
- Birourile vamale
- Puncte vamale
Structura organizatorica a ultimelor trei componente se aproba de catre directorul
general al Administratiei Nationale a Vamilor prin decizie, cu respectarea reglementarilor in
vigoare. In prezent exista zece Directii Regionale Vamale si 107 birouri vamale in
Romania.
La nivel central, in cadrul ANV functioneaza:
- Directia declaratie inspectie si frauda vamala
- Directia reglementari si proceduri vamale
9
- Directia resurse umane
- Directia economica
- Directia statistica si informare.
Prin Hotararea Guvernamentala nr. 23/1993 a fost infiintata Directia de Supraveghere si
Control Vamal, cu atributii in teritoriu, pe langa Directiile Regionale Vamale, cu privire la
introducerea sau scoaterea de bunuri din tara de catre persoanele fizice sau juridice. Astfel,
ea:
- exercita prin mijloace si procedee specifice supravegherea vamala pe teritoriul
Romaniei
- urmareste si controleaza respectarea de catre persoanele fizice si juridice a legislatiei
vamale
- constata si sanctioneaza, in conditiile legii, incalcarile legislatiei vamale in vigoare
- controleaza vehiculele si bunurile introduse sau care urmeaza sa fie scoase din tara,
inclusiv pe cele aflate in tranzit apartinand persoanelor fizice sau persoanelor
juridice
- verifica, in conditiile permise de lege, terenuri, cladiri, depozite si prevaleaza mostre
pentru identificarea bunurilor
- verifica registre si documente, putand cere oricarui organ abilitat sa prezinte actele
si documentatia pe care le detine cu privire la bunurile introduse sau scoase din tara,
inclusiv pe cele cu privire la bunurile aflate in tranzit pe teritoriul Romaniei.
Infiintate prin HG 630/1992, Directiile Vamale Regionale sunt unitati interjudetene
subordonate ANV. In Romania sunt zece astfel de directii: Arad, Bucuresti, Brasov, Cluj,
Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Oradea si Timisoara.
Conform Codului Vamal al Romaniei, directiile vamale regionale se afla in subordinea
directa a ANV, aceasta luand si hotararea infiintarii lor.
Birourile si punctele vamale reprezinta unitati operative care nu au personalitate
juridica si sunt subordonate ANV. Ele sunt infiintate astfel:
- birourile vamale de frontiera prin hotarare guvernamentala
- birourile vamale de interior prin decizia ANV
Principalele atributii si raspunderi ale acestora sunt stabilite de legiuitor, ele fiind:
- controlul mijloacelor de transport care trec frontiera de stat a Romaniei
- vamuirea marfurilor de export si import in termenele legale si aplicarea Tarifului
Vamal de Import al Romaniei
- vamuirea marfurilor tranzitate, precum si a celor primite sau trimise temporar peste
frontiera
- efectuarea controlului vamal si aplicarea taxelor vamale pentru bunurile apartinand
persoanelor fizice
- sanctionarea abaterilor de la regimul vamal.
Cele mai importante fluxuri de trafic transfrontalier au fost inregistrate in ultimii ani in
cazul punctelor de trecere a frontierei din vestul Romaniei (cele cu Ungaria), punctul de
trecere a frontierei Giurgiu si cele cu Republica Moldova. In perspectiva aderarii la Uniunea
Europeana, concomitent cu disparitia controlului vamal la granitele cu Ungaria, respectiv
Bulgaria, va fi intensificat cel efectuat la punctele de trecere a frontierei cu celelalte tari
vecine.
In prezent, in Romania, cele mai importante acte normative care asigura cadrul legal al
activitatii vamale sunt: Codul Vamal al Romaniei si Regulamentul de aplicare a Codului
vamal al Romaniei.

10
Codul vamal al Romaniei a intrat in vigoare la 19 aprilie 2006 si a fost aprobat prin
Legea 86/2006, publicata in Monitorul Oficial. Fiind principalul act legislativ din domeniul
vamal, se aplica in mod uniform si nediscriminatoriu pe intreg teritoriul Romaniei, in cazul
tuturor bunurilor introduse sau scoase din tara de catre persoanele fizice sau juridice.
Principalele aspecte reglementate se refera la:
- sistemul institutional al autoritatii vamale
- relatii si informatii privind reglementarile vamale
- principii de baza pentru aplicarea reglementarilor vamale
- etape ale operatiunii de vamuire
- regimurile vamale definitive
- regimurile vamale suspensive
- alte destinatii vamale
- datoria vamala
- plangerile si contestatiile vamale
- sanctiuni

Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei


Regulamentul de aplicare a Codului vamal a adus completari reglementarilor cuprinse
in Codul vamal roman in ceea ce priveste:
- relatiile si informatiile privind reglementarile vamale
- operatiunile prealabile vamuirii
- exportul si importul marfurilor
- regimurile vamale suspensive
- regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice
- supravegherea vamala
- supravegherea si controlul vamal exercitate in afara birourilor vamale
- bunurile pentru care nu sunt indeplinite conditiile de vamuire
- contraventiile vamale.
Legea nr. 86 din 19 aprilie 2006 privind Codul vamal al Romaniei.
Marfurile introduse pe teritoriul vamal al Romaniei se afla sub supraveghere vamala din
momentul intrarii lor si pot fi supuse controlului vamal pana la stabilirea statutului lor
vamal.

Marfurile straine raman sub supraveghere vamala pana cand:


- se modifica statutul lor vamal;
- intra intr-o zona libera sau antrepozit liber;
- sunt reexportate sau distruse potrivit legii.

Marfurile care beneficiaza de un tratament tarifar favorabil, in functie de destinatia lor


finala, raman sub supraveghere vamala.
Marfurile pot fi depozitate temporar numai in locurile si in conditiile aprobate de
autoritatea vamala.

Marfurile romanesti care, dupa ce au fost exportate, sunt reintroduse pe teritoriul vamal
al Romaniei si puse in libera circulatie intr-un termen de 3 ani sunt exonerate de
drepturi de import la cererea persoanei interesate. Termenul de 3 ani poate fi prelungit
in cazuri exceptionale.

11
Incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana:
Autoritatea vamala poate acorda debitorului alte facilitati de plata decat amanarea platii.
Acordarea unor astfel de facilitati de plata trebuie:
- sa fie conditionata de constituirea unei garantii. Nu este necesar sa se solicite o astfel
de garantie cand, datorita situatiei debitorului, solicitarea acesteia ar crea grave
dificultati economice sau sociale;
- sa aiba ca rezultat perceperea, in plus fata de cuantumul drepturilor, a unei dobanzi pe
credit. Dobanda pe credit se datoreaza pe intreaga perioada amanata sau care face
obiectul unei alte facilitati la plata si se calculeaza in asa fel incat sa fie echivalenta cu
cuantumul care ar fi solicitat in acelasi scop pe piata monetara sau financiara nationala.
Autoritatea vamala poate sa nu ceara dobanda pe credit daca prin aceasta s-ar crea grave
dificultati economice sau sociale pentru debitor.

Alte acte legislative care reglementeaza activitatea vamala sunt:

Reglementări

1. Regulamentul Consiliului nr. 2913/1992 de instituire a Codului Vamal


Comunitar, publicat în Jurnalul Oficial seria L nr.253/11.10.1993.
2. Regulamentul Comisiei nr. 2454/1993 privind dispoziţii de aplicare a Codului
Vamal Comunitar.
3. Regulamentul (CEE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de
instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale;
4. Regulamentul Consiliului nr.1889/2005 pentru controlul numerarului la intrarea si
iesirea din Comunitate, publicat în Jurnalul Oficial seria L nr.309/25.11.2005
5. Legea nr.261/2002 privind regimul metalelor şi pietrelor preţioase,cu modificarile
şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei partea I
nr.313/13.V.2002
6. Hotărarea Guvernului 945/2006 pentru aprobarea Normelor privind determinarea
valorii în vamă pentru bunurile aparţinînd călătorilor şi altor persoane fizice, publicată în
Monitorul Oficial al Romaniei , partea I nr.665/2.VIII.2006
7. Ordin al ministrului finanţelor publice nr.1076 pentru aprobarea valorilor în vamă,
publicat în Monitorul Oficial al Romaniei , parteaI nr.577/4.VII.2006
8. H.G. nr. 797 din 25 iulie 2007 pentru completarea Regulamentului de aplicare a
Codului vamal al Romaniei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 707/2006
9. Ordinul Vicepreşedintelui A.N.A.F. nr. 7541 din 6 august 2007 privind stabilirea
formularului utilizat pentru declararea numerarului la frontieră şi a instrucţiunilor de
completare şi utilizare a acestuia.
Acordurile internationale constituie baza legala pentru realizarea schimbului de
documente si informatii necesare prevenirii si combaterii infractiunilor vamale.

12
CAPITOLUL II
REGIMUL VAMAL IN ROMANIA

Regimul vamal cuprinde totalitate normelor care se aplica in cadrul procedurii vamale,
in functie de scopul operatiunii comerciale si de destinatia marfii, regim stabilit la
introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor prezentate la vama de catre autoritatea
vamala. Si in sistemul vamal al Romaniei, la fel ca in cel al Uniunii Europene, regimurile
vamale sunt definitive si suspensive

2.1. REGIMURIEL VAMALE DEFINITIVE IN ROMANIA

Regimurile vamale definitive sunt importul, referindu-se la introducerea marfurilor in


circuitul economic national, si exportul, regim vamal aplicat la scoaterea marfurilor de pe
teritoriul vamal al Romaniei. In cadrul regimurilor vamale definitive este incadrat si
regimul vamal aplicat calatorilor si altor persoane fizice in Romania.

2.1.1. IMPORTUL

Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in


circuitul economic. La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de
vamuire si de incasare a datoriei vamale aferenta drepturilor de import, aplicand si masurile
de politica comerciala. Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului vamal de
import al Romaniei, care se aproba prin lege. Tariful vamal de import al Romaniei se
elaboreza pe baza nomenclaturii combinate a marfurilor. Taxele vamale aplicabile sunt cele
prevazute la data inregistrarii declaratiei vamale de import.
In situatia in care, ulterior inregistrarii, in timpul efectuarii procedurii de vamuire, pana
la acordarea liberului de vama, intervin taxe vamale preferentiale, titularul operatiunii
comerciale sau reprezentantul acestuia va solicita autoritatii vamale aplicarea taxei vamale
corespunzatoare regimului preferential.
Unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, in functie de
felul marfii sau destinatia lor specifica, potrivit reglementarilor vamale sau a acordurilor si
conventiilor internationale la care Romania este parte.
Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau exceptare de drepturi vamale,
care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent tarifar.
Prin lege se stabilesc cazurile in care, din motive si imprejurari speciale, se acorda
scutiri de drepturi la importul de marfuri.

13
Guvernul, in cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministerului Finantelor si a
Ministerului Industriei si Comertului, poate aproba, cu caracter temporar, exceptari sau
reduceri de taxe vamale, pentru unele categorii de marfuri.
Exceptarile si reducerile de taxe vamale se stabilesc in mod nediscriminatoriu fata de
importatori sau de beneficiari, indicandu-se in mod expres codul tarifar al marfurilor.
Importatorii sau beneficiarii importului de marfuri destinate unei anumite utilizari, in
cazul in care, ulterior declaratiei vamale, schimba utilizarea marfii, sunt obligati sa
instiinteze inainte autoritatea vamala, care va aplica regimul tarifar vamal corespunzator
noii utilizari.
Regulile generale si notele explicative de interpretare a nomenclaturii marfurilor
prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei sunt cele din Conventia internationala a
Sistemului armonizat de descriere si codificare a marfurilor, incheiata la Bruxelles la 14
iunie 1983, la care Romania este parte.
Directia Generala a Vamilor, tinand seama de practica internationala in materie,
stabileste regulile specifice aplicabile clasificarii marfurilor prevazute in nomenclatura
combinata.
Originea marfurilor importate, mentionata in certificatul de origine al acestora este
foarte importanta in vederea aplicarii corecte a Tarifului Vamal. Autoritatea vamala, pe
baza regulilor de origine prevazute de reglementarile vamale sau de acordurile ori
conventiile internationale la care Romania este parte, face diferenta intre marfurile produse
in intregime intr-o tara si marfurile obtinute printr-o prelucrare substantiala intr-o alta tara.
Originea marfurilor este, de asemenea, criteriul de baza in aplicarea regimului tarifar
preferential.
Daca importatorul nu a prezentat certificatul de origine a marfurilor, si, in consecinta,
nu a fost aplicat nici un tratament tarifar preferential, solicitarea restituirii taxelor vamale
incasate in plus poate avea loc ulterior, cu conditia ca cererea de restituire sa fie depusa in
termenul de valabilitate a certificatului de origine prevazut in acordurile prin care s-a
stabilit regimul tarifar preferential la care Romania este parte.
Certificatele de origine a marfurilor, care sunt prezentate autoritatii vamale dupa
expirarea termenului pot fi acceptate daca titularul operatiunii dovedeste ca nerespectarea
termenului este datorata unor circumstante exceptionale.
Autoritatea vamala poate accepta certificatele de origine a marfurilor, daca termenul de
prescriptie a datoriilor statului n-a fost implinit, iar marfurile respective au fost prezentate
autoritatii vamale si au facut obiectul unei declaratii vamale inainte de expirarea termenului.
Valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale
prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei.
Procedura de determinarea a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul privind
aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife si comert (G.A.T.T. ) incheiat la
Geneva la 1 noiembrie 1979, la care Romania este parte.
La valoarea in vama, in masura in care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse in pret,
se includ:
- cheltuielile de transport ale marfurilor importate pana la frontiera romana
- cheltuielile de incarcare, de descarcare si de manipulare, conexe transportului, ale
marfurilor din import aferente parcursului extern
- costul asigurarii pe parcurs extern
Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si comunicat
de Banca Nationala a Romaniei. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii
urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.

14
Atunci cand determinarea definitiva a valorii in vama nu se poate efectua imediat,
importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama, la cerere, cu conditia sa constituie o
garantie baneasca sau bancara, acceptata de autoritatea vamala.
In cazul in care, in termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu prezinta
documente concludente privind determinarea valorii in vama, autoritatea vamala
procedeaza la executarea garantiei, operatiunea de vamuire fiind considerata incheiata.
Valoarea in vama se determina si se declara de catre importator, care este obligat sa
depuna la biroul vamal, o declaratie pentru valoarea in vama, insotita de facturi sau alte
documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.
Declaratia de valoare in vama poate fi depusa si prin reprezentant, in acest caz
raspunderea este solidara.
Sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import:
- produsele de pescuit maritim si oceanic si alte produse extrase din marea teritoriala
a unei terte tari de navele inmatriculate in Romania si care navigheaza sub pavilion
roman
- bunurile obtinute din produsele prevazute mai sus la bordul unei nave-fabrica ce
indeplineste conditiile de inmatriculare in Romania si de navigatie sub pavilion
roman.
Sunt considerate prohibite toate marfurile al caror import sau export este, potrivit
reglementarilor legale, interzis cu orice titlu. Sunt considerate ca restrictionate marfurile al
caror import sau export este supus unor conditii sau indeplinire a unor formalitati speciale.
Atunci cand importul sau exportul nu este permis decat cu prezentarea unei autorizatii
speciale sau a unei licente, marfurile sunt prohibite daca nu sunt insotite de un astfel de titlu
sau daca acesta nu este valabil.
Sunt prohibite la import, in comertul exterior romanesc:
- armele si munitiile, cu exceptia celor autorizate de lege
- produsele explozibile si toxice, cu exceptia celor autorizate de lege
- substantele stupefiante si psihotrofe, cu exceptia celor autorizate de lege
- medicamentele, aparatura medicala si materialele tehnico-medicale neautorizate de
ministerul de resort
- inscrisurile, tipariturile si imprimatele de orice fel care nu sunt admise de lege

2.1.2.EXPORTUL

Regimul de export consta in scoaterea definitiva a marfurilor romanesti de pe teritoriul


Romaniei.
Sunt admise la export marfurile produse in tara, precum si cele importate anterior, cu
exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul
politicii comerciale.
Regulile de clasificare tarifara prevazute la importul de marfuri se aplica si la export.
Exportatorul de marfuri scoase definitiv sau temporar din tara este obligat sa depuna o
declaratie vamala de export la biroul vamal in raza caruia se afla sediul exportatorului sau
locul unde marfurile sunt ambalate ori incarcate pentru a fi exportate. In cazuri temeinic
justificate, declaratia vamala poate fi depusa si la un birou vamal de frontiera.
La exportul de marfuri nu se incaseaza taxe vamale.

15
Liberul de vama la export se acorda cu conditia ca marfurile in cauza sa paraseasca
teritoriul Romaniei in aceeasi stare in care acestea se aflau in momentul inregistrarii
declaratiei vamale de export.
Marfurile romanesti, precum si cele straine care au fost indigenate pot fi exportate
temporar, in situatia in care urmeaza a fi reintroduse in tara, fara a fi suferit o modificare, cu
exceptia uzurii lor normale.
Autoritatea vamala fixeaza un termen in cadrul caruia marfurile trebuie sa fie
reintroduse sau sa primeasca o alta destinatie vamala. Termenul aprobat trebuie sa permita
ca scopul utilizarii sa fie realizat
Autoritatea vamala, cu acordul titularului regimului de export, poate scurta sau, in
cazuri exceptionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul initial.
Sunt prohibite la export, in comertul exterior romanesc:
- armele si munitiile, cu exceptia celor autorizate de lege
- produsele explozibile si toxice, cu exceptia celor autorizate de lege
- echipamentul militar, cu exceptia celui autorizat de lege
- medicamentele, aparatura medicala si materialele tehnico-medicale neautorizate de
ministerul de resort
- bunurile care fac parte din patrimoniul national, cu exceptia celor admise temporar
- metalele pretioase, pietrele pretioase si obiectele confectionate din acestea, cu
exceptia cazurilor prevazute expres de lege.

2.1.3. REGIMUL VAMAL APLICABIL CALATORILOR SI ALTOR


PERSOANE FIZICE

Calatorii si alte persoane fizice cu domiciliul in tara sau in strainatate pot introduce si
scoate din tara bunurile aflate in bagajele personale ori care ii insotesc, fara a fi supusi
taxelor vamale, in conditiile si limitele stabilite prin hotarare a Guvernului. Acesta hotarare
va tine seama de acordurile si de conventiile internationale la care Romania este parte.
Acest regim vamal se aplica si coletelor primite sau trimise persoanelor fizice.
Pentru bunurile care nu se incadreaza in limitele cantitative si valorice prevazute in
hotarare a Guvernului se aplica, la import, tariful vamal de import, iar la export, o taxa
vamala unica de 20 % aplicata la valoarea in vama.
Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor si Ministerului Industriei si
Comertului, poate aproba reduceri sau exceptari de la taxele vamale prevazute mai sus.
Prin hotarare a Guvernului se vor stabili si normele privind determinarea valorii in
vama a bunurilor introduse sau scoase din tara de persoanele fizice pentru care au fost
depasite conditiile si limitele stabilite de lege.

2.2. REGIMURILE VAMALE SUSPENSIVE IN ROMANIA

Conform Codului vamal al Romaniei, regimurile vamale suspensive sunt operatiuni cu


titlu temporar, care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale. Si in sistemul vamal
romanesc, la fel ca in cel al Uniunii Europene intalnim:
16
- tranzitul vamal
- antrepozitul vamal
- admiterea temporara a marfurilor
- perfectionarea activa si pasiva a marfurilor
- transformarea sub control vamal a marfurilor.
Regimurile vamale suspensive fac parte din destinatiile vamale care pot fi date
marfurilor introduse in tara, altele decat regimurile definitive, prin care se creaza facilitati
schimburilor comerciale internationale.
Marfurile plasate sub aceste regimuri sunt dupa caz, marfuri pentru care, din anumite
motive, nu se procedeaza la vamuirea definitiva imediat ce au fost introduse in tara, marfuri
introduse pentru diverse scopuri, dar care raman proprietatea partenerului extern, marfuri
care sunt introduse pentru impulsionarea exportului atunci cand sunt prelucrate sau
transformate.
Existenta unor astfel de regimuri asigura, pe de o parte, o supraveghere eficienta din
partea autoritatilor asupra marfurilor, iar pe de alta parte, ofera operatorilor economici
posibilitatea sa execute unele operatiuni comerciale fara a fi necesar sa-si blocheze sume
importante pentru plata taxelor vamale care s-ar datora daca astfel de marfuri ar fi importate
definitiv.
Regimul vamal suspensiv se solicita in scris de titularul operatiunii comerciale.
Autoritatea vamala aproba cererea numai in cazul in care poate asigura supravegherea si
controlul regimului vamal suspensiv. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea
regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operatiunii.
Prin aprobarea emisa, se fixeaza termenul pentru incheierea regimului vamal suspensiv.
Prelungirea termenului pentru incheierea regimului vamal suspensiv se face la cererea
expresa si justificata a titularului operatiunii, cu aprobarea autoritatii vamale.
Acordarea regimului suspensiv se face de catre autoritatea vamala dupa o verificare
atenta a conditiilor in care urmeaza sa se desfasoare operatiunea comerciala si din acest
motiv este prevazuta obligatia, pentru operatorii economici, sa solicite in scris acordarea
unui astfel de regim.
In decizia de acordare a regimului suspensiv, autoritatea vamala trebuie sa urmareasca
daca poate fi realizata activitatea de supraveghere a marfurilor respective sau daca sunt
create toate conditiile ca sa fie excluse posibilitatile de frauda vamala prin sustragerea
marfurilor de sub acest regim si introducerea lor in circuitul economic fara achitarea
datoriilor fata de bugetul statului.
In afara caracterului de suspendare a platii taxelor vamale, aceste regimuri au si un
caracter temporar. In consecinta, autoritatea vamala stabileste un termen in cadrul caruia
operatiunea comerciala urmeaza sa se realizeze, iar regimul acordat se incheie. Autoritatea
vamala stabileste acest termen, tinand seama de timpul necesar realizarii operatiunilor
comerciale si de posibilitatea sa prlungeasca acest termen la cererea justificata a titularului.
Titularul aprobarii este obligat sa informeze de indata autoritatea vamala asupra
oricaror modificari care influenteaza derularea operatiunii sub regimul vamal aprobat.
Pentru a-si putea exercita atributia de supraveghere vamala, autoritatea vamala trebuie
sa fie instiintata de orice modificari care pot aparea in derularea operatiunii comerciale.
Astfel de modificari pot aparea in legatura cu locul de depozitare al marfurilor plasate sub
regimul suspensiv, conditiile de derulare a operatiunii comerciale, posibilitatile de
respectare a termenului de incheiere a regimului, eventualele pierderi cantitative sau
modificari ale calitatii marfurilor admise initial sub regim.
Autoritatea vamala cere constituirea unei garantii care sa asigure incasarea drepturilor
de import care ar putea fi datorate.
17
Garantia constituita de operatorul economic trebuie sa ofere autoritatii vamale
posibilitatea sa incaseze taxele vamale care se datoreaza in situatia in care, dintr-un motiv
sau altul, asupra marfurilor plasate sub regimul suspensiv nu sunt efectuate formalitatile de
vamuire prevazute de lege.
Cuantumul garantiei constituite, precum si forma sub care aceasta poate fi acceptata de
autoritatea vamala sunt specifice fiecarui regim suspensiv in parte.
Regimul vamal suspensiv aprobat se incheie atunci cand marfurile primesc un alt regim
vamal.
Autoritatea vamala poate dispune, din oficiu, incheierea regimului vamal suspensiv
atunci cand titularul nu finalizeaza operatiunile acestui regim in termenul aprobat.
Un regim vamal suspensiv se poate incheia prin acordarea unui alt regim vamal
suspensiv sau unul definitiv de catre autoritatea vamala la solicitarea titularului.
In eventualitatea in care titularul regimului nu depune la vama, in termenul acordat,
documentatia pentru incheierea regimului suspensiv, autoritatea vamala incheie din oficiu
acest regim, luand totodata masurile de recuperare a taxelor vamale datorate bugetului de
stat.
In cazul regimului de perfectionare activa sau de perfectionare pasiva, cand se obtin
produse compensatoare ca urmare a efectuarii operatiunilor de prelucrare sau de
transformare la care este supusa marfa aflata sub regim, incheierea se face similar celor
mentionate mai sus, cu deosebirea ca in acest caz sunt luate in calcul produsele
compensatoare.
Titularul regimului vamal suspensiv poate cesiona, cu acceptul proprietarului marfurilor
si cu acordul autoritatii vamale, drepturile si obligatiile aferente regimului vamal respectiv.
Exista in practica comerciala situatii in care marfuri introduse in tara si plasate sub un
regim suspensiv, avand ca titular un operator economic, sa fie cesionate altui operator.
Legislatia vamala nu interzice astfel de operatiuni, insa, pentru realizarea supravegherii
vamale, se prevede conditia ca transferul sa fie anuntat autoritatii vamale pentru ca aceasta
sa-si dea acordul, analizand totodata daca noul titular poate indeplini conditiile derularii
regimului suspensiv aprobat initial.
Cesiunea se face pe numele noului titular, prin depunerea la autoritatea vamala a
declaratiei de plasare sub regimul suspensiv, fapt care da nastere unui nou raport juridic
intreautoritatea vamala si noul titular si stinge in acelasi timp raportul juridic existent cu
vechiul titular.
2.2.1.TRANZITUL VAMAL

Tranzitul vamal consta in transportul marfurilor straine de la un birou vamal la alt birou
vamal, fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica
comerciala.
Marfurile vamuite la un birou vamal de interior, in vederea exportului, sunt in tranzit
pana la biroul vamal de frontiera.
Regimul de tranzit vamal se incheie atunci cand marfurile si documentele
corespunzatoare sunt prezentate la biroul vamal de destinatie.
In cazul in care acesta este un birou vamal de interior, la cererea declarantului vamal,
marfurile primesc o alta destinatie vamala.
Titularul regimului de tranzit este obligat sa prezinte biroului vamal de destinatie
marfurile in stare intacta, cu masurile de marcare si sigilare aplicate potrivit art. 58, in
termenul stabilit de autoritatea vamala.

18
In cazul in care exista documentele intocmite potrivit conventiilor si intelegerilor
internationale la care Romania este parte, autoritatea vamala le accepta fara sa mai emita
documente interne.

2.2.2. ANTREPOZITUL VAMAL

Prin antrepozit vamal se intelege locul aprobat de autoritatea vamala, aflat sub
autoritatea acesteia, in care marfurile se pot depozita. In aprobarea data de autoritatea
vamala se stabileste si termenul in cadrul caruia titularul de antrepozit este obligat sa
solicite acordarea unui nou regim vamal.
In antrepozitul vamal se permite intrarea marfurilor straine, inainte ca ele sa fie supuse
obligatiei de plata a datoriei vamale sau unor masuri de politica comerciala, precum si a
marfurilor romane vamuite, care sunt depozitate pana la expedierea lor in strainatate.
Tinand seama de practicile din comertul international, destinatia finala a marfurilor
introduse in tara nu este cunoscuta in momentul trecerii frontierei, ceea ce obliga
importatorii sa le depoziteze pe anumite perioade de timp.
Daca este vorba de marfuri destinate reexportului, importatorul are interesul sa le
plaseze sub un regim vamal care sa ii permita sa evite plata taxelor vamale de import.
In ceea ce priveste marfurile care sunt destinate importului definitiv, este, de asemenea,
in interesul importatorului sa poata intarzia plata taxelor vamale de import pana in
momentul in care aceste marfuri urmeaza sa fie introduse efectiv in circuitul economic.
Sub regimul de antrepozit vamal pot fi plasate si marfuri romanesti pentru care au fost
efectuate formalitatile vamale de export, dar din motive determinate de conditiile
contractuale sau de transport expedierea din tara nu poate fi efectuata imediat dupa
acordarea liberului de vama la export.
Pentru toate aceste situatii se poate aplica regimul de antrepozitare care in afara
suspendarii platii efective a unor taxe acordate statului, pe perioada determinata de
termenul acordat de autoritate vamala poate duce si la suspendarea aplicarii masurilor de
politica comercila stabilite pentru importul definitiv al unor categorii de marfuri.
Antrepozitele vamale pot fi “publice”, deci deschise oricarui importator sau exportator,
sau “private”, adica utilizate exclusiv de anumite persoane, in functie de necesitatile
particulare ale comertului sau industriei.
Antrepozitele vamale publice pot fi administrate fie de autoritatea vamala, fie de o alta
autoritate sau de o persoana juridica, fiecare trebuind sa aiba in obiectul lor de activitate o
asemenea tributie.
Antrepozitele vamale pot fi infiintate numai de persoane juridice romane, pe baza
aprobarii date de autoritatea vamala.
Autoritatea vamala stabileste, prin aprobare, si conditiile de organizare si functionare a
antrepozitului vamal autorizat.
Infiintarea unui antrepozit vamal este conditionata de eliberarea unei autorizatii de catre
autoritatea vamala, cu exceptia cazului in care gestionarul antrepozitului este chiar
autoritatea vamala.
Autorizatia se elibereaza in baza unei cereri depuse la autoritatea, in care persoana
juridica in numele careia se doreste infiintarea unui antrepozit trebuie sa furnizeze
informatiile necesare eliberarii autorizatiei, mai ales cele care justifica aceasta activitate din
punct de vedere economic.
La randul ei, autorizatia va cuprinde conditiile in care se va deschide si functiona
antrepozitul.

19
Autorizatia de infiintare si functionare a antrepozitelor se elibereaza numai persoanelor
juridice romane.
Detinatorul antrepozitului vamal este administratorul si gestionarul marfurilor
depozitate in acesta si are fata de autoritatea vamala urmatoarele obligatii:
- sa indeplineasca conditiile de organizare si functionare a antrepozitului vamal
stabilite in aprobare
- sa asigure supravegherea marfurilor astfel incat sa nu fie posibila sustragerea
acestora de sub control vamal
- sa respecte normele privind conservarea marfurilor depozitate
In afara obligatiilor care sunt specifice administratorilor sau gestionarilor de depozite,
detinatorul antrepozitului vamal are si obligatii speciale fata de autoritatea vamala, care
rezulta din particularitatea unui asemenea depozit.
Aceste obligatii sunt stabilite pentru a exista siguranta ca pe timpul depozitarii
marfurilor nu pot fi sustrase supravegherii vamale sau operatiunilor de vamuire. In acest
sens se are in vedere ca locul de depozitare sa fie astfel amenajat incat sa nu permita
introducerea sau scoaterea de marfuri fara ca autoritatea vamala sa poata constata aceste
miscari de marfuri, sa prezinte conditii de sigilare sau sa permita sa fie luate masuri
asiguratorii prin care sa fie pastrata integritatea marfurilor.
Autoritatea vamala poate cere detinatorului de antrepozit sa constituie o garantie care sa
asigure plata drepturilor de import pentru marfurile nevamuite aflate in antrepozit.
Autoritatea vamala poate cere instituirea unei garantii ca o masura suplimentara care sa
permita asigurarea incasarii normale a obligatiilor rezultate din regimul de plasare a
marfurilor in antrepozitul vamal.
Garantia poate fi depusa fie de proprietarul sau gestionarul antrepozitului, fie e
persoanele care antrepoziteaza marfurile. Garantia poate fi depusa sub una din formele
admise de legislatia vamala (depozit banesc sau scrisoare de grantie bancara).
Detinatorii de antrepozite si antrepozitarii sunt obligati sa tina o evidenta operativa, in
forma stabilita de autoritatea vamala, a marfurilor aflate in antrepozit.
Inscrierea in evidenta operativa se va face imediat ce marfurile au fost introduse in
depozit.
Aceasta evidenta nu este necesara in situatia in care antrepozitul este gestionat de
autoritatea vamala.
Din cele mentionate mai sus rezulta ca evidenta operativa trebuie sa contina toate
intrarile si iesirile de marfuri din antrepozit, numarul, data si felul documentelor vamale
care atesta intrarea si iesirea marfurilor din antrepozit, pentru a permite autoritatii vamale sa
exercite un control simplu si eficient asupra modului in care au fost respectate prevederile
legale, miscarile marfurilor din depozitul respectiv.
De regula, evidenta operativa se tine de catre detinatorul antrepozitului si de
antrepozitar in aceeasi forma utilizata de autoritatea vamala pentru a oferi mijloace simple
de verificare.
In antrepozitele vamale pot fi depozitate si marfuri care sunt supuse operatiunilor
specifice regimului de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal. Aceste
marfuri fac obiectul regimurilor vamale corespunzatoare si nu al regimului de antrepozit
vamal.
In perioada de antrepozit vamal nu pot fi efectuate operatiuni decat de ambalare,
marcare sau testare in vederea pregatirii pentru vanzare, care, in prealabil, au fost aprobate
de autoritatea vamala.
In vederea efectuarii operatiunilor mentionate mai sus, marfurile pot fi scoase temporar
din antrepozitul vamal.
20
Marfurile aflate in regim de antrepozit vamal sunt stocate pe teritoriul Romaniei in
asteptarea de cumparator, urmand sa fie dirijate la destinatia care va fi stabilita de vanzator.
Aceasta destinatie poate fi situata in afara teritoriului Romaniei sau in interiorul tarii, caz in
care se depun formalitatile corespunzatoare regimurilor vamale sau noilor destinatii, potrivit
operatiunilor comerciale convenite pentru marfuri.
In aceasta situatie este obligatoriu ca parametrii tehnici de calitate sau cantitate a
marfurilor aflate in regim de antrepozitare sa nu fie modificati pentru a nu se schimba
cuantumul drepturilor legale cuvenite statului.
Operatiunile de ambalare, marcare, testare in vederea pregatirii pentru vanzare sunt
permise a fi efectuate pentru marfurile aflate in regim de antrepozitare, acestea neputand
produce modificari asupra elementelor care determina drepturile cuvenite bugetului de stat.
Autoritatea vamala poate permite ca marfurile aflate intr-un antrepozit vamal sa fie
transferate in alt antrepozit vamal.
Autoritatea vamala trebuie sa fie in masura sa realizeze supravegherea marfurilor aflate
sub regim de antrepozitare. Este permis orice transfer dintr-un antrepozit in altul, insa
acordul autoritatii vamale este obligatoriu. In acest fel se pastreaza controlul asupra intregii
operatiuni.
Pentru marfurile scoase din antrepozitul vamal si vamuite la import, cheltuielile de
antrepozitare, inclusiv cele de conservare, nu se adauga la valoarea in vama.
Potrivit normelor de determinare a valorii in vama stabilite in Acordul privind aplicarea
articolului VII din acordul O.M.C., precum si in Codul Vamal, elementele din care se
compune valoarea in vama cuprind in afara pretului extern si cheltuielile de manipulare,
transport si asigurare, efectuate pe parcursul extern si achitate de importator.
Cheltuielile de antrepozitare sau de conservare rezultate din aplicarea regimului vamal
de antrepozitare nu sunt considerate ca fiind cheltuieli de natura celor care pot fi adaugate la
valoarea in vama si nu intra in baza de calcul a taxelor sau drepturilor de import.

2.2.3. ADMITEREA TEMPORARA

Regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul Romaniei, cu exonerarea


totala sau partiala a drepturilor de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala,
a marfurilor straine destinate a fi reexportate in aceeasi stare, cu exceptia uzurii lor normale.
Autoritatea vamala fixeaza un termen in cadrul caruia marfurile trebuie sa fie
reexportate sau sa primeasca o noua destinatie vamala. Termenul aprobat trebuie sa permita
ca scopul utilizarii sa poata fi realizat.
Autoritatea vamala, cu acordul titularului regimului, poate scurta sau, in cazuri
exceptionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul initial.
In cazul marfurilor plasate sub regim de admitere temporara cu exonerarea partiala a
taxelor vamale, cuantumul taxelor vamale se incaseaza in proportie de 3 % din suma care se
datora, daca marfurile ar fi fost importate. Cuantumul se calculeaza pentru fiecare luna sau
fractiune de luna a duratei in care marfurile se afla sub regim de admitere temporara, fara a
putea depasi cuantumul datorat in cazul in care aceleasi marfuri ar fi fost importate.
In cazul in care titularul regimului de admitere temporara cesioneaza operatiunea,
fiecare titular achita drepturile de import aferente perioadei de utilizare a bunului. Cand, in
cazul aceleiasi luni, utilizarea s-a facut de ambii titulari, drepturile de import se achita de
catre cedent.
In cazul in care marfurile aflate in regim de admitere temporara cu exonerare totala de
drepturi de import sunt importate, elementele de taxare sunt cele in vigoare la data
inregistrarii declaratiei vamale de import.
21
2.2.4. PERFECTIONAREA ACTIVA

Regimul de perfectionare activa consta in supunerea, pe teritoriul Romaniei, la una sau


mai multe operatiuni de transformare sau prelucrare a:
- marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal al Romaniei,
sub forma de produse compensatoare, fara a face obiectul incasarii drepturilor de
import sau al masurilor de politica comerciala
- marfurilor importate, introduse in circuitul economic, daca ele sunt exportate in
afara teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare.
In regimul de perfectionare activa se pot face urmatoarele operatiuni:
- prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alte marfuri;
- transformarea marfurilor
- repararea marfurilor, inclusiv remontarea in forma initiala
- utilizarea unor marfuri, care desi nu se regasesc in produsele compensatoare, permit
sau faciliteaza obtinerea acestor produse, chiar daca ele dispar total sau partial in
timpul folosirii lor.
Produsele compensatoare sunt rezultatul obtinut in urma procesului de perfectionare.
Marfurile echivalente sunt marfurile romane utilizate in locul marfurilor de import pentru
fabricarea produselor compensatoare. Rata de randament reprezinta cantitatea sau
procentajul de produse compensatoare obtinute in urma procesului de perfectionare activa a
unor cantitati determinate de marfuri importate.

2.2.5.PERFECTIONAREA PASIVA

Regimul de perfectionare pasiva permite exportul temporar de marfuri romanesti in


afara teritoriului tarii, in vederea supunerii acestora unor operatiuni de transformare sau
prelucrare si, ulterior, a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea totala sau
partiala de drepturi de import.
Exportul temporar de marfuri romanesti, in vederea perfectionarii pasive, este supus
acelorasi masuri de politica comerciala care se aplica exportului definitiv de marfuri.
Nu pot fi plasate sub regim de perfectionare pasiva marfurile care:
- prin exportul lor ar da nastere la rambursari sau restituiri de drepturi de import;
- inaintea exportului, au fost importate, in exonerare totala de drepturi de import,
pentru a fi utilizate intr-un anumit scop.
Autoritatea vamala fixeaza termenul in care produsele compensatoare vor fi
reimportate. La cererea titularului aprobarii, autoritatea vamala, in cazuri temeinic
justificate, poate prelungi termenul initial.
In aprobare, autoritatea vamala stabileste rata de randament sau metoda de determinare
a acesteia.
Produsele compensatoare sunt produsele rezultate in urma procesului de perfectionare
pasiva.
Rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare,
obtinuta dintr-o cantitate determinata de marfuri supuse procesului de perfectionare pasiva.

2.2.6. TRANSFORMAREA SUB CONTROL VAMAL

22
Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea, pe teritoriul Romaniei,
fara plata drepturilor de import si fara aplicarea de masuri de politica comerciala, de marfuri
straine pentru a fi supuse unor operatiuni care le transforma felul sau starea initiala.
Produsele rezultate, numite produse transformate, se introduc in circuitul economic, cu
plata drepturilor de import.
Aprobarea de transformare sub control vamal se acorda de autoritatile vamale, la
cererea persoanei care efectueaza operatiunea.
Pentru marfurile netransformate sau aflate intr-un stadiu intermediar de transformare,
care se importa, elementele de taxare sunt cele in vigoare in momentul inregistrarii
declaratiei vamale.
Prevederile de mai sus se aplica si in cazul in care termenul de incheiere a operatiunii de
transformare a marfurilor, stabilit in aprobare, nu este respectat.
Drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculeaza potrivit
unui tratament tarifar preferential, nu numai atunci cand acesta este prevazut in momentul
importului, ci si daca acesta era prevazut pentru marfurile care urmau a fi transformate la
data inregistrarii declaratiei vamale de plasare sub regimul vamal.
Tratamentul preferential la care se face trimitere se aplica si in cazul cand acesta este
prevazut pentru produse identice cu produsele transformate.
Lista marfurilor care pot fi plasate in regim de transformare sub control vamal este
stabilita prin hotarare a Guvernului.

2.3. ALTE DESTINATII VAMALE IN ROMANIA

Codul vamal al Romaniei retine trei situatii in cazul altor destinatii vamale, situatii
adiacente regimurilor vamale definitive si suspensive:
- zonele libere
- reexportul marfurilor straine de pe teritoriul Romaniei
- marfurile exportate si returnate in Romania

2.3.1. ZONELE LIBERE

In zonele libere, marfurile straine sunt considerate, din punct de vedere al aplicarii
drepturilor de import si al masurilor de politica comerciala la import, ca marfuri care nu
sunt situate pe teritoriul Romaniei atat timp cat nu sunt importate. Acestea nu pot fi plasate
sub un alt regim vamal si nici nu pot fi folosite sau consumate in alte conditii decat cele
prevazute de reglementarile vamale.
Marfurile romanesti pot fi introduse in zonele libere, cu respectarea conditiilor stabilite
pentru exportul de marfuri. Stationarea marfurilor in zonele libere nu este limitata in timp.
Intrarea si iesirea din zonele libere este permisa numai prin punctele stabilite de
autoritatea vamala. Efectuarea de constructii de orice fel in zona libera este conditionata de
autorizatia prealabila a autoritatii vamale.
Perimetrele zonelor libere, punctele de intrare si de iesire ale acestora, precum si
persoanele si mijloacele de transport care intra sau ies sunt supuse controlului si
supravegherii vamale.
Accesul intr-o zona libera poate fi interzis de autoritatea vamala, daca persoanele fizice
sau juridice nu justifica interesul lor de a desfasura o activitate licita in acea zona.
Autoritatea vamala are dreptul de a controla marfurile care intra in zonele libere sau
care stationeaza ori ies din acestea, pe baza documentelor de transport insotitoare. Marfa se
prezinta autoritatii vamale, la cererea acesteia, de catre titularul operatiunii.
23
Marfurile periculoase, marfurile a caror detinere sau circulatie este stabilita prin
reglementari speciale, marfurile susceptibile de a se altera, precum si cele care necesita
instalatii speciale de depozitare, sunt admise in zonele libere numai cu conditia sa existe
spatii sau incinte special echipate pentru primirea si depozitarea lor.
Marfurile straine introduse in zonele libere, precum si marfurile romanesti si straine
aflate in zonele libere si care se scot din tara, nu sunt supuse obligatiei de depunere a
declaratiei vamale.
Pentru marfurile romanesti care se introduc in zonele libere, precum si pentru marfurile
romanesti sau straine aflate in zonele libere si care intra in tara se depun declaratii vamale.
Administratia zonelor libere este obligata:
- sa comunice autoritatii vamale marfurile aflate in zona libera, care sunt supuse
drepturilor de import sau export ori care fac obiectul unor reglementari privind
politica comerciala;
- sa informeze autoritatea vamala despre activitatile industriale, comerciale si orice
alte activitate care se desfasoara in zonele libere, in conditiile prevazute de lege.
Pe timpul stationarii in zonele libere, marfurilor straine li se poate acorda unul dintre
urmatoarele regimuri vamale:
- importul pentru consum sau utilizare in zona libera; in acest caz, cheltuielile de
depozitare si manipulare efectuate in zona libera nu se includ in valoarea in vama;
- perfectionare activa;
- transformare sub control vamal;
- admitere temporara.
Marfurile straine stationate in zonele libere nu pot fi abandonate sau distruse decat in
conditiile legii.
Persoana fizica autorizata sau juridica care exercita o activitate de prelucrare, de
transformare, de vanzare, de cumparare sau de stocare de marfuri, in zona libera, este
obligata sa infiinteaze si sa tina o evidenta operativa a marfurilor, in forma aprobata de
autoritatea vamala si sa o puna la dispozitia acesteia pentru control. Marfurile se
inregistreaza in aceste evidente in momentul in care sunt introduse in locurile sau in
incintele detinute de o astfel de persoana.
Cand in interiorul unei zone libere marfurile se transborda dintr-un mijloc de transport
in altul, documentele referitoare la o astfel de operatiune se pun la dispozitia autoritatii
vamale.

2.3.2. REEXPORTUL MARFURILOR STRAINE DE PE TERITORIUL


ROMANIEI
Marfurile straine aflate pe teritoriul Romaniei, care nu au fost vamuite, pot fi
reexportate.
Reexportul consta in scoaterea din tara, prin depunerea declaratiei vamale de reexport,
in vederea vamuirii, cu exceptia cazului cand masurile de politica comerciala interzic
operatiunea.
In cazuri temeinic justificate, marfurile straine nevamuite pot fi abandonate, cu acordul
autoritatii vamale. Valorificarea marfurilor abandonate si intrarea lor in circuitul economic
se face potrivit normelor aplicate marfurilor confiscate, virandu-se autoritatii vamale
drepturile de import aferente.

24
Marfurile straine nevamuite, in temeiul dispozitiei date de autoritatea competenta, sunt
distruse sub supraveghere vamala.
Deseurile si resturile refolosibile rezultate din distrugerea marfurilor straine nevamuite,
primesc un regim vamal corespunzator.
Normele privind valorificarea si distribuirea venitului obtinut prin aceasta operatiune a
marfurilor abandonate, a deseurilor si a resturilor refolosibile din marfurile distruse se
stabilesc prin regulamentul vamal.

2.3.3. MARFURILE EXPORTATE SI RETURNATE IN ROMANIA


Marfurile romanesti care, dupa ce au fost exportate in afara teritoriului Romaniei, sunt
returnate si importate intr-un termen de 3 ani, la cererea titularului, sunt exceptate de la
plata datoriei vamale, numai daca la returnare sunt in aceeasi stare in care au fost exportate.
Sunt, de asemenea, exceptate de la plata taxelor vamale marfurile:
- vamuite la export, care ulterior au fost exportate si sunt returnate in Romania. In
cazul in care la import aceste marfuri au beneficiat de scutiri sau de taxe vamale
reduse, ele sunt exceptate de la plata datoriei vamale numai daca la returnare intra in
aceleasi conditii ca la importul initial.
- exportate in regim de perfectionare pasiva si returnate in tara in aceeasi stare in care
au fost exportate.

CAPITOLUL III
PROCEDURILE VAMALE IN ROMANIA

3.1. STATUTUL VAMAL AL MARFII IN ROMANIA

Statutul vamal al marfii in Romania, la fel ca in sistemul vamal al Uniunii Europene,


este dat de trei elemente care trebuie luate in calcul: valoarea in vama, pozitia tarifara si
originea marfurilor.
Incadrarea tarifara si stabilirea originii marfurilor duc la determinarea taxelor vamale
aplicabile valorii in vama a marfurilor.

Valoarea in vama in Romania


Conform Codului vamal, valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza
de calcul al taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei.
In cazul operatiunilor de import, la intrarea marfurilor straine pe teritoriul vamal al
Romaniei, pentru determinarea valorii in vama a marfurilor in vederea stabilirii taxelor

25
vamale aplicabile, pe langa declaratia vamala, importatorul va completa si va depune la
biroul vamal si Declaratia pentru valoarea in vama.
Conform HG nr.626/1997, declaratia pentru valoarea in vama este depusa intr-un singur
exemplar, impreuna cu declaratia vamala de import, cu facturi sau cu alte documente de
plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia, precum si cu alte
documente necesare vamuirii.
Declaratia pentru valoarea in vama se depune la biroul vamal de catre importator sau de
catre un reprezentant legal al acestuia. Ea trebuie sa fie completata prin dactilografiere
lizibila, fara stersaturi sau adaugiri.
Declaratia pentru valoarea in vama nu se depune in urmatoarele cazuri:
- cand valoarea marfurilor importate nu depaseste echivalentul sumei de 100 euro
- cand valoarea marfurilor importate este stabilita, prin reglementari legale, in suma
fixa.
Declaratia pentru valoarea in vama cuprinde date cu privire la:
- elemente de identificare a celor doi parteneri
- existenta legaturilor juridice dintre cei doi parteneri
- pretul net al marfii
- cheltuielile de transport, asigurare si manipulare a marfii pe parcurs extern
- conditia de livrare
- valuta contractuala si cursul de schimb
- punctul vamal de intrare a marfii pe teritoriul vamal al Romaniei
- metoda de evaluare folosita
Pentru marfurile primite de persoane juridice, care nu fac obiectul unor tranzactii
comerciale, declaratia pentru valoarea in vama se va completa in mod obligatoriu cu
urmatoarele informatii:
- expeditorul marfurilor importate
- destinatarul marfurilor importate
- reprezentantul importatorului, in cazul in care declaratia pentru valoarea in vama
este depusa de un reprezentant al acestuia
- numarul si data facturii sau ale documentului primit de la expeditorul extern al
marfii, in care este inscrisa si valoarea
- valoarea in vama declarata
In Romania, conform Codului vamal, valoarea in vama este determinata prin aplicarea
articolului VII din GATT, luandu-se in calcul cumulativ:
- pretul de import format din pretul extern in valuta, in conformitate cu valoarea
inscrisa in factura externa
- cheltuielile de transport ale marfurilor importate pana la frontiera romana
- cheltuielile de incarcare, descarcare si de manipulare conexe transportului marfurilor
importate, achitate pe parcurs extern
- cheltuielile cu polita de asigurare a marfii pe parcurs extern
- alte cheltuieli efectuate pe parcurs extern.
Astfel, se formeaza pretul franco frontiera romana (CIF). Ulterior, la acest pret se
adauga taxa vamala si comisionul vamal, si care alaturi de accize si, dupa caz, alte taxe dau
nastere sumei totale datorate.

Pozitia tarifara
Pozitia tarifara reprezinta simbolul sub care marfurile figureaza in Tariful vamal al
Romaniei si se concretizeaza intr-un numar al acestuia. Determinarea pozitiei tarifare este
26
importanta deoarece conditioneaza cuantumul taxelor vamale si a altor impozite de achitat
autoritatilor romane, precum si natura formalitatilor de indeplinit in momentul vamuirii. De
aceea este esential ca stabilirea pozitiei tarifare sa se faca cu rigoare si logica.

Originea marfurilor
In vederea aplicarii corecte a tarifului vamal, autoritatea vamala constata originea
marfurilor importate, pe baza urmatoarelor criterii:
- marfuri produse in intregime intr-o tara;
- marfuri obtinute printr-o prelucrare sau transformare substantiala intr-o tara.
Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevazute de reglementarile
vamale sau de acordurile ori de conventiile internationale la care Romania este parte.
Originea produselor este o informatie esentiala pentru strategia vamala. Bazandu-se pe
aceasta informatie, importatorul roman poate beneficia de regimuri tarifare preferentiale
rezultand din acordurile de asociere sau de liber schimb sau, din contra, poate fi subiectul
unor masuri de control al comertului exterior. Agentul economic trebuie, deci, sa identifice
precis originea produsului pe care il importa, chiar daca aceasta poate evolua pe parcursul
circuitului international.
In aplicarea regimului tarifar preferential, regulile si formalitatile necesare pentru
determinarea originii marfurilor sunt cele stabilite in acordurile si conventiile internationale
la care Romania este parte.
Biroul vamal poate solicita autoritatii emitente a certificatului de origine a marfurilor
verificarea acestuia in urmatoarele cazuri:
- cand se constata neconcordante intre datele inscrise in dovada de origine si celelalte
documente care insotesc declaratia vamala. In acest caz regimul preferential se
acorda numai dupa ce se primeste rezultatul verificarii, care atesta conformitatea;
- cand se constata neconcordante formale care nu impieteaza asupra fondului. In
aceste cazuri autoritatea vamala acorda regimul preferential si ulterior solicita
verificarea dovezii de origine
- in orice alte situatii in care autoritatea vamala are indoieli asupra realitatii datelor
din dovada de origine. In acest caz regimul preferential se acorda si ulterior se
solicita verificarea dovezii de origine.
In toate cazurile in care in urma verificarii dovezilor de origine rezulta ca acordarea
regimului preferential a fost neintemeiata, autoritatea vamala ia masuri pentru recuperarea
datoriei vamale prin intocmirea de acte constatatoare.
Cand regimul preferential priveste un contingent cantitativ sau valoric, acordarea
preferintelor tarifare se face numai in limita contingentului prevazut.
Informatie importanta pentru a urmari si controla operatiunile de import, mentionarea
originii trebuie sa figureze pe toate declaratiile facute in vama la intrarea marfurilor in
Romania.
Certificatul de origine pentru atestarea marfurilor romanesti este eliberat de
reprezentantele teritoriale ale Camerei de Comert si Industrie a Romaniei. In alte tari, pot fi
abilitate in acest sens administratiile vamale, anumite ministere etc.

3.2. PROCEDURILE VAMALE

Procedurile vamale reprezinta metodele folosite de autoritatile vamale in procesul


vamuirii importate, exportate, sau aflate in tranzit. Acestea sunt corespunzatoare fiecarei
etape parcurse, de la prezentarea marfurilor in vama si pana la punerea lor la dispozitia
declarantului.
27
Procedura vamala cuprinde: pregatirea marfii pentru vamuire, intocmirea declaratiei
vamale, stabilirea regimului vamal, in functie de care se stabilesc taxele care urmeaza sa fie
platite, efectuarea controlului, atunci cand este cazul, precum si plata efectiva a taxelor,
dupa care marfa poate fi declarata “libera de vama”.
Pentru prezentarea si declararea marfurilor, autoritatea vamala poate utiliza, de
asemenea, o procedura simplificata de vamuire, in cazurile si conditiile stabilitede
Regulamentul vamal si de Normele privind procedurile simplificate de vamuire in
Romania.
Marfurile si bunurile inregistrate, dupa intrarea in tara, sunt indrumate spre biroul vamal
de interior stabilit de autoritatea vamala, sau spre o zona libera, cand marfurile sunt
destinate acesteia.
Operatiunile de vamuire se efectueaza la birourile si punctele vamale de catre personalul
operativ al autoritatii vamale, sub indrumarea si controlul directiilor regionale vamale si ale
Directiei Generale a Vamilor.
Autoritatea vamala are dreptul sa efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport
si al marfurilor, precum si al bunurilor si valorilor apartinand persoanelor fizice, prezentate
la introducerea sau la scoaterea lor din tara.
Bunurile supuse vamuirii pot fi controlate de catre autoritatea vamala in orice loc s-ar
afla pe teritoriul Romaniei. Astfel, autoritatea vamala poate:
- verifica, in conditiile legii, cladiri, depozite, terenuri si orice alte obiective
- preleva, in conditiile legii, probe pe care le examineaza in laboratoarele proprii sau
agreate, in vederea identificarii si expertizarii marfurilor
- efectua investigatii, supravegheri si verificari in cazurile in care sunt semnalate
situatii de incalcare a reglementarilor vamale
- exercita controlul ulterior la sediul agentilor economici asupra operatiunilor de
comert exterior, in scopul verificarii respectarii reglementarilor in vigoare
- identifica, pe baza de documente, persoanele care se afla in raza de activitate a
biroului vamal.

3.2.1. COMISIONARII IN VAMA

Vamuirea este realizata de organele vamale, si anume de personalul de conducere si


executiv din unitatile vamale. Organele vamale sunt participanti activi la activitatea de
vamuire, cuprinzand salariati incadrati in sistemul institutional al autoritatii vamale. In
Romania, functiile specifice ale personalului vamal sunt stabilite prin hotarare
guvernamentala, iar conditiile de incadrare, de promovare, de desfacere a contractului
individual de munca, precum si alte norme specifice in executarea acestuia sunt stabilite in
statutul personalului vamal.
In conformitate cu prevederile art. 62 din Codul Vamal al Romaniei adoptat prin Legea
nr. 141/1997, operatiunile de prezentare a marfii, depunerea declaratiei sumare si a
declaratiei vamale, precum si pastrarea si manipularea marfurilor in depozit pot fi efectuate,
28
cu autorizarea prealabila a Directiei Generale a Vamilor, si de persoanele juridice romane
care au calitatea de comisionar in vama. Totodata comisionarii in vama pot avea in obiectul
lor de activitate si operatiuni de expeditii si transport international de marfuri supuse
vamuirii.
Potrivit definitiei, comisionarul in vama este persoana juridica romana constituita
potrivit legii, care indeplineste, in numele si pentru terte persoane, declararea in detaliu a
marfurilor pentru importul, exportul, tranzitul, depozitarea si alte operatiuni vamale,
precum si prezentarea marfurilor declarate la controlul vamal si achitarea la vama a
drepturilor de import si de export. De asemenea comisionarul in vama are dreptul de a
realiza operatiuni de import sau de export in nume propriu.
Astfel comisionarul in vama stabileste raporturi juridice directe cu autoritatea vamala
pentru ansamblul operatiunilor pe care le efectueaza si raspunde de respectarea
reglementarilor vamale.
Conform reglementarilor vamale, o persoana juridica care intentioneaza sa desfasoare
astfel de activitati, poate sa-si exercite atributiile numai dupa obtinerea autorizatiei de
comisionar in vama emisa de Directia Generala a Vamilor.
Numarul de societati autorizate in calitate de comisionar in vama pentru fiecare birou
vamal se stabileste de Directia Generala a Vamilor, in functie de volumul activitatii si de
personalul acestuia, iar eliberarea autorizatiei de comisionar in vama se face numai daca
solicitantul indeplineste urmatoarele conditii:
- are incluse in obiectul de activitate operatiunile prevazute de lege;
- detine sau are inchiriat un spatiu de depozitare de cel putin 500 de metri patrati,
situat in zona de supraveghere a biroului vamal de interior pentru care se solicita
autorizarea;
- detine echipamente necesare descarcarii, incarcarii, manipularii, ambalarii,
dezambalarii si prezentarii marfurilor in vederea vamuirii, precum si personal
specializat pentru efectuarea acestor operatiuni;
- are asigurat spatiul de birou si birotica necesara, situat in zona de supraveghere a
biroului vamal de interior sau de frontiera, pentru care solicita autorizarea;
- este dotat cu echipamente necesare utilizarii sistemului informatic vamal, care sa fie
conectate la acesta;
- nu are in denumirea societatii expresii similare cu cele ale autoritatii vamale nici in
limba romana si nici in alta limba straina.
Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei stabileste ca pentru eliberarea
autorizatiei de comisionar in vama se depune la Directia Generala a Vamilor o cerere care
cuprinde urmatoarele date:
- denumirea persoanei juridice si sediul acesteia;
- codul fiscal;
- datele personale ale celor care reprezinta persoana juridica (numele si prenumele,
data si locul nasterii, domiciliul);
- numarul contului bancar si banca la care acesta este deschis;
- denumirea biroului vamal pe langa care solicita autorizatia de functionare in calitate
de comisionar in vama;
- perioada pentru care se solicita autorizarea;
- indicarea adreselor pentru spatiul de lucru si, dupa caz, pentru cel de depozit din
localitatea in care functioneaza biroul vamal pe langa care isi va desfasura
activitatea.
Este obligatoriu ca datele din cererea de autorizare sa fie sustinute prin copii legalizate
de pe urmatoarele acte:
29
- certificatul de inmatriculare emis de Oficiul Registrului Comertului;
- certificatul de inregistrare fiscala;
- statutul societatii, contractul de societate sau actul constitutiv al societatii si cererea
de inscriere de mentiuni, dupa caz, cu rezolutia corespunzatoare emisa de Oficiul
Registrului Comertului;
- certificatele de cazier judiciar ale persoanelor fizice care angajeaza oficial
societatea comerciala si ale persoanelor care urmeaza sa exercite activitati legate de
vamuirea marfurilor;
- dovada din care rezulta ca sunt indeplinite conditiile legale necesare pentru
desfasurarea activitatii,dovada avizata de directia regionala vamala interjudeteana in
a carei raza de competenta este situat biroul vamal pe langa care se solicita
autorizarea; acest document se anexeaza in original la dosarul de autorizare.
Pe baza cererii depuse si a documentelor anexate la aceasta, Directia Generala a
Vamilor verifica bonitatea solicitantului.
Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei prevede ca autorizatia de
comisionar in vama se acorda in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii complete
si a actelor prevazute.
Autorizatia de comisionar in vama se acorda pe o perioada determinata sau
nedeterminata, in functie de durata de autorizare solicitata, care nu poate fi mai mare decat
cea de functionare a societatii comerciale. Autorizatia este valabila pentru unul sau mai
multe birouri vamale, in functie de solicitarea societatii comerciale si daca sunt indeplinite
conditiile de autorizare pentru fiecare dintre aceste birouri vamale.
Angajatii comisionarului in vama care intocmesc si semneaza declaratii vamale trebuie
sa posede cunostinte de specialitate in domeniul vamal.
Autorizatia de comisionar in vama se semneaza de directorul general al Directiei
Generale a Vamilor. Directia Generala a Vamilor tine un registru special de evidenta in care
se mentioneaza denumirea comisionarului in vama, sediul acestuia si birourile vamale
pentru care este autorizat.
Titularul autorizatiei de comisionar in vama poate solicita extinderea autorizarii initiale
si pe langa alte birouri vamale decat cele pentru care s-a eliberat initial autorizatia.
Extinderea autorizatiei de comisionar in vama se face pe baza unei cereri adresate Directiei
Generale a Vamilor care cuprinde:
- denumirea biroului vamal pe langa care se solicita extinderea;
- precizari referitoare la indeplinirea conditiilor de functionare.
Extinderea autorizatiei de comisionar in vama se semenaza de directorul general al
Directiei Generale a Vamilor. In cazul in care Directia Generala a Vamilor considera ca
autorizatia de comisionar in vama sau extinderea autorizatiei nu poate fi acordata va
comunica aceasta solicitantului, indicand si motivele acestei decizii, in termen de 30 de zile
de la data inregistrarii cererii. Solicitantul poate ataca decizia la instanta de contencios
administrativ competenta.
Comisionarul in vama, in exercitarea activitatii, are urmatoarele obligatii:
- sa respecte programul de lucru al unitatii vamale pe langa care functioneaza;
- sa prezinte biroului vamal o imputernicire pentru salariatii abilitati sa indeplineasca
formalitatile vamale;
- sa manipuleze, sa dezambaleze marfurile la cererea autoritatilor vamale si sa le
reambaleze fara sa provoace deprecierea lor;
- sa asigure completarea corecta a documentelor vamale cu datele cerute de
formularistica in vigoare si sa efectueze cu exactitate calculul sumelor cuvenite
bugetului de stat;
30
- sa constituie la biroul vamal o garantie care sa acopere nivelul drepturilor de import
si de export corespunzatoare marfurilor supuse vamuirii si aflate in depozitele sau in
gestiunea proprie;
- sa asigure depunerea declaratiei vamale la biroul vamal pe langa care isi desfasoara
activitatea, prin procedee informatice, in structura utilizata de sistemul informatic
integrat al activitatii vamale;
- sa asigure depozitarea si conservarea, cu titlu gratuit, a bunurilor ridicate in vederea
confiscarii de catre organele de cercetare penala si de catre unitatile vamale;
- sa asigure integritatea marfurilor depozitate in spatii de depozitare proprii;
- sa plateasca la birourile vamale drepturile cuvenite bugetului de stat, prevazute in
normele legale, in cazul in care aceasta plata nu s-a efectuat direct de catre titularul
operatiunii;
- sa comunice Directiei Generale a Vamilor si biroului vamal pe langa care
functioneaza schimbarea sediului ori a spatiului de lucru si orice alta modificare in
ceea ce priveste activitatea de comisionar in vama;
- sa organizeze si sa tina evidenta operatiunilor derulate in mod identic cu evidenta
biroului vamal pe langa care functioneaza; registrele de evidenta pe care le
utilizeaza se certifica de seful biroului vamal pe langa care functioneaza;
- sa pastreze timp de 5 ani toate documentele referitoare la operatiunile efectuate;
- sa pastreze secretul operatiunilor vamale, comerciale si financiare si al datelor si
informatiilor obtinute, care nu sunt destinate publicitatii;
- sa informeze conducerea biroului vamal pe langa care functioneaza cu privire la
orice incalcare a reglementarilor vamale de care ia cunostinta;
- sa prezinte autoritatii vamale, ori de cate ori aceasta solicita, orice informatie privind
operatiunile derulate;
- sa elibereze titularilor operatiunilor o factura in care sa apara data si felul prestatiei,
precum si pretul achitat.
Din punct de vedere juridic comisionarul in vama raspunde in solidar cu titularul
operatiunii de vamuire pentru diferentele in minus constatate la controlul ulterior, precum si
pentru penalitatile rezultate din aceste operatiuni.
Autorizatia de comisionar in vama poate fi anulata de catre Directia Generala a Vamilor
in urmatoarele cazuri:
- cand se constata savarsirea repetata a unei abateri de la legislatia vamala;
- cand una dintre conditiile prevazute de procedura de autorizare nu mai este
indeplinita;
- daca se dovedeste ca autorizatia a fost acordata in urma furnizarii unor informatii
inexacte pe care autoritatea vamala nu a avut posibilitatea sa le constate;
- cand comisionarul in vama isi inceteaza activitatea;
- daca comisionarul in vama nu isi executa atributiile pe o perioada de un an;
- daca comisionarul in vama nu respecta regulile de functionare si de securitate
impuse de sistemul informatic utilizat in activitatea de vamuire a marfurilor;
- cand comisionarul in vama are debite fata de autoritatea vamala si refuza sa le
achite.
Anularea autorizatiei de comisionar in vama isi produce efecte din momentul primirii
comunicarii deciziei de anulare de catre comisionarul in vama si se transmite in scris tuturor
birourilor vamale.
Autorizatia de comisionar in vama poate fi suspendata, motivat, de catre Directia
Generala a Vamilor pe o perioada de pana la 6 luni, daca titularul autorizatiei nu-si
indeplineste obligatiile prevazute sau savarseste o abatere de la reglementarile vamale.
31
Suspendarea autorizatiei de comisionar in vama isi produce efecte din momentul primirii
comunicarii deciziei de suspendare de catre comisionarul in vama si se transmite in scris
tuturor birourilor vamale.
Decizia de anulare a autorizatiei de comisionar in vama si decizia de suspendare a
acesteia pot fi atacate la instanta de contencios administrativ competenta.
Comisionarii in vama au dreptul de a participa la reuniunile si dezbaterile pe probleme
privind activitatea vamala, organizate de autoritatea vamala.

3.2.2. ETAPELE VAMUIRII IN ROMANIA


Procedura vamala in cazul marfurilor care fac obiectul operatiunilor de comert exterior,
importate sau exportate de catre comercianti, este mult mai complexa decat cea
corespunzatoare bunurilor persoanelor fizice trecute peste frontiera, procedura vamala mult
simplificata.
Marfurile destinate importului sau exportului si mijloacele de transport care trec
frontiera vamala a Romaniei sunt supuse urmatoarei succesiuni de operatiuni, care toate
alcatuiesc etapele activitatii de vamuire:
- operatiunile prealabile vamuirii
- completarea, verificarea, acceptarea si inregistrarea declaratiei vamale
- controlul vamal si plata taxelor vamale aferente
- acordarea liberului de vama
- controlul vamal ulterior al operatiunilor.
3.2.2.1. OPERATIUNI PREALABILE VAMUIRII

Prin operatiuni prealabile vamuirii se intelege ansamblul operatiunilor efectuate de catre


transportatorul sau titularul operatiunii comerciale sau reprezentantul acestuia, constand in:
- prezentarea la birourile vamale de frontiera a mijloacelor de transport, a
documentelor insotitoare ale acestora, precum si a documentelor privind marfurile
transportate;
- controlul vamal al mijloacelor de transport de marfuri la birourile vamale de
frontiera;
- examinarea de catre declarantii vamali a marfurilor si prelevarea de esantioane;
- depunerea declaratiei sumare aferente intrarii marfurilor in depozitul necesar cu
caracter temporar;
- orice alte operatiuni pana la depunerea declaratiei vamale in detaliu.

Prezentarea mijlocului de transport la biroul vamal de frontiera, a documentelor


insotitoare ale acestuia si, precum si a documentelor privind marfurile transportate
Transportatorii marfurilor destinate importului, exportului sau tranzitului ori
reprezentantii acestora sunt obligati sa prezinte birourilor vamale de frontiera mijloacele de
transport impreuna cu documentele de insotire ale acestora.
La transportul marfurilor pe calea ferata organele cailor ferate sunt obligate sa depuna la
biroul vamal din statia de frontiera actul de transmitere a garniturii de tren, dupa intrarea
acesteia in tara. Actul de transmitere a garniturii de tren se depune in termenul prevazut in
procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor sosite din strainatate.
Actul de transmitere a garniturii de tren, la iesirea din tara, se depune la biroul vamal
inainte de plecarea acesteia, in termenul stabilit prin procesul tehnologic de prelucrare a
trenurilor pentru trecerea frontierei de stat, care va fi de cel putin o ora.
Actul de transmitere a garniturii de tren cuprinde numarul fiecarui vagon si al scrisorilor
de trasura, cantitatea marfurilor si denumirea acestora in limba romana. La iesirea din tara
32
in acest act se vor mentiona, de asemenea, numarul documentului vamal si biroul vamal
care l-a emis.
La transportul marfurilor pe cale rutiera transportatorul este obligat sa prezinte biroului
vamal, la intrarea sau la iesirea din tara a autovehiculului, certificatul de inmatriculare al
acestuia si documentele insotitoare ale marfurilor.
La transportul marfurilor pe cale maritima sau fluviala comandantul, armatorul ori
agentul navei care transporta marfuri ce urmeaza sa fie descarcate sau transbordate este
obligat sa prezinte biroului vamal, in termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul
original al manifestului incarcaturii si sa depuna o copie de pe acesta.
In cazul in care nu se efectueaza operatiuni de descarcare sau de transbordare a
marfurilor nu este necesara depunerea copiei de pe manifestul incarcaturii.
Pentru navele care transporta marfuri de masa, in lipsa manifestului incarcaturii,
comandantul, armatorul sau agentul navei poate prezenta o notificare din care sa rezulte
datele de identificare a marfurilor.
Dupa incarcarea navelor cu marfuri destinate exportului comandantul, armatorul sau
agentul navei este obligat sa prezinte biroului vamal originalul manifestului incarcaturii si
sa depuna o copie de pe acesta cu cel putin 6 ore inainte de plecarea navei.
In manifestul incarcaturii se mentioneaza numarul fiecarui conosament sau al scrisorii
de trasura fluviale ori al recipisei de bagaje, marcile si numerele de identificare a coletelor,
denumirea, cantitatea si, dupa caz, greutatea bruta sau neta a marfurilor, precum si
numele/denumirea furnizorului si beneficiarului. Comandantii, armatorii sau agentii navelor
sunt obligati sa inscrie pe copia de pe manifestul incarcaturii denumirea marfurilor in limba
romana.
Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat sa solicite biroului vamal un
permis vamal in care se inscriu datele de identificare a marfurilor care se descarca, se
incarca sau se transbordeaza.
Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat sa depuna la biroul vamal din
port declaratia proviziilor de bord in cel mult 12 ore de la acostarea navei. La convoaiele de
nave fara propulsie se poate depune o singura declaratie a proviziilor de bord, pentru
intregul convoi, cu liste specificative pentru fiecare nava.
Navele care stationeaza sub 12 ore si nu efectueaza operatiuni de descarcare, de
incarcare sau de transbordare de marfuri sunt exceptate de la obligatia de a depune
declaratia proviziilor de bord.
Marfurile sosite la vama de destinatie sau la locul stabilit de autoritatea vamala se
prezinta autoritatii vamale de transportator sau de titularul operatiunii comerciale ori de
catre reprezentantul acestuia.
Marfurile prezentate biroului sau punctului vamal se afla sub supraveghere vamala pana
la stabilirea regimului vamal si intra in depozit necesar cu caracter temporar.
Autoritatea vamala poate cere depozitarului ca sa constituie o garantie care sa asigure
plata drepturilor de import.
Marfurile aflate in depozit necesar cu caracter temporar pot fi manipulate numai in
scopul conservarii lor in starea initiala, fara sa se modifice caracteristicile sau aspectele
tehnice si comerciale.
In cazurile in care, conform legii, autoritatile competente hotarasc distrugerea marfurilor
aflate in depozit necesar cu caracter temporar, aceasta operatiune se va efectua pe cheltuiala
titularului operatiunii comerciale, sub supravegherea autoritatii vamale.

Controlul vamal al mijloacelor de transport

33
Controlul vamal al mijloacelor de transport de marfuri la trecerea frontierei de stat
consta in identificarea acestora pe baza documentelor de insotire.
La transportul marfurilor pe calea ferata autoritatea vamala, in prezenta organelor cailor
ferate, verifica:
- existenta vagoanelor inscrise in actul de transmitere a garniturii de tren. Cand
autoritatea vamala constata neconcordante privind numarul vagoanelor, organele
cailor ferate sunt obligate sa modifice, in mod corespunzator, actul de transmitere;
- exteriorul vagoanelor acoperite care contin marfuri, prin verificarea integritatii
sigiliilor, ferestrelor, acoperisului, peretilor si platformei;
- interiorul si exteriorul vagoanelor descoperite care contin marfuri;
- exteriorul locomotivei;
- exteriorul si interiorul anexelor tehnice ale locomotivei si cabina mecanicului
Vagoanele cu sigilii lipsa sau violate, precum si vagoanele care nu pot fi sigilate se
supun si controlului vamal in interior, verificandu-se si marfurile continute in acestea.
Organele cailor ferate incheie un act constatator al controlului, care se semneaza si de
autoritatea vamala. Aceeasi procedura se aplica si sacilor postali si coletelor.
Daca sigiliile nu sunt cele aplicate la expediere, se verifica existenta actelor prin care se
atesta aplicarea noilor sigilii. In lipsa unor asemenea acte autoritatea vamala mentioneaza
aceasta situatie pe actul de transmitere a garniturii de tren si efectueaza controlul interior al
mijlocului de transport si al marfurilor. Rezultatul acestui control se consemneaza intr-un
proces-verbal. Fac exceptie de la aceasta regula vagoanele care nu pot fi sigilate, precum si
vagoanele descoperite.
Actele constatatoare si procesele-verbale prevazute in prezentul articol se incheie
potrivit reglementarilor feroviare internationale.
La transportul marfurilor pe calea rutiera autoritatea vamala controleaza exteriorul
autovehiculului, cabina acestuia si, dupa caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport
rutiere fara incarcatura se efectueaza si controlul compartimentului de marfuri.
Daca la controlul exterior al autovehiculului se constata sigilii lipsa sau cand sigiliile
aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul in care se afla marfurile a fost violat
sau prelata este deteriorata, se efectueaza controlul interior al autovehiculului si controlul
marfurilor. Autoritatea vamala consemneaza rezultatele controlului intr-un proces-verbal de
constatare, care se semneaza si de transportator.
Autoritatea vamala poate dispune efectuarea controlului vamal la unul dintre birourile
vamale din interiorul tarii, cand nu sunt conditii corespunzatoare de control vamal la
intrarea in tara a autovehiculelor. In aceste cazuri autovehiculele se tranziteaza sub sigiliu
vamal sau se dirijeaza cu insotitor vamal la cel mai apropiat birou vamal din interiorul tarii,
pe directia de destinatie a autovehiculului, unde exista conditii de control vamal.
Cheltuielile de transport si de manipulare a marfurilor si cele de deplasare a autoritatii
vamale sunt in sarcina transportatorului
Controlul vamal la sosirea navei consta in verificarea, prin sondaj, a cabinelor, salilor,
cambuzelor, restaurantelor si salii masinilor, pentru a se constata daca exista concordanta
intre declaratia proviziilor de bord si bunurile supuse declararii. Comandantul, armatorul
sau agentul navei este obligat sa prezinte autoritatii vamale originalul manifestului
incarcaturii.
Cand o nava descarca marfuri in doua sau mai multe porturi romanesti, autoritatile
vamale din aceste porturi fac mentiuni pe exemplarul original al manifestului incarcaturii cu
privire la operatiunile efectuate, precum si pe cel al declaratiei proviziilor de bord.
Autoritatea vamala verifica mentiunile facute in porturile in care nava a acostat anterior
si retine o copie de pe manifestul incarcaturii, respectiv de pe declaratia proviziilor de bord.
34
Controlul vamal la plecarea navei consta in verificarea concordantei manifestului
incarcaturii cu declaratiile vamale sau permisele vamale eliberate, precum si a concordantei
declaratiei proviziilor de bord cu situatia bunurilor inscrise in aceasta.
Pentru navele sub pavilion strain care intra in santiere navale sau la iernat comandantii,
armatorii sau agentii lor sunt obligati sa depuna la autoritatea vamala declaratia proviziilor
de bord si copia de pe manifestul incarcaturii. Pe toata aceasta perioada navele se afla sub
supraveghere vamala.
La transportul marfurilor cu aeronave romane controlul vamal in interiorul aeronavelor
se efectueaza imediat dupa aterizare, precum si inainte de decolare. La acest control se
verifica daca la bord se afla bunuri in afara celor din dotarea aeronavelor, pentru a li se
aplica regimul vamal corespunzator destinatiei lor.
Controlul vamal in interiorul aeronavelor romane de pasageri se efectueaza, la sosire,
dupa debarcarea persoanelor, iar la plecare, inainte de imbarcarea acestora.
Controlul vamal in interiorul aeronavelor straine de marfuri sau de pasageri se
efectueaza in caz de indicii temeinice de frauda sau daca stationeaza pe aeroport mai mult
de 6 ore peste ora de decolare prevazuta in orarul de zbor.
Navele pot acosta, iar aeronavele pot ateriza numai in punctele de frontiera unde
functioneaza autoritati vamale.
In caz de forta majora sau cand pe nave ori in aeronave sunt persoane grav bolnave,
acostarea sau aterizarea este permisa si in alte locuri decat punctele de frontiera unde
functioneaza autoritati vamale. In astfel de situatii comandantul navei ori al aeronavei este
obligat sa anunte imediat autoritatea vamala cea mai apropiata pentru a asigura
supravegherea pana la plecare.
Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectueaza
potrivit normelor prevazute pentru controlul vagoanelor acoperite.

Examinarea de catre declarantii vamali a marfurilor si prelevarea de esantioane


Declarantii vamali pot sa verifice, inainte de depunerea declaratiei vamale, felul si
cantitatea marfurilor sosite sau care se expediaza. De asemenea, se poate solicita autoritatii
vamale, printr-o cerere, si permisiunea pentru prelevarea de esantioane.
Cererea se prezinta autoritatii vamale si contine urmatoarele date:
- numele si adresa solicitantului;
- locul unde se afla marfurile;
- numarul declaratiei sumare, atunci cand aceasta a fost depusa;
- orice alte date necesare pentru identificarea marfurilor.
Cand in cerere este solicitata si o prelevare de esantioane, autoritatea vamala stabileste
cantitatea de marfa care se va preleva.
Examinarea prealabila a marfurilor si prelevarea esantioanelor se efectueaza sub
supravegherea autoritatii vamale.
Dezambalarea, cantarirea, reambalarea sau orice alte manipulari ale marfurilor se fac pe
riscul si pe cheltuiala solicitantului. Cheltuielile pentru eventualele analize de laborator
sunt, de asemenea, in sarcina solicitantului.
In cazul in care operatiunile prevazute mai sus se efectueaza la solicitarea
transportatorului, cheltuiala se va suporta de catre importator sau exportator, dupa caz.
Esantioanele prelevate vor fi incluse in declaratia vamala prin care s-a stabilit regimul
vamal.

Declaratia sumara si depozitul necesar temporar


35
Declaratia sumara se inregistreaza, se vizeaza si se pastreaza de autoritatea vamala
pentru a fi in masura sa verifice in orice moment ca marfurile la care se refera au primit o
destinatie vamala in termenul legal.
Pentru marfurile care au circulat, inainte de prezentarea lor la biroul vamal, sub
procedura de tranzit, exemplarul documentului de tranzit destinat biroului vamal de sosire
este considerat declaratie sumara.
Autoritatea vamala poate aproba ca declaratia sumara sa poata fi inlocuita prin procedee
informatice, agreate de autoritatea vamala, cuprinzand aceleasi date.

3.2.2.2. COMPLETAREA, VERIFICAREA, ACCEPTAREA SI


INREGISTRAREA DECLARATIEI VAMALE

La intrarea sau la iesirea din Romania, marfurile destinate a fi plasate sub un regim
vamal trebuie sa faca obiectul unei declaratii vamale – mai intai una sumara, iar ulterior una
in detaliu, corespunzatoare respectivului regim – indiferent daca ele sunt sau nu supuse
impunerii vamale, conform normelor legale in vigoare la momentul efectuarii operatiunii
comerciale.
Declaratia sumara este un document tipizat care este completat (in concordanta cu
documentele de transport sau comerciale care insotesc bunurile) si semnat de titularul
operatiunii sau reprezentantul acestuia, prin intermediul caruia se declara denumirea si
sediul depozitarului, expeditorul bunurilor, destinatarul bunurilor, felul bunurilor, cantitatea
bunurilor si valoarea acestora.
Acest document se prezinta autoritatii vamale, se inregistreaza in registrul de evidenta al
biroului vamal, se vizeaza si se pastreaza in evidente de catre biroul vamal pentru a se putea
verifica in orice moment ca marfurile la care se refera au primit o destinatie vamala in
cadrul termenului legal. Pentru categoriile de marfuri care au circulat, inainte de prezentarea
lor la biroul vamal, sub procedura de tranzit, exemplarul documentului de tranzit destinat
biroului vamal de sosire este considerat declaratie sumara.
Pentru asigurarea unei supravegheri vamale corespunzatoare a marfurilor aflate in
depozitul necesar temporar, autoritatea vamala poate cere titularului acestui tip de depozit:
- sistemul de inchidere sa permita numai accesul in comun al titularului si al
autoritatii vamale;
- ca titularul depozitului sa tina o evidenta operativa care sa permita urmarirea
marfurilor.
Titularul operatiunii comerciale sau reprezentantul acestuia este obligat ca intr-un
termen de 30 de zile de la depunerea declaratiei sumare, sa solicite autoritatii vamale
plasarea marfurilor sub un regim vamal.
Potrivit legislatiei vamale, declararea si prezentarea marfurilor pentru vamuire se fac de
catre importatori, exportatori sau reprezentanti ai acestora, prin depunerea unei declaratii
vamale in detaliu, in forma scrisa, in termen de 30 de zile de la data depunerii declaratiei
sumare.
Declaratia vamala in detaliu se depune la biroul vamal la care au fost prezentate
marfurile si se semneaza de catre exportator, importator sau de reprezentantul acestora.
Din punct de vedere juridic avand valoarea unei declaratii pe propria raspunderea a
acestuia in ceea ce priveste:
- exactitatea datelor inscrise in declaratia vamala;
- autenticitatea documentelor anexate la declaratia vamala;
- plasarea marfurilor sub regimul vamal solicitat.

36
Declaratia vamala in detaliu, dupa verificare si acceptarea de catre autoritatea vamala
potrivit normelor tehnice de completare, utilizare si tiparire, se inregistreaza in evidentele
biroului vamal.
Data declaratiei vamale in detaliu acceptata este data inregistrarii ei si determina
stabilirea si aplicarea regimului vamal.
Declaratia vamala in detaliu poate fi depusa prin procedee informatice, in conditiile si
in cazurile stabilite de Directia Generala a Vamilor.
In functie de operatiunea de comert exterior, intalnim declaratie vamala de import, de
export si de tranzit.
Declaratia vamala de import se depune la autoritatea vamala impreuna cu urmatoarele
documente:
- documentul de transport al marfurilor sau, in lipsa acestuia, alte documente emise de
transportator, cuprinzand date referitoare la marfurile transportate;
- factura, in original sau in copie, ori un alt document pe baza caruia se declara
valoarea in vama a marfurilor;
- declaratia de valoare in vama;
- documentele necesare aplicarii unui regim tarifar preferential sau altor masuri
derogatorii la regimul tarifar de baza;
- orice alt document necesar aplicarii dispozitiilor prevazute in normele legale
specifice care reglementeaza importul marfurilor declarate;
- codul fiscal al declarantului vamal.
La declaratia vamala de export sau de reexport se anexeaza orice document necesar
aplicarii corecte a dispozitiilor privind exportul sau reexportul marfurilor respective. Dupa
efectuarea controlului vamal se depune si documentul de transport aferent acestor marfuri.
Declaratia vamala de tranzit se depune la autoritatea vamala, insotita de documentul de
transport.
In cazul transportului pe cale ferata declaratia vamala de tranzit se inlocuieste cu
scrisoarea de trasura pe care autoritatea vamala aplica stampila "marfa sub regim vamal de
tranzit".
Documentele anexate la declaratia vamala in detaliu se pastreaza de autoritatea vamala.
In cazurile in care titularul utilizeaza aceste documente pentru alte operatiuni, acestea
se restituie, fiind inlocuite cu o copie certificata de autoritatea vamala.
Autoritatea vamala poate cere ca declaratia vamala referitoare la marfurile prezentate la
vamuire sa fie insotita de documentele de transport sau de alte documente referitoare la
operatiunile sau regimurile vamale precedente sub care au fost plasate aceste marfuri.

3.2.2.3. CONTROLUL VAMAL SI PLATA DREPTURILOR VAMALE


AFERENTE

Controlul vamal are drept scop prevenirea incalcarii reglementarilor vamale si stricta
respectare a conditiilor si termenelor legale, precum si descoperirea fraudelor vamale.
Controlul vamal exercitat de autoritatea vamala prin agentii sai abilitati in cadrul
atributiilor care le sunt conferite prin reglementarile vamale se executa in mod obligatoriu
prin verificarea documentelor necesare efectuarii vamuirii.
Dupa acceptarea declaratiei vamale, autoritatea vamala procedeaza la efectuarea
controlului vamal, compus din controlul documentelor si din controlul fizic al marfurilor
declarate.
Controlul documentelor vizeaza:
37
- corectitudinea completarii declaratiei vamale in detaliu
- existenta documentelor anexate la declaratia vamala, necesare incadrarii marfii in
regimul vamal solicitat
- concordanta dintre datele inscrise in declaratia vamala si cele din documentele
anexate acesteia
- verificarea formala a documentelor anexate.
Controlul vamal fizic al bunurilor importate sau exportate consta in identificarea
acestora pe baza declaratiei vamale in detaliu, insotita de documentele depuse impreuna cu
aceasta.
Pentru efectuarea controlului vamal fizic autoritatea vamala indica marfurile sau partile
din acestea pe care declarantul este obligat sa le prezinte pentru verificare.
Declarantul vamal este obligat ca la cererea autoritatii vamale sa manipuleze, sa
dezambaleze si sa reambaleze marfurile fara sa provoace degradarea acestora. Cheltuielile
ocazionate de aceste operatiuni sunt in sarcina declarantului.
La controlul vamal fizic asista declarantul vamal si transportatorul, cu exceptia
transporturilor pe cale maritima sau fluviala cand prezenta transportatorului este facultativa.
Atunci cand declarantul sau transportatorul refuza sa asiste la controlul vamal fizic,
autoritatea vamala fixeaza in scris un termen pentru executarea acestei obligatii. In cazul in
care la expirarea termenului fixat declarantul nu a dat curs somatiei, autoritatea vamala
procedeaza din oficiu la controlul vamal fizic al marfurilor, pe riscul si pe cheltuiala
declarantului, recurgand, atunci cand este cazul, la prestatori de servicii sau la experti, in
cazurile in care natura marfurilor impune o verificare de specialitate.
Constatarile autoritatii vamale in cazul controlului vamal fizic din oficiu au aceeasi
valoare ca si in cazul in care controlul ar fi fost facut in prezenta declarantului.
Cand in cadrul operatiunii de control vamal fizic este necesara prelevarea de esantioane,
autoritatea vamala notifica aceasta declarantului.
Prelevarea de esantioane poate fi efectuata direct de autoritatea vamala sau de
declarantul vamal ori de o persoana desemnata de acesta, sub controlul autoritatii vamale.
Cantitatile prelevate nu trebuie sa depaseasca necesarul pentru a permite analiza sau
contraanaliza marfurilor.
Prelevarile de esantioane sunt efectuate conform metodologiilor stabilite de
laboratoarele agreate impreuna cu Directia Generala a Vamilor.
Declarantul vamal este obligat sa asiste la prelevarea esantioanelor si sa acorde asistenta
necesara autoritatii vamale pentru efectuarea operatiunii.
In cazul in care declarantul vamal refuza sa asiste la prelevarea esantioanelor,
autoritatea vamala are dreptul sa efectueze aceasta operatiune din oficiu.
Marfurile din care au fost prelevate esantioane pot fi ridicate din vama cu acordul
autoritatii vamale, fara a se astepta rezultatul analizei, cu conditia ca datoria vamala care ar
lua nastere sa fie platita sau garantata.
Controlul vamal fizic al marfurilor se efectueaza astfel:
- marfurile de masa se controleaza prin observare sau prin sondare pe mijloacele de
transport pe care se afla, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de
manipulare a containelor;
- marfurile ambalate in colete se controleaza prin sondaj pe mijloacele de transport pe
care se afla. Cand nu sunt conditii de control pe mijlocul de transport, organele
vamale pot cere descarcarea marfurilor;
- marfurile ambalate in colete care se afla in magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe
platformele din terminalele de manipulare a containerelor se controleaza prin sondaj
pe fiecare partida de marfa;
38
- marfurile transportate prin conducte, precum si curentul electric se controleaza din
punct de vedere al cantitatii prin citirea contoarelor instalate.
Controlul vamal fizic al marfurilor se efectueaza numai pe baza de documente, cand nu
sunt indicii temeinice de frauda.
Autoritatea vamala poate efectua controlul vamal fizic si la locul de incarcare a
marfurilor de export sau la locul de descarcare a marfurilor din import, in functie de
personalul vamal disponibil, daca marfurile sunt perisabile sau necesita conditii speciale de
ambalare si de transport ori nu exista conditii de control la frontiera si daca incarcarea sau
descarcarea completa a mijloacelor de transport se face intr-un singur loc.
In vederea efectuarii controlului vamal fizic la locul de incarcare sau de descarcare
exportatorii ori importatorii au urmatoarele obligatii:
- sa solicite in scris efectuarea controlului la biroul vamal cel mai apropiat, cu cel
putin doua zile inainte de data stabilita pentru incarcarea sau descarcarea mijloacelor
de transport;
- sa pregateasca marfurile si sa ia masurile necesare pentru ca mijloacele de transport
sa corespunda conditiilor de sigilare vamala;
- sa asigure incarcarea sau descarcarea marfurilor la locul, data si ora care au fost
stabilite.
Concomitent cu controlul vamal fizic al marfurilor se asigura si controlul vamal al
interiorului vagoanelor de cale ferata si al mijloacelor de transport rutiere cu care marfurile
sunt transportate. Acest control se efectueaza la unitatile vamale sau la locul de incarcare
ori de descarcare a marfurilor.

3.2.2.4.ACORDAREA LIBERULUI DE VAMA

Autoritatea vamala acorda liberul de vama dupa efectuarea vamuirii, dar poate dispune
eliberarea marfii si dupa depunerea documentelor de plata. Cand regimul vamal prevede
plata unor taxe vamale de import ori depunerea unei garantii, liberul de vama se acorda
numai dupa indeplinirea acestor obligatii, in conditiile si modalitatile prevazute de lege.
Potrivit legii, in vederea acordarii liberului de vama la import sau la export,
autoritatea vamala verifica daca:
- felul marfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel inscris in declaratia
vamala;
- cantitatea marfurilor inscrisa in documentele de transport si in facturi corespunde cu
cea din declaratia vamala;
- numarul si valabilitatea licentei, inscrise in declaratia vamala, corespunde cu datele
din licenta, atunci cand normele legale prevad existenta unei licente.
Pe langa verificarile de mai sus, la importul de marfuri se mai verifica si clasificarea
tarifara, taxa vamala, valoarea in vama si, atunci cand este cazul, originea marfurilor,
cuantumul drepturilor de import, felul, numarul si data instrumentului de plata. La exportul
de marfuri autoritatea vamala verifica si clasificarea tarifara a marfurilor numai in cazul
unor conditii sau restrictii.
Liberul de vama se acorda in scris, daca sunt indeplinite conditiile si daca sunt efectuate
formalitatile de vamuire si numai dupa prezentarea documentelor legale care atesta
efectuarea platii datoriei vamale.
39
Liberul de vama se poate acorda si sub forma electronica, pe baza deciziei directorului
general al Directiei Generale a Vamilor.
Pana la aparitia in extrasul de cont al biroului vamal a sumelor incasate liberul de vama
este revocabil.
Liberul de vama se poate acorda si ca urmare a aplicarii unei proceduri simplificate de
vamuire, precum si a unei proceduri informatice de decontare electronica a datoriei vamale,
stabilite prin decizii ale directorului general al Directiei Generale a Vamilor.
Marfurile pentru care nu s-a acordat liber de vama raman sub supraveghere vamala pe
cheltuiala exportatorului ori a importatorului sau pot fi pastrate in custodie de transportator
ori de declarantul vamal, pe un termen stabilit de autoritate vamala, pentru clarificarea
situatiei.
Marfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liber de vama pot fi inapoiate
in interiorul tarii de catre transportator, la cererea si pe cheltuiala exportatorului.

3.2.2.5. CONTROLUL VAMAL ULTERIOR AL OPERATIUNILOR

Autoritatea vamala are dreptul ca, intr-o perioada de cinci ani de la acordarea liberului
de vama, sa efectueze controlul vamal ulterior al operatiunilor. Acesta presupune:
- verificarea oricaror documente, registre si evidente referitoare la marfurile vamuite,
controlul facandu-se la orice persoana care are in posesie aceste acte sau detine
informatii in legatura cu acestea
- controlul fizic al marfurilor, daca acestea mai exista.
Daca la controlul vamal ulterior se constata ca s-au incalcat reglementarile vamale
aplicate, datorita unor date cuprinse in declaratia vamala, autoritatea vamala, dupa
determinarea taxelor vamale cuvenite, ia masuri de incasare, respectiv de restituire a
acestora.
In aceasta situatie:
- diferentele in minus se comunica titularului operatiunii comerciale si urmeaza sa fie
achitate intr-un termen de sapte zile de la data comunicarii. Daca diferenta datorata
de titularul operatiunii comerciale nu se face in acest termen, acesta va suporta
majorarile de intarziere aferente acestei diferente, precum si interzicerea efectuarii
altor operatiuni de vamuire pana la achitarea datoriei vamale;
- diferentele in plus se restituie titularului intr-un termen de 30 de zile de la data
constatarii.

3.3. PROCEDURILE SIMPLIFICATE DE VAMUIRE IN ROMANIA

Declararea marfurilor la autoritatea vamala in vederea acordarii unui regim vamal se


poate face prin derogare de la declararea marfurilor in procedura normala, prin utilizarea
unor proceduri simplificate, dupa cum urmeaza:
- procedura de declarare incompleta – care permite autoritatii vamale sa accepte, in
cazuri justificate, o declaratie in care nu sunt inscrise toate datele si informatiile
potrivit normelor tehnice de completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale in
detaliu sau la care nu sunt anexate toate documentele necesare acordarii regimului
vamal solicitat, potrivit reglementarilor in vigoare;
- procedura de declarare simplificata – care permite plasarea marfurilor sub un
regim vamal solicitat pe baza prezentarii unei declaratii simplificate, cu conditia
depunerii ulterioare a unei declaratii simplificate globale;
40
- procedura de vamuire la destinatie – care permite plasarea marfurilor sub regimul
vamal solicitat in locurile desemnate de titularul operatiunii comerciale sau in alte
locuri stabilite de autoritatea vamala.

Procedura de declarare incompleta


Aceasta procedura permite autoritatii vamale sa accepte, in cazuri justificate, o
declaratie in care nu sunt inscrise toate datele si informatiile potrivit Normelor tehnice de
completare, utilizare si tiparire a declaratiei vamale in detaliu sau la care nu sunt anexate
toate documentele necesare acordarii regimului vamal solicitat, potrivit reglementarilor in
vigoare.

Procedura de declarare simplificata


Aceasta procedura se realizeaza pe baza unei autorizatii eliberate de Directia Generala a
Vamilor. Ea permite plasarea marfurilor sub un regim vamal solicitat pe baza prezentarii
unei declaratii simplificate, cu conditia depunerii ulterioare a unei declaratii simplificate
globale.
Autoritatea pentru utilizarea procedurii de declarare simplificate poate fi acordata
agentilor economici, persoane juridice romane, care indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii:
- sunt in imposibilitatea de a prelucra declaratia vamala in sistemul informatic vamal
- au angajat cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata personal
specializat in declararea marfurilor
- au valoarea estimata a marfurilor contractate la extern de minimum 10 milioane $,
conform contractelor comerciale
- nu inregistreaza debite fata de autoritatea vamala
- au organizate evidentele proprii intr-o forma agreata de autoritatea vamala, in asa fel
incat acestea sa permita controlul operatiunilor atat inainte, cat si ulterior emiterii
autorizatiei
- nu au comis infractiuni sau incalcari ale legislatiei vamale.

Procedura de vamuire la destinatie


Aceasta procedura simplificata de vamuire se realizeaza pe baza unei autorizatii
eliberate de Directia Generala a Vamilor, care permite plasarea marfurilor sub regimul
vamal solicitat in locurile desemnate de titularul operatiunii comerciale sau in alte locuri
stabilite de autoritatea vamala.
Autorizatia pentru utilizarea procedurii de vamuire la destinatie poate fi acordata
agentilor economici, persoane juridice romane, care indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii:
- au angajat cu contrac individual de munca pe perioada nedeterminata personal
specializat in declararea marfurilor si sunt conectati la reteaua informatica a biroului
vamal
- au valoarea estimata a marfurilor contractate la extern de minimum 10 milioane $,
conform contractelor comerciale
- nu inregistreaza debite fata de autoritatea vamala
- au organizate evidentele proprii intr-o forma agreata de autoritatea vamala, in asa fel
incat acestea sa permita controlul operatiunilor atat inainte, cat si ulterior emiterii
autorizatiei
- nu au comis infractiuni sau incalcari ale legislatiei vamale

41
- dispun de amplasamente, echipamente si personal necesare manipularii marfurilor,
precum si de infrastructura informatica adecvata.

Procedurile simplificate de vamuire aplicate in Romania pot fi structurate astfel:


- Proceduri simplificate de vamuire la import
- Proceduri simplificate de vamuire pentru regimurile suspensive
- Procedurile simplificate aplicabile la incheierea unui regim vamal suspensiv
- Procedurile simplificate de vamuire la export.

Procedurile simplificate de vamuire la import


Procedura de declarare incompleta la import poate fi aplicata tuturor marfurilor, cu
exceptia:
- marfurilor prohibite
- bunurilor care potrivit reglementarilor legale se incadreaza in categoria produselor si
tehnologiilor cu dubla utilizare
- marfurilor care intra sub incidenta prevederilor privind desfasurarea in siguranta a
activitatilor nucleare
- marfurilor supuse accizelor
- marfurilor in cazul carora verificarea indeplinirii unor alte conditii stabilite prin
reglementari speciale impune prelevarea de esantioane in vederea analizelor tehnice
sau de laborator pentru fiecare operatiune
- marfurile care fac obiectul operatiunilor de leasing.
Titularul declaratiei incomplete de import este obligat sa depuna o declaratie completa
in cadrul termenului de 30 de zile (prelungit exceptional cu maximum 120 de zile de la
solicitarea declarantului), la acelasi birou vamal unde a fost depusa declaratia incompleta.

Procedura declararii simplificate la import


In vederea obtinerii autorizarii se va intocmi o cerere scrisa care va cuprinde:
- denumirea societatii comerciale, sediul acesteia, numele, prenumele si functiile
persoanelor care reprezinta legal societatea comerciala
- regimul vamal pentru care se solicita autorizatia
- birourile vamale pe langa care se solicita autorizarea
- pozitiile din Tariful vamal de import al Romaniei la care se clasifica marfurile
pentru care se solicita procedura de declarare simplificata
- motivele temeinic justificate care fac imposibila prelucrarea declaratiilor vamale in
sistemul informativ vamal.
Dosarul de autorizare se va depune la Directia Generala a Vamilor si va cuprinde, pe
langa cererea pentru eliberarea autorizatiei de utilizare a procedurii de declarare
simplificate, si documentele urmatoare:
- certificatul de inmatriculare la oficiul registrului comertului
- certificatul de inregistrare fiscala
- statutul societatii comerciale, contractul de societate sau actul constitutiv al
societatii comerciale si cererea de inscriere de mentiuni, dupa caz, cu rezolutia
corespunzatoare emisa de oficiul registrului comertului
- cazierul judiciar al persoanelor fizice romane care reprezinta legal societatea
comerciala
- documentele din care rezulta indeplinirea conditiilor de autorizare a procedurii
declararii simplificate la import

42
- cate o declaratie-angajament pentru fiecare dintre birourile vamale unde se solicita
autorizarea de utilizare a procedurii simplificate de vamuire
- avizul birourilor vamale pe langa care se solicita autorizarea.
Autorizatia de utilizare a procedurii de declarare simplificata stabileste birourile vamale
competente pentru acceptarea declaratiei simplificate, precum si marfurile pentru care se
aplica procedura.
In vederea emiterii autorizatiei, Directia Generala a Vamilor va verifica cererea si
documentele anexate. Daca conditiile de autorizare sunt indeplinite, autorizatia de utilizare
a procedurii vamale simplificata se va intocmi in doua exemplare si va fi semnata de catre
directorul general al Directiei Generale a Vamilor. Un exemplar se inmaneaza
solicitantului, iar celalalt se pastreaza in evidenta DGV. Indiferent de numarul regimurilor
vamale si al birourilor vamale pentru care se solicita autorizarea, se va emite o singura
autorizatie.
Pentru derularea procedurii de declarare simplificata la import se parcurg urmatoarele
etape:
- constituirea unui depozit banesc anticipat in contul biroului vamal, care sa asigure
plata datoriei vamale pentru o perioada care acopera termenul de depunere a
declaratiei simplificate globale; cuantumul acestui depozit trebuie sa asigure, pe
parcursul utilizarii procedurii de declarare simplificata, pentru fiecare marfa, plata si
incasarea taxelor vamale de import
- declararea marfurilor la biroul vamal
- plata taxelor vamale de import
- depunerea declaratiei simplificate globale si regularizarea platii taxelor vamale de
import.
Declaratia simplificata globala se intocmeste in trei exemplare, cu urmatoarele
destinatii:
- un exemplar este destinat titularului
- un exemplar este destinat biroului vamal
- un exemplar este destinat colectarii elementelor de informatie statistica.
Biroul vamal efectueaza controlul concordantei dintre datele cuprinse in declaratia
simplificata globala cu cele cuprinse in declaratiile simplificate si, daca conditiile legale
sunt indeplinite, agentul vamal semneaza si aplica stampila individuala.
Pentru declararea marfurilor in procedura de declarare simplificata, declarantul poate
apela la serviciile unui comisionar in vama.
In exercitarea activitatii de declarare a marfurilor, comisionarul in vama poate fi
mandatat de declarant sa efectueze total sau partial operatiunile de vamuire in numele sau.

Procedura vamuirii la destinatie la import


Autorizatia de utilizare a procedurii de vamuire la destinatie se acorda pe baza unei
cereri scrise, care va cuprinde:
- denumirea societatii comerciale, sediul acesteia, numele, prenumele si functiile
persoanelor care reprezinta legal societatea comerciala;
- regimul vamal pentru care se solicita autorizatia;
- birourile vamale pe langa care se solicita autorizarea;
- pozitiile din Tariful vamal de import al Romaniei la care se clasifica marfurile
pentru care se solicita utilizarea procedurii de vamuire la destinatie.
Dosarul de autorizare va fi depus la Directia Generala a Vamilor.
43
Autorizatia de utilizare a procedurii de vamuire la destinatie eliberata stabileste birourile
vamale competente pentru vamuirea la destinatie si marfurile pentru care se aplica
procedura.
Daca conditiile de autorizare sunt indeplinite, autorizatia de utilizare a procedurii de
vamuire la destinatie se va intocmi in doua exemplare si va fi semnata de catre directorul
general al DGV.
Pentru derularea procedurii de vamuire la destinatie la import se parcurg urmatoarele
etape:
- constituirea unui depozit banesc anticipat in contul biroului vamal, care sa asigure
plata datoriei vamale, precum si plata tarifului de utilizare a sistemului automat de
prelucrare a declaratiei vamale in detaliu, corespunzator numarului de declaratii
vamale preautentificate solicitate pentru o perioada de justificare; cuantumul acestui
depozit trebuie sa asigure, pe parcursul utilizarii procedurii de vamuire la destinatie,
pentru fiecare marfa, plata si incasarea taxelor de import si a tarifului de utilizare a
sistemului automat de prelucrare a declaratiilor vamale
- constituirea garantiei necesare acoperirii taxelor de import, in cazul in care pana la
stabilirea regimului vamal marfurile intra intr-un depozit necesar cu caracter
temporar
- obtinerea declaratiilor vamale preautentificate
- evidenta declaratiilor vamale preautentificate
- dirijarea marfurilor la sediul declarantului
- avizarea biroului vamal privind sosirea marfurilor
- descarcarea si inregistrarea marfurilor in evidentele declarantului
- declararea marfurilor la biroul vamal
- justificarea utilizarii declaratiilor vamale preautentificate la biroul vamal.

Procedurile simplificate de vamuire pentru regimurile suspensive


Antrepozitul vamal
Procedura de declarare incompleta in cazul regimului de antrepozit vamal poate fi
aplicata tuturor marfurilor, cu exceptia celor prezentate mai sus. Pentru marfurile
restrictionate declarantul este obligat sa detina toate documentele necesare operatiunii de
vamuire.
Procedura de declarare simplificata in cazul regimului de antrepozit vamal este similara
cu procedura declararii simplificate la import.
Conditiile si dosarul de autorizare, emiterea si anularea autorizatiei de utilizare a
procedurii de vamuire la destinatie sunt aceleasi ca in cazul regimului vamal de import.

Perfectionarea activa; Transformarea sub control vamal; Admiterea temporara


Marfurile care beneficiaza de procedura de declarare incompleta, de declarare
simplificata sau de vamuire la destinatie in cazul regimurilor de perfectionare activa, de
transformare sub control vamal si de admitere temporara au parte de proceduri similare cu
cele prezentate in cadrul procedurilor de import.

Perfectionarea pasiva
In cazul marfurilor declarate pentru export temporar in cadrul regimului de
perfectionare pasiva, pentru procedurile de declarare incompleta si de declarare simplificata
se vor lua in considerare prevederile aplicabile marfurilor declarate pentru export, din cazul
regimului vamal de import.

44
In cazul procedurii de vamuire la destinatie, pentru marfurile declarate pentru export
temporar in cadrul regimului vamal de perfectionare pasiva se vor aplica prevederile din
cazul regimului vamal de export.

Procedurile simplificate aplicabile la incheierea unui regim vamal suspensiv


La incheierea regimurilor vamale de perfectionare activa, admitere temporara si
transformare sub control vamal pot fi aplicate procedurile simplificate prevazute pentru
importul, exportul si reexportul marfurilor.
In cazul importului marfurilor care au fost anterior plasate sub regimul de perfectionare
pasiva pot fi aplicate procedurile simplificate referitoare la importul marfurilor.
In cazul incheierii regimului de antrepozit vamal pot fi aplicate procedurile simplificate
pentru importul, exportul si reexportul marfurilor.

Procedurile simplificate de vamuire la export


Procedura de declarare incompleta se acorda numai in situatiile in care din motive
justificate se impune expedierea urgenta a marfurilor, iar titularul declaratiei vamale de
export nu dispune de toate datele si documentele necesare completarii vamale in procedura
normala.
Titularul declaratiei incomplete de export este obligat sa depuna o declaratie completa
in cadrul termenului de 30 de zile (prelungit exceptional cu maximum 120 de zile la
solicitarea declarantului), la acelasi birou vamal unde a fost depusa declaratia incompleta de
export.
Procedura de declarare simplificata la export este similara cu procedura simplificata la
import.
Conditiile de autorizare a procedurii vamuirii la domiciliu la export sunt aceleasi cu cele
prezentate la procedurile simplificate de vamuire in Romania. La acestea se adauga
urmatoarele conditii:
- agentii economici sunt autorizati in calitate de pricipal obligat pe langa biroul vamal
pentru operatiunile de export
- agentii economici sunt exportatori autorizati in baza protocoalelor de reguli de
origine din acordurile incheiate de Romania
Dosarul de autorizare, emiterea si anularea autorizatiei de utilizare a procedurii de
vamuire la domiciliu la export sunt aceleasi ca in cazul regimului vamal de import.
Pentru derularea procedurii de vamuire la domiciliu la export se parcurg urmatoarele
etape:
- constituirea unui depozit banesc in contul biroului vamal de plecare, care sa asigure
plata tarifului de utilizare a sistemului automat de prelucrare a declaratiei vamale in
detaliu, corespunzator numarului de declaratii vamale preautentificate solicitate intr-
o perioada de justificare
- obtinerea declaratiilor preautentificate si a sigiliilor vamale
- completarea declaratiilor preautentificate
- transmiterea la biroul vamal a informarii de incercare
- incarcarea si sigilarea mijlocului de transport
- justificarea utilizarii declaratiilor vamale preautentificate si a sigiliilor vamale
Exportul temporar sau reexportul marfurilor in procedura de vamuire la domiciliu se
realizeaza, de asemenea, cu respectarea etapelor de mai sus.

45
3.4. DATORIA VAMALA IN ROMANIA

Codul Vamal al Romaniei precizeaza ca in cazul marfurilor importate pentru care


legea prevede drepturi de import, precum si in cazul plasarii marfurilor intr-un regim de
admitere temporara cu exonerarea partiala de drepturi de import, datoria vamala ia nastere
in momentul inregistrarii declaratiei vamale. Debitorul datoriei vamale este considerat
titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate. Poate fi debitor vamal, solidar cu
titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate, si persoana care, din culpa, a furnizat
date nereale, inscrise in acea declaratie, ce au determinat stabilirea incorecta a datoriei
vamale.
De asemenea datoria vamala ia nastere si in cazul in care marfurile si bunurile introduse
in tara si inregistrate la biroul vamal de frontiera nu au urmat calea spre biroul vamal de
interior sau zona libera spre care au fost indrumate de catre organele vamale de frontiera.
Aceste prevederi se aplica si la introducerea marfurilor in tara dintr-o zona libera aflata pe
teritoriul Romaniei. In aceste situatii devine debitor persoana care a introdus in tara marfa.
Raspund solidar cu acesta si:
- persoanele care participa la aceasta, cunoscand sau care trebuiau sa cunoasca aceste
neregularitati;
- persoanele care dobandesc sau detin marfurile an cauza, care cunosteau sau trebuia
sa cunoasca aceste neregularitati in momentul dobandirii sau detinerii.
Codul Vamal al Romaniei stabileste ca datoria vamala ia nastere, in cazul in care marfa
a fost sustrasa de la supravegherea vamala, din acel moment. Persoana care a savarsit fapta
de sustragere devine debitor. Raspund solidar cu acesta si:
- persoanele care au participat la aceasta sustragere si care cunosteau sau care trebuia
sa cunoasca ca marfurile au fost sustrase de la supravegherea vamala;
- persoanele care au dobandit astfel de marfuri si care cunosteau sau trebuia sa
cunoasca, la data dobandirii sau primirii, ca marfurile au fost sustrase de la
supravegherea vamala.
Cand sustragerea priveste marfurile care se aflau in depozit necesar cu caracter
temporar, raspunde solidar si gestionarul marfurilor.

Datoria vamala ia nastere si in urmatoarele cazuri:


- neexecutarea unor obligatii care rezulta din pastrarea marfurilor in depozit temporar
necesar, pentru care se datoreaza drepturi de import;
- neindeplinirea uneia dintre conditiile stabilite prin regimul vamal sub care au fost
plasate;

46
- utilizarea marfurilor in alte scopuri decat cele stabilite pentru a beneficia de scutiri,
exceptari sau reduceri de taxe vamale.
Debitorul este titularul depozitului necesar cu caracter temporar sau al regimului vamal
sub care a fost plasata marfa.
Conform reglementarilor vamale pentru marfurile aflate intr-o zona libera care dispar,
se consuma sau sunt utilizate in alte conditii decat cele prevazute in reglementarile vamale
aplicabile in acea zona, datoria vamala ia nastere din acel moment. Persoana care a savarsit
vreuna dintre aceste fapte devine debitor. Raspunde solidar si persoana care a cunoscut sau
trebuia sa cunoasca ca nu s-au respectat reglementarile vamale aplicabile. Atunci cand nu se
pot identifica aceste persoane, se considera debitor ultima persoana cunoscuta de autoritatea
vamala care a avut posesia marfii.
Potrivit Codului Vamal al Romaniei, cand datoria vamala a luat nastere pentru o marfa
care beneficiaza sau ar fi putut beneficia la import de taxa vamala redusa, suma de plata
este cea care rezulta din aplicarea taxei vamale reduse. Aceste prevederde se aplica si
datoriei vamale care se naste pentru deseurile sau resturile rezultate din distrugerea
marfurilor care beneficiau de taxe vamale reduse.
Datoria vamala ia nastere si in cazul cand se refera la mafurile prohibite sau cu
restrictie, de orice natura, la import. Aceste dispozitii nu se aplica in cazul intoducerii de
monede sau bancnote false, precum si de stupefiante si substante psihotrope, care urmeaza a
fi distruse. In cazul infractiunilor vamale, datoria vamala serveste la determinarea temeiului
de pornire a urmaririi penale si a pedepselor penale.
Aceste dispozitiile se aplica in mod corespunzator si contraventiilor vamale.
Cuantumul drepturilor de import se stabileste pe baza elementelor de taxare din
momentul nasterii datoriei vamale. Daca nu este posibila stabilirea cu exactitate a
momentului in care se naste datoria vamala, momentul luat in considerare pentru stabilirea
elementelor de taxare proprii marfurilor in cauza este acela in care autoritatea vamala
constata ca marfurile se afla intr-o situatie care face sa se nasca o datorie vamala. Cand, la
data constatarii, autoritatile vamale dispun de informatii din care rezulta ca datoria vamala
s-a nascut intr-un moment anterior, cuantumul drepturilor de import se determina pe baza
elementelor de taxare existente la data cea mai indepartata ce poate fi stabilita pe baza
acelor informatii.
Potrivit Codului Vamal al Romaniei datoria vamala ia nastere la locul in care s-au
produs faptele care au generat-o. Daca nu se poate determina locul in care a luat nastere
datoria vamala, se considera ca acesta este locul in care autoritatea vamala constata ca
marfurile se gasesc in situatia de a genera aceasta datorie.

Garantarea datoriei vamale


Autoritatea vamala are dreptul sa ceara constituirea unei garantii pentru asigurarea platii
datoriei vamale. Garantia se depune de catre debitorul vamal sau, cu acordul autoritatii
vamale, de catre o terta persoana. In cazuri temeinic justificate, pe baza metodologiei
elaborate de Directia Generala a Vamilor si aprobata de ministrul finantelor, autoritatea
vamala poate acorda scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale.
Garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garantie
bancara, emisa de o banca agreata de autoritatea vamala. Garantia baneasca se realizeaza
prin depunerea sumei in lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare si titluri de
valoare, acceptate de autoritatea vamala.
Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, in cazul in care aceasta
poate fi determinata in momentul in care este data garantia. In cazul in care acest cuantum

47
nu poate fi determinat se ia in considerare suma cea mai ridicata a datoriei vamale ce ar
rezulta din operatiunea de vamuire.
Autoritatea vamala, la cererea debitorului vamal, pot permite constituirea unei garantii
globale care sa asigure plata mai multor datorii vamale. Cuantumul garantiei globale date
pentru acoperirea unor datorii vamale a caror suma variaza in timp va asigura, in momentul
realizarii acestor datorii, suma totala de incasat.
Atunci cand, in cursul derularii regimului vamal, autoritatea vamala constata ca
modalitatea de garantie data nu mai asigura plata datoriei vamale, poate cere constituirea
unei alte garantii. In caz de refuz, autoritatea vamala are dreptul sa considere pe cel in cauza
ca rau-platnic si sa interzica efectuarea altor operatiuni de vamuire, pana la achitarea
datoriilor vamale.
Legislatia in domeniul vamal prevede ca debitorul vamal poate solicita restituirea
garantiei disponibile, dupa ce datoria vamala a fost achitata, sau poate sa consimta ca
aceasta sa fie folosita la alta operatiune de vamuire.

Evidenta si plata datoriei vamale


Autoritatea vamala evidentiaza, in registrele contabile sau in alt suport echivalent,
drepturile de import si de export rezultate din datoriile vamale, potrivit planului de conturi
si metodologiei in vigoare.
Debitorul datoriei vamale ia cunostinta despre cuantumul acestei datorii prin declaratia
vamala acceptata si inregistrata de autoritatea vamala. In cazul unor diferente ulterioare sau
in situatia incheierii din oficiu, fara declaratie vamala, a unui regim vamal suspensiv,
debitorul vamal ia cunostinta despre acea noua datorie pe baza actului constatator intocmit
de autoritatea vamala. Declaratia vamala si actul constatator sunt titluri executorii care se
onoreaza de catre societatea bancara, fara accept, poprire si validare.
Datoria vamala se achita inainte de liberul de vama, in cazul regimurilor vamale
definitive, precum si in cazul cand regimul vamal suspensiv se incheie in termen. Pentru
regimul vamal suspensiv care nu se incheie in termen, datoria vamala devine exigibila si se
stinge prin executarea de catre autoritatea vamala a garantiei constituite.
Pentru datoriile vamale constatate ulterior liberului de vama, Directia Generala a
Vamilor poate acorda amanari si esalonari de plata in termenul legal de prescriptie, potrivit
reglementarilor existente in domeniu.
In cazul marfurilor retinute de autoritatea vamala sau al celor pentru care s-a solicitat
restituirea datoriei vamale aferente, achitarea datoriei vamale se suspenda pana la stabilirea
definitiva a regimului juridic al acelor marfuri.
Pe baza depunerii in avans, de catre debitorul vamal, a unui depozit la vedere in contul
autoritatii vamale, aceasta poate, in limita valorica a acestui depozit, sa incaseze datoriile
vamale.
Datoria vamala poate fi achitata si de o terta persoana pentru si in numele debitorului,
din dispozitia acestuia. Debitorul vamal poate sa efectueze oricand plata anticipata a
datoriei vamale.
In caz de neachitare a datoriilor vamale la scadenta, autoritatea vamala va folosi toate
mijloacele de executare silita, incasand si majorarile de intarziere prevazute de lege.

Stingerea datoriei vamale


Potrivit Codului Vamal al Romaniei datoria vamala se stinge prin:
- plata acesteia;
- renuntarea la incasare, atunci cand se constata ca este nedatorata;
- anularea ca o consecinta a anularii declaratiei vamale;
48
- implinirea termenului de prescriptie extinctiva;
- insolvabilitatea debitorului, constatata pe cale judecatoreasca;
- confiscarea definitiva a marfurilor;
- distrugerea marfurilor din dispozitia autoritatii vamale sau abandonarea acestora in
favoarea statului;
- distrugerea sau pierderea marfurilar, datorita fortei majore sau cazului fortuit;
- scaderea cantitativa a marfurilor, datorita unor factori naturali, pentru partea
corespunzatoare procentului de scadere.
Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani si curge
de la data acceptarii si inregistrarea declaratiei vamale de import.

Exista in practica vamala si diverse cazuri de scutire de taxe vamale de import pentru:
- bunurile dobandite prin succesiuni testamentare, dovedite pe baza unor documente
oficiale
- ajutoarele si donatiile cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv si didactic,
primite de asociatii sau organizatii cu caracter umanitar si cultural, ministere sau alte
organe ale administratiei publice, sindicate si partide policite, organizatii de cult,
federatii, asociatii sau cluburi sportive, institutii de invatamant, fara a fi destinate
sau folosite pentru subventionarea campaniei electorale sau a unor activitati ce pot
constitui amenintari la siguaranta nationala;
- materiale pentru, experimentari sau cercetari
- bunurile straine ce devin, potrivit legii, proprietatea statului;
- mostrele fara valoare comerciale, materialele publicitare, de reclama si
documentare.

CAPITOLUL IV

49
REFORMA ADMINISTRATIVA IN SISTEMUL VAMAL DIN
ROMANIA

Administratia vamala romana a avut in vedere in procesul de reforma si modernizare


parcurs, multiple domenii de activitate.
Reforma legislativa a fost concretizata prin adoptarea noului Cod Vamal, a
Regulamentului acestuia si a Statutului Personalului Vamal. De asemenea, a fost adoptata
legea privind masurile de respectare a drepturilor de proprietate intelectuala.
Totodata, administratia vamala romana a obtinut rezultate foarte bune in realizarea, la
initiativele Comisiei Europene, a procedurilor de “screening”, de armonizare legislativa si
de “blue prints”, de identificare a diferentelor intre standardele europene si situatia
existenta, precum si in evidentierea cerintelor de dezvoltare.
Reforma organizatorica a fost realizata prin acoperirea noilor functionalitati aparute
(noile departamente specializate in tarif integrat si proceduri de vamuire), printr-o
descentralizare a activitatii vamale catre cele zece directii regionale vamale, precum si prin
crearea unui sistem operativ de supraveghere si control.
Incasarea taxelor s-a reflectat in evolutia ascendenta pana la un moment dat a
veniturilor rezultate prin colectarea taxelor vamale, a TVA-ului, a accizelor si a altor sume
datorate bugetuluide stat (pana la 18,92 miliarde lei in 1998).
Investitiile au constat in alocarea in ultimii ani a sumei de peste 334 miliarde ceea ce a
permis finalizarea constructiei unui numar de trei sedii de directii regionale vamale, precum
si a unui numar de sapte birouri vamale moderne, cu benzi de circulatie multiple, terminale
de marfuri si facilitati pentru transportatorii si operatorii de comert.
Supravegherea si controlul vamal acopera activitatile de prevenire, combatere si
investigare a fraudelor vamale, adica verificarea respectarii reglementarilor si procedurilor
vamale de catre agentii economici, precum si depistarea fenomenelor de frauda. In sprijinul
acestor actiuni complexe au fost implementate module specializate din Sistemul Informatic
Integrat Vamal pentru urmarirea tranzitelor, pentru elaborarea de rapoarte statistice, pentru
analize de risc, pentru analize de risc, pentru controlul valorii in vama si analiza
informatiilor.
Informatizarea activitatii vamale s-a realizat prin implementarea retelei de
calculatoare la nivelul Directiei Generale a Vamilor, la nivelul celor zece directii regionale
vamale si la cele 114 birouri vamale si puncte vamale informatizate. Astfel, procesarea
automata este asigurata pentru 95% din volumul declaratiilor vamale de import-export
depuse la birourile vamale, precum si pentru gestiunea datelor acumulate.
Sistemul Informatic Integrat Vamal al Administratiei Vamale Romane are implicatii
directe in urmatoarele activitati:
- procesarea declaratiei vamale
- stabilirea tarifelor
- efectuarea operatiunilor de tranzit
- efectuarea contabilitatii
- administrarea sistemului informational
- comunicatii.
Obiectivul principal al Programului Vamal Roman de Informatizare este dezvoltarea
unui instrument informatic modern care sa consolideze capacitatea administrativa a
Directiei Generale a Vamilor si infrastructura acestuia, care urmareste:

50
- pe termen scurt facilitarea circulatiei marfurilor intre frontierele nationale, marind
eficienta in evaluarea si colectarea datoriilor vamale, precum si asigurarea
procedurilor vamale in mod clar, standardizat si automatizate;
- pe termen mediu, furnizarea informatiilor exacte si la termen pentru operatii de
planificare si control, control financiar si formularizarea comertului exterior,
autoritatile vamale de la nivel mai inalt fiind beneficiarul principal al acestor
informatii;
- in general, furnizarea de informatii statistice de comert exterior, precum si cresterea
calitatii serviciilor operationale oferite de care beneficiaza guvernul, agentii
comerciali si comunitatea de afaceri.
Momentul implementarii noii legislatii vamale a coincis cu momentul preluarii prin
intermediul UNCTAD a sistemului informatic vamal ASYCUDA ++.
In prezent, ASYCUDA++ acopera aproximativ toate punctele vamale din tara. Desi
acest sistem a fost proiectat sa functioneze in retea, el functioneaza doar intre fiecare dintre
punctele vamale conectate si regionala vamala de care apartine.
Sistemul ASYCUDA++ este un software de aplicatie elaborat de catre UNCTAD,
pentru uniformizarea tratamentelor vamale aplicate la schimbul de marfuri intre diferite tari.

Pentru perioada 2000 – 2005, la nivelul Administratiei Vamale Romane, au fost stabilite
zece obiectivele strategice. Acestea sunt:
- completarea legislatiei si a procedurilor specifice, corelarea cu sistemul legislativ
national si european
- cresterea eficientei activitatii de colectare a drepturilor cuvenite bugetului de stat din
activitatea vamala, masuri de evaluare
- intarirea controlului vamal la frontiera, in corelatie cu fluidizarea traficului de
marfuri, combaterea fraudei comerciale si a crimei organizate
- restructurarea cadrului organizatoric si imbunatatirea sistemului managerial si de
comunicare interna
- crearea cadrului institutional si al mecanismelor de selectie, pregatire profesionala,
evaluare si alocare de resurse umane, protectia lucratorului vamal
- combaterea coruptiei si crearea unui profil etico-profesional
- structurarea sistemului de comunicare inter-institutionala la nivel national si
international
- consolidarea, stabilizarea si dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat Vamal
pentru a raspunde cerintelor procesului reformei functiilor vamale
- modernizarea infrastructurii si dotarea cu echipamente performante specifice
activitatii vamale de control
- pregatirea administratiei vamale romane pentru aderarea la UE prin abordarea
obiectivelor strategice in contextul evolutiilor functiilor vamale la nivelul
Comunitatii Europene.
Pentru fiecare din aceste obiective, in baza unei analize riguroase efectuate de catre
structurile specializate in managementul activitatii sistemul national vamal roman, a fost
trasat un plan de masuri gradual, dupa cum urmeaza:
OBIECTIVUL 1 – Completarea legislatiei si a procedurilor specifice, corelarea cu
sistemul legislativ national si european
In virtutea prerogativelor oferite de lege, administratia vamala romana va initia
propuneri de modificare si de completare a legislatiei cu incidenta asupra activitatii vamale:
1. Corelarea cu sistemul legislativ national

51
- Elaborarea si implementarea procedurilor simplificate de vamuire la domiciliu si
declarare incompleta
- Completarea si definitivarea cadrului legal referitor la cercetarea si urmarirea
infractiunilor cu caracter vamal
- Delimitarea competentelor diferitelor organe de control ale administratiei
(administratia vamala romana, Ministerul de Interne, Garda Financiara etc.) in
vederea eliminarii paralelismelor la nivel central si local
- Elaborarea unor norme privind controlul ulterior al activitatii vamale, atat la nivel
executiv, cat si la cel de coordonare si control
- Elaborarea normelor privind valorificarea bunurilor devenite proprietatea statului
- Stabilirea diferentelor identificate in legislatia nationala referitoare la auditul
sistemelor si raportarilor statistice comerciale
2. Corelarea cu sistemul legislativ european
- Conventia de Tranzit Comun
- Realizarea unui Compendium privind regulile si prevederile din culegerea de texte
vizand aplicarea in practica a Conventiei de Tranzit Comun
- Alinierea procedurii simplificate pentru transportul marfurilor pe cale aeriana,
maritima si feroviara, la legislatia comunitara
- Analiza in detaliu a diferentelor existente intre legislatia vamala a Uniunii Europene
si legislatia vamala a Romaniei, in vederea asigurarii compatibilitatii legislative in
momentul aderarii la Uniunea Europeana
- Elaborarea tarifului vamal integrat al Romaniei sub aspectul stabilirii influentelor
asupra drepturilor vamale ale diferitelor acte normative
- Aderarea la conventiile internationale mentionate in lista de screening (Istanbul,
Kyoto, Nairobi, armonizarea controlului marfurilor la frontiera).

OBIECTIVUL 2 – Cresterea eficientei activitatii de colectare a drepturilor cuvenite


bugetului de stat din activitatea vamala, masuri de evaluare (audit)
Pentru indeplinirea cu eficienta a obligatiei de incasare a taxelor vamale si a celorlalte
drepturi datorate bugetului de stat, in scopul armonizarii mecanismelor proprii cu
mecanismele utilizate la nivelul Comunitatii Europene, Autoritatea vamala are in vedere
urmatoarele:
- Intarirea controlului ulterior al activitatii de import-export in vederea protejarii
comertului licit
- Intarirea mecanismului de stabilire a valorii in vama in acord cu regulile prevazute
de Acordul de aplicare a art. 7 – GATT
- Materializarea mecanismului de valorificare a bunurilor devenite proprietatea
statului
- Elaborarea Regulamentului de organizare si functionare a birourilor de executari
silite, precum si elaborarea unei monografii de inregistrare, incasare si repartizare a
debitelor prin executare silita
- Dezvoltarea si imbunatatirea politicilor, practicilor, procedurilor si cerintelor de
audit si contabilitate pentru alinierea acestora la conventiile internationale
- Interconectarea sistemului informatic vamal cu cele financiar-bancare
- Materializarea unui mecanism de audit a sistemelor si a raportarilor statistice
comerciale

OBIECTIVUL 3 – Intarirea controlului vamal la frontiera in corelatie cu fluidizarea


traficului de marfuri – combaterea fraudei comerciale si a crimei organizate
52
Responsabilitatea Autoritatii Vamale in a asigura un trafic fluid de marfuri, desfasurat
in conditiile unei supravegheri vamale corespunzatoare, cu respectarea cadrului legal
national si european, implica materializarea urmatoarelor masuri:
- Fluidizarea traficului de marfuri si cresterea volumului de operatiuni in procedura
simplificata adresate operatorilor economici corecti
- Accesul la baza de date privind circulatia containerelor pe Oceanul Planetar
(Sistemul Marinfo), precum si la sistemul Interpol
- Dezvoltarea sistemului de informare, documentare, analiza de risc si selectarea
actiunilor potential ilicite
- Crearea facilitatilor pentru primirea de informatii relevante care urmeaza sa fie
folosite in activitatea de investigatie si supraveghere vamala
- Intarirea controlului operativ al operatiunilor vamale de tranzit, pentru prevenirea
fenomenului de sustragere de la vamuire
- Sporirea gradului de asumare a responsabilitatii decizionale pentru fenomenele de
introducere in tara a marfurilor prohibite prevazute in conventiile internationale
privind protectia mediului, florei si faunei, la care Romania este parte semnatara
- Crearea unor centre zonale de coordonare a activitatii echipajelor mobile, in vederea
imbunatatirii supravegherii vamale in zonele speciale (20 de km de la frontiera)

OBIECTIVUL 4 – Restructurarea cadrului organizatoric si imbunatatirea sistemului


managerial si de comunicare interna
In contextul unei dinamici accentuate a strategiei proprii si a cadrului legislativ,
Autoritatea Vamala are in vedere continua restructurare organizatorica si optimizarea
sistemului managerial si de comunicare interna prin promovarea urmatoarelor masuri;
- Evaluarea si actualizarea cadrului organizatoric al administratiei vamale romane, in
conformitate cu necesitatile dinamicii actuale a societatii
- Elaborarea Regulamentului de Organizare si Functionare in conformitate cu
structura organizatorica a Autoritatii Vamale
- Adoptarea unor planuri de activitate pentru fiecare domeniu si crearea unor
mecanisme de alocare-realocare optima a resurselor in cadrul administratiei vamale
romane
- Crearea unui sistem de raportare si evaluare a activitatii la toate nivelele
- Actualizarea periodica a strategiilor sectoriale si a strategiei administratiei vamale
- Perfectionarea unui sistem de comunicare interna propriu administratiei vamale
romane.

OBIECTIVUL 5 – Crearea cadrului institutional si al mecanismelor de recrutare,


selectie, pregatire profesionala, evaluare si alocare a resurselor umane, protectia lucratorului
vamal
Procesul de transformare a administratiei statului intr-o structura moderna obliga
Autoritatea Vamala la elaborarea unor mecanisme eficiente de selectie, pregatire
profesionala, evaluare si alocare a resurselor umane, precum si la organizarea unui cadru
institutional specific aplicarii acestor mecanisme prin:
- Definirea unui program de pregatire profesionala conform cerintelor de dezvoltare a
administratiei vamale romane
- Imbunatatirea sistemului de recrutare, selectie si alocare a personalului, bazat pe o
analiza atenta si profunda a necesitatilor de dezvoltare

53
- Crearea unui sistem managerial care sa permita gestionarea informatiilor privind
performantele personalului, sistem care va fi folosit pentru luarea deciziilor cu
privire la acesta
- Imbunatatirea mecanismelor de apreciere si evaluare pentru promovarea
personalului in cariera
- Aplicarea, in mod corespunzator, a cadrului stimulativ de motivare in vederea
obtinerii de rezultate performante
- Dezvoltarea unei politici adecvate de pregatire sectoriala si integrarea intr-un sistem
global de pregatire profesionala
- Materializarea prevederilor Strategiei de formare profesionala continua a
administratiei publice
- Dezvoltarea unui program cuprinzator de pregatire pentru controlul ulterior –
auditul de postvamuire – al datoriilor vamale, in vederea desfasurarii, de catre
ofiterii vamali, a unor controale efective asupra locatiilor, sistemelor si raportarilor
statistice comerciale
- Dezvoltarea si imbunatatirea functiei de specialist in audit vamal.

OBIECTIVUL 6 – Combaterea coruptiei si crearea unui profil etico-profesional al


personalului vamal
Autoritatea vamala este una din principalele institutii ale administratiei publice centrale
abilitata pentru prevenirea, combaterea si investigarea fraudelor vamale, verificarea
respectarii reglementarilor si procedurilor vamale de catre agentii economici si depistarea
tendintelor de aparitie a fraudei vamale. In scopul reglementarii problemelor asociate
coruptiei, administratia vamala romana va dezvolta un program amplu de masuri vizand
pregatirea profesionala, motivatia in activitatea desfasurata si combaterea fenomenelor de
coruptie cu urmatoarele obiective:
- Pregatirea unui program educational in vederea cunoasterii legislatiei in vigoare, a
standardelor, responsabilitatilor, drepturilor si sanctiunilor prevazute in Statutul
personalului vamal, precum si adoptarea unui cod etic
- Reorganizarea eficienta a structurii interne in vederea crearii unui mecanism de
evaluare etica si profesionala
- Cresterea eficientei activitatii organismului propriu de control intern si coroborarea
actiunilor acestuia cu deciziile Consiliului de Onoare si Disciplina al Autoritatii
Vamale
- Dezvoltarea mecanismului de raportare si informare, atat a performantelor, cat si a
cazurilor de conduita inadecvata a personalului vamal
- Orientarea profilului etic al personalului vamal catre armonizarea cu necesitatile
beneficiarilor serviciilor, asumarea responsabilitatii, respectarea disciplinei,
inlaturarea conservatorismului si prevenirea si combaterea coruptiei personalului
vamal
- Elaborarea, legiferarea si punerea in practica a unor sisteme alternative de motivare
socio-profesionala personalului vamal

OBIECTIVUL 7 – Structurarea sistemului de comunicare inter-institutionala la nivel


national si international
Pentru indeplinirea misiunii sale, administratia vamala romana, prin natura atributiilor
sale, trebuie sa colaboreze cu toate institutiile abilitate ale statului, precum si cu
54
organismele internationale specializate si agentiile de schimb operativ de informatii.
Aceasta colaborare trebuie sa fie reglementata prin acorduri, conventii si protocoale.
Deschiderea administratiei vamale romane catre colaborari bilaterale si multilaterale cu alte
administratii vamale va conduce la grabirea procesului de modernizare si si reforma. Aceste
deziderate vor fi realizate prin:
- Promovarea unor stranse relatii de colaborare intre autoritatea vamala si
departamentele guvernamentale
- Imbunatatirea si institutionalizarea cooperarii intre autoritatea vamala si asociatiile
agentilor economici
- Fluidizarea traficului de marfuri prin adoptarea unor formalitati vamale de control si
vamuire transparente
- Imbunatatirea imaginii publice a administratiei vamale romane ca urmare a aplicarii,
in mod riguros, a legislatiei specifice, precum si prin adoptarea de catre functionarii
vamali a unei conduite si a unui comportament corespunzator.
- Dezvoltarea unui mecanism efectiv de comunicare extrerna in vederea sprijinirii
administratiei vamale romane cu informatii clare si la obiect
- Finalizarea si ratificarea acordurilor de cooperare prevazute pentru perioada
urmatoare.

OBIECTIVUL 8 – Consolidarea, stabilizarea si dezvoltarea Sistemului Informatic


Integrat Vamal pentru a raspunde cerintelor procesului reformei functiilor vamale
La nivelul administratiei vamale romane s-a finalizat – in conditiile respectarii
termenelor, bugetului alocat si a recomandarilor standardelor calitative europene – prima
etapa de implementare a Sistemului Informatic Integrat Vamal. Urmatoarea etapa o
reprezinta optimizarea functionalitatilor existente si de perspectiva in cadrul sistemului
informatic. In contextul consolidarii, stabilizarii si dezvoltarii Sistemului Informatic
Integrat Vamal, administratia vamala romana isi propune:
- definitivarea strategiei informatice, statistice si de comunicare, in scopul sustinerii
functiei de informatizare si comunicare
- eficientizarea activitatii vamale prin stabilirea unui sistem de vamuire si incasare a
veniturilor riguros, simplificat, in intregime automatizat
- sprijinirea activitatii administratiei vamale romane prin furnizarea si orientarea
datelor necesare catre nevoile utilizatorilor, la timp si in limita bugetului existent
- armonizarea, la nivel central si sectorial, a procedurilor de lucru, mecanismelor,
responsabilitatilor, alocarii eficiente a resurselor materiale si umane si de pregatire
profesionala pentru a raspunde operativ la cerintele ce vor aparea in perspectiva.

OBIECTIVUL 9 – Modernizarea infrastructurii si dotarea cu echipamente performante


specifice activitatii vamale de control
Modernizarea infrastructurii constituie premisa procesului de reforma si modernizare a
activitatii vamale. Administratia vamala romana va depune, in continuare, eforturi
materiale, organizatorice si de resurse umane pentru sustinerea acestei activitati si pentru
dotarea cu echipamente performante specifice. Procesul va continua si va avea in vedere
urmatoarele:
- Finalizarea, cu prioritate, a obiectivelor de investitii de pe frontiera din nord-est
(frontiera cu Ucraina si Moldova)
- Orientarea proiectarii viitoarelor obiective vamale cu structuri variabile adaptabile
schimbarilor de fluxuri de marfuri si persoane, determinate de dinamica socio-
economica
55
- Adoptarea unei politici de achizitii unitare pentru asigurarea compatibilitatii
echipamentelor, usurarii intretinerii si service-ului, micsorarii costurilor, ca premisa
a cresterii mobilitatii personalului
- Dotarea cu mijloace si echipamente de control specifice care sa permita cresterea
eficientei supravegherii si controlulu la frontiera
- Elaborarea de proceduri de analiza si realocarea resurselor materiale si banesti care
sa permita maximizarea eficientei utilizarii acestora
- Dotarea administratiei vamale romane cu un sistem alternativ de comunicare (unde
radio), care sa permita circulatia informatiei in caz de forta majora sau inoperare a
sistemului clasic
- Dotarea cu mijloace de transport rapide, usor de condus sau de manevrat, care sa
permita ridicarea eficientei controlului vamal si limitarea fraudei si contrabandei
- Crearea unui mediu corespunzator de desfasurare a activitatii (echipamente, birouri,
facilitati)
- Crearea retelei de laboratoare vamale proprii pentru imbunatatirea activitatii de
identificare si expertizare a marfurilor
- Realizarea sediului Directiei Generale a Vamilor pentru desfasurarea in bune
conditii a activitatii institutiei.

OBIECTIVUL 10 – Pregatirea administratiei vamale romane pentru aderarea la


Uniunea Europeana, prin abordarea obiectivelor strategice in contextul evolutiilor functiilor
vamale la nivelul Uniunii Europene
Administratia vamala romana a obtinut rezultate bune la initiativele Comisiei Europene
(screening, blueprints), precum si prin participarea in mod activ, la elaborarea anuala a
Planului de adoptare a aquis-ului comunitar, elaborat la nivelul Ministerului Integrarii
Europene. La acestea se adauga si rezultatele foarte bune obtinute in coordonarea si
implementarea programelor Phare, atat nationale, cat si regionale. Avand ca baza
rezultatele obtinute, activitatea de pregatire va continua prin:
- Participarea la implementarea Planului National de Aderare a Romaniei in vederea
sustinerii politicii guvernamentale in ce priveste sectorul vamal.
- Continuarea procesului de armonizare legislativa
- Aderarea la conventiile internationale ca prioritate pentru politica administratiei
vamale romane
- Stabilizarea, consolidarea si dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat Vamal in
vederea sprijinirii activitatii administratiei vamale romane
- Reforma organizarii si dezvoltarii functiei de conducere in vederea realizarii
flexibilitatii institutionale necesare in procesul de aderare
- Imbunatatirea controlului la frontiera si a colaborarii cu institutiile abilitate care isi
desfasoara activitatea la frontiera, si in mod deosebit la cea de est
- Limitarea fenomenului de coruptie si frauda vamala
- Imbunatatirea comunicarii externe cu alte administratii vamale, cu Organizatia
Mondiala a Vamilor si Directiile de specialitate ale Comisiei Europene.

56
CONCLUZII

Cu toate ca functia fiscala traditionala a tarifelor vamale prin care statul isi sporeste
veniturile bugetare a trecut pe un plan secundar in majoritatea tarilor dezvoltate, in Romania
acestei functii ii revine in continuare un rol deosebit.
Daca in 1989 comertul exterior era monopol de stat, operatiunile de import-export fiind
derulate de aproximativ 40 de intreprinderi de stat, de atunci numarul agentilor economici
care deruleaza activitati de import-export a crescut vertiginos. Nu este o exagerare cand se
afirma ca a avut loc o “explozie atomica” a numarului de agenti economici implicati intr-o
mai mica sau mai mare masura in operatiuni de comert exterior.
Cresterea impresionanta a acestui numar, precum si liberalizarea importului si
exportului obliga autoritatile vamale sa ia masuri pentru facilitarea derularii operatiunilor de
import-export legale si sa actioneze pentru a preveni, a descoperi si a combate orice actiune
ilegala.
Prin intrarea in vigoare a Codului Vamal al Romanei si a Regulamentulu de aplicare a
acestuia, in Romania au inceput sa fie utilizate proceduri vamale moderne si sa fie aplicate
regimuri vamale similare cu cele din Uniunea Europeana.
Informatizarea sistemului vamal roman a contribuit, in mare masura, la reducerea
timpului afectat indeplinirii formalitatilor vamale.
Agentii economici care deruleaza in mod frecvent operatiuni de import-export au
posibilitatea sa se conecteze la Sistemul Informatic Integrat, liberul de vama fiind acordat
cu mare operativitate.
Legislatia vamala romana, armonizata cu cea aplicabila in Uniunea Europeana, a
instituit o serie de facilitati pentru agentii economici care introduc marfuri in tara pentru
prelucrarea si reexportu acestora.
Regimurile vamale suspensive ofera operatorilor economici posibilitatea sa execute
unele operatiuni comerciale fara sa fie necesar sa blocheze sume mari de bani pentru plata
taxelor vamale, daca marfurile ar fi importate definitiv.

57
Procedurile si regimurile vamale actuale corespund etapei actuale de dezvoltare si
cooperare economica, iar eficienta lor este confirmata de practica.

BIBLIOGRAFIE

Restye, Diana – Silva - Tendinte si prioritati in cadrul administratiei vamale


romane; CEDC, Bucuresti, 2003
Belu, Mihaela; Joldes, Cosmin; Marinas, Laura – Sistemul Vamal, Editura
Economica, Bucuresti, 2003
Popa, Ioan – Tranzactii de comert exterior, Editura Economica, Bucuresti, 2002
www.customs.ro
www.tip.customs.ro
www.traderom.ro
Codul vamal al Romaniei, aprobat prin Legea 141 si pubplicat in Monitorul
Oficial nr. 180/1 august 1997
Hotarare pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al
Romaniei (nr. 1114/2001), publicata in Monitorul Oficial nr.735/19 noiembrie
2001

58