ING. EMIL MARZAN WEE Ia masini electrice, a fost eee eae aC Pee ec kan ee a Den seas Pre RUC tu Cuca us Oe Ree cc Le To Me cae Ce Rey Re ae aS Maa) Ne ae NaS Un om exceptional céruia posteritatea Ii datoreaza respectul el TTS id Eta ea Rec EMIL MARZANEMIL MARZAN HipRoGENERATOARE VERTICALE 7-35 MW | 2010 EDITURA PRISMA ———Degerierea CIP a Bibliotecli Naflonale a Rominiel MARZAN, EMIL, Hidrogeneratoare vertieale 7-35 MW /Emil Mirzan, - Ed. 2a ‘Raimniou Vileen : Prisma, 2010 ISBN 978-606-8110-07-3 62 (2 gE ISBN: 978-606-8110-07-3, PREFATA tice carte serisi, fie cd este vorba de beletristica ori de literatura tehnic’, poarti cu sine un mesaj catre un anume cititor. Felul in care este conceputi o lucrare ~ desi se spune c& mai toate cArfile se scriu din alte cirfi si nu contrazicem decat in parte acest Iucru ~ il trideaza intotdeauna pe autor care nu igi poate ascunde personalitatea si mai ales dragostea fad de oamenii arora lise adreseaz mesajul Teoria masinilor electrice, aga cum ne-am insusit-o cei mai mulfi dintre absolvenjii studiilor politehnice, rimaine una aridi prin abstractul instrumentarii cu ‘matematici superioare la interferenta unor concepte fizice vecine cu filosofia. Chiar perseverent pentru studiul electrotehnicii, constafi dupa ani in care ai adiugat gi expetienfa nemijlocita in preajma obiectului materializat cu ajutorul teoriei de proicctant, realizat cu migala de constructoril specializat, montate in preajma altor ‘oameni de alfi oameni ~ nu tofi experti in teoria masinilor electrice ~ dar eu simfurile ccunosefindu-le altel, constaf cd mai sunt multe taine pe care vrei sd leaf. Olucrare de electrotehnici cu referire special Ia niste masini electrice realizate practic si aflate in exploatare, daca igi giseste autorul potrivit poate reprezenta o sansii pentru toti oamenii preocupati de infelegerea lucrurilor in preajma cérora i-a adus viaja, Cred c& norocul nostru, al celor care trebuie si valorificdm energetic potenfialul hiidroenergetic al Oltului si Lotrului in mai mult de 80 hidrogeneratoare sincrono, 7 ‘motoare sincrone de mare putere pentru pompaj energetic gi cfteva mii de motoare clectrice diverse pentru instalafiile auxiliare, a fost ing. EMIL MARZAN care degi plecat discret in vesnicie ne-a lsat o opera tehnicl ~ volumele de fat ~ de mare valoare pentru ‘ca ceea ce moi cunoastem ~ de la inginer Ia operatorul cu studii’ medii ~ si devin injelegere, singura in masurd si dea stipanirea stitilor si situafillor complexe din explostareamasinilorelectrice Autorul reuseste acea imbinare a lucrurior pe care traseul su prin vif parca a predestinat-. Nascut in 2 Aprilie 1931 in Rémnicu Valcea, ia de la piringi sti care -au fost titori,spiritul pedagogic care-I va insofitoat& viata iar orgenizarea materialului in ‘volume fiind dovada acestui lucru. In Liceul Lahovari din Ramnicu VAlcea se remarci prin atracfia fata de stinfele exacte si nu numa, fiind yef de promofie. Studie la Facultatea de Blectrotehnica din Craiova definesc dragostea unui student exceptional sef de promote ~ pentru masini electric. Absolventul si-a glsit rapid afimbarea in cadrul Uzinelor Blectroputere din Craiova unde aureatdintr-omunc& derspundere in alta pnd la functia de Inginer Sef. 3‘A erescutodati cu dezvotares uzini in care marile realizar, altri de ai amen devotf ca ing. Toma Ti, ing. Rédulescu Constantin, poarts i arderea de tinerefe ang. Marzan Emil, Decia fut ceretae-proiectare, execufie. Mai trzn dup cela Flectroputere a Fisat mf amen’ format la Scoala de Maiti a zine! unde exersat deosebitele abilititi pedagogice s-a reintors acasi la Intreprinderea lecttocentrale Rm, Valeea unde a urea in responsabiitate pink l fancfa de Director “Temi In perioada aceasta malt dup pe Ole montau generators elecrice mai se cxplatay, se reparau, Era nevoie de ,octoul* potvit pent aceste era gi fnteprinderea avea. Specialist recunoscut in Romsnia,prezent in nenumrate comisi tchnice pentru puneri in fanctine, expertze post avari, la seminar, simpozioane, congrese, personaitatea autorului determin institutle pecializate ISPH Bucuresti, ICEMENERG Bucuresti, ISPE Bucuresti, CCSITEH Resita, Institute de invitimint superior si-l doreascd ca si colaborator. Cu aluisml su bine cunoscut gi eu buna ‘redinf.a unui crestinautentics-risipit generos cu mul unitate pentru toi sitote ‘Era omul chemat si realizeze inr-o sinteza fericita experienja sa de o via, harul {niscut de a simplifica infelegerea lucrurilor aparent complicate. Luerarile de fat, care se editeaz postum, rimdn spiritul viu al autorului, arta serierii ca act de recreatie pe {nfelegereacelor celeasteapti. ‘Am avut norocul sé fiu in preajma autorului pe care n-am ineetat nici acum si-1 iubesc in ceea ce ne-a lisat viu: oper, amintite si -am cunoscuttensiunea si ambitile de lisa cevadin tezaurul adunat cu migala, Am discutat de multe ori cum si arate ucrarile, cum si le realizim. Cum putem capacita resurse pentru infiptuirea lor. Cand toate fucrusile péteau realizate, probabil cu inerederea c& nu vom asa Tucrurile neterminate s-a retras in lumea nematerialé, diseret, abstract. Ramfne insi cu spiritul inmultit i. nenuimérate volume, de mare folos, sii vom simfi blindefea si sfatul in situatiile cind ‘vomaveanevoiede ele. [Nu putem uita nici pe cei carei-eu dat o mind de ajutor pentru realizarea ultimei forme de redactare ing, Gavrili, ing. Mihalache sau pe ing. Georgescu .. (musta) un prieten devotat atasat larandu-idemasinile electrice. Volumele vi indeamna dragi cittori si descoperiji omul, ingineral EMIL “MIRZAN si lumea atit de interesant a masinilor electrice pe care a iubit-o att ‘Si ne fe de foloscArfile, diruite de Emil Mirzan,ne-a fost inteniaatunci, cind au sieu figure color, pentru o mai lesnicioasd descifrare, nici si partcipe Ia lansarea lor publicd de la Biblioteca Judefeand Antim Ivireanu. Fusese prea grabit, uplicene-a daruit forma final ‘luetiilor sale, la care ajunsese dupi mai multe iterafi,nsi avea promisiunea noastra, Da! Ne-am finut cuvéntul! La un an de la promisiune erie erau prezentate in evenimentul public menfionat, iar la zece ani acestea s-au risipit, necesar, la atifia oameni, din atitea locuri din jara intreagd, cd foarte greu alfi oameni mai puteau avea acces la ele. Ca si ne fie fn continuare de folos, celor ce au intAlnit autorul, ori opera sa ‘mai tarziu, in buna traditie a conducerii amenajirii hidroenergetice Olt-Lotry, s-a luat, hotirareareeditiriilucrivilor, Constatarea ci sunt necesare se ficuse usor. Cirle erau solicitate de tinerii specialisti ai intreprinderii, cadre universitare, colegii din alte subunitifi ale hidrocnergeticii roménesti. Biblioteca tehnica de la sediul sucursalei de hidrocentrale din Ramnicu Valcea nu le mai avea nici ea, pentru c& cele imprumutate, cu toate penalizarile, nu se mai fntorceau niciodata de la sii fle aritate ‘oameni. Lucruri prielnice, ce merit ici, spre afi pilda, au fost. S-au gasit oamenii, care si infeleagi utilitatea reeditirii lucririor, pentru o societate a cunoasterii int-o lume inevitabil si tot mai pregnant globalizatd. Acestia vizuseri ci pregitirea i intreinerea cunostingelor tehnice, ‘greu dobindite, presupunea invifarea continua, nu doarca o modi azilei, bachiar ca peo cerin{a imperativa pentru exercitarea unei meserii, pentru dobandirea in continuare gi a altor cunostinfeintr-ologicd a valorii addugate... Apoi, menfinerea in constiinga publica ‘aunei personalitif tehnice excepfionale, cea acolegului nostru ing. Emil Mirzan, ct sia ‘maginii unei unitifi economice cu un rost nobil in economia romaneasc’, dintotdeauna, acela de a da lumind tuturor inseriror, de-a spori vlaga eforturilor creatoate, sunt argumente determinante. Sucursala de Hidrocentrale din Ramnicu Valcea, locul innobilat c@ndva si de autor, prin Directorul General in exerctiu, ing. Marian Diaconescu, a intuit necesitatea reeditirii, a evaluat-o sia dat imboldul facerii. Dr. ing. Constantin Darzan, acum director I alg unitate economict din domeniul energiei, cu contributie specials sila prima editie, {mpreuni cu directorul editurii PRISMA, Stefan Ene, a treilea punct de sprijin, au dat ‘temei unui ... cuvant in continuare, Bu, cel ce i-am promis edndva autorului, adue aici ‘mulfumirile mele, la care asociez si pe cele ale familici, celor ce au ficut posibilé reeditarea pentru invaitur, si pentru ne uitarea omului si specialistului Emil Mirzan, cindva cologul nostru {imulfumim autorului si dumneavoastra vi dorim si va fie de folos, ING. MIHAI SPORISes w CUPRINS Pag. PARTEAT HIDROGENERATOARE 7-35 MW Cap. E Introducere oe svn (Cap. Il Descriereaconsiructiv functional ‘ principalelorsubansamble o oS 1. Statorul generatoratut 1. Pigfle active see IS LLL. Mizu! magnetic enna TS 112. Bobinajut 18 1.2. Struetura de recstn{a a satorului (carcass penele) 21 2 Rotorul generatorului 21 Poli generator 1 22 21. Cireuitul magnetic: 2 2.12. Partea electric’ 4 22, Coroana polar... 27 23, Steaua rotor... . 29 24 Arborele generator . 1-29 3. Lagavele generator ‘ALPrezentare constructiy-functonald.. 29 3.1. Lagiral radia. ae 3.2. Lagirul axial 31 Relea od lta lire 4, Steaua superioard etic 5. Steaua inferioaré 34 6; Sistemul de franare ~ridicare - 34 7. Sistema de ventlaie-rcire 35 8 Insialatia de stins incendin 38 Cap, 11. Caracteristicile de ideo generatoar toto. 38 1. Caracteristiea de mers in gol 38 2, Caracterstica de seurt-cireul me 3. Curbele in V 3 Cap. IV, Principalele regia eras de avariesimasurideelininare 0 imurite de function hidrogeneratoaretor. a Al Condit tence de baz biterC/ Masuri importante in sercina personalului de exploatare nee ‘Di Puncjionarea cu abateride la parametrt nominali si maxini de exploatare oo E/Regimuri admisbilelavaraiafactoratui de uleré 605 9 een F/Regimurladmisibile la varatia frecventet G/Regimuri admisibile la suprasarcini metre in stator sa 8 1 Regimuriadmisibile a inedrcarea asimericd 48 Cap. VI. Caracterstel tehnice constructive neem Cap. VIL Protectlle yeneratorut = 50 Anexe: Anexa I~ Principalele fenomene fice din Iidrogeneratoare. sence ss Anexa 2~ Sinteza explicatvlprivind fenomenele de pendulaie care apar la variajia intempensivd a unor parametri - o Anexa 3 Prezentarea parametilorconstructivt insrisiin clirfile tehnice (eaitele de sarcini) ale hidrogeneratoarelor, semnificatile fice gi wilizarea for tn relate de caleul ama PARTEA a-Il-a ‘SISTEME DE EXCITATIE SI REGULATOARE ‘AUTOMATE DE TENSIUNE 4, Siem excite cu marin casi decatent continuu cu colector re) tare general a it principale fenomene fice A. Solupia de principe. B. Schema de principi a sistema Cap. L. Caractritcletohnice ale sistem (Cap, 11 Prezentareaprincipalelor parti ‘componente si subansambl . 89 Cap. 1V.Principalele puncte slabe_Avantajele si dlzanniile stem cu ercatoare de ‘erent continu cu colecter: 93 Anexa I ~ Explicativnprivind fenomenul de amorsare a {ensiunitU., ta bornee exctatoarel prin variatia. recistenfeireoslatului de excitatie R, din schema cu excitapia derivate (prin schema BEM) ..rnmrseee eee 9S Anexa 2~ Influenta decal perilor colectoar fa de a neu axuprademagnetii seu maga fexeitatoarel 1.2. Ststemul de excittie cu masinapolifazasiredresor ‘ota (diode roitoare an. Pezenareseeralt 1 an 1 Caractere bie verformant os. 108 (eo. Pecentaea nia it ‘ommonenesbanaamble mw “te csenald eect dicate 108 ancxe Anexa 1 Explicativprivind fenomenul de amorsare si replareatensiunii Ula bornele exctaoarel prin varigia reostaului de excitaje R, din schema cu diode rotative Sosnnnnnnnns 0 11.3. Regulator automat de tensiune RAT tp SAREX-42A, 1 Preentarea ee schemele de excite m3 Cap. 1 Necesiatea repultoralu automat ms [Son 7T Ta a TY, Reclileotine si corateristcitoefon uy an, Y.Rrncioletedefectin’ si puncte slabe usAnexa I ~ Explicativa prvind conributia RAT ta eresterea ‘gradului de siguranfi in exploatarea hidropeneratoardlor... ps 114, Regulator automat de tensiune RAT tip SAREX TSO Can, Precentre general Schema dein privnd conectarea in inflate sn as Cap, 1, Necestatea reguletorului automat. 26 Cap. 111, Prezentarea regulatorului SAREX TSO Piet componente soarcalri fat de SAREX= 22... DT Cap, LV, Cavacteristicitehnice (domentide rest 129 Cap, V, Principalete defeciunt si puncte slab, Forme de manifestare si mod de actlonar a personalulut.. 130 Anexe ‘Anexa I~Esplicatvdprivind contibutia RAT a ‘restereagraduluide sigurantainexploatarea idrogeneratoarelor.. BI 115. Contactor ADRtip AGP wilizatinschemele clasicede excitaieale HG Kaplen si Bulb Cap. Precntare genera... 133 Cap.t1,Precentara functional acontactorultiAGP, sempnatncuschemacimichdedcrciore be area rie constructive enn. 137 Cap. LV. Prineipalele caractersicitehnice .. 140 Cap. V, Principalledefcientein exploatare. Formede manifestare, Soluitderemediere. 10 1.6 Cesonare— risa pert examinare ia ~Partea I- HIDROGENERATOARE 7 + 35 Capitolul I. Introducere 1) Solupiadeansambta Hidrogeneratorul este © masind sineron cu poll aparenti, care transforma energla ‘mecanicd primita dela turbine hidrautcd tp Kaplan, n energie electric, pe care odebiteazi int-o reea de curent alterna. Prezentainstructune se refertlaMdrogeneratoarele din gamade puteri 7-35MW. Construct este vertical, de tip umbreld(lagirulaxial dispus sub rotor). Infig. nr. I seprezintto secfiune verticaldprinacestip de hidrogenerator,Fig.1. Sect vertical prin hidrogeneratorul vertical de tip umbrela I, Bobinajul statorie 12, Steaua superioarit 2. Mie magne 12. Lagat radial 2 Raft cares 1M. Segment lag raat “Petron 15, Raton wel lag adat 5. Coroand part 16. Lagat exe 6 Rabin potare 17. Pata lag aak 4 Sou uperor penta diraren acral 18: Bune lag ail de venta 18 Ror eg axe ‘&, Scut inferior pentru dirijarea aerului 20. Segment lagi devas a 2 Che de Ptnre-icare 9. Inel de stropire apt 22, Ricitoraer (ctingereincendi generator) 10, Steaua rotorului IL. Arbore generator Principia, ciruitul electromagnetic este casi, flind compus din cele 2 piri principale castfel: Stator parte fc) reprecintt induc masini format din miezul magnetic (por 2), care poartt bobinajul de curent alternatiytrifazat por. 1, asamblat in interiorul unei carcase de ‘consolidare mecanicd (po: 3). b)Rotorul constituieinductorul maxi, formatéin: sirewitul magnetic polipoz. 4 sicoroana olari poz 5) 2 + partea electrct (bobinele de excitaie polare, montate pe poli, por. 6 $1 tnfasurarea de ‘amortizare). 2. Princoiul de functionareslenuntareaprincipalelorfenomene fice AdLamersin got 2.1. Principiul de functionare decurge din lege de bask ale lectrotehnicl, aplicate circutalu eletromagneticaluncimasinisinerone din fig.2, aif: 1 Tol stator 2, Talpa polar 3. Miezu! polulut ‘4 Jugal inductor orsana pols) 5. Inftgurarea de exctaie 6 Linile fort ale cémpuluigtcas) ‘magnetic inductor 7. Robina saxoric Fig.2. Construcfia de principin a unui hidrogenerator(seetine transversall) 4) Prin antrenarearotorulilaturajadesincronism (n= 60flp,incare f= frecrentareeei si _p =numaral perechlor de poli gi prin alimentarea bobinelorpolare (po. 5) ia curent continu (eacitare)ianastere un lus magnetic inductor rotatir) $,—p0z 6. ») Conform legit inductel electromagnetic, acest flux, rotindiseodat cu poi aferent Intrsecteaci spirelebobnajull statri (poe. 7) induce ae 0 tensiune eletromotoare E, trifcid, acireimarime este direct proportional cu: valoareafuxuluinductor=0y trata naretoruui respect frecventaf) ‘numa de sprefei w,aferentebobingjullstatoric 2.2. Alte fenomene care untgenerate de existentaflucului magnetic inductor 4) Fluxul magnetic inductor 4 (depinzind direct de curentuldeexclafe I) exereité asupra ‘ecirai polo fortide atracfie spre stator F (similardcu un electromagnet dec.) 1) Acest flax magnetic, devenind variab h stator dari rotaiei, di nasler la pierder de energie ransformarein curd) prin: 1B‘curengiturbionari (Foucault) “ Histerzs (magnetizare cel) 2.3, Bfeetldiret al circulaiel curentului de excita i, este fnetzirea Bobinajului rotorke rin fenomenl Joule (Ri) BLLamersulinsarcind In pus fot de fenomenel de a merlin gol (care se mentin ia mersl tn sarcind) ia ‘astreurmitoarelefenomene fice, generate de curentulstatori tifa 4) Formarea cémpului magnetic invtitor, de reacte, care se tavartestesincrom eu induetoral (n= 60 fp). 6) Reactia indusulul, care represind influent indusulul asupra edmpului magnetic rezultantdininirefierul masini. (VeriAmexa I. Cap. 1 pet.2,Alin.B) Ffectelereatiiindusului depind de naturasareini asf: += Pentru regi de functionare pur indueti (debitare de energie reactv’), feetl este de slibire a cémpulut inductor (demagnetizare) Regimal ese cunoscut sub denumireadesupraexcital + La sarcini capacitive (absorbtie de energie reactva din sistem) fect este ‘magnetizant asupra inductorului. Regi este denumitsubexctat capacitv) + Inctircarea cw sarc activ (rezistiv)are ca efect deplasarea axel ‘dmpului magnetic invérttor rezultant din tntrefir, in rma fli de axa polilor rotorciaferenti(lafunctionaren ea generator) ©) Formarea unghiul intern 0, care reprecint decaajul in spayiy, dintre axa eometri pollor rotorci (inductor) si axa cdmpului magnetic invérttor ‘rezultant din nirafer(Veei Anexa I,Cap Il pt.2 fg-17 is). Fenomenulapare la ncirearea masinit eu puere activ (deschidere AD + rotor) Hf corespunde teoretic efectulu de reactie @ indusului, menfionat la ulinul ‘aliniat al punctului “de mai sus (denuomitreactietransversld)- Veel Anexa ‘Analiza fenomenclor caracteristice mersului tn sarcind « hidrogeneratorulul ‘este decvoltatt pe larg in Anexa 3, flind reprezentat sintetic t diagrama Sacorialifig. 24 Capitolul II. Deserierea constructiv functional a principalelor subansamble 1) Statorut generatorului 11. Parte active LLLGireuitul magnetic (miezul magnetic). Big,2— poz.1, (cruia it corespunde pot. 2 din seciunea vertical reprecentatitin fig.) ) Rolfunctional:Inchidere a flaculuimagnetie dintre 2 poli altura, la nivel statorului conform fig.2=por.6 2) Solicia ‘DL, magnetice Sunt date de valoarea ful pe unitatea de suprafaft denumit induct. B.(B=WS)careia nasterein divers pirficonstructve ale creuitului magnetic 221_termice (pierderi de energie) prin eurentiturbionari (Foucault) $i Histerece (magnetizare celica, depinzind: ~dvectproponionalde:-«pitrtulindutet ) sfrecventa f pirat grosiitoes ~inversproporinateueciiena okmedatolelor bsimecanice fort, bri care depind de pratal induce ©) Solufacon i el) Urmirestereducerea pierderloractiondind asupra cauzelorenunjate mai sus, afl * Statorul este executat din segment de told de 0,5 mm, acoperit eu un lac lecroizolant pe ambele part. '*Materatul tolelor este abla silcioasi avdnd perder specifce reduse (1,25 WIKe, ‘ainducfiaB=1 Tesla). 2) Pachetel elementare de (old (segment) se realiceazi prin samtare, avind practicae 4a interior crestdturite (ancogele) pentru montarea barelor de bobina) si la partea exteroard (ug) canale forma de coada de rindunicd pentru fixarea miezulupe penele verticae, asamblate in careaséprinsudura (vezifig.3).1. Pene de fsare 2. Ding statorict 3. Segment cola Fig.3. Realizarea statorulul din segmente de tla 9) Packtare, plan, serealizeaprinfeseretoleo elementare SD ir conserete de gar ransport in wind) stra se paceteach dn 2 a” €5) Lungimea total a miezului este formati din pachete elementare de SO mm, inte rene 10min grin dtenfore speciale) pera reakzarea canter rade de ventilatie, in vederea evacuérii pierderilor. ae Ponts odacreaplerderorsuplimentare(datorate Inher unu fax de scapri leat tt scndaea tery pckeeteelementre dela paren superior i infrioardse exceutn trope vei 47023 “ ' i ‘c7) Miezul este stréns cu placile de presare (in. ee de presare in lating cna dno) prin bulane de tingere (ve ie. st ann reurumdsrarea temperate afendanorerestarse sobs termorctenee Sbue)nfcn deeb inci. 4) Puncteslabe(defectiuniinexploatare): <) Slbirea stranger mezulu, in spectatin * zonaplanelorde separatie ‘zona pachetelor,intrepe, dela capete (fig. 4) ‘zonadinglor| L.Pachet tole stator 2. Canal de veniagic 3. Pachet tole terminal 4 Intrefier 5. Pol 16. alpa potara 7. Deget de presare Fig, Pachetele de toi in trepte din zonee de capit 2) Ruperea unor ding datoritt vibrator. 43) Strangulareacanalelor de ventilate, datoratt depunerilor prafulaide cirbune si le, 44) Modificareaintrefieruluiin ona planclor de separafiedatoraté: ‘siringeriideficiare ‘defcienfelor din wand 45) Seurcirente intr tole, in zonclgfectte de frecarearotoruuide stator. ©) Formede anifestare(metode dedepistare) 1) xgomo (bit) al iecului (mai ates n conele punctelorslabe), manifestate mai ales larece, (2) abatei de la forma stator (in special micgorarea intrefierului tn zonele planelor de separayie). 3)ineiire general a masini, datorit stranguliriicanalelor de ventilate. <4) sibirea stranger zona dinlor (la controls constattpitrunderea, cu usuriny a ‘unorlameledespion intredegeteledepresare din). 5)inciairi locale ale miezului(pericol potential), datorateseurcircuitelor dire tole. 6) bucif de dntirapt.D Sol {2 corectarea stringerii generale si locale (atenfe la plancle de separatie yi in zona ‘ington. 2) interstitile misurabite din planele de separate se vor completa eu fisi de caucine silicone sau sticlotertoli, Po) portiunitednflorrupfise completeac cu risin epoidice(dact este azul). {J4) slefuirea zonelor care precnt& urme deiner locale, prin curdtrea eu saberul a ‘scurtcrcuitelordintre tole itrtarea lor eu soli acid pentru refacereaizolafil dintre tole 1.1.2. Partealecrii (bobinaju stator) 4) Rolfunctional: Constiuie cate lecurenprineipalia mani ») Solicit Ltermice - prin efect Joule RP prin efecul peicular de refulare a curentuui la suprafata conductorului(densitatede curent mare lasuprafaigimicdsprecentra). bab forteclectodinamice - interactiunea dintre eit de curent, avdind valor foarte importante in regim de avarie (seurtcireui), Se manifesti puternic in zona capetelor frontal “vibra ale barelor de bobinaj(asoeate saw nu cu vibratile miezulu),provocind deterirarea stratului conductor (semiconductor) si aparitia descicdtrilorelecrice parle puse in evident prin eletroeroziunea suprafeteto izlatei principale). 3) lasupentensiunt tn stator ), Soluia construc: detaliconstcuctive) cl) hobingjul este rifacat, in 2straturi de tip ondulat eu pas seutat si num fractionar de cresturipe polsifazd 2) bobinajul este compus din bare, dspuse tn erestitui (ancose) conform fig 1 pO 1s itolate pentrafensiunea nominali a masini impdnate pentru a mu vibra xia nu se deplasa ‘axial 3) fiecare bars este realizatt din conductor’ elementari (izolati cu lac), lr pe tungimea barei este realizatsinversarea pore (denumitdtranspocii) pentru reducerea pierderilor supllmentare datorat efectului plicuar. 1. Strat semiconductor (conductor) 2. Izolate principal termorigida (el.B) 3. Conductor elementar Fig. 5 Seejlune prin bara de bobingj statorie ‘cf izoatia principal a bare ete continua i omogend (fr goluri) cu band de mic si festturd destild impregnaticu rigniepoxidice termorgid, ind incadrati in clasa Bde ‘cola temp. maximet 120 C)~veri fig. 5, poz. 2 5) suprafafa bobinelor (barelor) este acoperitt eu lae conductor pe porfunea dreaptt (entra tensuni U,> 10 RV) si cu un la semiconductor tn zona eapetelor frontal, pentru galizarea potenfaluluisevtareadescdrcdrilor partite efeetul Corona)~vetifig. 5, poz. 6) capeteefrontae sunt consolidate, impotriva fortelor lectrodinamice aseurtlrewt, prin intermediulinelelor de consotidere, 7) nflgurareaare 6 legaturita borne, amplasate la parteasuperioari acarcasei. 8) inseriereabarelor este efectuatt prin iptur de argin,in zona capetelor frontal. 9) conexiuneatrifaced stein tea cu neutrulizolat. 10) termorezstenfele pentru masurarea temperaturéinfguririlor sunt amplasate tntre bare, dispuse a milo ssimetrc pe perifera statorului, i punctele mai slicitatetrmic (Gbuc). LI) fiecarecrestituraestetnchisiicu pene de stclotextolit. 4) Punctslabe(defectiunin exploatare) di) stripungeriateizoatiei (tn erestituriisau lacapetele frontal) Observatie : Cele mai frecente stripungeri sunt localizate ta iesirea din ancose sau la ‘marginea pachetelor detole, spretensiunea cea mai mare (laieireasprerefea).42) deteriorareastratului(lacului) conductor sau semiconductor (bara prezntl urme ale descireisilor partite) 43) slbireaimpinirit (44) murdarirea teolajiet cu uli gi praf si vibrarea barelr in ancose sau ciiderea lor pe verticals 5) tmbitrdnireniolpiet 6 suprainitiren sau opreaunorlegiturldetaserire ap Aeteriorareauninumisr de termoreiente Forme demanifestae(metodededeistare 1) punereala mash, pustin evident depprotectia aferena(vecicap. VID. + La prima punere la mas, stripungerea ete punctform,inructt caren aunt foarte mel eapacitv). ‘In azul dubleipunerila masi, bobinejuesteafectat pe zone mariafectind simiezul magnetic), itructtiau nastere eurentidescurteircuitcaresenchid local €2) flv (descrcri luminescente)in zona capetelor frontal. 3) puncte caldein zona capetlor frontal, datorate contactelor de tnserere imperfect. ef joculbobineormeresttur (i special dap seurteireuite). «dere bobingjluistatori(coboréreapevertcald) 6) urme de supraincizire(thimbareaculorlizolafeiin bran chi sau negra) cf) valorisccut ale reciente coafie(oub limitele PE 116) DSolufideremediere {fl demontarea inlocureasanromedieraizolajicibarelordfecte {PP refacerea Uipiturilor eu argint ~ a legdturilor care precint urme de inciri locale. {3)scarca bobinajului (ineizireatnseurttreut) 2» ‘{4)reimpinarea bobinajului eventual eu ridcaresirefacereaconsolidiritcapetelor ‘rontale) £5) control obligatoru privindslabireaimpandr bobinelor dup surtercuite. $0) misurarea descdrcdvilor pariale si refacerea stratului de lac conductor (semiconductor) ‘12, Structura de rezisten(tasatorului(careasasipencle) 4) Rolfunctional: Careasa constituie structura de rezistenti a hidrogeneratorulul. Ea preia, in principal, efortu de torsiune creat de cuplulrecstent al generatoralui stransmite ‘acest eforturilafundatiade beton. ») 1) Estesupusa, in principal, la efortride torsiune, att in regi permanent (sarcini Permanente), edt maicu seam, tn repimuldescurtcircuit 02) Este supusilaeforturiradiale (trace magnetic stator rotor) 153) Bate supustta vibra, preluate de la pri active. 64) Este supusiaeforturiradalesuplimentare create de excentrictii rotor stator ortedeatracte electromagnetic, excentrice) ©) Solute constructiva L) Exteriral carcasei in form ellindric, este executat din tab groasi laminats dle ofelsudati. La parteasuperioarigiinferioarsuntsudate2inele de tabla groas £2) Structura de reistent este format din 3 rafturiintermediare din tabla de ofel ‘groast, conform fig 1, poz. 3, legate intr ele prin suduri cx trang de rigidizare, Jorménd osaturacarcasei, pe care seareaci plicile de fundafie. 3) Prinintermedialinelului superior, se fseac stn uperioari decarcasi. 4) Pe suprafata lateral a carcasel sunt decupate cele 8 ferestre pentru montarea ‘icitoarelor de wer ale generatoruti 5) Pe structura de reistenfé a carcasei(raftur +inele de capi) sunt fixate penele prin sudura, avn profilin coud de randunic, dispuse simetrie pe perifeie, in care sunt ghidate pachetelede ole incadrul procesuluitehnologiede pachetare, 6) Carcasa este divizats din 2 jum (sectoare) asamblate prin guruburi, Fiecare sector esteprevdcuten urechi de idicare. 27)Ansamblul carcas cu statorul mont, se fceazit pe fundate cu ajutorul a tlpt {$116 buloane, Dupiasecareastatorului pe fundayi, tx planul de imbinareainetutui Inferioral earcasei cu plcile de fundatese introduc stifuri radiate de ghidare, care ‘st permiti dilatarea radia la vara de temperatura sis nu permit roirea, 4) Defectiun.forme de manifetaresimisurideremediere Al) Siren suruburilor de care pe fandate se remarci prin vibrafioscita ale ‘carcasei la mersal in sarcind. Remedierea se efectueazit prin singerea buloanelor (ncruce) d2) Desprinderea unor pene i zonele de imbinare prin suduri de rafturilecarcaset (desprindereasudurilor).Sevorreface sudarile. 2.Rotorul generator ‘2L.Poliigenerator Cireuitul magnetic Fi. 6 Indus (stator Inductor (po) Coroana polars Pene fsare pol Awnn Fig, Forma constructivi a crcaitall magnetic 4) Rol functional: Creaccimpulmagnetic inductor almagint 0 Soli’: Di) mecanice: + eforturiradialein zona de ficaredecoroanapolara(cona cozilor de cioean) ator foreicentrifuge (in speciallaambalare). 2 ‘vibra datoratedezechilibrelor mecanice 2) magnetie: + efortritangentiale(preluateinzona cozilor de ciocan)datorate: ‘+ cupluluirecistent + socuritor (la cuplarea ta paral sau socurilor de fensiune din sistem), + socurilorlafrdnare + efortrideatractie magnetic (vezicap. I, pct. 2.2.4) + vibrajitn zona tlpipolare (in apropiereaintreferului) 3)termice ‘in zona tpl polare (apropierea intrfieruli) unde se ereazi local flexuri alternative de frecventesuperioare(armonic) ‘lSolutiaconstructvt(ntrtle constructive) cl) Miezul magnetic alpolului, care constitui baza cienitului magnetic (fi. 6, poz. 2) este format din tole de tabla de ofel de 1,5 mm grosime, presate cu ajutorul plcilor sia buloanelorde tringere. Forma geometrici este prezentatdin ig. 6518. £2) Profilul exterior alzonei exterioare, denumiti alpa polar, are forma unui are de cere eu diametru mai mie decdtinteriorulstatorului, atfel incdtintrefierul la mijloc este minim, iarlamerginieste maimare, aja eum rezulté dn fig.2, poz. 2ifig. 6, pot.?. Accasti forma se adopta in vederea obfinerii unei curbe de edmp magnetic edt mai apropiati deo sinusoida(laintrefier constant, curbaarfiavutformiitrapezoide ceinfluenteazd direct formatensiunitelectromotoare indus €3) Poliisefixeazi pe coroana polari cu parteainferioard in forméidecoada de ciocen (forma 7) si prin baterea unor pene inclinate langi (fig. 6, poz. 4) sau scurte (CAH.E. Turnu + Drigisani) ‘DDefectini,formedemanifestaresimasurideremediere 441) Stibirea tmpandrll, care se manifesta prin vibrafit ale polului, avdnd drept consecingl ruperea liplurilor de inseriere a bobinelor polare. Defectiunea este ‘aracteristed solusei de impainare cu pene scurte (unde polul nu se aseazl, de fap, pe intreaga suprafata de contact eu coroana polara). Se impune tusarea gi srdgerea din nowapenelor, 42) slabireastrangeriiplacilor. Seimpunecorectareastrangeri. 43) Intreferuri inegale, datorité abaterilor de la forma rotor si stator. Se impune refacere 224.2. Parteaclectrict 212. Bobinlepolare=Fig.2 4 i J. Are de presare 2 Teo ode pot 2 3 Spire bobing 4. Ince ictente 1 v 7 yf 2S Fig. 7. obina polar (ectiune) 4) Rol functional: Constituiecalea de curent pentru curentul de excita al masini ise monteazt pepolconformfig. por. 6 >) Solar: ‘1 termice Prin efectul Joule produs de curentulde excite (R, 1... 12) mecaniee ‘sunt supuse la forte centrifuge (radia) in caz de ambalare rotor ‘sunt supuse la vibra (ransmise dea miezul polar) + sunt supuse la influenta unor forte tangenfale, generate de socurile lectrodinamice glafrinare. 163) elecrodinamice, Interactiunea cu cimpurile magnetce. 64) supratensiunt In regimurt trancitorl sf de avare, datorateintreruperiteireuitulul rotoresitnregimasineron. ©) Solutiaconstructoi (otile constructive) cL) Se executi din spire de cupra eu profil special (conf. fig. 7, poz 3) pentru marirea suprafefl de contact cu exteriral bobinel (i vederea imbunatatirit cri), indotte pe muchie. 4 €2) Spirelesuntizolateintre ele cu hirtie de azbest, iar bobinele fat de pol sicoroandicu plcisirame de ticlotextolit, formandclasa B de izolaie(fig.7, por. 2si4) £3) Lamarea majoritatea generatoarclor(excepte cele eu pene seurte)presarea bobinelor pepolsipreluarea efectuluidedilatare este asigurati de citre arcurilespiraleintrodusein canalelespeciale din coroana polari(fig.7,p0t. 1) 4) Bobinele polare suntlegatein sere. 4) Defectiunisicauce 41) Strdipungeri ale izolateidintre spre, datoratesupratensiunilorsieforturilor mecanice (cibrati) 2) Stripungeri fafa de asi, datoratecouzelor de lap. dl, depunerilorde uleicu prafde ctrbunesitmbitraniriitermice. 443) Inereruperea legdturior de inseriere a bobinelor, datoritt vibrate’ polilor (deplasii relative) cétsiunorlipiturinecorespunzitoare 44) Stabireaicolapic fopide po, influent de umiditate(spargeridercitori sau furtune lage siprafulde cérbune-+uleidepus),inspecie Observatitimportantederetinut: 1. Supratensiunilecele maimarlaparleanclansarea 0 generator en masina opti 2. Supratensiunite care iau nastere la tntreruperea intempestivi.acurentuluide excitale suntfoarte mari(periculoase). 3. Functionarea cu 0 singur punere la pimant rotoried, desi este semnalizald de rotectiarespectva prezintarisculeain cazul apariteiceleide-a 2-apunerila masi, 0 parte din cireuitul de excitate va fiseos din cireulaia eurentului de excitate, cvea ce are ca efect un dezechilibru electromagnetic foarte mare, cu consecinfe distructve ‘azupra lagdrelor si asupraintregii masini (pot avea Toe chia frecdri ale rotorului de stator). ©) Mod deanalizisiremediere el) Masurarea impedanjelor fiecirui pol (cel care are spire tx scurteirewit prezinti Iimpedansascacutd), Poluldefectse epardiprin demontarea bobine! £2) Misurarea resstenfeideizolaje. In cazutobjineritunei valorisub limita previzutiin normative(PE 116)se procedeazila 25“curitirea depuneritor de praf(separareaciruituluide excitatic,inelede contact) * uscareaprinrotie in golyiexcitat). €3) Refacerealipiturilor la legdturte de inserlere defecte. 2.12.2.Barle de amorizare=fig.8 x 4 La Fig. Barce de amortizare ) Bol functional al) Pornireain asincron (inregim de motor) 122) Amortizareaoscilapilor pendularealerotorulul, tn cazul unorregimuriperturbatoare (vetidetailedinaneza2). 43) Atenuareaasimetrilor(asimetriacurengilorpe faze) (44) Atenuarea unor deformari ale cémpului magnetic indus, fade forma sinusoidal (enomen cunoscutsub denumirea deatenuare aarmonicilor decdmp). }) Regimuri(permanentesitranzitorl)incaretnfisurarea deamortzareeste solictatd 1) Lapierdereaexcitatiei(avarie), cand masina intrtinregimasincron. 2) In cazul unor regimuri perturbatoare, care provoacil pendulari ale rotorulut (vezi detaile din Anexa2), 3) In cozul functionatiteu tncircareasimetricdpecele 3 faze. (64) Incazul unorscurtcreuitestabilizate nesimetrice (monofazatebifaice). 26 5) In cazul unor seurteireuite tifazate,bifcate si monofazate,n egim trancitori (vei Anexa3). ) Solutia constructivi (prtileconstructive) 1) fn talpa potara este previzutt infdsurarea de amortizare (vezi fig. 8) formati din bare de bronz fosforos, amplasate in crestdturile semitnchise, care sunt seurteircuitate la capete prin intermediul placilor de strangere a polulut (prin sudurd). 2) Inire pol, acestea se inseriazil prin ecliseelastice de eupru (fixate prin suruburi de talpit polar), formand asifel 0 colivierotoricd completd (aseméndtoare ew rotorul ‘masinilorasincrone). 1) Defectinisimodderemediere « Intreruperea tegdturior(ecliselor) de inseriere dintre poli (xe depisteaza prin urmele ) Solicittet:Bfortdetorsiune ©) Solute conse 1) Esteexecutat din ofelearbon decliat,forjatstratattermic(normalizare) 2) Laparteainferioard are langidecuplarecu arborele turbines 3) Este gaurit pe centr pentru crearea spatiului necesarcoloanei de distribute pentru sistem de regla. Lasirelegeneratorulut ‘A.Prezentare construct functional. lagirelor SL Lagiiral radial Fig, 1 poz. 13 4 Rolfunetional- Ghidarearotorluigenerator Solicit: Bforturiradiatedatorate: 41) decechilibrului electromagnetic creat de fortele de atratie magnetic unilateral, are se manifest atuncicind ntreferuiledinzonadiverilorpolinusuntegale saucind intregul rotor este excentric fata de stator, precum si atunelcénd exist seurtireuitetntre spirelebobinelorpolare(vetiAnexa I pet 4). 2» OOO _——————$2) decechilibruluimecanie(excentricitsidiferenfede greutfitntre poll € Solutiaconstructvi: cl) Se compune din 6 segmenti radial! oscilanti (Fig. 1, poz. 14), cu posibilitatea de reglare radiala. Reglarea se realizeazdt cu ajutarul buloanelor de vedcim filetate Pentru liminarea curentilor vagabonti prin lagirul radial (care provoasd lectroeroziuni ale suprafefelor de alunecare) segmenfilagarului sunt icolot fata de buloanele de reazim. Suprafapa de alunccare a segmentior este acoperité cu un aliaj antifriefiune £2) Ungerea sinicirea lagiruluise efectueazan baie propriede le. £3) Racirea uleutui lagiratui radial se efectueazt cu ajutorulrcitoarelor de ule, sub Sormé de batriindividuate din evide alama (cupru), in interiorul etroracirculd apa de ricire (Pig. 1, poz. 15). Pentru evitarea pitrunderit apei in uleiul de ungere, toate racordurilelaricitoarele de ule ilegdturile de inseriere sunt amplasate n afera cuvei Biitdeute 4) Sistemul de termometre al lagdrutui radial este previeut cu 6 termorecistente amplasateacfe. + Abue.insegmenti,pediametreperpendiculare + 2bue.inbaiade uted .Defectiunt 4) Marirea jocurlor radiae, ca urmare a functionirii eu vibratit, datorateeforturilor ‘excentrice mentionate lapct.b, eareprovoacittasiride material segment buloane). 2) Deteriorareaunorsegmentifsur,ruptur) sau buloanedereazim, 8) Fsuriatecuveibiideutel, datorateacelorasicauze,enunftelapet. 4 Defectiuniaterdcitoarelor (otmatarefevi,seurgrideapi) el) Refacereajocuritorradiale £2) Intocuirea pieselor deteriorate sau uzate gi refacerea jocuritor (eventual sudarea fisurilorcuveibiide ulei). £3) Curitrearicitoarelor de uli siremediereadefectiunilor (atentie la etan;ari) 04) Observaie: Deatehit de importants ete eiminarea canzslor deechlbrlas(excenrciitar, astfel. * corectareaformeirotorgistator * gorectarea centri. Cea mai ficient este centrarea rotorlut in cémpul ‘lecromagnetic conform tehnolopiei speciale practicatede sectiareparefi, 3.2. Lagarulaxial Fig, por. 16 4) Rolfanctional ‘a Preluarea greutiiprtiorretoare ale Madrogeneratoruluigiaturbinei 42) Preluarea forteidetmpingereaxialéaape 43) Preluarea (accidentalé) « fortet eectromagnetice create de diferenta dntre axa ‘oforulu sia statoruluin plan orizontal. Se manifestécasoliitare suplimentardtn aga umnaiatunci cand axa rotorutul este situatd deasupra axei satoric. In eae conten sfectulestededescirearealagiruluiarial 4) Solutiaconsteuctiva: 51) Este montat tn baia de ule, care formeaza partea centralé a stelei inferioare (recentateincontinuare,lapet. 4) 2) Piese in roti solidarecuarborele 4.21. Butueullagérutui (fig. 1, pox. 18) este parteacea maida lagtirul, find ‘xecutat din ofelturnatsifixatprin buloane peflansaarborelui generator 2.2.2, Patina lagirului axial (Fi. 1, poz. 17) este flxaté in buloane pe butueut lagdrulu, find exeewtatt prin forjare din ofel carbon de eaitate. Suprafata Srontalé de frecare trebuie si fie perfect perpendicular’ pe axa de rotate st relucratiprinrecificare fina (slefuire),cu abatert de laorizontalitate mai mide 003mm. 1.3. Plese fixe 43.1 Segmentit oscilanti (12 bue.) formeast suprafefele de asezare pe care se sprijind patina gi care preiau asiel eforturle axiale ale pirtilor rottoare (mentionate a paragraful a”) vezifig.1,poz. 10. 4.3.2. Suprafefele de lueru ate segmentilor (care vin tn contact cu patina) sunt acoperite cu un alia) antifrieriune denumit babit, de foarte bund cailtate, Pentrn limbundtttirea condifitor de evacuare a cildurit reznlate din frecare (prin conductbiliatetermict ridiatt) sub stratul de babitseaplicd un strat inermediar dealamitsaueupra (34mm). 311.3.3, Suportullagdruluiaxialesterealizatin 2 variante constructive Suportelastic * Sistema elastic e asigura prin spriinirea segmengilor pe grupurile de areur spirale calibrate, dispuse inte fiecare segment sisuportul rigid care atcdtuiesebazalagtrulu. + Arcurle calibrate individual sunt grapate si montatepe zone, astflinedt 1a partea din amonte a segmentului forta rezultat s fie mai mici dec in ‘ava, pentrua faciltapitrunderea peliculeide uleipe suprafefelede frecare dinire segments patina (efectul de pana), Snort rid + La vechile tipuri de centrale, caracteruloscilant al segmentului este ‘siguraiprinsprijinireaacestuiapeun uloneu cap sferie: + Pentru ausuraefectuldepandi(mentionat mai sus), la acest tip de suport, unctul de sprijin pe eapul fericaferent feciruicegmentse monteaziicu 0 imicd excentrcitate (axa segmentulul decalatdin avans fat de eapul sferie respectivasa bulonului de prj). 'b4)Lagitrulfunctioneasitcu autoungere,n bai proprie de uli, ase: * datorité rotrit discului, este asiguratdantrenarea continua @ uleiului ‘nar patina s segment, formand pelicula de uli, care asiguri frecarea de alunecare chida, + formarea peliculei de ulei este usurati prin misurle constructive (mentionate la paragraful 6.3.3) care faciliteaci inclinarea segmentilor, astflinedt la inrarea uleiutu jocul dinar acesta discs fie mai mare decdstaiesirea uleiulu (efectlde pana), 5) Uleiulesterciteu ajutorula 6ractoare de uleleuapa (Fig 1, poz 19). 6) Sistemul de termometrie al lagarulul axial este prewicut cu 6 puncte de masurd, amplasateasifel: + Abuc.insegment(2termocuple +2 termorezistente) + 2buc.termorecistentein baia delet. ©) Defectiunt 1) Urmede gripare sau gripare complettasegmentilor 2 ” b a) h ) ® 2) Ricuripe suprafatapatinei €3)Defectiuniale ricitoarelor (colmatare evi, seurgeride apa) 4) Formedemanifestaresisolutideremediere 4) Ritmul de crestere a temperaturii depageste 2-3 °C pe ori pornind de la un regim stabilizatanterior. (2) Sevorrespectaregulileprivind exploatarealagirelor ap. 143) Verficareadebitului de apiprinrictoare. 44) Demontarealagirelorsiromedtereadefecfunilr. 2 / Regul de bait privind exploatare lag Reginuloptin deungereseasigurtaemperaturicuprinseinre45~55°Cinbaiade ule. In exploatare,seimpune urmirreaatenti si permanent a evlafci emperaturilorulelului de ungere sa segmentitorlegdrelor (in special lagiral axial), Dac viteza de cresere a ‘emperatariisegmentilor depayeste2-3°C pe ort, pornind de laun regim anterior stabliat, se vaoprihidroagregatul pentru depistarea cauzelor. Reglarea temperaturiluleiuli sia segmengilor se efectueazi prin reglajul debituluiapet de ici, astfelinede: + temperatura uleiuluiinbaiesitnu depigease 60°C. + temperatura segmentilorsinu depigeaset 70°C (excepfie CHE Turnu—80°C),Valorite protectilor maxime de temperatura vor fireglaeleplafoanele menfionate mai sus. Dacit hidroagregatul a declansat prin protectia de temperaturd maxima segment si ‘termomanometral indict valori mai mari decétplafonul mentionat la pet. e,hidroagregatul ‘use vamaiporni pind ladepstareayieliminareacauzelor, Urmarirea permanent a niveelor de ulei din lepire,circulati’ Aepistareapierderitor de ule. i presiunié apei de ricir, Respectareaprofilaxieiprivind recolirea probelor de wei, trimiterea Ia analick gi urmitrirea ‘ntimpa evolufcicaracteristcilr leiulu, conform PE 214, te specialimpuritiile mecanice siapa. La lagirele axial, inaince de pornire se va reface pelicula de ule dintre segmenti gi patina ‘Prinridicarea rotorului, daca hidroogregatulastationat maimultde244de ore. Nu se admite pornirea hidroagregatulul la 0 temperaturd a uleiului sub + 5 °C tn bala lagirelor. 3“# Steaua superioar= Fig. 1, por. 12 ©) Rolfunctional ‘Serveste ca suport mecanic pentru satorul exc tatoarei cu capul de dstribuie at turbined ‘sipentruplcitedeacoperirede lanivela sii, ‘masiilor. °) Salut constructvt (part constructive) ‘1 Bsteo constructie eudati dn tabla aminatde ofl compustidin * corpulstelet + Gbrajedemontabile ‘Bratelesefixeazidecorpulsteleiprinflange sibuloanedestrangere. 12) Sesprijinitpecarcasahidrogeneratorulu,inparteasuperioart 163) Incorpulstetei laparteasuperioara, se monteaza 5) Steaua inferioart ) Rolfunctional Preia forturileavialedealagdrutasialyitetransmiteafundayiade beton 4) Solutiaconstructivt D1) Bede constructesudatt, vind Sbrajede sectinedubluT 22) Inparteacentrataasteleestemonta lagdrulaxial, cena ete stele inferioar, pe un dametru med al dscali de ftnare (montat pe rere oloridu, sx pe coroanapolari cum este cazul a CHE Turns Drigdsont aoe ‘montate mecanismele de franareprevicutecu discuriferodo, 64) Reglareape verticattasteleise face cuajutorulunor peneinelinate, 6 Sistemul de franare-ridicare, Fig. 1,por.2 ®) Rolfunctional 4) Frdnarea rovoratuipentr reducerea duratei de oprire,Inrttnacfune cénd trata seadela30 % pentru a vita functionarea agirului la turati miei (dators sereduce peliculadeuleisiesteposibildrupereaacesteia, (2) Ridicarea rotorului Pirticomponente ‘b1)Secompune din 6dispocitive (mecanisme) de frinareiridicare. £2) Aetionareadispoitvelor de frénare~ridicarentimpul find se realiceazd cu ar ‘comprimat(7 aim), B) Actionarea acestor dspoctve fx timpul idcdri prior rottoare se realizeaza cu riernaptcialuisub presiane de cca. 100 Pascal 10MPa=100 aim, redlizattcueponpd deinaltdpresiune,actionatide un motor lecrie, 64) Este previzut cu un sistem de control care, nivelul de ridicare al rotorului, preeum si pistoanele -aw asezatpe pcifile lor initiate), 95) Aparatura de control special, cu ajutorullimitatoaretor de curs, indica ocitia pisioanelor dupa frinare (dact ‘Pentru mecanismele de frinare este montatéintr-un panou ”, des 4@) Circuitulde ventilate. A - Z i Sew ‘ig9, Cireulaia aerula tn cadral sistemulul de venilale rere al hldrogeneratorul Ed Renin eracuarcapierderilordegajte tm prtile active ale satorulalstrotorului vest Ga dealin, 2a, pet 22b alin 2) steare se wransforma in eldua, hdrogencredal necesare pentru venilafie, sunt asigurate de cde acunea de autoventlaie « rolocalay generate, aintatt de etre venilatoareleradiale, monlate pe suprafetle latcrle ala coroaneipolare vezieap. 2.2, aline5). 35(2) Partea cea mai importanta a aerului de ventilai, astfel creat, parcurge traseul 1 prin canalele radiale ale coroanei polare (esi cap. 2.2., alin. cl), spald suprafetele laterate ate bobinelor polar sale tilplpolare (vei precizarile dela cap. 2.1.2.1 alin. €D), ricind astfel infégurarea de excitatie gi de amortizare, traverseazi tntrefierul ‘masini, patrunde in canalele de ventilatiealestatorului veripreciziritede lacap. 1.1. alin. 5) sirticesteinfagurareasimiecul statoric, arin finalintrdin icitoarelede aer(8 ue.) 43) Inparateleuaceastéramuri.acirewituluide ventilafc, eirculasiaeral de petraseul 2 care, antrenat de ventlatoarele radiale, raceste capetele frontale ale infdsuririt “statorice yiapoi,printre degeteleplacilor de presare (vezifig. 4, poz.7) ale pachetelor de tolestatorice,intritn carcasi Aici, cele Pramuri(trasee I i2)seunesc siaerulfnedlt, astfelcolectat, intréinricitoarelede er a4) Acrul rece la iesirea din rcitoare in fosd ve imparte in 2fluxuri, care inconjoard ‘statorul gl reintrd prin partea superioard gi inferioard a statorului tn rotor, conform traseuluidin fig. 9. 405) Pentru dirijare mai buné.aaerului,laparteasuperioardsiinforioari.acarcaseise monteact scuturite de divijare a aerului, conform porifilor 3 $i 4, care ajutd piltrunderea aerului rece tntre spijele rotorului, in cadral cireuitului de venilaie. “Autfel,flacul superior trece prin spatiul dintre scutulsuperiorsiplacade acoperire deta Inivelul sail masinilor, iar flasul inferior intr prin canalele speciale prevdtcute tn {fundatiageneratorului, » Se sireaaeruluii wrcurgeriicires uilatie 1) Aerul rece, antrenat de rotor, parcurge partile active calde ale generatorulut prin ‘canalele de ventilafie ale rotorului,printrepolsiprin canalete statoricesiprela, astfel, cantitatea de curd degajata in ele. As{fel, aerul rece care, de regula, init eu © temperaturt de 40-45°C, seincdlzeste pind la 60~65°C. Acestfenomen contribuie la riicirea plirfilor active, asifel ined, acestea, la inedrearea in regim nominal, si nu depaseasci 110°C latnfasuriilestatorice gi 100~ 105°C la miezul statoric (masurate cutermometria masini $1120°Clainfisurareadeexcitate. Veticap. V 2) Aerul cald (Ia temperaturi maxime de 60 ~ 65°C) intra in cele 8 ricitoare de aer, dispuse simetric pe periferia statoried si cedeazi caldura preluaté de ta partite active, ‘astfelincdt temperatura la iesire coboard pana la maxim 40°C (devenind asfel aer rece) 3) Sereiaciclulbl sib ©) Racitoareledeaer Ritcitoarcle hidroagregatelor din gama respectivi de puteri sunt de 2 tipuri. Ambele folosese, caagentde ricire,apadin acumulare cu temperaturiimaximé de25°C. 1) Rtcitoarecn tevide lame siaripioaredin aluminia (tip UCMR) 36 ET ‘Sunt cele mai raspandite,intrucdt construct lor este destul de robust. Experienpa de ‘exploatare a scos in evidenfd, insd, decavantajul aparified unui fenomen de ‘electrocorociune a contactul inte fevile de alam si aluminiul extrudat care formeazi aripioarele 2) Racitoare eu fevi de cupru si aripioare de aluminin de tn fagure (fabricase la LP. Alexandria Sau introdus relativ recent in dotarea CHE (Incepand ew CHE Gura Lotrului). S-au dovedit deosebit de eficiente la HGI CHE Turmu, conductind la imbunétifirea racivi (schimbulut de eiidurd) si la eliminarea unor indisponibilititi de putere datorate ‘nedzri sila CHE Drigigani. ental sis de ventilate Funcfionarea necorespuncitoare a sistemului respectiv conduce ta imposibiltatea Incaredrit grupurilor la parametrt nominal, datoritd depiirsliitelor de temperaturi ‘mentionate maisus.Principaleledeficienfesunt 4) Neetanseitai ale cireuitulai de ventilaie care conduc ta scdpir importante de aer, localtate, n principal, afl: + intrerdcitoaresirameleaferentecarcasei(peunde sufltaercald) + pelacapaceleseuturilorsuperioare (idem) + pelabacacarcasei(intrecarcasisisopade elon). 2) Strangular‘ate canatelor de ventilate, in special la stator (vezi Cé ea) rH pet 1.1 alin wrarea (eliminarea) uturornectanseitafilor, mentionate ape. 2) Curiirea depuneritor de praf amestecat eu ulei, localizate in canalele de ventilate. Operatia este obligatorie in eadrul lucrarilor de RK, prin aplicarea unor tehnologii aadecvatesieficiente, 3) Curisrea depunerilor din interiorulfeviloraferentericitoarelor de aer. Operafiaexte obligatorietn cadrul lucrivlor de revicie anuale sitn special dupa trecerea perioadelor de ‘apemari. ef) Mentinerea tn stare de euritire(desfundare periodicd) afiltrelor de api de rir. Urmérirea permanenti.agraduluideinfundare aacestoralintervenfie operat pentru euritire. a78) Instalaiadestinsincendin (Pig. 1, Pox. 9) ‘Sistemul de tins incendiu se compune din fevtinelare, montate in interiorl statorul, ta artea superioard si inferioaré, previcute eu giuri pentru injectarea apei de stins {incendiu pe capetele frontate ale tnfasuririé statorice, Allmentareafevilorse face prin 2 ‘racorduri dispuse diametral, dela conducta magistraliiaapeiderieire, Capitolul III. Caracteristicile de functionare ale hidrogeneratoarelor 1) Caracteristia de mersin gol. Fig.10 » ey cones Desceescaroane Nt \A* a: \ A cvwan /\ Cettroans | | | wom te a True) Fig, 10, Caracteristica de mers i gol a unui hidrogenerator Reprecintt variatia tensiunii electromotoare induse de cémpul inductor, in functie de curentul de excitatie : E,= f (,), pentru turajie constanta (n = const). La Cap. 1,pet.2(completatewAnexa I)s-aaritated, pemisuri cecurentuldeexcitate., reste, se mireste gi fluxul inductor 6, respectiv tensiunea electromotoare By In cireuitul magnetic, pe masurii ce fluxul }, creste peste 0 anumitd valoare— limita, ‘apare fenomenul de saturatie magnetics. In consecin{a, variatia tensiunt lectromotoare nu mai este liniard, aya cum reculti din figura 10. Datorité Jenomenului de Histerezis (vezi Cap. 1, pet. 2.2. alin, b si Anexa 1) earacteristica de ‘mersin golare doudramuri:una pentru curentde excitatiecrescitor (ceainferioard) 4 alta pentru curent de excitaie descrescitor. Caracteristica de mers in gol este definiti, inst prinmediacelor2curbe, Fy 2) Caracterstica de seurtelreuit Fig. ah cans 08 Far Fig. 11. Caracteristica de seurtcirculttrifazat a hidrogeneratoarclor Reprecint variapiacurentuluistatoric | functie de curentul de exit I, tn condiile ‘ind sunt seurteircuitate bornelestaorice, conform fig. I. Se remarcl faptul cd, pent valoarea nominal a curentuluistatoric (1), eurentul de excita este foarte mie ft de Yaloarea nominal, iar caracteristia este 0 dreapti. Aceste tnsusri ale caractersticti de ‘Seurtereuit se explicit datortdreactet indusului (vezi Cap 1. pet 2, B, alin. bi Anexa 1), are are un efect demagnetizant asupra rotorului (curentulstaorie fiind pur induct dotoritéreactangeimariainfisuririlorstatorce), deci nu maiapare saturatia magnetic. 9), Caracerstca variate’ curentului statoric Lin_functe de eurentul de exctatic In ‘euculcdnd putereaactivta turbineise mentine constanta P= const Fig 2 oa Ini ‘Region Tery Rogie ‘apocty 6 inducy Tex (ur) (chest) (cupraectat) Fig.12. Caracteristica curentulul statorie funefie de ‘urentl de excitafie (curb in V) 39Piro fitcerisicd ete precntatdn fig 12 poarttdenumirea de “curba in "Se remarciturmatoarele fit 0 anumitévaloare a curentului de excite lex, cea coreypunde 0 valoare minimis a curentului storie 1 lac Aceastl valoare se objine pentra ‘Sunctionarea generatorutui la cos’ =1(Puterereactiva zero iain velo‘ ale curentlui de exctaie mai mar dele, generatoralineepe xt Seer merge reacts, i concen, eurentulstatorte I erete. Reval "Fespectiveste numitinducti sau supraerette see alotalecurentului de excatc mai mic de le, generatoralincepe st Shesarbl tere reatvi si, in conscind eurental stator areguirech te asemanea, 0 crestere, Regimul este numit capaciti sau subexcted se ‘recomand pentru generatoarclecac ac obiectulprecente instreayinnn Capitolul IV. Principalele regimuri ri perturbatoare si de avarie simfsuride eliminare 1) Reducerca intempestivd acurentuluideexctate lex, Fotexisiaurmétoarelesituatii: 4) Seaderea bruset lao valoare care permite mentinerea mati iin regio de generator sare Modiinda-se numa unghial inter, tn renal major. In seer one, Uph cltera penduliri(amortizatede tnfdsurarea de amorticare),curchtul waver Maree datortésubexcittrii(veci Cap. I. pet 3, ullimul allniat) Dect naloonnr ve Leute nivelalprotectici de suprasarcina, aceasta vasemnaliza Alte protectnaca contitisilucreze 2) Seadereabrasc, lao valoare care conduce la plerderea sincronismululyinrarea rianitinregin de gensrator asincroninirucdtcuplulrecsient Mr ereat Innccarta sich Litre enerater), devine ma mic decd cel activ Ma (deco de urbind) adica: Mr- 0,95) sabilitatea staticiidinamicd VeriAnexeles12)se ‘mentine inc la nivel corespunzdtor, datorté unor elemente constructive ‘favorable (reactant longitudinale yitransversle mii). ©) Generatoarele de la CHE Turnu..nu ating parumetrit proiectati (nu pot debita nic uterea activitnominalia turbine’ Kaplanaferente) atfel: *Pentra nivelul detensiune usual : Ub=10 RV (datoratraportului de transformare fix de 121/10,$ Valtrafo 80 MVA), rezultdparametri maxim: 45Inconditite init: 780A; Tex... = 714A; Ue 3) Bammetri‘operatv,inexploatareacurent Inexploatareacurent, conifile thnice diferd(uneoriin mod semnifiats fide cele delapet.2Lasib ‘Ane, pe parcursul exploatirit generatoarelor pot interven! urmitoritfactort de ingtuene: ©), Eactrifevorizantfeuctectdeimbundtitireavosiiliilorrealedetncireare) + setderea temperaturiiapeideriicire sub valoareamasimiide25°C inmod freevent api 20°C) ia mediuluiambiantdin salamasinilor. + curdtirea canalelor de ventilagie din stator (prin tehnologit speciale, aplicate in ‘cadrullucrdrilorde RB). 1) Bactoricu efectedefavorabite(inrtutireatransferuli scotmatarearicivoarelor(indiverse propor) *deteriorareactangrilorcircuituluide ventilage ‘scoatereadin fnctiune(obturarea completa) aunorricitoare ‘depuneride pref suleiin canaele de ventlajie sjocurialebarelor de bobinajincrestiturd Cumutarea celor 2 efecte (care apare in mod freevent) modified uncori semnificatiy parametri'maximi operativi(posbiltjilerealede nedreare). ‘CliMasuriimportantein sarcinapersonaluluideexploatare Din cele precentate maisus rezulti obligativitatea aplicirijurmatoarelor masuri: 1. Respectarea cu strietefe a conditlor tehnice de baz obligatorii precizate la subcapitolul. 2 Eliminarea factorilor care influenfeazit megativ transferul de cdldura (subcapitotut Balin. 3, pet.b) Concluciefnali: Parameri de functionare operativi reali yor recula adt din conditite de medi (vari, Di ride. yminallsicei maxim prezentat ‘incondiileexploatiit zeneratorului: 46 ‘+ tmanotimpulfoartectlduros(t,.ricire=24=25°C) + eaistenteitensiuniila borne: Ub diferitt de Inmod frecvent, e consti ciila CHE echipate cu trafo avind raportde transformare fix 121/10,5(6,3)RV tensiuneala borne U, U, /Resimuriadnisibil la suprasarcinisimetricetustatorsirotor In regim de sour dural generator suport: 4) 21 (respeciv21,,)timp de I minut LSI (respectv 151.) timp de2 minute ©) UAL respectiv 111, timp de 3Ominte A) 18 Lessa (respeetiv L8 Teg) sau +18 Ueta (respectiv 18 Uex,,c) timp de $0 secunde (laforareaexcitaici). ‘W/Regimuriadisibiletaincircareaaximetrict 4) Condijia de bac este ca valoarea curentului pe Jaca cea mai inetreatt si nu Aeptgeascl,respectv I. din Tabela I. ») Asimetria, definitt ca diferenta dintrevaloarea curentuluipe faa cea maincirati gi valoarea curentului pe faza cea mal descdrcatd, raportatd la valoarea nominalé (respectiv maxima) st mu depageasct20%,adict: Imax. — Ini, Tr Conditiaestecavalorilesdfiecititesimultan 48 a 02 Capitolul VI. Caracteristici tehnice constructive Pe langii parametrii nominali de functionare ai hidrogeneratoarelor, precentaf la ap. V; alin. Bi tn Tabela 1, furnizoral de utilaj (UCM Resita) a prevazut in caietele de sarcini (cartle tehnice) si 0 serie de caracteristici tehnice constructive (de calcul), care + reactanjele,corespuntitoareregimurilorcaracteristce de functionare + constantelede timp, aferenteregimurilortranzitort + resstenfeleohmicealeinfigurrilor. Valorteacestorparametriseprecinttin Tabela2 corespuncitor Anexei3). Acesti parametrii tehnicl se utilizeaci pentru calculul solicitivlor la seurteireuit in ‘regimuripermanente,tranzitorisiasimetricede functionare. VeziAnexa3$iTabela3. 9Capitolul VIL Protectiile generatorului Schema de principiu este prezentatdin fig. 13. i Fig13. Provecfile generatorlui 46 MW Ron. Vlea [P| Protecjiadiferenyialé longitudinal | |BHIAM] 275 | Tnfyurare aif 20 p, 1 [2| Prot. max. de curent cu BL min. | FIR | HAT [23 | 2024.4; 3 see; 6800 V; 3 vee tens. [3 | Prot. contra regen tensiunli | FIR Ba | T1600 V5 05 see [d| Prot. contra pp. stator D. 2/8 | 10 = 15 V;2 see [5| Prot. contra pp. rotor 23 [35 mA; 6 see (6| Prot. contra suprasarcint HM || 1765.4; 9 sec [7 Pro. de putere inversi IK | Gil, [203 [100 V; 5A; 3380 [8 Pro. de pierdere exciajie D [GM [28 | 100: see 1) Protectia diferentiali 4) Rolfunctional: Protejeaztinfgurareaimpotrivaseurteireuitelorpolifazate. 0) Moddereatizaresiprincipilde fanctionare: 41) Serealzeazitcureleulspecaldetip RDS3 182) Compara, pe fiecare faz, curentt dati de reductorul de curent (notat eu E, respectiv I) montat la bornele generatorului, cu reduetorul de eurent (notatcu H saut ‘M)montatinzonasteleigenerator ©) Moddeactionare: cl) Actioneaza declansarea Intrerupatorului 10 aferent generatorului pos. 213 (oprireadeavarie, fara descdreareaprealabild de sarcina). (2) Actioneazsimultaninstalayiadestinsincendi 4) Reslaie: Declayare rapid (instantanee, netemporizaté) 2), Prolectiamaximalde curenteu blocajlaminimatensiune 4) Rolfunctional: Protejeazd generatorul (infépurarile) in cazul unui seurtereuit tn cireuitele rimare de 10,5 KV (6,3) au de 110 KV ale centralei, in zona de retea apropiati de central 2) Modderealizaresiprincpiuldefunctionare Schemaprotecjicicontine 2relee: D1) Releulde curentallmentatdelareduetorulde curent (nolatcu H,respectiv M) ‘montatinzonasteleigenerator. 2) Releuldetensiune, alimentat de lareductorul detensiune (notateu F, respeciv ‘),montatlabornele generatoralui. ©) Moddeactionare el) Actioneazit declansareaintrerupitorului 10 aferent generatorului, por. 2/3 (opriredeavarie fart desctrcarea prealabilddesarcini). €2) Actioneazit la valoarea maxima a curentulul, care, prin schema, este conditionatt de seldereatenstunilavaloarea minimsreglat @) Reslaie 1) Releuldecurentseregleazilal,41, sta2) Reteuldetensinneseregleacitla 6800 V (4100 Vla generatorul cu U=6300 V. AB) Temporizarea:3s0e. 3) Protectiacontracresterittensiuniilaborne Rol functional: Protejeazd izolaia tmpotriva erestert tensiunii ta valori periculoaze (imbatrénit, srdpungere) )_Mod de functionare: Montarea unui releu de tensiune maxima la borne, legat ta rreductor(notat eu ,respecti»K) ) Moddeactionare: Derexcitarea masiniilaatingerea valoriipericuloasea tensiunii labornesideelansare 10 generator. 0. Reclaie 4 Tensiunea:11600(7050)¥ 42) Temporicare:0,5e. 4. Proteciacontrapunerilapmdntstatorice ©) Rol functional: Protejeaza generatorul impotriva functionérti eu punere la pimanta Infisurdrit statoriee (vezdeap., pet 11.2, line) ») Principlul de functionare: Punerea ta pamant @ infagurarit staorice modified chilibrul de tensiune din seeundarele reductorlor de tensiune (notaficu D) montaji pebarele de 10,5kValecentrali egatein:riunghideschis, ©) Mod de actionave sireglae : Actioneasit delansarea tntrerupatorului 10 aferent eneratoralui (oprire de avari, fark desetireare prealabild de sarcini) tn cazul ‘epariieiprimeipunerilapdimdntainfésuririistaorice. ) Valoareade dezechilbruatensiunii: 10-15 2) Temporizare 2s S.Protectiacontrapuneriilapiméntrotorice i 4) Bolfunctional:- Protjeazitgeneratorulimpotrivafunctionarileu punerelapimanta | infigurdrirotorice. ») Principiuldefunctionare: ‘+ Releulsesizeazl sclderearesstentel de izolajielavaloare sub 1 KQ ©) Mod_de_actionare : Actioncazt declansarea tntrerupatorului 10, aferent _generatorului(opriredeavarie,udesedrcareprealabilé de sarcind). 2 EEE ET ) Reglaie 1) Reglarea curentuluide misuri din cireuitulreleului:35mA 2) Temporicare 6see. 6,Protectiaimpotriva suprasarcinit 4) Rolfunctional: Avertizarea, prin semnatizae, laqparitiasuprasarcinit ) Peincipiuldesunctionaresimodderealicare Miura curentlor de pe reductorul de curent (notat cw H, respectiv M) montat in zona stlei generator €)Moddeactionare: -Averticare opti siacustict DReglaje dl) Reglajulcurentului 1,21, 2) Temporizare: 9 se. 7 Protectiadeputereinverst 4) Rol functional Protecja generatoruluiimpotrivatreceri func sabsoarbe putere din sistem (veciCap. IV, pet. 3). irilinregim de motor, cfd acesta >) Prineipiul ‘Masura puter, ew indicarea sensului de circulate, culegdnd urmitoarele mérimi de intrare 01) Tensiunealaborne, delareductoridetensiune notaieu F (respectiv K) 2) Curengiidelareductoriide pe borne (notaficuG, respectiv L) ©) Reslaie el) Tensiunea: 100V £2) Curental 54 (3) Temporicare: 3see. 4 Leotectiaimpoivapierderitexctatei 4) Rel functional: Provctia generatoruli tmporriva regimulul de avarie creat de plerderewexcuatei (vei Cop. 1V pe lb) 3_wgzado ou oop une nssoudpendiue> Mun 9H won apes re RN co | wor | sor | seer | ‘D-O1130T VOTROIVIS PREEWR VI ATT DeSEAMIQVA GG HAV VAALVALANA- :OMINA VAS Aa LEQNOD NE UsaDuV sVAVOVA UOLDES 110 AVA Sd GO NVIAVA XOTSAVOSADVOUMTH VAVIUVONT TO FITTIAISOd VYVAWODTIVNINON ILVLITIONT HOTEL {b1) Tensiunea la borne de a reductoril montafipe barelede 10,5(6,3) kV ale CHE. notaficuD. 22) Curenjiidela reductoriidepeborne (notafiew G,respectiv tL). q i i i i ; i i = i : i 3 i = : i cl) Impedanta 10.0 2) Temporizare: 2sec ©) Reglaje qANEXANR. 1 Sinteza principalelor fenomene fizice din hidrogeneratoare LLamersulingol 1. Bobinajul rotor find allmentat excitat) de lao sursdde curent continu, denumi ‘excitatoare, dd nastere unui cimp magnetic inductor (exprimatprinflucul magnetic 4) ale lini de forts urmeaza traseul reprezentatin fig. 2, nivelulrotorului)inreflersimiezulstatorie. 2, Odati eu antrenarea rotorului de cétreturbind, la turajia de sincronism n, se roteste ‘Implicit sicampul (respect fuxul ,) magnetic inductor aferentmenfionat tape. I. 3. Conform legit induetiei electromagnetic, in spiele bobinajulul statoric (care sunt intersectate de edtre fluxul inductor 4, in misearea sa de rotapie) se induce 0 tensiune ‘leeiromotoareB acireivaloareeste direct proportionala cu: + Valoareauxutuiinductor ,(dependentde curentuldeexcitetie1,) Freeventaf{respectvturatian) + Nunarutdespireiat-W “hindus prin: poli, coroand polard (la Relate de bazitcareexprimiacestfenomensunt: (D Ey=4.a4 fy tneare: (2) f=px(nl60) unde: p=numdrulperechilordepoli n=turatia(inrot. min) ‘# Fluxul inductor , (dependent de 1), traversnd tntreierul, exert asupra fictrui olofortideatractiesprestator, acdreivaloare estedirectproportionali cuptratulinductet dintnirefier B (ncare B, =* Ss Dacié toate circuitele magnetice, aferentecelor p perechi de poli, ar fi identce in mod ‘riguros(acelasiintreier,acelasinumiir de spireparcurse de curentulde exctaie), acest forje ! s-arcompensareciproc peperferiarotorulu iar partilerotorice ar rimane perfect echlibrate In ‘limpulmagnetic Practic ins, ntrefierurile meftind egal la tof po, existand chiar uneleexcentricitati ‘mecanice ale rotorulu fat de stator, apar componente radiale (rezltante) denumite forte de atractle mogneticd unilatrala P care solicité excentric rotorul, provocdnd asifel vibrat, care deptyescadeseaniveleleadmisibife, Cauzeleacestorasuntdeci: -uniformitat ale intrefferutui tn zona polilor(individuale)provocate de abateri dela formarotor. ‘excentricitialeintreguluiansamblurotitor *eventualespiretnscurteireut, Jar S suprafatatilptipolare). Ele se manifesta la mersul in gol excita si dispar odatdeu dezexcitarea, lind cunoscute prin denunirea de vibragi de natura electric 5) Inmayindaunastereurmétoartepirderide energie: 5.1-Pierderimagnetice a * Curengi turbinatori (Foucault) tn miezul stator, care este parcurs de flaxul variabil. “Histerezis(pierderide energie, prin magnetizareacielicdafieruli) 5.2. Pierderilectrice (in cupru) P. + Bfectul Jouledeincikirea bobingjuluideexctatie R12) 5:3. lender mecanice side ventilate Pay + Ventilaie recareaaeruluiincanalelede ventilate) Precarearoorululen aril sintagire Observatie:Incileirea produsi prin insumarea acestor pierderi, la mersul in gol al generatorului, este redusd, comparatiy cu regimurile stabilizate termic, tnregisrate la ‘mersulin sarcind edndintervin ewo pondere mare pierderileprin efect Joule in bobinajul statorie), UW.Lamersultnsarcina 1. Cuplareataretease face dupa indeplinirreacelor 3conditiide functionarein parael: 4. Bgalitatea tensiunitor:,=U, unde: U=tensiunearefeleh 2b. Bgatitatea frecventelOr fn 4 Aceeasi succesiuneafazclor Taratia 1m, corespuncitoare frecrenel rejlet(n = 60 fp, se mumeste turatic de sineronisn fi se menfine, in continuare, dupa incdrcaren generatorului in limite normale, deaici provenind sidenumireade magind sincrond. 2 Dupat efectuarea paralelului, acfiondnd —progresiv asupra inedreirit turbinei (deschidere AD rotor), generatorulincepesiidebiteeputere activ P. 3. Curentul tifazte I (corespuncitor pueri active P) diinastere urmitoarelor fenomene ficicein masind: A Formarea_cimpului magnetic tnvdrtitor de turafle constantt (n=60ffp) care, traversind tntrefierul dela stator la rotor, intra in interactiune cu edmpul magnetic inductor ‘mentionat mai sus la cap.Lpett si2. Ca fenomen fii, fiecare pol al acestui eémp magnetic inductor (produs de rotor) este atras de polul opus al campului tavértor in cadral miscarit de rotaje eu turapia de sincronism. Din cauza acestor forte de atracfic, rotorul generatorulul este 3‘mentinut permanent la turatia de sincroniem n, dep incdrcarea turbine (prin deschiderea AD + rotor dezvottéun cuplu mecanic,carese manifest prin endinjade accelerarea cesta. Detait inlegaturicwacestfenomen seprezintdincontinuare lapet. BSiC. B. Reactaindusuluicare reprezint ansamblulde fenomene(prezentate maijos), ce apar 1a funetionarea in sarcini a generatorului, in urma cérora indusul influenteazit cémpul ‘magnetic invarttorrezultant(,) din intrefierulmasini. ‘La masinile cu poli aparenti, fenomencle generate de reactia indusulut depind de natura sarcinii,atfel: PENTRU SARCINA INDUCTIVA (Y=p/2) FLUXUL PRINCIPAL DE EXCITATIE Fe 7 SUUXULDEREACTIELONGMTUDINALA 17 AINDUSULUL Fad —— tt, s 2 e o = + cs 8 le 1X ise be~ / Bite SEQ \ Fig. 15. Influenta demagnetizantt a flusulul de reaete longitudinal a indusului in eazul func{ionirii generatorului cu sarcina pur inductivs Bul, Rentrn regimurile de functlonare pur reactive (debitare sau absorbtie de , fluxul magnetic tavartitor de reactieaindusului , (vezi fig. 15116) se nchide in lungul polilor rotoriei, iar fenomenul este denumit reactie longitudinal a Dupitsensul acestui flux (care se adund sau se scade din flusal inductor $) actiunes. supra fluxuluiinductor 6,)poote fimagnetizanta (de tntrire) sau demagnetizanta (de stabire)a acestuia. Acestefect depinde inst, la randul situ de natura sarcinii reactive de functlonare a _generatorului,astfel. ‘a. Pentru sarcinl inductive (generatoruldebitind numai energie reactva), fluxul de reactie aindusului exe orientat in sens contrat fafa de fluxul inductor 6, (vezifi.15) aici fluculrezultanteste:4,= 04-5 Observatie La acest regim, curentul I este decalat in urma en y = x2 fat de tensiunea electromotoare indusiiB, respect eos Consecinge +actiunea reacici longitudinale a indusulul, tn regime de functionare inductiv, este demagnetizantt asupra rotorului (slabirea magnetizirii date de infisurarea de ‘excitate), + pentru compensarea acestui defielt de magnettzare, este necesari cresterea ‘curentutui de excitayie deta valoarea I, (corespunzitoeretensiunii electromotoare B,=U,, lamersingol) lanoile valorinecesare functiondriéin sarcini a generatorului la, Deaceea,regimulinductiysenumestesupraexcitat. +a mersul in seurtcireuit al generatorutui curentul statorie I este practic inductiy (Gnsrucat reactanfa infatgurdrilor este mult mai mare deci resistenta ohmicd). In egin fluxul rezultantdinzonaintrefieruluieste foarte mic, datoritdinfluentei ieilongituidnaleaindusului. inconsecintasifortade atracfie ‘magnetic unilaterala a polilor (veri Cap. I. pet. 4) este foarte micd yi eventuale vibrafitdatorate dezechilibrului electromagnetic nu se pun in evidenta (fiind foarte slabe), 'b. Pentrusarcinicapacitive(absorbjie de reactiv din sistem) fenomenulse manifest invers, adicdefectul reactici longitudinale a indusului este maznetizant, Intrucdt luxulde reactie longitudinal aindusului ufluxulinductor, adi datathe 39capacity) Vesiig. 16 a ‘Pog CAMP DE REACTIE TRANSVERSALA ne PENTRU SARCINA INDUCTIVACY=p2) FLUXUL PRINCIPAL DEENCITATIE Fo ‘a |_| a NC A \ Pa SV Fig.17. Deformarea cimpulul magnetic inductor ,datorits reacfieitransversale a indusulul ,, fn enzal funcfionirt ‘generatorului cu sarcina rezistivi Fenomenul este denumit reactie transversal a indusulti yi are urmatoarele fecte: + Axa de simetre a cdmpului (flerului) magnetic rezultat se decaleazi in urmi (la Fig. 16. Influenta demagnetizanti a Nuxulul de reactc longitudinala a indusului in eazul functionfril generatoralul usarelna pur eapactvs . =o functionarea in regim generator) cu unghiul 0, ffi de axa polilor inductori (vex fig. 1. + Fluxul magnetic reutant pe pol scade (or-0 mic masurt),datoritssaturafil imuritor pur active sau reitive (react 2er,respecty cos y= 1), fast ‘magnetice a indusulut,Apare deci necstatea suplimentart dea erste curentul de excitai,simulianc 183) Pentru regimurilecurentede exploatare (generatorul debiteaziatat energie activa P, cat gi reactva 0, adicd : 0 fig= constant 4, fe ime! Xs reactanfa masini +refea= constant 0] 8,8; Oma=70” 9m 180° Fig. 14.Caracteristica unghinlarit a unui hidrogenerator sunt puncte stabil de functionare 2. Punciele C'siD sunt puncte instabile de functionare Analiza teoretict mai detaliatd @ fenomenclor prezentat in Anexa 3 si diagrama 4a) Caracterisica unghiulard penru o masind cu poli aparenti ese 0 eurbi care pornese din origine (P = 0, 0 = 0), atinge valoarea maxima la 6 = 70" si coboard pani la intersectiacuaxaabsciselorla0 = 180. 2b) Puterea P debitaé de turbind (care de fapt nu depinde de unghial intern 0) este reprezentatt printr-o dreaptd orizontalé. in figurd s-au reprezentat dreptele ‘orespunzitiare a 2 puteri, notate en PI si P2 (pentru 2 deschideri ale AD + rotor arbi ©) Punctele stabile de functionare (in care puterea turbinel este egalati de puterea clectromagnetici debitai de generator) sunt date de interseeiacelor doud drepte eu ‘caracteristica unghiulard, find notate cw A yi B (céirora le corespund unghiarile interne 6,510). d) Functionarea generatorul fenomenulse numestestabilitatestatica Observatii + Aya cum se preciceacd in fig. 14, caracterstica unghiulardcorespunde unor valor constane pentru: tensiumea la borne, eurenal de excita gi reactanfele masini +racordulcurefeaua «* Grestereaineiredril magni cw pueri mai mari deci P..,(corespuncitoare lunghiului intern 0,270) conduce la imposibilitatea stabiirit unui punet de functionare stabil existindun dcechilibrutnrepuereaturbinlsipoubilile ‘maximedefunctionareategenertorulitnregimsineron. ‘Aceastsituatie conducelperdereastbiliilstatice cares traduce din punct devedere fie prinruperealegdturilorelastce(magnetice) dintrerotorgicdmpul invrttrsinirarea mayiniit regime generator asineron care esteunregin de vari) ‘Acelasifenomenaparestn cazulpierdericompletea exci (2,=0),incondii cand generaoralesteincircatcuputereactivd + In exploatare curenti unghiul intern se mentine in liitele de 32° ~ 35%, prin cian Regalatoruli automat de ensiune (vei ITT de echipament excaloerea RAT) peniruasigurareauneirecervcorespuncitoaredestabilae D. Blectul Joule asupra incdeirit infigurdvistatorice, are se manifesta prin pierdeile incupru.(RI')=P., Acesta,mpreuni cu celelaltepierder, analicate pentru funcfionarea {in got a masinit fa cap. 1, pet. 5 gi care se mengin la mersul fn sarcind, contibuie la {nedlzirea masini in regim termic stabilizat. Ele sunt preponderente prin contributia lainedlcrea masini. 6La varlatia busca unorparametri (in special curentul de exctati) apar pendulafitale ‘unghiului intern (atunei cand este obligat si treaed de la o valoare inifala stabil 0, la 0 nowt valoare tabilé 0). Capactatea generatoruluide a-simodifica unghiulintern 0, de lawn regina alta! (datortavariajeiintempensive a unor parametri), prin pendulagiiamorticate in timp gi flritpienderea sincronismului,senumest stabltatedinamici, ‘Fenomenulesteprezentatmaiindetaliuin Anexanr.2. Rolul de bavi tm amortizarea acestor pendulati tt are tnfiqurarea de amortizare, ‘amplasati pe ipilepolare conform fig. 8. Regulatorulautomat de tensiune intervine deasemenea, in mod deasebitde eficient prin Sortarewexcitatied (acesafind,de fap, unuldin rolurilede baci ale RAT). F-Randamentul Este un important indicator tehnico ~ economic al generatorului ta functionarce in sarcina si reprecintd raportul dintre puterea debitatt dle generator la borne (P = Ul cosy ) $i ‘Puterea absorbiti de laturbind (adictiputereala eupla, eareconstain :puterea debiatalaborne, lacareseadaugi'sumapierderilordin generator, aferenteregimuluideincdreare),respecty P PeaP 1 % ANEXA NR.2 Sinteza explicativa privind fenomenele de pendulatie care apar la variafia intempenstiva a unor parametrii (marimi de exploatare) In Anexa nr. 1, Cap. Tl, pet. CLA, 5a definitcaracteristica unghiulard P = f (0), reprezentatin fig. 14s sa subliniat observatia ct alura acesteia presupune existenta unul regin deexploatare,in core variazi lent numaipulerea activa (incirearea turbine de a P, la Py iar urmittoarele marimise pastreazitconstante ‘a)eurentuldeexclatie1 (care definestetensiunea electromotoare de exctajieE) b)tensiuneataborneu (pe barelestaie!) ) reactangele (aferente masinii, care se insumeazit eu reactanta liniei de racord ew sistemul) notatecu X. Daci una din marimite de mai sus se modificd inst in mod intempestis, earacteristica sunghiulard, aferenta noului regin, se modifica, in consecinya (in mod brusc) ~ cel mai adesea coboarimatjos. amt pe te _ =e pos Pin | i \ \ — ‘ig. 18. Explicativa privind pendulirile de putere im cazal sbexcitarilintempesive de Ia I Exempla cel mai frecvent indie il exploatare in constituie subexcitarea intempestv’, adicdtrecerea brusci de a I,, la I(unde I,,<1,,)In acest eaz,caracteristiea unghiulari din ‘fig. 18 coboari la valori mai mick, conform curbei 2 (cu menfiunea ci Ose mentine, ind in jurulaceleiasivaloride aprox. 70) “Avdnd in vedere faptul cd regimul hidraulie al turbinei nu se modific (deci puterea ‘turbineiP =constanta), unghiulintern vacreste,numaidin considerenteclectromagnetice de la 0,1a 0. corespuncitor mutdriipunctuluidefunctionare,delaAlaB. orevr nea race fl epost reenanan inghiuintrn 0) sefucenamai dap seriedeovclefiipendalae Injurutecetan ig nolan maint nt gladness Asha sentra cence Gna sera ir ptreaanerntnia israel aan snare mt lt dei, pnt Omen meets pee LG? 28) de cam a rc Cop sna ed ages ANEXA NR.3 Prezentarea parametrilor constructivi inscrigi in cdrfile tehnice (caietele de sarcini) ale hidrogeneratoarelor, semnificatiile fizice si utilizarea lor in relatiile de caleul ‘1. Parametri specific regimuluidefunctonare stabi simetric ALDefiniti si ematical fcice u, hs DAmpedanta nominal: =A (Of care: zag, (@ + U.-tensiuneanominali,in V + L-curentulmoninal 2 sincronit longitudinal X,se poate exprima in Q sau n uniafirelative, fa ddeimpedanjanominaldZ,(us.) +X reprecind reactanta inductva corespunzitoarefluxului magnetic, orientat in lungut polului inductor (denumit flux longitudinad yi care este format din 2 ‘componente (vezi Aneva 1, Cap. 1, alin, BL) %y Fluxul principal de excitayie a maginit 4 Flucul de seipri (ISPERSIE) Fig.19. Configurafia fuxurilorcorespunzitoare reactan{ei sincrone longitudinale Xe + Flusulde reactie longitudinal a indus hg (rez fig. 19 yi Anexa 1, Cap 1 ‘alin, BI). Aceasti componentdare o pondere foarte mare in valoarea flaxului magnetic total (reprecentind 85-90%) . ca care se inchide nymaitanivelul miezului statoricsial {ntrefierutul (fra sa strtbata pana latalpa polutul inductor). Vezi fig. 19. Ponderea sareprecinta numaidferentade 10-15 %din totalulflusuluimagnetic by 0Inconsecintd-$,=4.44, (1) 2.2. Observatisiinterpretini 4) Pentru siabilirea legaturit dintre fluxul magnetic longitudinal $, corespunzitoare X,seaplicirelilede bai din electrotehnicd al) L,=% ineare. * Liinductivitatea corespuncitoarefluxuluitongitudinal}, + Tcurentulstatoric OL, incare! + o=25f + Fafrecrenta Rezul deci: bog = aay de X,-Ha=rpt a) 0) In Anexa 1, Cap. TL, pet. Bla. s-a aritat ct la mersul tn seurteireuit at ‘generatorului (care este un regim inductiv) existi numai flux de reactie longitudinata a indusului (cu actiune demagnetizanta asupra rotorului, aya cum rezul de fap, sin fig. 15) Ca atare, in acest regim ge manifest react tie wala indusului, care se noteaza cu X,(si care are o pondere de 85~ 90 % din reactana IongitudinalaX,). ©) Reactanfa sincrond longitudinalé X, (datt de relafa (2) si definitt conform reciilor demaisus) raavea2 componente: Xp XutXy incare! *#X,-reactantaccorespunzitoare fluxuluide reacfielongitudinalisa dust, + X,-reactanfadeseipirl dispersie) Obxervati. Corespunzator lulu dn care provine, eactana X, reprezintd ponderea ceamalmare 85-90%). 4) In consecin(a ta mersul in seurelreuit stabilica caleululcurentului trifazat stabilizes, 1, se face numai pe baza reactantel sincrone longitudinale X, (din Tabela 2, coloana 3): vu fe x @ ransvers Sepoate exprima, deasemenea, in Osa uni firelative ws. fapde impedanfa nominal Fig. 20. Configuratia flxurilor corespuncitoare reactanfel sincrone transversale X, Reprecintdt valoarea reactanfei inductive corespuncitoare fluxului 4, orientat ‘transversalfajt de talpa polar (vecifig. 20) sicareare, deasemenca, 2componente + Fluxul de reacfie transrersalt a indusulai , (Veci Anexa nr 1, Cap. I, ‘lin.C2) + Fluxuldedispersie (ca sitn azul reactieilongitudinale) Observatie. Legdtura dintre flucul 9, si reactanta sinerond transversald X, se exprimi prinrelatitesimilarecucazulfenomenelorde pe axa longitudinal, astfel XyaKytX, (6) nEe Us iXglqtiXala Fig.24.Dingrama de fazori ta magina sineroni eu poli aparenti in regin inductiv) OY

| sa | sm % st wo [ewe | em [aro | ant | ore | ro | sam | vce | aco | wre | ewe [ro [rao | amobmemy | wssowsu | 9 Sra t_| ses |seee| ow | 95m| asm | ore | xo | soo | ceo | 2e0| erev| see | ex | ex ‘ord wows | s ed st | os | we | sr | 10 | aoe | ase | sro | oar | se | reo | seo | exo | 50 | soeo| "sem | rovoarsvn | » [ows [ae [razor | con | et ‘eo | seo | 20 | enero|_saro | won [nr ma] esac | tw [oa osm [ram [neo | re | co | esr | owro|- | axe [reco | 500 | 00 | —omarrany | — een |Z ae at_| me | out | ov | zsm| co | sce | ev ccm | ve sz | ov | oro | eo 22s | ssosrou | 7 ufoxts>wtatalu~w| *|*)z)9lstri[s) < 7 [wo Elerl-ul [ale lel) alalalalalal= amantiy | v0 33 [tao oom] |e | | | Le | eee LL | me | ct (amaavs op serena aofuoy) seca ~ SoapSpyy 40;908 ‘nO imps 0d 29 10 HD = 4pesoomauasospy wo seos2eyoud ap yojuyes young i i : : 4) Putereaaparentd: S=N3UI ©) Putereareactiva: Q=Ssing=\3 Using 4) Relaiadinire, PQ: )Caleutul facoratuide puterePartea II SISTEME DE EXCITATIE st REGULATOARE AUTOMATE DE TENSIUNE de curent cont Cxexe yyy (eee n=", Cxexefxag=, mmvfouoyy Cex xe Fxney= (xe x=, winfig x= x=" xia mopar ezgIS mysoyunay, naa wnosrempeiny 8Prezentarea generali a sistemului i principalele fenomene fizice 1, -Curentul de exciafe al exctatoarei Ry L,~ Recistenta gi inductivtatea tfaiurii de excitate a excitatoareh Re~ Reostatul de excitie Ro Rezstenta de deverctare rapid a exciatoarei R, Ly- Rezstenfa inductivitateainféguriri de excitaie a hidrogeneratorului 1, ~ Curentul de exctaie al hidrogeneratorulut ‘Ry Recistengaindusult ADR ~ Contaciorul din cireuital de exctafc al hidrogeneratorului Fig. L.Solupia de principiu asstemului de excitale eu exclatoarea clasicd de curent continu generatorului vertical sicareconsituiesursade excitaiea hidrogeneratoralui. derivate, dispundnd de urméoarele componente: a/Ciecuitul derivate format din: + reostatutdeexclage R., + recstentade decexctare a excittoarel R,(funtatdde contactorulC,) /Circuitalserie at exetatoarei compus din: a Jn principi, solu consti dintr-um generator de curent continu, montat in caput 1 Conform solute de principi dn ig. 1, excitatoarea de curent continu este cu excitatie— ‘+ poliiprincipal (taorici) eu nfasurareade rezlstenpi ohmic, siinductanfaL, + pol de comutapie (ausiliari) eu infaigurarea de rezistenta ohmi inductanta, + indusul (rotorudjeurecstengaohmictr, 21 Conform aceleiasi scheme de prinipi solute elasce penta cireuitul primar de exciatie al hidrogencratoruluitrebui si asigure,inprineipal, conectarea sideconectareacurentului far 3 apard supratensiunide comutatepericuloase. Principatelefenomene icicecareiau naserein acest circuit sunt: a/fninductana Ly apollr generatoruluprincipalseacumaleaiocanttte important de ‘energie eletromagnetica W, proportional eu pirat eurentul de excl , (exprimat prin relajiaW=tosb,s,) 1 Intreruperc repda «aces curent, in condi exstentt energie electromagnetice acumulateW,condaceleqpariiaunorsupratensiuntdecomultiefeartemart Conform legit inductanfeielectromagnetice, valoarea acsiorsupratensuni ete direct proportionaicu: + inductvtatea, + viteza de intrerapereacurentlui,(exprimata prin relia fa) f Pentru evitarea acestor supratensiuni, este necesarl stingerea energiel ecumalate tn inductanf prin descrcarealenté.acurentuluide excita, pe unaltcireuit (de stinger, situatin ‘fara contactlui principal al ADR-ului. Se cunose urmétoarele variant (coluitehnice) el! Schema cu ADR clasic, conform fig. 1, care asigur seevenfa de inchidere a ‘contactuluianxiliar“b” inaintendeschidertcontactului “a” de rupere a curentuluide excite. Fig.La, Schema principal a circutului de exciate eu ‘excltatoare de eurent continua clasicd $i. contactor A.G.P. (soli init) asrecistenta de dezexcitare (stingere) R, in paratel cu tnfigurarea de ‘curentului de excitpie, In acest fel, curentl 1, care strdbate descarc lent prin recistenja R, In momental intreruperi comactului Idisiparea energie acumulat, fr supratensiunpericuloase. ‘€2/Schema intial, conceputt de proiectan pentru HG Kaplan ~ Ot, este prezentatan fig, 4a, din care rel el creuital de excite principale fostprevizut cu un singur contactor special, de tip AGP, fri recstentt de desctreare(stingere) Ry. Solufa constructiva a contactorului AGP a fos previzuté cu un set de rezistentepropri, avind roll de prelungire a procesului de singere a ‘areuluisldsiparea energieiacumulate. Fenomencle maicomplete sunt precentate in ITI de echipament AGP. Experienta de exploaare « demonsira cd acest contactor mu este Instn miour i atenuece supratensiunite de comuiate ta ylori nepericulase, apirind numeroase stringer ale cola In onsecin( sa aplicasolutiaimbundtit,prezemtatd tn continuart le pet. c3, care sa generic l fate ‘HG Kaplan doaiecu excittoareclasicedecurentcontinut. R> Ra Se remarci fatal ci pantele acestordrepe (date de unghiarile dy cy 0, pe care Te Jormeaziteuaxaabsciselor)seadcorespuncitorreducriivalorirzistenelo Inconditileschemeicu excitajie—derivafie, cele 2fenomene,reprezentate prinfi. 56, sesuprapun, find prezentatein fig 7, axfe: ef ig7. Reprecentarea grafic a fenomenului de formare a tensiuni de excitatie U,, functie de varigiarecistentl reostatului de excite B, Punciele de functionare stabile a, a, a, care reprezinté tensiunea la bornele excitatoared we, ey ue, sunt determinate de intersectiadintre caracteristica de mers in gol Areptele corespunzittoare valorirezistenfelorreostatuluideexcitatie: Rex, Rev, respect Rev, Dinanalizaacestora, seremarciurmatoarele: 4) tn momentul initial, cind tncepe procesul de amorsare a tensiunil de exctatie, sitwatiase precintitastfel: * Conform caracteristicii de mers in gol, excitetoarea este capabild sit debiteze la {inceputtensinnea Uex.corespuncitoare magnetismuluiremanent fig. 5sifig.7). + Aceasta reprecintt, de fapt, conditia de bazit pentru inceperea procesulul de amorsareafenomenuluideexctate. * Reostatulde excitatie, find insta inceput decursi, introduce ncireuital derivaie al excitajei ~ excitaioarei o retistemja maxima Row =Rer, cirela th corespunde reapta I de pantdimaximé, corespunzatoare unghiului a, + Inaceste condi, punctulde functionarea,(intersectadrepteIcucaracterstica de ‘mers tn gol) corespunde practic tensiunii de demarare a procesulul de excitare a maginitUe, b)Actiondnd asuprareostatuluide excitajie Re, nsensulseiiderit loriiresisteneidela Rev, la Rex, dreapia corespunzitoare 2 igi micsoreazi panta de la a, la a, iar punetul de Jfunctionarese mutiina, ciruiaticorespunde noua valoareatensiuniide excitatieUer,>Ue Fenomenul decurge, in mod similar, prin sedderea rezistenjei la Rex, cdreia Tt corespundepunctulde funcfionarea, sitensiuneaUr,siasamaideparte Pentrutensiuneanominald U.,rezistenfacorespuncitoare este Rex, cireiaitcorespunde pantadetnelinareANEXANR2 Influenta decalirii axei periilor colectoare fati de axa neutra, asupra demagnetizirii sau magnetizarii exeitatoarei de curent continua svaror j bts alle pbte ell bts Fig Influntadepasri axe perilrcolectoare fa de axa neu rivindaciunea demagnetzan sau magnetizantt « pollr principal In fig, 8a reprezentat urmétoarele : 4) La.poitia “0” au figurat pol principal i cel auxin (reprecentare desfasurata tn lan), ctrora te corespund flxurieaferete (4 petra cei principal i, pentru cel, ‘auxliar), iar cu sigeata orizonald sa reprecentat sensul de rotaie al indus (colectorui. 1) Lapocitia “6” s-au reprezentaturmétoarele: * curba fluxului polilor principal, + posta corectt a perilor colectoare(ayezatl pe axa newirl,respectiv pe axa poilor ‘auxiiari) oe *curbele ful politor ausitiar’ 4 situate lateral fade fll principal (i care ax axele care coincid cuaxaperilor,repectivenaxa neutrd), Analizindfluxul rezultantcuprinsintreaxele a2 peri colectoare, se consti ci acesta este format in ‘fluxul principal, (corespunator unui pel Nord) *jumntate din fluzulauciliar corespunitor unui pol Sud (decide sens contrar eu), ‘nparteastangdazoneidntre axeleperilor ‘jumtate din flasul auxiliar 6, corespuncitor unui pol Nord (decide aeelas sens eu) ‘nparteadreapt\a zoneicuprinsd inreaxele perilor. In conclace, aloaren medie rezultanté a flucuriloreuprinse intre cele 2 pert coleetoare méne constant intrucdt: ‘jumitate din flac, situatinpartea sting (care se seade din fluc principal, avind actiune demagneticantt) este compensati de jumatata din partea dreapt (care ‘areacelasisens eu ,sicareseadund, avind actiune magnetizanti). Desi, dacd axa perilor exe bine reeltd insensulde acoincide cu axa neutri, poli auxiliari mw nici o influent care asiguri excita decurent continuu excitatoare), ©) Lapositia cs figarat urmatoarea situate anormal: *pociia ax perio eolecoare exe dealatdcu un unghi in evans (in sensu de rotate lcolectoralul ft de axa neu ‘in aceast situate, se obsered ei parte de flux auxiiar, ewaciune demagneticantt (statin stnga) exe mult mai mare decdt cea din parteadreapd care are acfune smagneticantt. In consecing, luca recutant media este supus polilorausiir. fect de demagnettsare din partea 4) Lapozitia“d”s-areprezentato situate inves, din care reultdcd decalarea axe perilor colectoare in urma axel neuire (On sens contrar rtafieicoletorului) are un efect magnnetizant ‘supra exciatoareh. 9911.2. SISTEMUL DE EXCITATIE CU MASINA POLIFAZATA SI REDRESOR ROTATIV (DIODE ROTITOARE) Capitolul L. Prezentare general ‘ro L,~ Rezstenta induetivitateainfasurri de excite a exclatoarei R= Reosatul de excitaie Revstena de devexctare rapid a excitatoarei 1~Indusul (rotoral) exctatoarei 1 Ly~ Recistenta $i inductivtaea excltaielhidrogeneratorului T~Curentul de exctaie al hidrogeneratoratul Fig. 1. Solupa de princpin a sistemului de excitaple ew ‘masa polifezat si redresor rota ‘In principi,soluiaconstadintr-o masina (generator) polifeza, de obice ew 9 faze, ‘montatain capul generatorutui vertical . Conform solute: de principin, fg, inflguraree satoried de excitaie a excittoarel polifazate(reprecentaté prin recistentar, 1 inductivitatea Leste alimentata de lao sursd de curent continua (redresor) cu tensiunea U, gi este pareursa de curental ,, reglabl eu reostatul, 100 Be fn rotoral (indusul) exctatourt iaw nasire curentipolifecat i jtoral puntitredresoare rotteare (montate pe rotor) eu diode, recltind eurenul continu redresat 1, care alimenteazA direct infigurarea principald de excitate (de revistent r,s induetviateL)ahidrogeneretoralu. By Schema de prineipiu a sistemului de excitaie Schema de principiu a circuitelor de excitatie ale hidrogeneratoarelor, echipate cw ‘excitatoare cu diode rotitoare, este reprezentatinfig.2. Born celale de sar genrator (sare onl oan ‘excitatoare eu diode rotitoare(echema de princi) Aceasta este concepulits& asigure exciterea generatorului,atdt prin reglaj manual (BEM), cAtsiautomat prin regulatorulautomatde ensiune (RAT) de tipul SAREX, asfel: 1011) Excitareamanuald (prin blocul deexcitatie manual BEM) 11) Partea din chem’, care asigurd excitarea manual'a generatoruluiprin BEM, este delimitatt prin conturul mareatpe chemi cu linie ~punct. Funcfionareaexcitatieipereglajmanualprin BEM, seasigurdastfel: 44) Contactoarele de alimentare C1 sl C4 sunt inchise, iar contactorul C3 (care sigur alimentarea din SAREX a infasurdrii de exitase a excitatonrei) este deconectat 1) Puntea redresoare (protejatd prin sigurantelee5 gi 6), find alimentatd din servicile proprit-agregat (prin siguranjele el sie2),furniceaz tensiunea de excitajieU,aexcitatoarel ©) Cireuitulde excita alexcitatoarel, care esteun sistem derivate, secupleazit princontactorul C4sise inchideprinelementelede bazéaleschemei. *reostarulde excitate R,, spoliideexcitatieaiexcitatoarel P, Observatie: La functionarea normala,rezistenta de dezexcitare R,estesuntata prininchidereacontactorului C2. 1) Reglajul curentului de excitatie i, al excitatoarei se realizeazl prin varatia redstenjeiohmice R, a BEM-ului. Fenomenulprincare serealizeazitamorsarca sirariafa tensinnii U, la bornele exctatoarci, in funetie de valoarea rezistente R,,a BEM-ului, pornind de la magnetismul remanent al polilor, este explicat in Anexant. ©) Tensiunea de excitaie Ua excitatoarei este conectatd direct, prin cabluri de ‘ortipozate pearbore,latnfésurarearotoriedahidrogeneratorulni, dnd nasiere lacurentuldeexctatiel.- In consecinfa, variajia tensiunil la bornele hidrogeneratorulut U, re realzeazi prin Incermediul reostatuluide excitaje R.aferent BEM-uluiexcitatoar 1.2. Partea din schema destinatdalimentaride la baterie pentru amorsareaexcitatoarei (delimitata punctat la parteainferioara a sehemei) nu se uilieazi(avdnd demontatracordul dintre C5 $i C4). Ba se reface numai pentru pornirea insulard, in eazul disparijiel totale a ‘ensiunil din sistem, 2) Excitareaautomatt(prin SAREX) Funcfionarea exctarit generatorului prin sistemul automat al reglirii excitajet (SAREX), easiguriiconformschemeide principiu (ig. 2)asfel: ‘a) Trecerea de pe BEM pe SAREX prin deconectarea contactorului Cl si euplarea contactorului C3. b) Alimentareadefortide laservicillpropriiagregat,prinsigurantele el, 23. ©) Racordarea mirimilor de intrare (respect tensiunea si curentul) de la bornele ‘generatorului, care, dupdo prelucrare primar adecvati, comanda istemul complex alprocesuluide reglareautomati. 4) Racordurile finale ale mirimilor de lesire, care comanda excitarea si respectiv decexcitarea excitatoareias{fel: + delabornele DI, D2pentrualimentareapolilordeexcitaieaiexcitatoarei + delabornele 1 4iS2pentrualimentareapolilordedezexcitareai exetatoarei. Capitolul II. Caracteristici tehnice ale sistemului de exeitatie (performante) 1. Reelajulmanualprin REM permite: 4) Amorsarea excitatoarei si cresterea progresiv a tenslunil la bornele generatorului U, lamersingol deta01a 1,2U, ») Asigurarea incdrcirii generatorului cu energie reactva, la parametritnominall(P., Q.lacos J, prin variajiacurentuluide excitafepandilavaloarea nominal @) Dezexcitarea rapid a exctatoarei, in momentul deconectrihidrogeneratoruluide la retea, prin inserierea rezistentei de dezexcitare R, (deconeciarea contactorului @). 2) Brineipalelereglajeprin SAREX TensiunealaborneU, reglabildindomeniul(0,9=1,1)U, b, Bgalizarea nesiuniila borne U,eutensiuneasistemulutU,:U, 4 Plafonuldefortarea exeitatii2,5 Uex.:t= 1050. Limitareaunghiulutinternla32=3¢° Observatie Funclile de la pet. ¢ $i d contribuie ta stabilitatea statied si dinamicd a ‘idrogeneratorutui (vezi ITI echipament generator Anexele 1 si 2 si ITI special aferent regulatorului SAREX). 2.2. CuSAREX-uleon ia 7 Sepotrealizaaceleasireglajeca itn cazulfuncfionariipe BEM (cap. I, pet. 1) Observatit 4) Trecereade pe “automat” pe “manual” ‘comand destinati alegeriiregimului. ) Prin comutarea de pe “automat” pe “manual” si invers, variatia de putere reactva ‘trebuiestifiecdtmairedusa(sub5~ 6%). ©) Posibilittte complete de reglare automata se prezintdtin ITI de echipamentaferente SAREX-ului2A si SAREX-ului 750. invers serealizeaziiprinactionareacheiideCapitolul III, Prezentarea principalelor pirfi componente sisubansamble ale sistemului 1. Bxcitatoarea Excitatoarea este 0 masina verticald polifazatd de tip vertical eu excitaia in derivate si ql diode rotitoare. Elementele principale sunt: vatorul Carcast Este executaté din ablilaminatdgroasiisiarerolulde: « fivaredemontabilaapolilor de exctatie «+ jug statoriedeinchidereacireuitululmagnetic Pe peret, sub poli, sunt previcute ferestrele pentru ventilate. Se monteazi pe capacul logiruluiradialsuperior alhidrogeneratoruluiprin intermediulunuiinel. Polit Sunt confectionafdin tole de tablaslab alattcusiliciu, stanfate iasamblateinpachete, dupitceinprealabilau fostpresate Polit au forma clasick,corespunzitoare unoreireuite magnetice eu pierderi minime de cdmp magnetic (acoperireacdtmaicompletiazoneitntreficrutuisireducerea dspersilor. Lapartea superioar polisuntprevdzutieu canele gipene pentru fixareadecarcasa. ¢ Hobinajulde excitatic Bobinajul de excayie ese monta pe pli iol cu un strat de micanité de formare gi conte cele 2tnfgurtri ‘Bue realizatt din conductor de sete dreptanghitard iolt cu la electroizolant (P25 gi este format din geet inte care se aeazi dstantatoare de ventilaie, ar la exterior sunticolateu band P716earefacepartedinclasa Baeicol 2 nf ‘Psterealietd din acelasi conductor, consttuind unsingurgaletizoltlaextrior, tn mod similarcuinfésurareade excitate 4. Bornelesicutiade borne Pe seutul excitatoarei se monteazd placa de borne din stratter, pentru alimentarea Infaguriri de excitatie, precumsibornelecelor dowdinfgurdr. (Cutia este exeeutatt prin turnare din aliaj de aluminiu si are rotul de a proteja bornele afletecubtensiune, 104 BLRotorul a) Parteamecanicsicircuitulmagnetiec Areurmatoareleparticomponente: + Arborelesibutuculdin ofelforjat + Pacheteledetolecu eretituridesel 6) Bobinaiutrotoric: Estede tip ondulatpolifazat(9faze )euizolaietrmorigidd clasa B. Asigurarea barelor In crestatur este efectuata cu pene din straitex, iar eapetele de bobind sunt asigurate contra foreicentrifuge eu bandide retare. Bote realizatt, conform schemei dn fg. 1, eu ajutorul diodelor de tip TU39 TU39R) ‘montatein puntepolifezata.Diodele sunt fixe pe radiatoare, care larandullorsuntayezate peo plact suport Curentulrdresat este cules de dowd inele din cupru gi dela care, prin cordoane ‘exbil, este condusprinarbore latnfigurareade exctaye ahidrogeneratorului Instalaia de misurd const din 2legituritainelle de cupra pentru colectareatensiunii redresatela2 ineledeofelizolae electric, montatepearbore. De ainele, prin intermediul perilorcolectoare,fensiunea este transmisi lasistemul de ‘masurda ensiunitdeexciatiede pepanoulde comand din sata masinitor. UPirtilecomponenteale BEM 2.1, Reostatulde excitatie R, Reostatulde exctatiedin circuitulpolilorrotoritaiexcitatoarei, conform schemei BEM din fig. 1, asigurd reglarea tensiuni excitatoarei(vezt Cap. Isubcap.B, pet.3) manual, sau prin intermediulunaiservomotorcomandatde adistanfi. Elementele componentesunt: 4) Carcasa din schelet metalic (cornier) imbricata eu tabla de ofel perforat pentru asigurarea ventilate, previzuticu: ‘suportiinterioripentrufixarearamelor eurecistenfa ‘usiicu geam de tela organick pentruprotectesicontrolulvicwalalploturilor. 4) Rezistenta, confecfionati din conductor de constantan, dispusit pe izolatori cedlaretidin portelan, asezati pe rame metalice izolate eu banda de sticT& impregnatii cu lac siliconie. Legiturile de la prizele acestei recistente la ploturigitntre rame sunt executate din conductordeeupruizolatcufiredesticla. ) Contactele fixe, consituite din plotur de alam, montate pe o plac din straticel, pe care sunt montate cele 2 intrerupitoare de fine de cursit pentru legituri Ia cireuitul de semnalizaresilaservomotor. 1054) Contactele mobile sunt constituite dintr-un brat rotaty, pe care sunt fixate contactele peniru inel si pentru rindurile prevazute cu ploturi. Braral este confectionat din placit de Strait, iar contactele din alam, Presiuneadecontactserealizeazé print-unarcreglabil. ¢) Dispozitivuldemanesrare este format dint-un ax phidatpe 2lagire cu rulmenti(unul oscilantsialtulcu ble). Laun capital axului este previzutdisporitivul manual sau cu servomotor, trecereade la actionare atta efectudndu-secuocupli electromagnetic J) Placa de borne este formata dintr-o plac de stratitex, pe care sunt previzute borne pentru legarea in schemd a reostatului sia reistenfei fixe R, (fig. 2) si pentru semnalizarea $i comanda servomotorului. Bornele sunt confectionate din alama x protejate print-o cutie de ‘abl. 2.2/Resistentadederescitarea excitatoareiR; Fig.2 Areurmitoareleparticonstructive: 4) Careasa este executai din schelet metalic tmbricaté cu tabla perforata de ofl, pentra «permite circulayiaaerului. In inerior sunt prevdzutl suport pentru montarea ramelor de revistene. 1) Recstentaesteconfecfonatddnsérmaidecromnicheldispusipeicolator lire din portelan. Acestia sunt asezati pe ramd metalicé icolatd cu micafolia si banda de stclt impregnata eu lae silicone. Legdturil dintre rezistente i placa de borne sunt executate din cupra. ©)Cutiadebornecontine: * placadeborne,execuattdinstratitespecareze monteaziborneedelegitura + cqpaculdetablid ofelpentruprotsjareapéntiloraflatesubtensiune, 3. Regulatorul auto Fig3, Schema-bloc simplificaté a regelatorutud automat de tensine tip SAREX-A2A. Schema~blocaregulatoruluiesteprezentatdn ig.3. Buajele (borele) componente sunt urmatoarele. 106 4) Boxadepreseriereconsemn sicomparatordiferential=PCCD Realizeaci comparajia dintre valoarea unei tensiuni de refering (care se formeazi in cadrul acestei boxe) gi semnalul de intrare (care reprezintltensiunea fa borne). Mitim dliferentala,astfel objinut, este preamplificata sitransmisa apoietajului (boxei) urmiétoare, conformschemei—bloc. ») Boxaregulatorautomatewamplificatoare magnetice-RPDAM Realizeazt amplificareadepulere medie,asemnatuluiprimitde ta boxa PCCD. ©) Amplificatoarelefinale(AF.siAR, Repretinidctajeledeputere ale regulatorului care alimenteaci infagurarea de excitaie pieeadedetexcitareaexctatoarei Inafara boxelrprecentate in schema-bloe,regalatorulmai confine wrmétoarele etaje (Goxe),cu fanctiunispeciate: 4 Boxadealimentaresistabilizareatensiuniialiernativesicontinue-ASTAC Formeazisifurnizeazitsistemulde ensiuninecesare functional celorlalteboxe. ©) Boxadeprotectiemaxim—minin-PMM Are rolul dea limita mérimilesistemului de excitatie tensiunea si curentul pentru anu tinge valoripericuloase sirealizeazitemporizareaacestor valor. J) Disporitivuldelimitarea unghiulutintern Realizeazi titarea unghiului intern pentru asigurarea stabiltifi statcesidinamic idrogeneratorului (vezi ITI- echipament generator Anexele 1si2)-Acestdispocitvesteinclus inboxaPMM, 4) Boxadecomutareautomatitdinregimautomatinregim manualsiinvers,CARAMA Observatieimportantit Prezentarea complett a Regulatorului SAREX ~ 42 A se gegen eadrul ITI aforent sacestutip de echipament. 107Capitolul IV. Principalele puncte slabe. Avantajele gi dezavantajele sistemului de excitatie cu diode rotitoare AlPrincipalele puncte slabe Incidentele si avarile mai importante, apirute in exploatare, specifice intririt seneratoruluin regimurisubexcitae, sau pierderi complete a excitatei(prezentate in ITI de ‘echipament ~ generatoare), au pus tn evident urmitoarele puncte slabe ale sistemului de excitajiecudioderottoare 1) Defect focalizatelaunelesubansamblesicomponentealeregulatorulul automat detensiune SAREX-= ‘+ amplificatoarele magnetice AMB-AMD, respectiv AP iAP, . + unelecomponentealeboxelor RPDAM $I PCCD + ardereaunorsigurante @) Farmedemanifestare: ‘Subexcitdrlintempestve, puse imevident&prin: (VesiI Tl echipament generator, + penduldriale parametrilorgeneratorului(P,Q,1,) + intrareatn regim capactiv(reactivnegativ) + eresteri semnificative ale curentului statorle (uneor! depasirea scalei ‘ampermetruluidepanou) * pierderea stabilititiistaticesidinamice 4) Moddeactionare * trecerea operativi pe SAREX~manual (comutareacheil) + trecerea pe BEM (in ipoteza ef trecerea pe SAREX manual mu tnlaturi Jformelede manifestare) 2) Anderea steipuneerea) unordiedeTU 38din circuitulde excitatie principal Fenomenul a apirut, de reguld, m primele etape de exploatare, dupa care s-a1 mai selectatunclediode cw fiabiliateslaba. 4) Forma de manifestare. Sciderea ap tee fideirsofedepertarbaticemnificatve )) Moddeactionare * Corectarea (cresterea) operativs a necesarului de reaetiy, intructtsistemul ‘poate functionapandlatnlocuireadiodelor defecte * Depistarea diodelor defecte cu ajutorul dispositivuluspecialde detectare a \iodelordefecte—tip AD (aflatindotareaccentralelor) * Inlocuireadiodelordefecte 3) Defectnnilocalizatelasistemul BEM + Ardereaunorsiguranfe (ey ey + Deteiorarea unorcontactealeploturilorreostauluide excliatieR, 108 *disparivia ensiuniideexcitatieU, sauscidereaacesteia *pierdereastabliaiistaticesidinamice (penduldride PsiT,) ‘ereslerea mare a curentului statorc, insoit ide sedderea ten ‘generatorului(veziITTechipament generatorCap.IT,pet.3). Avantaie 4) Simplitateasirobusteteaschemel 1b) Eliminarea prafului de cérbune, generat de perilecolectoare de la masinile cla decurentcontinun cu colectorsimaicu seam, aconsecinjelordepuneriiacestuiape iirtieizolantealecdilor de curent (Acestaconstituieavantajul major) Dezarantaie 4) Prelungirea duratel de stingere a energiel acumulate tn cdmpul magnetic al poilor ‘magnetic. at hidrogeneratorulul Vel IT1~echipament, excltatoare clasicdde c.c. Cap. T.pet.2),asifel: *Timpul de stingere, ncazulacestei scheme (fg. 1),estede cea. 11— 12 see. datoritt constanteide timp mariacireuitului L=inductivitatea nfigurtritde excitaie 1srezistenfaohmiciiainfasuririide excita Observati 1+ Se remared fap ci schema nu permite inserierea unei rezistene cu r, pentru arirea numitoruluisicarear micsoreastfeleonstanta de imp acireuitului ‘*Comparatiy cu aceasta, a sistemul de excitatie elasied de eurent continu duratadestingereestedepestedorimaimicé, datoritaconstanteidetimp reduse T= ,undeR,esteresstentadedezexcitareprincipall(carese inseriaziteurezistenta r; ainfasurdriideexcitafie). + Acestdezavantaj se traduce, de fap, prin prelungirea duratei de stngere aarcului lectre din inftigurarca hidrogencratorulu, care se mengine si dupa declansarea Inurerupatorulu (dna dspare aporaa din sistem). b) Nerealizarea problemelortehnice privind dotarea schemei ew un dispocit ‘fab, peniru supravegherea diodlor rotitoar si depistaea operativi a defect (ocalizarea acestora).ANEXANR. 1 Explicativa privind fenomenul de amorsare i reglare a tensiunii U,, Ia bornele excitatoarei prin variafia rezistenfei reostatului de excitatie R,, din schema eu excitafia derivafie (prin schema BEM) Pentru explicareamecanismului de amorsare sivariatiea tensiunitU ,laomasind de curent~continuu ew excltajiederivatie (generator clasiedecurentcontinuw cu colector, can ‘masini polifazatdeu diode rotitoare), sepornestedelacaracteristicade mersin golaacestei masini, prezentatdin fig. 4 (ridicatd pentru oturafieconstanti n (nominald) aexcitatoare!), adic U =f.) a Uero| lex Fig. Caracteritca de mers in gol a exciatoarei U.Aflly) Condifia de baz pentru amorsarea fenomenului de erestere a tensiunii U, este ‘existenfa magnetismului remanent al polilor excitatoarei, care creeaza [la turasia ‘n(nominala)]otensiune Vex,(asacumseobservapecaracteristicademersingolfig.d). Fig.5. Familie de drepte care reprevind varianta U=f(l) avdnd ca ‘parametrédiveseleyalori ale rzistenfireostatului de exctaieR,, 10 In fig.5 sunt reprezentate familile de drepte 1,2,3 care suntdate de legea lui Ohm Uns Reckes(eouatiide gr.1), pentrudiverse valorialerezstenteireostatuluide exctat Ra >Resy ‘Se remared faptul ct pantele acestor drepte (date de unghiurile dy dy c, pe care le Sormeaziicuaxaabsciselor seadcorespuncitorreduceriivaloriirezstentelor Re In conditileschemei cu excitaje derivate, cele2fenomene, reprezentate prin fig. 4 5, ___sesuprapun,flind prezentatein fg. 6, asfel: peer Fig.6. Reprecentareagraficd a fenomenului de formare. ‘ensiunii de exctatieU., functie de variiarecistenjet eostatului de exitaie R,, Punciele de functionare stabile 0, 0, ay care reprint tensiunea le bornele excitatoared ney ue ey sunt determinate de intersect dntrecaracteristia de mers in go i | depteiecorespuncitoare veloriresisenflorreosatulutdeexciafe: Re, Re, respect Re | Dinanalizaacestorseremarcdurmatoarle: | 4) In momentul initial, cand incepe procesul de amorsare a tensiunit de excitatie, | situatiaseprecintéastfel: Conform caracterstciide mers in gol, excitatoarea este capabild si debitere enced cncena Un coespanciore macntemuleemaan i444 ig. 0) + Aceasta reprezinta, de fap, condita de bazi pentru tneeperea procesului de ‘amorsarea fenomenuluideexciatic + Reostatul de excitatc, find insi la inceput de curs, introduce in cireuitul derivatie al excitajetexcitatoarei o resistenfa maxim Rex Ru, creia ti corespunde dreapta Ide pant maxima, corespunsitoare unghiului a, + fn aceste condiii, punctul de functionare a, (interseotia dreptet 1 eu caracteristica de mers in gol) corespunde practic tensiunii de demarare a procesuluideexcitareamasiniiUe, b)Aetiondind asupra reostatului de excitatie Re n sensu scdideri valort rezistenfet dela Rex ta Res, dreapta corespunzitoare 2 isi micsoreaza panta de lac, laa, iar punctul de Sunctionare se muta tn a, edruia ti corespunde noua vatoare a tensiuniide excitapie Uers> Vere mM, 113 # REGULATOR AUTOMAT DE TENSIUNE ~ RAT Tip SAREX ~ 42. A Fenomenul decurge, in mod similar, prin sciderea rezistentei la Rery cireia corespunde punctulde unetionarea, sitensiunea Us siasamaideparte Pentru tensiunea nominald Uc, rezistenfa corespunzitoare este Rex, ciiria corespunde paniadetnclinare i, Capilolul I, Prezentare generala privind incadrarea in schemele de excitatie In cadrut ITI echipamente aferente sistemelor de excitate ale hidrogeneratoarelor Kaplan yi Francis, se prezintd schemele de principiu ale acestor excita, din care rezultt posibittaite de excitare ale masinilor respective, ait in regim manual, edt yi automat. Conform schemelor respective, trecerea de le blocul de excitaie manuali (BEM), pe sistema de reglaj automat al tensiunit~ RAT (denumit SAREX ) se realizeazastfel: 4) In cazulhidrogeneratoarelor dotate eu excitatoare polifeata si redresor rotatiy diode rotioare, trecerea se realizeazi prin deconectarea contactelor C, si, (ig.1) Fig. 1. Clreultele de excitate ale peneratoarlorechipate eu ‘excitatoare eu diode rottoare (schema deprincpin) m2 13siprin inchiderea contactorului C3 care asiguritastfealimentareadin SAREX a fasurarit de 4a) cresterearapida a curentului de excitayie (incdrcare eu energie reactiva) in Uelaresideerctareaezcliaioarel ‘cacrie de acdder inempestv a entunl a Borne (go de tentiune tn sistem) Sau de scddere ent aniveelor de tensanein pride de funconare. 4 Peru hdrogeneratonretedotaecuexcitatoar clsice de curent continu (ct cleto), ©) imitaren ugha intern Ola alr care argu und rezerv de stabliate trecereasereazenciprinschimbarcapociieielelor desentpunca (conform fie.2), ttle dina. Fay 4 Repartzore automata ncircii proporionat cu putere reac pe grapurle cesar? care debiteazit pe aceiasi barit cu ajutorul parametrului “S” denumit statism (vezi anexa 1, 2 eB ca. I. | { ‘Modul de solutionare (solute tehnice si performanfele) a acestor sarcini de fond pe ad eplinese SARE ul cuntprecenat tn continua la Cop. TT TV co Capitolul L11, Prezentarea principalelor subansambluri (boxe) ale SAREX~42 A Rolul functional si ineadrarea lor in schema de ansamblu A) Prezentare genera = a) ae) | | — spel sesucroree Fig.3. Schema-bloe simplificatt a regulatoratul automat de od (ensiume tip SARBX-A24 FFig.2. Schema de principiw a sistemului de excitate eu ‘excitatoare de curentcontinuu elasied cu elector [ sarex 2a 1 ‘RICTATIE 4) Schema~ bloc simplificaté a regulatorulu este prezentatdtn ig. 3. Dupat cum se observa din aceasta schema, regulatorul este prevazut eu douat eafe finale, eu lesire separatt,respectiv AP, AF, care deblteazA pe Infdsurarea de excitate, respectiv de dezexcitare a excitatoarei. }) Un asfel de tip de schema, are avantajul unei caracterist ia desenatt cu linie plind asigurdndu-se asifel alimentarea din SAREX 42 A a ideexcitaresidezexcitareaexcitatoarei. reglare simetriea gi rapid, care se poate traduce, de fapt, prin obfinerea unei viteze de rasouns sperite@ Capitolul Il, Necesitatea regulatorului automat ‘regulatorului la variatile de tensiume de la bornele generatorului (vee cap. I, pet. I, 2,3. «) Tensiunile i curentul eneratorului, misurat in sistem trifazc, sunt preucrate tn Reglajl automat al excita’ se impune in vedere soltionarié operative a urmitoardlor prima boxa fguratd in schema ~ bloc si notatd eu PCCD (prescriere consemn sicomparctor ‘erinte de fond ale explatii, cts optimizarea unor parametri de functionare ai dliferentil) sia carei marime de iesirecomanda regulatorul propriusis. Iidrogeneraoarelr vicnd i erestereasigurantel in functionareaacesora: ‘d) lajele finale AF, gi AF sunt comandate de marimea de iegre a elajului regulator 1) Menfinere constant atensiuni la borne (conform valor de consemn prestabiitt proprortional- derivative amplificatoare magnetice RPDAM, care vor fi explicate la operaty de citre personatul de exploatare), prin modifearea automat a incre generatorulut subcapitolulB. cu putere reactivt. 2) Sensiblizarea protector, prin forfarea excite regim de seurtcrcuit (avarie). B) Partie constructive de baztale SAREX = 424 3)Cresterea rabiltii statice si dinamice th functionareshidrogeneratoralui (vei ITI ~ chipament hidrogenerator~ Anexele I 412), prin Sunt compuse din 7 etaje (boxe), astfl. 14 us‘1. Boxeleprincipale iguratein schema=bloc (4buc. @) Borade} insi comparator di Conjineurmatoarele iii componente principale 4.1. Etajuldeformareamirinildeconsemn, care este tensiune tabilizatd (considerali milrimedereferinsi)U,, Aceastt marine serealizeaiieu ajutorul unelpungicu diode Zener (avnd un coeficient de variatiecu temperatura, foarte edu). Valoarea consemnului se ajusteazd printr-un potentiometra actionat de un servomotor (careseactioneaziidecitrepersonalulde exploatare), ‘Aceasti operatieestedenumitiprescriereconsemn, Coaxial eu potentiometrul de consemn, este prevdzut un potengiometru care serveste la telecomanda consemnuluidetensiune. In cadrulacestui taj se compari, de fat, tensiuneaculeasi de la bornele generatorului U, (pretucratd prin legitura de reactie) eu mirimea de consemn stabilicaté U, (realiind Aiferenfa U,~Uy care poate avea deci semnul pocitiv sau negatly) $i care indeplinesteastfel rolulde comparatordiferental. ‘Aceasti marime dferentlala este apoi ftratasiamplificatttn cadrul etajelor (boxelor) ‘urmiioare (figurate in schema ~ bloc), asigurandu-se, in final, alimentarea infégurrit de cexcitaresidezexciarea excitatoarei, 4.2. Reristenfele pentru reglarea statismutui “S", in domeniul 1 ~ 10%, Semnificatia ‘icied sirolulfuncfionatalstaismuluisunt explicatetn Anexa nr. 1, Cap. I. >) Boxaregulatorproportionalderivativ enamplificatoare magnetice RPDAM ‘Secompune, tn principal, dintr-un montajtn contratimp cu amplificatoare magneticein ‘montaj trifacc si circuitele de corectie necesare pentru buna functionare a sistemului de reglare. ‘Schemadeprincipiucontine 2amplificatoare magneticede puteremedie: -amplificatorulmediudeexcitare—AME ‘samplificatorulmediu de devexcitare-AMD Conform acestei scheme, functionarea amplificatoarelor tn contratimp se produce ste 4.1. Daci tensiunen ta borne (pe barelecentralei)U,scadesub valoareade consemm Uy ‘dict U,, Boxadeprotecti maxim=minim PMM Accastéboxiiconjine 2 disporitive,cufunctiunidistincte: 2.1, Dispoxitivuldepprotectiemaximalitemporizatalafortarea cxcitatiel: * La aparitia unor scurtcireulte in refea, apare necesitatea fortirit exclajiel tn vederea sensiblizirit protectilor si imbundita stabiittitdinamicea hidrogeneratorului(VeriAnexa I,Cap.1) + Dispocitivul de protectie maximala temporizath a fortritexcitatie are rolul de @_timita, dupd_un_anumit timp, curentul (tensinnea) de ‘exctati la 0 valoare prestabilits, de indati ce apare o crestere @ ‘acestuia peste valoareanomin + Timpul poate fireglatintre 1 10 sec. prin modificarea valor unor condensatoare. Seopul acestei limitdri este de a proteja mayina (generator + excitatoare) impotriva solicitirilor termice ale Inftgurdrilor, inacesteregimuride frtare de scurtd duratd). 4.2, Dispovitivulde limitareaunghiuluiintern 0 ‘Menjinerea stabil statie $1 dinamice a unui hidrogenerator tn cazul unor variajéimportantede ensiunetn sistem, necesitdpastrareaunghiululintern 0 la varia optime e@t mai reduse (veei Anexa nr. 1, Cap. 1) Dispositivul confine o schema de masurd a unghiat intern 09 psibitates limita cesta ta 0 ul valoare maxima, reglabiléintre 10° — 70%, astfel tmedt st se asigure o rezervt corespunzitoare de tabiliatestaticd si dinamica( Vez, in mod suplimentarsiITL cechipament-hidrogenerator-Anexele 1 si2). ¢ Raxacgalizator detensiune ET imea generatoruluteu cea a sistemului tn scopul cuplritin Capitolul IV. Reglajele optime gi caracteristicile (performanfele) sistemelor de excitatie dotate cu regulatoare SAREX ~ 42 A Tensiunea generatorului(ingol): Reglabilatntre(0,9+1,1)U, Broareamazimia.galizatoruluidetensiune:+2,5%U, StatismulS-Valoareoptimitreglaid: 46% Valoareatensiunitdeexcitatiecaredeclanseazi protecyiamaximald : Reglabilé ine (40=380¥) Temporizarea acfionériiprotec Unghiulintern 0: Valoarea maxim reglat:32°=34° 7. Suprareglajul(abatereamaximidetensiuneatinsilaarunciridesarcind) S£13%U, &. Suprareglajul abaterea maxima de tensiune) la variatitintempes S<45%U, AePh Capitolul V. Principalele defectiuni gi puncte slabe nareapersonalul rea inti rrampli magnetice. ‘Reprezintlt decavantajul major al regulatorului SAREX ~ 42 A dotat cu amplificatoare ‘magnetice, Fenomenul are caracter general, manifestindu-se cel mai frecvent si evident la amplifiatoarele AF iAP, (4) Borme de manifestare: “*Modificareain timpaperformantelorgireglajelor mentionate la Cap. 1V. “Instabilitatein functionare. ») Modderemediere *Verifiedri profilactice in laborator, prin rularea montajului (schimbarea) in instalajie « unor exemplare testate tn laborator (cemestria). +Refacerenperiodicdareglajelor ng* Modernizarea SARBX-urilor 42 A prin inlocuirea amplificatoarelor ‘magnetice din boxele AF, AF, , RPDAM, BT, CARAMA si PMM, ew ‘ampliticatoare concepute cu circuite integrate operationale 2) Defectarea diodelor redresoare, montate la iesirea din amplificatoarele AF.si AB, (Wezi Cap. IH1.pet Balin, C3) Defeciuneapoate constadinardereasauseurteireultarea or. 4) Eormede manifestare: ‘*Subexcitareaintempestiva (vezi echipament hidrogenerator Cap. IV, et. ay alin. a+Anexa2) ‘Instabiltatea in functionare(varilitde reactiv necontrolate). Veti Cap. ML,B,alin. C3). bModdeactionare ‘+ Oprirea HA (prinproteciadepierderea excltale)sitrecereape BEM ©) Solujiederemediere + Inlocuireadiodelordefecte rea contactorului ” are a si TCD (ards welorde act 4) Formedemanifestare * Subexcitare intempestiva prin pierderea completi a excitatiei (veei ITT ‘echipament hidrogenerator Cop. pet. » jonare *Oprirea HA (prinprotectiade perder ©) Solutiederemediere ‘ Inlocuirea bobinelorarse, 4) Blocareamecaniciiacursoarctorpotentiometrelardin PCCD si CARAMA 1) Formede! + Imposibilitatea realizirit comensilor “ereste “seade” — automat can » * Trecerea SAREX-ului de pe “automat” pe “manual” (se rezolvd forma de ‘manifestare,dacdefectiuneaeselocalizatéla PCCD). + Oprirea voluda HA sitrecereape BEM (daciidefectiunea se manifestéatatla ‘eursorulpotentiometruluidin PCCD, edt ilacelaferent CARAMA). ©) Solutiederemediere ‘*Remediereacauzelorcareprovoacdblocareacursoarelor 120 ee 5) Defectarea unor componente elecironice din boxele ASTAC, PCCD, REDAM. in smecialaunor rezistentedenutere: @) Formedemanifestare: * Subescitiiintempestive ‘pet. I,alin.asiAnexele 1,2) ITI ~ echipament hidrogeneratoare Cap. 1V, » * Trecerea SARBX-ului de pe “aewlomat” pe “manual” sau oprirea HA si ‘trocereape BEM ©) Solutideremediere “*Depistarea componentelordefecteitnlocuirealor. 6) Deteriovareaunorreleedeautomatizare(notatetn schemibeudl.d2,d3,d8) 4) Formedemanifestare ‘*Pierderenexciapied 0) Moddeactionare ' Trecerea SAREX-ului de pe “aulomat” pe “manual” sau oprirea HA si trecereape BEM. ©) Solutideremediere + Depistararelecordefectsitnocuirealor. 7) DelectiuniinboxaPMM 4) Formedemanifestare "*Crestereainadmisibiléareactivului(forfareincoreet@) 1») Moddeactionare * Trecerea SAREX-uluidepe“automat”pe “manual” ©) Soluiiide remediere ‘Inlocuireaboxeidefecte, eu unaderezervi “*Depistarea iremedierea defectiunit 8) Defectiuniinboxa ET 4) Formedemanifestare * Imposibilitatearealizirit“‘paralelului’eu exctatiacuplatdpe SAREX. 1) Moddeactionare + TrecereapeBEM 12k©) Solufiideremediere “Inlocuireaboxeidefecte cu nade rezervt sDepistareasiremediereadefectiunit 9) Contacteimperfectelasiruritede cleme @) Formedemanifestare * Subexcitdri intempestive (vezi ITI echipament hidrogenerato ‘pet. 1yiAnexele) Cap. 1, ») Moddeactionare Trecerea SAREX-uluidepe “automat"pe “manual”sau peBEM. ©) Solutiideremedicre *Localizareacontectelorimperfectesiremedierealor ANEXANR1 Explicativa privind contributia R.A.T. la cregterea gradului de sigarangi in exploatarea hidrogeneratoarelor schipament hidrogeneratoare Anexa 2 se prezintiexplicafisintetice cu privire 4a aparitia fenomenctor de pendulatie care apar ca urmare a subexcitariiintempestive a Ihidrogeneratoarelor (sedderli curentutui de excitaie de ta Ter la Tex), cind alura curbet ‘caracteristiciiunghiulare coboarade a por lap. 2.(vezifig.4). 1 -Ineinie de avarie 2 Dupiavarie (fra aportl RAT) 3~Duptavarie (cu aportul RAT) ZA 7 Fig. Aportul RAT ta tmbundiiirea ‘caracerstci unghiulare $1 imbunititiren stabil Acelagi fenomen ia naytere yi im cazul unei scideriintempestive a tensiunii pe barele ‘centraleiU, (jocde ensiune),caurmareaunor evenimentecareaulocinrefea. ‘Modificarea intempestvt a caractristicilor unghiulare, menjionate mal sus, se produce {inst numai in situtia cand generatorul functioneand cu excitaia conectatd pe BEM sau cu ‘SARBX-u (respectiy RAT-ul pe comand manual (in buel deschisd). In cazurite normale de exploatare, cind RAT-ul funcjioneacit pe “automat” (in but ‘nchist), sitwatiaprecenta la aliniatul I de mai sus se schimba fundamental, in sensul cd acesta ‘intervine favorabit pentru atenuarea modifciri caracerstciiunghialare,astfl: + In ambete situ mentionate mai sus, RAT al sesicean scidereatensiuni la borne Uy shprin legtturadereactie, comanda'crestereaautomatt acurentuluide excitatie. + Prompritudinenacestl interventt automate depinde ata de sensibiltatearegulaiorulut (regulatoarele electronice, care sunt cele mai performante, au chiar 0 zond de ‘insensibiltate muld) ct side constantele de timp ale RAT sale nfigurdrilor de excitatie ‘ale masinilor(excitatoare + hidrogenerato). In orice eae, nainte de a se dezvalta 13procesul de pendulare (care exe mult mai lent, datrité momentului de inetiemecanict 1 hidogeneratorali), RATeul corecteazcarcterstea unghiulard, care va cpt 0 ‘lurdsuperioarpoitei2. Nowa carters unghialrd stabil pe bac intervetiei RAT, va ave forma curbet 3 din fig. 4. Din examinarea acest: fgur rezuté aportal RAT ta creserea valorlor caracersiciunghinlaresimbundlfrea stabil 0, <0, Incomtecin pendula, al cror mecanism exe exlicatin Anexa 2a ITI echipament ‘drogeneratoare,vorfimultaenuateeaampludine iredusecadurat, atria contribu RAT. ‘U, Staismul RAT. Semmificatia fice sirolfunctional 0 caracteristicd importanté « RAT o reprecinté statism in putere reactind Q, care este reglabilinliitele0—10%. Roll statismulu este acela de aasigura. reparite corect, proportional aputerit reactive intre generatoarele care debteaci pe o bard comund, la variata tensiunit pe barele centralet respective. ‘Statismul § este definit deci ca raportu dintre variatiatensiunit ta borne du (On unit relative) $i variaia tedrcdrit cu puter reactvt AQ (otInunittirlatve) aid Pentru realizarea practic « satismului, in consemmul de reatic al RAT se introduce 0 mirime proporfionalcvaloarea componenteireactiveacurentuluistatoric Ising. a IL4, REGULATOR AUTOMAT DE TENSIUNE- RAT TIP SAREX-T50 Capitolul I. Prezentare general. Schema de principiu privind conectarea in instalatie In cadral ITI - echipamente aferente sistemelor de excitatie ale hidrogeneratoarelor Kaplan si Francis se precinta schemele de principiu ale acestor sisteme, din care revulta posiilitailede excitareaacestormasini atatinregim manual, cdtslautomat. Precentainstrucfiune prezintdpariieulariiileyiperformantele tipuluide regulator din kenerajia noua (din fabricagia ICEMENERG), cu componente electronice tip SAREX~T 50, {Sola de vechiu! tip SAREX ~ 42 A cu amplificatoare magnetic (care echipeazh generatoarele dinseclorul Turnu—Arcest). SAREX - T50 Fig.1. Schema de conectare in insalale ‘Schema de principiu privind conectarea in insala urmitoarele observafisipreciztrimai importante: 4) prima particularitate, pusi in evidents prin aceast® schem@, este aceea eit regulatorul dispunede osinguritiesire, earealimentoaza numaitnfisurarea de excltaie a excitatoarci, legatd la bornele gi» fart afi necesar un circuit special de stingere a ‘cimpului,intruedt aceastdfunctiune se realizeazi prin trecerea tiristoarelor principale 125 ste prezentati fn fg. 1, din care rezlitin regim inverior. fn consecina infapurarea de dexexcire a exciteoarei mu mai lizat Rind egain seurtcireui b) La clemele 1, 2, 3, ft de clemele 4, 5, 6 se conecteazd reductorii de eurent ai seneratorului, iar la bornele 8, 9, 10 reductori de ensiume de labornele generatoralut {masurd generator). ) Laclemele 13,14, 15, 6x0 conecteazéreductoril de tensiune de pe barelecentalet, nasursistem. 1) Alimentaren de fort a regulatorulut se face de la bornete RST #1 N ct tensune srifacicd 3x 380 V~ $0 Hs. Yn mod uzual,aceast alimentare se asigurd direct din servcile proprii. In ipoteca ct aceastdalimentare s-ar face prin intermedia unui Iransformator special, este necesard 0 alimentare direct de la faza R din service ‘ropri prin conectarealabornele 354136 (la220 Vintre RgiN). fn varlantauzualltns ‘lemele 35 i 36suntlegatedirectlabornele RgiN. ‘o) Contactul de decuplare a excitaiei conduce la scoaterea de sub tensiune a regulatoralui, find condiionattnsé de porta “deschis" a contactului care copie posiieinrerupitoralut~generator. ‘D) Contaciul ND de ta clemele 30 yi 31 semnalizeart comutarea automat a Teulaorutui dinregin de reglare automat i repim manual. Else tnchide cand are loc comutareaizeanulezi numatdupdcecomuttoralb,estetrecutinpocitia*manual”. 12) Comactul ND dela clemele 32 $133 einchideatune cand regulatoralse cupleest sngur dinregimul“manual”, acest lucrasemaificind defectulcanaluluimanual. 1h) Comutatorul,”estedestinatalegeriiregimuluide functionarearegulatorutu |) Penaravarata tensiuni, respects a puters reactive (consemnulti) in sarcind sna previzutcomutatoruteurevenire*b,’ 4) Instrumental legatlaclemele 1819 servese la egalizareecontemnclorin vederea comutéritvoiteacanaluluidereglare. Capitolul II. Necesitaten regulatorului automat Regina automat al excitafei prin SAREX ~150:e impune din aceleagi mecesitii ca 1a toate tipurite de RAT-uri, astfel 1. Menjinerea constantd a tensiunil ta borne (conform miarimit de consemn aleasi de personalul de exploatare), prin modificarea automata a tnedredit generatoruluicuputerereactiva. 2. Sensibilizarea protecillor, prin fortarea excitatiei in regim de avarie de 3. Cresterea stabilitai statice gi dinamice in functionarea hidrogeneratorului (Vezi IT1-echipamenthidrogenerator—Anexele 12) prin 4. eresterea rapida a curentului de excitatie (inca reactivd in cazurilede scidere intempestivatensiuniltaborne U, (soe de tensiune im sistem), sau de sedidere lent a nivelelor de Zensiuneintimpulfunetionarit 1, limicarea unghiului intern 0, la valoricare asigurd'o bund rezervis destabiltatestaticdsidinamicdl 126 4 Repartizarea automata « inelrctrit proportionale cu putere reactird pe igrupurile care debiteazh pe aceeasi bari din cadrul CHE, cu ajutorul ‘lementuluide reglajamérimiidenumité statism (vectAnexa Cap. tl). Modul de solujionare (solutile tehnice si performantele) de cdtre SARBX ~ T50 4 acestorfunctiunide baci sunt prezentatelacapitoleleurmiatoare. Capitolul III, Prezentarea regulatorului SAREX ~ 750. Parti ‘componente si particularitafi fata de SAREX— 42.4 /Particularitti vant 1. Esteun regulator conceputsi funefionece cu dublucanal: * canaluldereglaj manual + canaluldereglaj automat. Fig.2. Regulator de tensiune tp SAREX 750. ‘Schema de principiu Ambetecanatefnclonenh complet independent (et fig 2) Aces slate ofert aera aren progres generator frtBEM) Sede ; viacricaracterislior de mers gol deveurcrewt (et TT “chipamenthirogenerator Cap) “Geenariprbetentensane mii Iyin care Toy=Tuua€8tevaloareaexcitefiei corespunzitoare functional generatorulul la cor =D) d) mentinereasincronismuluisicrepterea curentuluistatoric, daci l,j

S-ar putea să vă placă și

• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7848)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (19653)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24727)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5794)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20024)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2475)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13186)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12947)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3044)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9486)
• Life of Pi: A Novel

  

  De la Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13455)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  De la Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (10242)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2567)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2556)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2507)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5718)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6521)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  De la Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5646)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3277)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9756)
• Stardust

  

  De la Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (8137)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  De la Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Brontë

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9929)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9054)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  De la Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7770)