Universitatea Ovidius din Constanța

Facultatea de Stiințe Aplicate și Inginerie

Specializarea Chimie alimentară și tehnologii biochimice

Falsificarea sucurilor

Coordonator științific,
Șl.Dr.Matei Nicoleta

Student:
Minea Iuliana

Constanţa
2017
 Introducere
În ultimii ani, având în vedere complexitatea din ce în ce mai mare a lanțurilor și
comerțului global de aprovizionare cu alimente, frauda alimentară, inclusiv falsificarea
alimentelor de valoare înaltă cu înlocuitori mai ieftini, a devenit o problemă din ce în ce
mai importantă. O abordare metabolomică poate fi aplicată pentru a descoperi biomarkeri
care pot fi utilizați pentru a detecta falsificarea alimentelor. S-a efectuat un studiu pentru a
descoperi noi biomarkeri potențiali pentru detectarea rapidă a falsificării sucurilor de fructe
cu alternative mai ieftine. Ananasul, portocala, grapefruitul, mărul, clementina și pomelo
au fost investigate. S-au selectat 21 de metaboliți diferențiali, contribuind la separare
între ananas, suc de portocale și grapefruit și amestecurile lor până la un nivel de falsificare
de 1%. Metodă metabolomică vizată a fost optimizată, iar falsificarea a putut fi detectată la
1%. Rezultatele demonstrează că metoda metabolomică are un potențial mare pentru
detectarea rapidă a falsificării alimentelor.
Falsificarea produselor alimentare și a băuturilor reprezintă o problemă tot mai
mare pe piața mondială actuală. Un produs alimentar extrem de apreciat popular ca țintă
pentru falsificare și fraudă este sucul de fructe. Sucurile de portocale și de mere, se află în
top 7 al alimentelor ce sunt cel mai des falsificate.
Sucurile de fructe, băuturile din sucuri de fructe și nectarul de fructe sunt
consumate în întreaga lume și au devenit foarte populare datorită numeroaselor beneficii
asupra sănătății (vitamine și minerale esențiale, ajută în prevenirea cancerului, digestie,
proprietăți antiinflamatorii, etc).
Cele mai frecvente practici de falsificare a sucului de fructe sunt:
 diluarea cu apă
 adăugarea de zaharuri
 spălarea pulpei (este făcută din resturile de fructe după presare)
 adăugarea altor sucuri de fructe
Aceste metode sunt aplicate individual sau împreună pentru a face detectarea
falsificării mai dificilă. Rata falsificării sucului de portocale variază între 1% pentru
sucurile vândute pe piață, până la 20% pentru sucurile vândute instituțiilor (cum ar fi
școlile).
În ultimii ani, estimările privind amploarea fraudei asociate cu cazurile individuale
urmărite sunt de la aproximativ 2 până la 37 milioane USD în SUA.
 Chestiunea referitoare la frauda alimentară a fost adesea considerată o problemă
economică și mai puțin o preocupare a infrastructurii tradiționale de siguranță alimentară
sau de protecție a produselor alimentare.
Cu toate acestea, valoarea nutrițională ridicată a sucurilor de fructe este de obicei
scăzută prin falsificare și unele ingrediente substituite pot provoca reacții alergice
consumatorilor sau pot fi toxice.
Au fost utilizate mai multe metode analitice pentru a identifica diferite tipuri de
falsificare, de la tehnici simple (solide solubile, nivelul de culoare, pulpă suspendată etc.)