Sunteți pe pagina 1din 29

Tema: Educaţia pentru promovarea unui mod sănătos de viaţă. Starea de sănătate şi boală. Igiena personală.

Organizația Mondială a Sănătății a propus în 1946 definiția următoare: „Sănătatea este o stare pe
deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmită ților”.
Mai târziu a fost inclusă în această definiție și „capacitatea de a duce o viață productivă social și
economic”.

Boala (sinonime latină: morbus, greacă: νόσος, nosos) este o stare particulară a organismului
condiționată de acțiunea nocivă a diverși factori determinanți din mediu și, caracterizată printr-un
complex de modificări morfologice și funcționale - locale și generale, cu caracter reactiv și
lezional, ce tulbură regalarea și activitatea la diferite niveluri funcționale.

Factorii de risc

Factorii mediului ambiant pot fi divizati in 2 grupe mari:


a. Cu actiuni favorabile (sanogeni)
b. Cu actiuni negative (patogeni)
Dintre principalii factori cu actiuni favorabile pot fi numiti: aerul pur, zonele verzi, alimentatia
echilibrata, regimul rational de instruire.
Factorii patogeni se divizeaza in 2 grupe:
1. Endogeni, ca: ereditatea, prezenta unor maladii cronice, receptivitatea sporita fata de anumite
maladii, tipul constitutional (structura fizica a corpului), starea neuroendocrina.
2. Exogeni, de mediu (mezologici), care la rindul lor sunt divizati in factori naturali si sociali
Bolile infectioase transmisibile
Scarlatina (Scarlet fever) – boala infectocontagioasa provocata de streptococul beta hemolitic (coc,
gram-pozitiv, aerob). Toxina eritrogena eliminata de acest streptococ determina alterarile cutanate si
ale mucoaselor.
Sursa de infectie – copilul bolnav, iar calea de transmitere – aerogena (prin picaturi de secretie
nezofaringiana sau prin contact direct).
Tabloul clinic – perioada de incubatie(3-5 zile), debuteaza brusc, cu febra (38-40°C), frisoane,
cefalee,greata sau voma, obiectiv se depisteaza angina (rosia sau exsudat puternic, aparitia
exantemului intr-un puseu cu dimensiuni foarte mici “piele de rac fiert”.
Profilaxia – dupa externare, dezinfectie terminala in focar. In colectivitati se impune cercetarea
starii de portaj asimptomatic cu streptococi.

Rubeola (German measles) maladie infectioasa contagioasa provocata de virusul rubeolic, apare
sporadic sau in mici focare in colectivitati de copii.
Sursa de infectie – copilul bolnav.
Calea de trasmitere – aerogena prin contact direct.Poarta de intrare este mucoasa respiratorie.
Durata contagiozitatii este limitata si se incepe cu 3-7 zile inaintea aparitiei exantemului si
inceteaza dupa 5-7 zile de la disparitia lui.Bolnavii elimina virusul prin picaturi de saliva.
Tabloul clinic – incubatia este de 14-21 de zile, se incepe odata cu aparitia eritemului de culoare
rosie pe fata, trunchi si extremittai (pete marunte de dimensiunea unui bob de linte sau de orez).

1
Profilaxia – vaccinarea copiilor in jurul virstei de 1 an cu trivaccin asociat (antirujeolic,
antirubeolic si antiurlian), asuri igienice generale.

Varicela (Chickenpox) – boala infectioasa foarte contagioasa, provocata de virusul varicelo-


zosterian, AND, incadrat ca herpes virus tip 3.
Calea de transmitere – aerogena (prin contact direct sau prin obiecte contaminate cu secretii
salivare). Contagiozittea de cca 95-100 %.
Durata perioadei de incubatie e de 21 de zile.
Tabloul clinic – apare exantemul generalizat constituit din elemente eruptive - pustule si cruste care
dispar dupa 7-10 zile.
Simptomele bolii – febra, disconfort, incompetenta, cefalee s.a.
Profilaxia – masuri nespecifice de izolare a bolnavilor si supravegherea contactantilor.

Difteria –boala acuta infectioasa si contagioasa provocata de baciliul difteric, gram- pozitiv, aerob.
Sursa de infectie – copilul bolnav.
Calea de transmitere –aerogen prin picaturi de saliva sau pin contact direct cu obiecte cotaminate
cu secretii.
Durata perioadei de incubatie este scurta – 2-5 zile. Contagiozitatea este de cca 100%.
Tabloul clinic – se caracterizeaza printr-o hiperemie difuza si un exudat al tonsilelor, angina.
Simptomele principale – debutare brusca, cefalee si febra.
Profilaxia – vaccinarea cu anatoxina difterica cuprinsa in trivaccinul DTP (difterie, tetanus si tuse
convulsiva) si masuri igienice manageriale.

Gripa – boala infectioasa si foarte contagioasa.


Provocata de virusii gripali: A, A1, A2.
Sursa de infectie – copilul bolnav.
Calea de transmitere – aerogena, prin picaturi de saliva si secretii respiratorii.
Durata perioadei de incubatie – autolimitata, foarte scurta (de la citeva ore pina la 1-2 zile).
Tabloul clinic – febra, alterarea starii generale, intoxicatia cu toxinele virusilor gripali, manifestari
respiratorii.
Profilaxia – masuri nespecifice, iar specifice – vaccin cu virusul viu atenuat si sau omorat.

Tusea convulsiva - bola acuta infectioasa si foarte contagioasa (95 %) provocata de baciliul
Bordettela, petussis si parapertussis.
Sursa de infectie – copilul bolnav.
Calea de transmitere – aerogena prin picaturi de saliva si prin contactare cu obiectele contaminate.
Durat periodei de incubatie – 1-3 saptamini.
Tabloul clinic – se caracterizeaza printr-o tuse caracteristica (cunoscuta in popr sub numele de
“tusea magareasca”), afecteaza mucoasele traheobronhiale cu inflamatie locala.
Profilaxia – masuri igienice managerial, izolarea bolnavului pe un termen de 4-5 saptamini,
vaccinare cu trivaccilul DTP.
Maladiile netransmisibile
Anemia provocata din cauza dereglarii proceselor de hematopoieza si mai ales din cauza
insuficientei microelementelor de fier, cupru, cobalt., vitaminei B12. Maladia data se caracterizeaza
printr-o reducere esentiala a numarului de eritrocite si scaderea continutului de hemoglobina in
singe.
Tabloul clinic: copiii acuza cefalee, ameteli, slabiciuni, palpitatii, lipsa poftei de mincare,
constipatie, iar obiectiv – paliditate pronuntata a pielii (aspect de ceara) cu o nuanta .
Balbaiala reprezinta o dereglare a ritmului si a caracterului curgator al expunerii unor sunete sau
cuvinte. Copilul care sufera de balbaiala rosteste cuvintele sau silabele destul de defectuos. Rostirea
cuvintelor este insotita de intreruperi din cauza crampei muschilor verbomotorii (introducerea unor
cuvinte de prisos ca “nu”, “iata”, “inseamna”.

2
Etilogia - unul din principalii factori ai balbaielii este o predispozitie genetica. Totodata, ea poate
aparea in urma actiunii unor factori nocivi in timpul sarcinii, ca: maladiile somatice, traumatizarea
psihica in virsta frageda.
Tabloul clinic – se deosebesc 2 tipuri de balbaiala:
a. Evolutiva (care se dezvolata)
b. Simptomatica sau secundara.
Balbaiala evolutiva apare la copii de la 2 pina la 5 ani in timpul modelarii vorbirii, iar cea
simptomatica – in urma traumatismului craniocerebral,epilepsiei, meningitei.
Profilaxia –aplicarea unei metode complexe de psihoterapie si a unui ajutor logopedic.

Angina reprezinta o maladie infectioasa generala destul de raspindita la copii si adolescenti. Ea se


manifesta printr-o inflamatie locala (a tesutului limfoid al faringelui si mai cu seama a glandelor
palatine).
Tabloul clinic: perioada latenta este de citeva ore pina la 1-2 zile si se incepe brusc cu febra (pina la
40 °C), uscaciune ,durere si sugrumare in gat, inclusiv intoxicatii generale ale organismului –
slabiciune, cefalee, dureri de muschi, articulatii, dereglarea somnului.
Profilaxia:
1. Tratarea tonzilitelor cronice.
2. Calirea organismului cu factori naturali si practicarea sportului.
3. Asanarea cavitatii bucale si mai ales a glandelor palatine.
4. Supravegherea prin dispensarizare a copiilor frecvent bolnavi de amaigdalite.
5. In cazuri necesare – interventie chirurgicala.

Helmintiazele la copii
Sunt cunoscute 2 grupe de paraziti intestinali:
1. Giardia care nu este un vierme, ci un organism unicelular, microscopic;
2. Viermi intestinali sau helminti cu dimensiuni de la 1cm pina la 10m;
Lambliaza este provocata de un organism unicelular in forma de para si o structura foarte
complicata. Se transmite pe cale digestiva prin consum de apa sau alimente contaminate, inclusiv
prin intermediul mainilor murdare. Parazitul poate fi in forma de chist sau “adult”.
Tabloul clinic – diaree, dureri abdominale, balonare, greata, voma. Diareea este indelungata – 7-10
zile.

Enterobioza omul este singura gazda pentru acest parazit. Se transmite prin lenjeria de corp si de
pat contaminata mai ales de membrii aceleiasi familii sau prin “mainile murdare”.
Tabloul clinic – cel mai frcvent simptom este pruritl (mincarimea intensiva) anal si perianal. Pruritul
este destul de intens si produce insomnie, nelineste, stare de agitatie, dureri abdominale, cefalee,
uneori tulburari nervoase.

Ascaridoza – reprezinta o helmintiaza din grupul hepatozelor. Cel mai frecvent se transmite prin
intermediul solului infestat.
Helmintul paraziteaza mai mult in intestinul subtire, iar in unele cazuri in ficat, intestinul gros,
apendix. Femela matura elimina in timp de 24 de ore cca 240 mii de ousoare care ajung in mediul
extern cu masele fecale.
Sursa de invazie – copilul infestat.
Calea de infestare – fecalo-orala prin fructe, legume, maini murdare.
Tabloul clinic – slabiciuni generale, transpiratie, cefalee, oboseala.
Temperatura corpului poate fi ridicata sau subfebrila.

3
Tema : Activitatea si odihna. Regimul zilei la minori.

1.1. Igiena procesului instructiv-educativ

In procesul de instruire si educatie al copiilor predomina activitatea intelectuală,care se


asociază cu functiile creierului,in primul rind a scoartei cerebrale.Există doua tipuri de
activitaţi :a)intelectuală si b)fizică.

Consumul energetic in timpul activităţii intelectuale este destul de mic si nu depaseste 10% din
metabolismul bazal.E dovedit ca metabolismul substanţei cenusii a creierului la 1g de masă e mai
inalt decit cel al musculaturii,inclusiv al maduvei spinarii.Daca 1g de maduvă a spinarii intr-o oră
consuma 250-350 mm3 de oxigen,atunci creierul-cu 13-20% mai mult.

Din cele spuse putem rezuma ca in timpul activităţii intelectuale ţesuturile creierului consumă o
cantitate mai mare de oxigen si elimina bioxid de carbon,iar in singe sporeşte continuţul acidului
fosforic,care are relaţii strinse cu funcţiile sistemului nervos.Tot in acest timp sporeşte consumul de
zahar,a carui cantitate poate depasi 100% si mai mult.

1.2. Oboseala si cauzele ei

Oboseala prezinta o stare fiziologica,care apare in urma unei activitati indelungate sau
intense.Aceasta stare se caracterizeaza printr-o diminuare a calitatii activitatii date si reducerii
capacitatii de munca.

Factori interni:

-efort static al muschilor spinali şi cervicali;

-intensificarea funcţiilor unor organe,sisteme,analizatori;

-copii atenuati;

-copii care au suferit de boli infecţioase şi cronice;

-copii care au dereglări ale organelor de simţ;

In acelaş timp surmenajul este o stare prepatologică)oboseală cronică) şi apare cînd copilul
prelungeşte activitatea in timpul oboselii.

Caracteristicile si manifestările principale ale surmenajului sunt hiperexcitaţia, insomnia,


hiperiritabilitatea, pierderea poftei de mincare, indiferenţă faţă de mediul ambiant, reducerea
memoriei si atenţiei.

4
La organizarea igienică a procesului instructiv-educativ,in diferite instituţii pentru copii si
adolescenţi se va ţine cont de diferite mijloace care sunt destul de variate .

Dintre ele pot fi numite :

1. regimul raţional al zilei

2. somnul de o durata necesară

3. plimbarea in aer liber

4. asigurarea incaparilor cu aer calitativ

5. alimentaţie echilibrată si valoroasă

Profilaxia oboselii şi surmenajului :

1. Stabilirea unui regim raţional de activitate

Regimul raţional al zilei prezinta o repartizare corecta a tuturor modurilor de activitate si odihnă
timp de 24 de ore. Baza fiziologica a regimului zilei consta in stabilirea stereotipului dinamic,care
la copii se formeaza destul de usor, si toate activitaţile lui se desfasoară in mod normal.

Principalele cerinţe igienice faţa de regimul zilei sunt :

a)toate elementele regimului zilei trebuie să se desfasoare in unul si acelaş

timp(lecţiile,recreatiile,alimentaţia,pregatirea temei pentru acasă) ;

b)elementele regimului zilei sa aibă o durată necesară ;

c)să se respecte o succesiune la repartizarea elementelor in timp de 24 de ore

(activitaţile să se alterneze cu odihna,cu somnul,alimentatia)

d)toate elementele regimului zilei trebuie sa se desfasoare in conditii optime de

mediu (microclima,iluminatul natural şi artificial,aerisirea incaperilor)

2. Instituirea odihnei reglementate după ativitaţi

Se recomandă urmatorul regim al recreatiilor10’,15-20’,15-20’,10 si 10’.

Somnul este unul dintre cele mai eficace forme de odihna care totalmente restabileşte capacitatile de
muncă ale tuturor funcţiilor fiziologice în primul rind,celei nervoase.Incepind de la 1,5-2 ani pina la
7 ani in regimul zilei se va include somnul de zi cu durata de doua ore.Se reglementează durata
somunului care depinde de virsta copiilor,destinatia instituţiei,starea de sănatate.

3. Alcatuirea corectă a orarului scolar

E cunoscut faptul ca capacitatea de muncă are trei perioade:a)de incadrare ;

b)optima si c)de diminuare. Ritmurile biologice vor avea doua virfuri : intre orele

8-11 si 16-17,ultimul fiind cu mult mai jos decit primul. Perioada de dimineata se desfasoară trecind
prin 3 zone : a)compensare incompleta ;b)spargere finală pogresivă si c)scadere
5
4. Crearea condiţiilor optime de mediu

Condiţiile optime de mediu vor ameliora starea de sanatate si nivelul de dezvoltare fizica.

Dintre condiţiile optime de mediu pot fi numite :

a)regimul de microclimă din incaperi :temperatura-17-19 C,

umiditatea relativă-40-60% si viteza curentilor de aer <0,1m/sec ;

b)asigurarea incaperilor cu aer curat-aerisire sistematică ;

c)crearea condiţiilor necesare de iluminare naturală si artificială.

d)inzestrarea cu numere necesare de mobilier

e)respectarea regulilor igienice la editarea manualelor.

3. Regimul zilei in instituţiile prescolare

a)Regimul zilei anteprescolarilor de1-3 ani

Pentru anteprescolari sunt prezente urmatoarele caracteristici:

-ritm inalt al dezvoltarii fizice si neuro psihice

In afara de somnul de zi, pe parcursul saptaminii se planifică 10-11 activitati

obligatorii:4-pentru dezvoltarea vorbirii si familiarizare cu natura ;3-jocuri didactice,cite 2 pentru


educatia muzicală si dezvoltarea miscarilor.

Durata fiecarei activitaţi va fi de10-15 min,iar intre ele un repaus de 15-20 min.

Jocurile prezinta prima manifestare de acţiune activă a copilului. Ele fac viata copilului sa fie
interesantă,cu un conţinut bogat,sa creeze o dispozitiă plină de viată,inclusiv sa contribuie la
ameliorarea starii de sănătate.

Plimbarea in aer liber-are o importantă enormă pentru ameliorarea şi fortificarea starii de


sanatate a copiilor.Pentru realizarea acestui scop este necesar de a amenaja terenul din preajmă
conform cerinţelor igienice,sădind diferite plante.flori,iar pentru joacă-inele,coarde,role,maşinuţe cu
pedale.

In timpul plimbărilor se va respecta starea termica normală a copilului.

In cazul nerespectarii şi alcatuirii incorecte a regimului zilei,la anteprescolari

apar asa stări ca :capricii,acuze de frecventare făra motive,refuzul de a lua masa,

greu şi tirziu adoarme.

b)Regimul zilei prescolarilor de 3-7 ani

Particularitatile functionale de baza ale prescolarilor sunt :

6
- necesitatea exprimată de activitate motorie ;
- perfectionarea şi complicatia funcţiei de vorbire ;
- ameliorarea activitaţii de gindire ;
- insuşirea deprinderilor motorii complicate.
Durata timpului diferitor activitati pentru prescolari este expusa in tabelul de mai jos

Conţinutul activitătilor obligatorii are drept scop pregatirea prescolarilor pentru şcolarizare.Totodată
conţinutul va contribui la dezvoltarea si perfectionarea funcţiilor cortexului
cerebral(memoria,gindirea,analiza,sinteza)inclusiv a aparatului locomotor(coordonarea
miscarilor,forta,viteza)

Organizarea corectă a şcolarizarii copiilor.

Se şcolarizeaza acei copii la care s-a stabilit gradul de ,,maturizare şcolară’’,folosindu-se teste-
screening si psihofiziologice.

Organizarea raţională a recreaţiilor.

Activitatea elevilor poate deveni productivă in caz daca dupa un efort intellectual se organizează o
recreaţie, odihnă.

Recreaţiile trebuie să fie organizate in aer liber pe teren.

Regimul de alimentaţie

In instituţiile preuniversitare generale,elevii sunt alimentati cu micul dejun,iar doritorii şi cu


prinzul.Dejunul şi cina elevii il primesc la domiciliu.

Timpul rezervat pregatirii temei pentru acasă.

Componenta data are o importanţa deosebita din mai multe considerente.In primul rind fiecare
elev trebuie sa fie asigurat cu condiţii optime pentru ocupatii

(microclima, iluminat natural si artificial,mobilier raţional),iar in al doilea rind pregatirea temei


trebuie sa decurga in unul si acelas timp ţi sa aiba o durată respectiva.Cel mai potrivit timp se va
constata in al doilea virf al curbei ritmurilor

Biologic(de la 15 :30-16 :00)

Virsta Durata timpului de pregatire

(clasa) a temei pentru acasa

(ore)

Clasa I 1,0

Clasa a II-a 1,5

Clasa a III-a-a IV-a 2,0

Clasele a V-a-a VII-a 2,5-3

Clasele a VIII-a-aXII-a 4,0

7
Regimul ocupatiilor extrascolare

Viaţa il impune pe elev la noi şi mai multe cercetari,setea lui de a cunoaste nu este limitata.Din
punct de vedere igienic,i se recomanda fiecarui elev să frecventeze nu mai mult de 1-2 cercuri sau
secţii.Frecventarile trebuie sa fie de 2-3 ore pe saptamina cu durata de 1,5-2,0 ore de fiecare data.

Somnul

Daca durata somnului este insuficientă atunci scade reactivitatea celulelor scoarţei
cerebrale,reflexele condiţionate devin mai slabe,se deregleaza mobilitatea interactiunea
echilibrului,dintre primul si al doilea sisteme de semnalizare.S-a constatat ca indicii capacitaţii de
muncă la elevii de 12-13 ani,care dorm cu 1-2 ore mai puţin,sunt cu 30% mai mici decit la cei care a
o durata a somnului normala.

De asemenea copiilor inainte de somn nu li se vor da produse ca :ciocolata,cafea naturala,ceai tare.

Una dintre cerinţele igienice principale fata de somn este ca acesta să aiba o durata suficienta de
timp,in functie de virsta si de starea de sanatate.

Pentru a obtine aceste calitaţi ale somnului este necesar ca elevii să plece la culcare si sa se scoale
zilnic la una si aceeasi ora,pentru ca la ei să se stabileasca un stereotip dinamic

Durata somnului depinde de virsta copilului :cu cit virsta e mai mică,cu atit durată va fi mai mare.

Pentru copii de diferite virste se recomandă ca durata somnului nocturn sa constituie minim 8,5,-
12,5 ore.

Durata somnului nocturn pentru copii de diferite virste

Virsta Durata somnului nocturn (ore)

1-3 12,5

4-7 11,5-11

8-11 11

12-16 9

17-18 9-8,5

Pentru elevii cu dereglari ale starii de sanatate (convalescenti dupa o maladie infecţioasa
acută,intoxicaţie tuberculoasă,hiperexcitabilitatea sistemului nervos)se recomandă ca durata
somnului sa fie mai mare cu 1-1/2 ore.

Inainte de somn toţi elevii trebuie să se primble in aer liber circa 20-30 min,să-şi cureţe
imbrăcămintea şi incaltămintea.Odaia pentru copii se va amenaja cu o masă amplasată
perpendicular fată de fereastră in aşa mod ca lumina naturală sa cadă din partea stingă.

8
Timpul liber

In afara de somnul de noapte din regimul nictemer mai face parte şi elementul numit timpul
liber.Timpul liber include astfel de activitaţi ca :igiena personala,

ocupatiile sportive ,jocurile,primblarile in aer liber,citirea literaturii artistice.

Activitatile date trebuie sa se organizeze in conditii optime de mediu :totodata ele trebuie sa
contribuie la menţinerea si fortificarea stării de sănătate.

Bazele igienice ale organizarii si realizarii educaţiei fizice

Educaţia fizică este un fragment inseparabil al procesului de instruire si educaţie a generaţiei in


creştere,mijloc esential de ameliorare a starii de sanatate si nivelului de dezvolatare fizica,sursa
principala a profilaxiei a hipochineziei la copii.

Educatia fizica serveste ca sursa principala de ameliorare a starii de sanatate si a nivelului de


dezvoltare fizica.

Rolul de ameliorare a educatiei fizice consta in urmatoarele :

a)stimuleaza procesele de crestere si dezvoltare,cotribuie la perfectionarea nivelului de dezvoltare


fizica,la sporirea sigurantei biologice.

b)dezvolta analizatorul motor si amelioreaza principalele calitati motorii(forta viteza)

c)sporeste rezistenta nespecifica a organismului la actiunea factorilor nocivi ai mediului ambiant si


microorganismelor patogene.

d)perfectioneaza procesele de termoreglare,ce asigura rezistenta organismului copiilor la bolile de


raceala.

Mijloacele si formele de educatie fizica.Cerinte igienice

Toate mijloacele de educatie fizica se divizeaza in doua grupe :

a)exercitii fizice,jocuri sportive,locomtii naturale

b)calirea organismului cu diferiti factori(naturali si artficiali) ai mediului inconjurator,respectarea


regimului zilei,a modului de viata sanatoasa.

Tema: Sanatatea alimentatiei.

In functie de origine, toate produsele alimentare se divizeaza in 2 grupe: a.animala b.vegetala


Mai pretioase sunt produsele de origine animala, deoarece ele contin multe substante biologic active
si de aceea presenta lor in ratia zilnica trebuie sa constituie minim 60%. Toate produsele animale
contin: proteine, lipide, glucide, saruri minerale, vitamine si apa, adica acele substante organice si
neorganice din care este alcatuit corpul uman.
Proteinele constituie 17% din masa totala a corpului si o parte considerabila a carnii, pestelui,
laptelui, branzei de vaci, oualor, pastelor fainoase s.a.
Rolul proteinelor: a. servesc ca material plastic pentru a sigura procesele de crestere si dezvoltare a
oraganismului;
9
b. servesc ca material energetic – oxidare(din 1g de proteine se produc 4 calorii de enregie)
c. fac parte din componenta corpurilor imune(anticorpi), hormonilor;
d. sporesc forta de rezistenta a oragnismului la actiunea diferitor microorganism patogene;
e. accelereaza considerabil desfasurarea reactiilor biochimice ce au loc in organism, participa la
coagularea sangelui s.a.
Surplusul de proteine are actiuni negative: se intensifica procesele de putrefactie in tractul intestinal,
ce duc la sporirea continutului de ammoniac, uree, suprasolicita functia rinichilor.
Sursele principale. Cele mai bogate in protein sunt(in 100g de produs comestibil): laptele de
vaca(2,8 - 3,2), branza de vaci( 14,0 – 18, 0), cascavalul(25,0 – 30, 0), carnea(15,0 – 20,0),
pestele(13,0 – 20,5), ouale(17,2), pastaioasele(23,0), painea(5,5 – 8,3), cipercile(7,0 – 13,0), cartofii
(2,0).
Lipidele sunt elementele structurale ale celulelor, intra in componenta protoplasmei, in forma de
incluziuni(incorporare). Lipidele reprezinta substante organice care nu contin azot si sunt alcatuite
din carbon, hidrogen si oxigen. Dupa structura chimica, lipidele prezinta o combinatie a glicerinei
cu acizii grasi – oleic, palmitic si stearic. Lipedele in care prevaleaza aicdul oleic au o consistenta
lichida, iar cele in care prevaleaza acizii plastic si stearic – solida.
Insuficienta de lipide in contribuie la dereglarea de crestere si dezvoltare, la reducerea fortei de
rezistenta la actiunea factorilor nocivi.
Glucidele sau hidratii de carbon prezinta substante chimice neazotate, analogice cu cele ale
lipidelor, care sunt alcatuiti din carbon, hidrogen si oxigen.
Produsele alimentare destul de bogate in glucide sunt cele de origine vegetala, zaharul, fructele si
mai ales cartofii, pastele fainoase, painea etc.
Insuficienta de glucide conduce la diminuarea proceselor de crestere si dezvoltare, la deshidratarea
corpului, la oxidarea incompleta a lipidelor ce provoaca formarea unor substante daunatoare ca:
acitona, acid oxibutiric etc.
Vitaminele servesc drept catalizatori biologici si activeaza reactiile chimice, ce se desfasoara in
procesele metabolice, contribuind astfel la activizarea proceselor de crestere si dezvoltare in
activitatae normala a organismului copiilor. O cantitate insuficienta de vitamine poate provoca o
serie de maladii grave.
Vitamina A (retinol) – in organismal copiilor indeplineste diferite fucntii: actioaneaza procesele de
crestere si dezvolatre a oragnismului inclusive a celuleor epiteliale, intra in componenta purpurie a
retinei ochilor in forma de rodopsina.
Insuficienta vitaminei A provoaca maladia “orbul gainelor” sau nictalopatia(capacitate nocturna).
Sursele principale: untul de vaca, smantana, pestele gras, ficat, morcovii, tomatele, prunele uscate,
frunzele de patrunjel s.a. Norma zilnica de la 0,5 pana la 1,0 mg/zi.
Vitaminele grupei B: (B1 – tiamina, B2 – riboflavina, B6 – piridoxina, B12 – ciancobalamina) dirijeaza
metabolismul proteic, lipidic si glucidic.
Sursile pricipale: painea neagra, carne, ficat, legume si verdeturi. Norma zilnica(p/u B1, B2, B6) de
la 0,9 pana la 1,8 – 2,0 mg/zi.
Vitamina C prezinta una din cele mai importante vitamine pentru copii, avand un rol biologic destul
de mare:
a. sustine in stare normala peretii vaselor capilare, mentinind elasticitatea lor;
b. influenteaza starea de reactivitate a organismului;
c. sporeste rezistenta organisumului la actiunea diferitor microorganisme patogene si a factorilor
nocivi ai mediului ambiant.
Insuficienta vitaminei C provoaca o hemoragie a gingiilor, reudce imunitatea organismului,
conducand la maladii infectioase. Sursele principale: pula de maces(1 g), coacaza neagra (200 mg),
10
frunzele de patrunjel (200 mg), portocalele (50 mg), ardeiul gras(150 mg), zmeura (30 mg), ceapa
verde (45 mg), varaza balaie (50 mg), cartofi noi(20 mg).
Vitamina D sau (calciferolul) dirijeaza metabolismul sarurilor de calciu si fosfor – dezvoltarea
normala si osificarea scheletului la copii. Aceasta vitamina se formeaza in piele sub actiunea razelor
ultraviolete ale spectrului solar.
Insuficienta vitaminei D la copii de pana la 5 ani provoaca rahitismul, in acelasi timp un surplus
provoaca o stare de osteomalacie(inmuierea oaselor). Sursele principale: untura de peste, galbenusul
de ou, untul de vaci, ficatul.
Vitamina E (tocoferolul) participa in procesele de respiratie tisulara, contribuie la asimilarea
proteinelor si lipidelor, influenteaza asupra funciilor glandelor sexuale. Fiin do vitamin liposolubila,
ea sa contine mai mult in uleiurile vegetale de: soie(114mg), floarea-soareluiO(42mg),
bumbac(99mg) s.a.
Apa
Ca componenta a celulelor si tesuturilor organismului si de eliminare din organism a produselor
finale ale metabolismului, apa prezinta un produs alimentar pe care copiii il primesc pe 3 cai: a.
folosind apa potabila; b. consumand diferite produse alimentare ce contin o cantitate mare de apa –
laptele-86,2%, legumele si fructele(de la70-90%), piinea(47%), bucatele (felurile 1 si 3); c. in urma
diferitor procese metabolice, in care se formeaza si se elimina bioxid de carbon.
Regim alimentar
Regimul alimentar trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte igienice:
a. mesele trebuie sa fie luate la aceeasi ora;
b. durata timpului meseolor, sa fie suficienta in funtctie da varsta (40-30-20 min);
c. durata timpului dintre mese sa fie maxim 4 ore;
d. ambianta sufrageriei sa corespunda cerintelor si normelor sanitare.
In institutiile prescolare se prevede urmatorul regim: dejunul – de la 8:00 pana la 8:30; pranzul – de
la 12:00 la 12:30; cina – de la 15:00 la 15:30 si gustarea – de la 17:00 la 17:30.
Pentru elevii institutiilor preuniversitare se recomanda urmatorul regim: dejunu – de la 07:00 pana
la 07:30; micul dejun – de la 10:10 la 11:00; pranzul – de la 14:00 la 14:30; cina – de la 18:00 la
18:30. Cian inainte de somn nu trebuie sa fie bogata in lipide si proteione. Ea va contine mai mult
legume, lapte si lactate si va fi luata cu minim 1,5-2,0 ore inainte de somn.

Tema: Consumul de substanţe toxice

Alarmant este faptul că sunt foarte tineri dar şi că, mulţi dintre ei se înscriu din start în
categoria „greilor", studiile indicând o trecere într-un timp relativ scurt, de la consumul de droguri
uşoare - canabis, marihuana - la consumul de droguri tari (heroina şi drogurile de sinteză).

Tipuri de droguri:

11
1. AMFETAMINELE
Cum arata un tanar sub influenta lor: energic, euforic, cu pupilele dilatate, vorbaret, atent, sigur de
sine, superior.Amfetaminele sunt droguri, medicamente care mãresc viteza de reactie a corpului. Ele
fac inima sã lucreze mai repede si pompeazã adrenalina in sistem. Initial sintetizate intre cele douã
rãzboaie mondiale, au fost folosite ca drog militar pentru a le da soldatilor mai multã energie si a le
mari viteza.
Efectele folosirii pe termen scurt
Amfetamina. Sulfat dã celor care o folosesc extra energie pentru 4-6 ore, previne somnul, reduce
apetitul, mãreste viteza inimii, accelereazã respiratia si dilatã pupilele. Consumatorii acestei
amfetamine se simt plini de energie, mai veseli si increzãtori si din cauza acestor efecte existã un
risc foarte mare al dependentei psihologice.
Efectele folosirii pe termen indelungat
Consumatorii inrãiti riscã afectarea vaselor de sange, a inimii mai ales cei care au deja probleme cu
o mare presiune a sângelui, probleme cu inima si cei care fac exercitii de fortã in timp ce iau drogul.

Consumatorii care sunt obisnuiti cu doze mari riscã sã dezvolte crize de halucinatii, deziluzii si
paranoia.
Sfaturi de sigurantã
- Este posibil sã supradozati amfetaminele, fapt care duce la efecte negative asupra organismului si
chiar la moarte.
- Orice persoanã care ia amfetamine pe perioade indelungate de timp este sfãtuita sã ia complexe de
multi-vitamine si suplimente de calciu si sã fie atentã la fluctuatiile greutãtii si pãstrarea acesteia.
- Evitati sã vã injectati speed. Acest lucru va poate afecta negativ organismul si imprumutul de ace
poate transmite, boli si virusuri cum este HIV.
2. METAMFETAMINELE
Sunt un drog cu un imens potential de violentã care se mai numeste si ‘’vitezã’’ sau ‘’sticlã’’, este
un stimulent al sistemului nervos central din familia amfetamine. Ca si cocaina, este un puternic
stimulant care produce o stare alertã, dar si o serie de reactii adverse, dar are un efect mai de duratã
decât cocaina.
Pericolele si consecinþele consumului de metamfetamine.
•Insomnie
•Piederea poftei de mâncare
•Greturi, vomã, diaree
•Cresterea temperaturii
•Infectii si ulceratii ale pielii
•Stare paranoicã
•Depresie
•Iritabilitate
•Anxietate, teamã nejustificatã
•Cresterea tensiunii arteriale determinatã de constructia vaselor sanguine, care poate determina
dureri de cap, dureri de piept, ritm cardiac neregulat, accidente cerebrale
•Vãtãmarea ireversibilã a celulelor creierului cauzatã de distrugerea micilor vase care irigã creierul.
•La femeile însãrcinate determinã nasteri premature, dezlipirea placentei si nasterea unor copii
subponderali
•Cu posibile probleme neuropsihiatrice, fãrã poftã de mâncare, letargici.
•La consumatorii care se injecteazã pot apãrea boli ca SIDA, Hepatita C, infectii la locul de
injectare sau infectii ale peretelui si valvelor inimii (miocardite si endocardite).
3. BARBITURICE
Barbituricele au fost în trecut unele din cele mai folosite droguri ce deprime centrii nervosi. Au
fost unele din cele mai raspândite medicamente prescrise pentru inducerea relaxarii si a somnului.
Ele pot fi obtinute în mod legal, fiind prescrise de catre medic, sau de pe piata neagra.
Cele mai folosite barbiturice sunt:
•Amobarbital
•Ciclobarbital
12
•Fenobarbital
•Tiopental
•Seconal
•Amital, sub forma de tablete si capsule de diferite culori.
Cum arata: cel mai des folosite produse sunt sub forma unor capsule rosii, albastre, galbene sau
albe.
Cum se consuma: administrare pe cale orala sau prin injectare.
Durata extazului: barbituricele sunt clasificate, in functie de durata efectelor, ca avand actiune
foarte scurta, scurta, intermediara si de lunga durata. Cele cu durata foarte scurta produc anestezia
intr-un minut de la administrarea injectabila, cele cu actiune scurta si medie actioneaza dupa 15-40
de minute de la administrarea orala si dureaza pana la sase ore. Barbituricele cu actiune indelungata
isi fac efectul intr-o ora si dureaza 12 ore.
Efecte pe termen scurt: efecte similare cu betia - ameteala, relaxare sau agitatie, pierderea
inhibitiilor, dezorientare, capacitate scazuta de articulare a cuvintelor, tremur slab, puls accelerat,
acuitate vizuala scazuta. Barbituricele combinate cu alcool sau alte medicamente pot cauza coma
sau moartea.
Efecte pe termen lung: dependenta, afectiuni hepatice, pulmonare, cardiace, renale, irascibilitate;
abuzul poate provoca convulsii, iar supradoza - moartea.
4.COCAINA
Cocaina este o substanta naturala ce este extrasa din frunzele unei plante originare din America de
Sud, numita erythroxylon sau arborele de coca. Cocaina este o pulbere alba, denumita de asemenea
si “zapada”.
Farmacologic, are doua proprietati proeminente:
1. Este un anestezic puternic, asemanator ca actiune novocainei
2. Este un drog puternic stimulent, asemanator adrenalinei.
Alte denumiri: crack, coke, C, zapada, fulg, piatra.
Cum arata: forma de baza este crack-ul, care se prezinta ca niste cristale bej sau brune; rafinata,
este o pudra alba. Clorhidratul de cocaina este obtinut din tratarea pastei de coca cu acid clorhidric
si este foarte des folosit. Distribuitorii ilegali dilueaza in general substanta pura cu amidon, pudra de
talc, zahar, procaina sau amfetamine.
Cum se consuma: prizata, fumata (crack-ul este fumat in pipe de sticla), injectata. Unii folosesc
combinatia cocaina (praf sau crack) + heroina, combinatie care se numeste speedball si este extrem
de periculoasa.
Durata extazului: intre 15 si 30 de minute. Extazul este urmat de o depresie profunda, de
irascibilitate, agitatie, oboseala mentala si de o mare dorinta pentru o alta doza.
Cum arata un tanar sub influenta cocainei: are pupilele dilatate, ii curge nasul, este energic,
euforic, sigur de sine si nu are pofta de mancare.
Efecte pe termen scurt: cresterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac si a presiunii arteriale,
epilepsie, anxietate, amnezii, acte de violenta, instabilitate, panica, senzatia de persecutie; imediat
dupa doza, dureri de cap de circa o ora, tremuraturi, senzatie de cald/rece; cateva zile de depresie.
Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C, paranoia, infarct cerebral sau miocardic, dureri
abdominale, comportament agresiv, halucinatii (care pot provoaca acte de automutilare, suicid,
omor), dependenta psihica (40% dintre problemele pe care le provoaca cocaina sunt de ordin
psihic).
5. ECSTASY
Extasy este unul dintre cele mai periculoase droguri care ameninţă tinerii din ziua de astăzi şi este o
substanţă chimică sintetică care poate fi extrasă din uleiul esenţial de sassafras. Este uşor de fabricat
iar efectele sale sunt asemănătoare cu ale amfetamine lor şi halucinogenelor. De aceea este
distribuită masiv de către traficanţi, mai ales la diferite reuniuni, fiind supranumită şi ‘’party drog’’
sau ‘’drog de discotecă’’sau concert. Se prezintă sub forma unor pilule de obicei albe, galbene sau
maro de mărimi şi forme diferite, uneori marcate cu semne sugestive.
Acest drog a fost folosit pentru prima oară de în 1914 ca un inhibitor al apetitului, apoi ca adjuvant
în psihoterapie, iar în anii 70-80 a ajuns pe străzi.S-a interzis în 1985. Este considerat ca prioritatea
numărul în controlul drogurilor, împreună cu alte narcotice preecum heroina, cocaina şi LSD-ul.
13
EFECTE
Efectele durează 4-6 ore şi apar după cam 20 de minute de la consum.
Aceste efecte sunt:
•Creşterea frecvenţei pulsului
•Creşterea temperaturii
•Creşterea tensiunii arteriale
•Creşterea încrederii
•Rinoree
•Sentimente de bine, de iubire şi fericire
•Sweating
•Pierderea apetitului
Alte efecte raportate:
Creşterea dozei nu creşte starea de bine, ci cauzează convulsii, comportamente iraţionale,
halucinaţii. Consunatorii declară că au probleme ca insomnia, anxietatea, paranoia, scăderea
cputerii de conentrare şi depresia.
SUPRADOZA
Consumul prea mare şi îndelungat de poate duce la:
•Temperatură ridicată
•Hipertensiune arterială
•Halucinaţii
•Palpitaţii şi rim cardiac rapid
•Probleme respiratorii
•Moartea, care se produce fie prin hipertermie, fie prin scăderea natriului din sânge (hiponatremie),
fie prin hiperstimularea sistemului nervos prin atac cerebral sau cardiac
Durata efectelor
Aceste efecte pot dura până la 24 de ore, dar de obicei durează 3-4 ore. Unele efecte au fost
raportate şi după 14 zile de la consum.
Efecte pe termen scurt
Dificultăţi psihice ( cofuzie, depresie, tulburări de somn, anxieteate gravă, comportament paranoic,
craving. Aceste efecte apar în timpul consumului şi pot dura chiar săptămâni după aceea..
Problemele fizice care pot apărea sunt tensiune în muşchi, clănţănitul dinţilor. Secreţii nazale,
vedere în ceaţă, mişcări rapide ale ochilor, temperatură moderată sau mare, chills or transpiraţii.
Efecte pe termen lung
Studii recente demonstrează că Ecstazy afectează memoria. Datorită depleţiei de serotonină pe care
o produce se produc dereglări ale somnului, apetitului, proceselor de gândire şi comportamentelor,
ale funcţiilor sexuale, ale simţurilor şi ale durerii.
Herbal Ecstasy
Este o altă formă a componentului principal al drogului Extazy care este compusă din efedrină sau
pseudoefedrină şi cafeină din nucile de kola. Se vinde ca tablete şi poate provoca afectarea
permanentă a creierului şi moartea. Se mai numeşte şi Norul 9, Spiritul Ritual, Herbal X, GWM,
Ultima Xphoria, Rave Energy şi X.
Testarea Drogului
Extasy poate fi detectata după patru zile în urină.
6.HEROINA
Alte denumiri: diacetilmorfina, black tar, mud, smack, brown sugar, China white, Mexican brown,
praf sau naftalina.
Ce este: un derivat semisintetic al morfinei(derivata a opiumului). Cel mai periculos stupefiant,
induce o puternica dependenta fizica si psihica. Este de trei sau patru ori mai puternic decat morfina
si initial era considerat un analgezic ce nu creeaza dependenta, substitut al morfinei. Cea mai
populara forma este cea închisa la culoare,care este vânduta în pachete mici de celofan sau folii sau
în bilute din acelasi material. O întreaga familie de droguri sintetice sunt prezentate ca heroina
sintetica. Cea mai reprezentativa dintre acestea este fentanyl-citratul numit si “Alb de China”, care
este de câteva ori mai puternica decât heroina si a cauzat multe victime printre dependenti, fiind
folosita în acelasi mod ca si heroina. Cum arata: alb, cenusiu, roz, brun.
14
Gust: amar; prin incalzire degaja miros de otet.
Cum se consuma: cel mai folosit mod de utilizare este prin injectare (subcutanata, intramusculara
sau chiar intravenoasa), dar sub forma de pudra poate fi prizata sau fumata. Constituie ii multe tari o
problema majora pentru ca duce extrem de rapid la dependenta fizica si psihica. Impreuna cu
cocaina si ametamfetaminele deseori stau la baza unor acte criminale - spargeri, jafuri, furturi;
drogul este foarte scump si insuportabila nevoia de a-l administra permanent.
Efecte pe termen scurt: dependenta fizica ultrarapida, pentru a evita durerile pe care le provoaca
lipsa drogului, voma, crampe, transpiratie, gura uscata, piele iritata, senzatie de greutate la
extremitatile corpului, probleme cardiace si respiratorii, scaderea libidoului, carii, abcese, dinti
cazuti, galbejeala. In 5 zile aceste efecte dispar.
Efecte pe termen lung: rigiditate musculara, vene sparte, contractia vezicii biliare, constipatie,
perturbarea vederii, complicatii pulmonare (inclusiv pneumonie), boli hepatice, septicemie, SIDA.
O supradoza de heroina poate provoca starea de coma sau moartea celui care o consuma.
7.CANABISUL
Alte denumiri: canepa indiana, iarba, buruiana, marijuana, hasis (ciocolata), kif, ganja, shang.
Cum se consuma: marijuana si hasisul se fumeaza ca o tigara pe care ti-o rulezi singur ("joint") sau
pot fi mancate (efectul este mai puternic). Uleiul de canabis este picurat de unii pe o bucata de
zahar, altii prefera sa puna 1-2 picaturi de ulei pe tigara.
Efecte pe termen scurt: ochi rosii, relaxare, confuzie, gura uscata, marit, marirea sensibilitatii
vizuale si auditive veselie, oboseala, panica, paranoia, probleme respiratorii; in combinatie cu PCP
(praful ingerilor) poate provoca halucinatii, coma sau moarte.
Efecte pe termen lung: probleme respiratorii, afectiuni cerebrale sau pierderea memoriei,
dedublarea personalitatii; la persoanele mai sensibile - halucinatii, sentimentul persecutiei, cancer.
Cannabisul AFECTEAZA
•memoria de scurta durata
•logica
•abilitatea de miscare
•abilitatea de a efectua sarcini complexe ca de exemplu sofatul, mânuirea diverselor aparate
•Cannabisul este periculos când este combinat cu alcoolul.
HASISUL
Este un extract de marijuana, sub forma de substanta rasinoasa, care variaza la culoare de la galben
la maro-închis si negru, sau sub forma de ulei de hasis, care este un ulei vâscos. Pentru ca hasisul
contine o concentratie mai mare de THC decât marijuana, hasisul si uleiul de hasis sunt mult mai
puternice si sunt vândute si folosite în cantitati mai mici. Hasisul este împachetat cel mai adesea în
folii de aluminiu, iar uleiul de hasis este stocat în sticlute mici. La fel ca si marijuana, atât hasisul
cât si uleiul de hasis sunt fumate în pipe, dar ele pot fi deasemenea amestecate cu tutun, în tigari sau
pipe. Astfel, ustensilele folosite în consumul de hasis si ulei de hasis sunt aceleasi si pentru
marijuana: pipe, foite de tigara, pipe speciale, cleme de rufe, pipe de apa.
Hasisul si uleiul de hasis degaja un miros patrunzator atunci când sunt fumate.
Efectele hasisului si uleiului de hasis sunt aceleasi cu ale marijuanei, dar ele pot fi mai intense
datorita concentratiei mai mari de THC.
MARIJUANA

Desi este cunoscuta de aproape 5000 de ani, marijuana este unul dintre cel mai putin intelese
droguri naturale.
Afecteaza starea de spirit si gandirea la fel ca si alcoolul, si poate cauza halucinatii. Cercetatorii
sunt preocupati de efectele daunatoare pe care marijuana le are asupra plamanilor. Fumatul frecvent
de marijuana este asociat cu un risc crescut de bronsita, emfizem si cancer pulmonar.Printre efecte
se numara: slaba motivatie mintala, capacitatea scazuta de a conduce masina si alte performante
mecanice reduse, scaderea imunitatii corporale si chiar afectiuni ale organelor sexuale. "Produsele
secundare" ale marijuanei sunt inmagazinate in ficat, plamani, creier, splina, tesuturi si organe
sexuale.
O recenta descoperire medicala: marijuana afecteaza organele - 1 doza = 1 pachet de tigari.
Unele semne de avertisment in cazul abuzului de marijuana sunt:
15
1. ochi iritati,
2. tuse cronicã,
3. tinutã neingrijitã,
4. menstrã neregulatã la femei,
5. iritabilitate,
6. lapsusuri,
7. schimbãri recente, vizibile, de personalitate,
8. paranoia, suspiciune si ostilitate,
9. stãri de trecere de la pasivitate la agresivitate fãrã un motiv clar,
10. stare de obosealã si apatie sau de depresie si letargie,
11. dificultãti de vorbire,
12. schimbarea dietei alimentare,
13. scãdere bruscã a realizãrilor scolare,
14. posesie a oricãrui drog,
15. disparitia nejustificatã a unor sume de bani ai familiei,
16. acuzarea unor stãri neplãcute in mod frecvent, fãrã gãsirea unor explicatii de ordin medical,
17. probleme relationale sau frecvente dispute cu prietenii,
18. comportament ascuns, incluzând instrãinarea si retragerea,
19. permanente discutii despre marijuana sau utilizarea ei.

Tema: Maturizarea sexuală

Maturizare sexuală —proces de dezvoltare fiziologică în urma căruia organismul devine


capabil de reproducere. Se caracterizează prin dezvoltarea definitivă a organelor şi glandelor
sexuale, a semnelor sexuale secundare, cea ce coincide, de regulă, cu maturizarea întregului
organism. În funcţie de particularităţile constituţionale ale organismului şi de procesul de
acceleraţie, unii copii se maturizează mai devreme, alţii — mai tîrziu. În linii generale, la fete
maturizarea sexuală poate ava loc între 11 şi 17 ani, ar la băieţi — între 13—20 de ani. La vîrsta de
11 —12 ani se intensifică activitatea hipofizei. mai ales a porţiunii ei anterioare şi activitatea
glandei tiroide, care stimulează procesele metabolice şi creşterea organismului. Hipofiza şi glanda
tiroidă, de asemenea, acţionează prin hormonii lor asupra glandelor sexuale, care încep să
funcţioneze între 12 şi 14 ani. L a fete aceasta se manifestă prin apariţia menstruaţiei, iar la băieţi
prin poluţii. Totodată se intensifică creşterea în lungime a scheletului (la fete mai mult decît la
băieţi) şi osificarea acestuia. În timpul alungirii rapide a corpului cavitatea pieptului şi ca a
bazinului nu reuşesc să se dilate, din care cauză adolescenţii par înalţi şi cu spatele îngust. Ţesutul
muscular se dezvoltă la ei mai încet, cea ce condiţionează o discordanţă în mişcări. Copiii (mai ales
fetele) suferă în această perioadă din cauza disproporţiei organismului lor şi orice aluzie sau glumă
referitor la aceasta îi jigneşte profund. În perioada de maturizare sexuală(perioada pubertăţii) mulţi
tineri devin retraşi, manifesta o excitabilitate emoţională şi negativism ce-şi găseşte expresie în
ignorarea conştientă a cerinţelor din partea părinţilor şi a învăţătorilor. În acest caz adulţii trebuie să
se comporte cu tact, să dea dovadă de multă răbdare. Maturizarea sexuală se definitivează pe la 14
—15 ani, care şi este de fapt începutul stării de maturitate sexuală. În această perioadă se termină
procesul de osificare a scheletului, dispare disproporţia dintre dezvoltarea oaselor membrelor şi cele
16
ale trunchiului, creşte şi se dezvoltă musculatura. Treptat, dispare nesociabilitatea, dar se mai
păstrează tendinţa spre independenţă. Puberii suportă deosebit de greu sfaturile şi observaţiile celor
adulţi referitor la relaţiile lor cu colegii, mai ales cu reprezentanţii sexului opus. Dispoziţia
adolescentului se schimbă uşor: ba e vesel şi vioi, ba e apatic şi trist. Educaţia copiilor în perioada
maturizării sexuale constituie o problema serioasă pentru părinţi şi pedagogi. Vestitul pedagog rus
A. S. Macarenco spunea că: al învăţa pe om să fie fericit este imposibil, dar al educa să fie fericit se
poate. Acest scop trebuie să-l urmărească şi educaţia sexuală. În comparaţie cu băieţii maturizarea
sexuală la fete începe cu 1.5 – 2.0 ani mai devreme, acest proces cuprinde cîteva faze.

Tema: Planificarea familială


Planificarea familială un complex de măsuri profilactice şi informativ-educaţionale, îndreptat spre
formarea unei atitudini responsabile şi sigure în comportamentul sexual, preîntîmpinarea apariţiei
unei sarcini nedorite sau cu risc înalt, protejarea faţă de maladiile cu transmisie sexuală, reducerea
mortalităţii şi morbidităţii materne şi infantile.
Potrivit definiţiei OMS “planificarea familiei este asigurarea controlului funcţiei reproductive
pentru naşterea doar a copiilor doriţi”.
Principiile internaţionale ale planificării familiei sînt următoarele:
1. Prevenirea sarcinii la femeile sub 19 ani.
2. Prevenirea sarcinii la femeile peste 35 ani.
17
3. Respectarea intervalelor între naşteri de 2-2,5 ani.
4. Prevenirea avorturilor la femeile din grupul “de risc” în legătură cu patologiile extragenitale de
care suferă.
5. Este recomandabilă concepţia în perioada de toamnă şi iarnă, dată fiind reducerea ponderii
mutaţiilor spontane şi a pericolului conflictului imunologic.
6. Femeia care lucrează în condiţii nocive şi doreşte să aibă un copil va fi scoasă din zona
contactului cu substanţele chimice cu două luni înainte de concepţie.
7. Femeia cu afecţiuni somatice cronice va concepe doar în cazul remisiunii stabile şi lipsei
acutizărilor timp de 1-5 ani (în funcţiile de caracterul afecţiunii).
8. Femeile cu regim de muncă influenţat de factori negativi va planifica sarcina după instalarea
adaptării stabile (1-2 ani de lucru).
Factorii care influenteaza aparitia sarcinii la adolescente
Lipsa resurselor financiare, a posibilitatilor de dezvoltare profesionala, dar si lipsa unei stabilitati
emotionale sunt principalii factori care influenteaza aparitia sarcinii la adolescente.
“Nasterile la adolescente sunt mult mai frecvente in comunitatile cu o rata crescuta a divorturilor, cu
un nivel scazut de incredere si coeziune sociala, somaj, saracie si criminalitate crescute” (dr. Sever
Cristian Oana, medic primar, Medicina de Familie).
Adolescentele care nu au incredere ca se pot dezvolta profesional si emotional si ca pot stabili o
relatie stabila cu un viitor partener sunt printre cele mai predispuse sa aiba o sarcina la o varsta sub
20 de ani, conform sociologului Kristin Luker.
Absenta tatalui din dezvoltarea copiilor este o alta cauza pentru care fetele se pot simti instabile
emotional si isi pot incepe viata sexuala mult mai devreme.
La ce riscuri este supus un copil nascut de o mama adolescenta
In vederea protejarii de o sarcina in adolescenta, atat fetele, cat si parintii ar trebui sa stie riscurile
majore care pot afecta buna dezvoltare a copilului.
In cazul sarcinilor adolescentelor, creste riscul de deces infantil si posibilitatea ca acesti copii
nascuti de mame adolescente sa se confrunte cu o situatie scolara dificila si chiar cu situatii grave de
criminalitate juvenila.
“Copii nascuti de mame adolescente au o probabilitate mult mai mare sa fie prematuri, cu greutate
mica la nastere, cu risc mai mare de deces infantil, iar cand cresc risca sa aiba esec scolar, sa
practice criminalitatea juvenila si sa devina parinti adolescenti la randul lor.” (dr. Sever Cristian
Oana).
Situatia sarcinilor la adolescente la nivel european
Aproximamtiv 16 milioane de fete sub 18 ani nasc in fiecare an.
90% dintre fetele care au o sarcina la varsta adolescentei si sunt casatorite fac parte din tarile in curs
de dezvoltare, conform unui comunicat al Institutului Est European de Sanatate a Reproducerii.
Conform Raportului european de sănătate perinatală din 2010:
Romania se afla pe primul loc in Europa cu cel mai mare numar de mame tinere sub 20 de
ani.Elvetia se afla pe ultimul loc cu un procent de 1,1%. Letonia, Malta, Marea Britanie, Slovacia si
Ungaria ocupa un loc intermediar cu un procent de 5%.
Sarcina la adolescente-o problema a drepturilor omului
O educatie sexuala adresata tinerilor la nivel global, indiferent de gradul de dezvoltare economic al
tarii, reprezinta o masura esentiala pentru a reduce numarul de sarcini la adolescente.
18
O a doua masura are in vedere servicii de sanatatea reproducerii performante care sa le ofere
tinerilor informatiile necesare asupra riscurilor cauzate de o sarcina in adolescenta.

Tema: Mijloace de contracepție

Mijloacele de perevenire a gravidițății sunt foarte variate, cel mai simplu mijloc (dar nu și cel
mai sigur) sînt tehnicile special, folosite în decursul comunicării sexuale.

Cele mai răspîndite metode de contracepție sunt:


 Coitusul întrerupt bărbatul întrerupe contactul sexual nemijlocit înaintea ejaculării care se
produce în afara vaginului.Condiția succesului este capacitatea bărbatului de a întrerupe contactul
mai înainte de a avea loc prima aruncare a spermei .

Utilizarea acestei metode sub aspect psihologic înaintează față de barbat cerințe foarte înalte și
pentru ambii parteneri este un stres : se va reuși oare a întrerupe la timp contactul sexual?

Apelarea durabilă la coitusul întrerupt poate să se răsfrîngă negativ asupra capacității


bărbatului și femeii de a primi satisfacție sexuală deplină, ce poate aduce le dezvoltarea
anorgasmei,adică incapacitatea către orgasm.
Această metodă nu este însă foarte sigură, din cauza că spermatozoizii pot pătrunde în vagin
înaintea ejaculării împreună cu secretul eliminat de diferite glande masculine.
 Sterilizarea masculină, feminină benevolă
Sterilizarea masculină benevolă(vasectomia) constă în tăierea sau blocarea celor două tuburi
prin care spermatozoizii ajung de la testicule la penis.Vasectomia nu are efecte asupra
performanțelor sexuale și nu se cunosc efecte secundare .
Sterilizarea feminină benevolă constă în blocarea trompelor uterine prin care ovulul pătrunde în
uter și nu intră în contact cu spermatozoidul.Sterilizarea este foarte eficientă , nu afectează viața
sexuală și ajută la prevenirea cancerului ovarian .
Eficienţa sterilizării masculine, precum şi a celei feminine constituie 100%.
Avantaje: sterilizarea masculină este metoda cea mai efectivă de contracepţie permanentă;
operaţia poate fi efectuată ambulator cu anestezie locală. Sterilizarea feminină este una din cele mai
eficiente metode permanente de control al fertilităţii.
Dezavantaje: sterilizarea masculină nu este eficace imediat după intervenţie; e greu de revenit la
starea de fertilitate. În cazul sterilizării feminine revenirea la fertilitate este aproape imposibilă,
există riscul complicaţiilor legate de intervenţia chirurgicală.
Metoda sterilizării masculine poate fi recomandată bărbaţilor care sînt fermiconvinşi că nu mai
doresc să aibă copii. Sterilizarea feminină poate fi recomandatăfemeilor care sînt ferm convinse că
nu mai doresc să aibă copii.
 Metoda fiziologică (metoda naturală)
În anii douăzeci ai secolului XX o răspîndire largă a căpătat metoda fiziologică de calculare a
zilelor ciclului menstrual, mai mult sau mai puţin favorabile pentru concepere.
Metoda fiziologică este fundată pe cunoaşterea perioadelor fertilităţii şi infertilităţii femeii.
Femeia poate purcede îngreunată nu întotdeauna, ci doar în anumite zile pînă sau îndată după
ovulaţie, adică ieşirii ovulului maturizat din ovar.Ovulaţia la majoritatea femeilor cade la mijlocul
ciclului menstrual şi ovulul maturizat poate fi fecundat de spermatozoidul, care are nu mai mult de

19
două zile. Pentru fecundare cele mai favorabile sînt primele patru şi următoarele patru zile pînă la
ovulaţie, dar în total asemenea zile, incluzînd ziua ovulaţiei, sînt nouă.
Metoda fiziologică poate fi recomandată femeilor cu ciclu menstrual regulat, deşi şi la ele poate
avea loc ovulaţia înainte de vreme. În principiu această metodă este ideală pentru cuplurile, care se
străduie să evite graviditatea neavînd însă nimic contra naşterii unui copil. Pentru ridicarea
siguranţei această metodă este îmbinată cu
 metoda măsurării temperaturii rectale (dimineaţa, în stare de linişte, în pat) care este relativ
scăzută înaintea ieşirii ovulului din ovare, ridicîndu-se apoi şi în zilele nefavorabile pentru
concepere menţinîndu-se la un nivel ridicat. De menţionat încă că mărirea temperaturii rectale poate
fi consecinţa unei boli, stres, administrării unor medicamente.
Pentru prevenirea sarcinii o femeie nu trebuie să aibă contacte sexuale sau partenerul trebuie să
folosească prezervativul în zilele fertile (de la a 9-a la a 19 zi a ciclului menstrual). Cunoaşterea
perioadei fertile este de asemenea folositoare pentru femeile care doresc să rămînă însărcinate.
Pentru a rămîne însărcinate trebuie să aibă contact sexual în zilele cu fertilitate maximă.
Calculul perioadei fertile este destul de complicat şi este bine venită o consultaţie a medicului
înainte de a aplica metoda calendarului, mai ales în cazul unui ciclu neregulat. Pentru un ciclu de 28
de zile vor fi evitate contactele sexuale de la a 9-a şi pînă la a 19-a zi, dacă femeia nu doreşte să
rămînă însărcinată. Din 100 de cupluri care folosesc metodele naturale în 35 apare o sarcină. Sunt
metode de identificare a perioadei fertile a ciclului menstrual.
Eficienţă: 75-99% (depinde de corectitudinea folosirii şi de metoda utilizată).
Acţiune: Ajută femeia să ştie care sunt zilele fertile din ciclul ei menstrual. Pentru prevenirea
sarcinii, cuplul evită contactele sexuale, sau utilizează prezervativul, în zilele fertile. Identificarea
perioadei fertile se face în diferite moduri: pe baza calendarului ciclului menstrual, înregistrarea
modificărilor mucusului cervical, măsurarea temperaturii bazale sau prin asocierea metodelor de
mai sus.
Avantaje: Pot fi foarte eficiente dacă sunt folosite corect. Partenerii împart responsabilitatea de planificare a
familiei. Ajută femeile să aibă cunoştinţe despre corpul şi fertilitatea lor. Pot fi folosite fie pentru planificarea
apariţiei unei sarcini, fie pentru a evita o sarcină. Sunt foarte ieftine. Nu au efecte secundare sau riscuri
pentru sănătate. Pot fi utilizate de femei cu HIV/SIDA, împreună cu prezervative.

Dezavantaje:Sunt metode cu eficienţă scăzută dacă nu sunt folosite corect. Necesită cooperarea ambilor
parteneri. Cuplul trebuie să fie de acord să evite contactele sexuale sau să utilizeze o metodă de barieră în
zilele fertile. Este necesară o înregistrare atentă a datelor. Este dificil de practicat când ciclul menstrual este
neregulat.

Diafragma şi spermicidele. Diafragma este o cupolă moale din cauciuc care acoperă colul uterin. Se
introduce în vagin înainte de actul sexual şi acţionează ca o barieră care împiedică spermatozoizii să ajungă
la ovul.

Spermicidele (pastile, ovule, creme) sînt substanţe, introduse adînc în vagin, care formează o
spumă ce distruge spermatozoizii şi blochează pătrunderea lor în cavitatea uterină. Conferă o
oarecare protecţie împotriva maladiilor sexual transmisibile. Spermicidele pot produce iritare sau
alergia tractului genital. Sînt mai puţin eficiente în prevenirea sarcinii decît alte metode
contraceptive. Diafragma trebuie folosită împreună cu spermicidele şi păstrată în vagin timp de şase
ore după actul sexual. Ca şi spermicidele, diafragma ajută la prevenirea bolilor sexual transmisibile.
Necesită stabilirea dimensiunii de către medic. Diafragma este eficientă doar dacă este folosită
corect.

20
Spermicidele

Substanţe chimice incluse în ovule, creme, geluri, tablete, spume, supozitoare, care se introduc în
vagin.

Eficienţă: 71-82% (depinde de corectitudinea folosirii)


Acţiune:

Acţionează prin distrugerea spermatozoizilor sau încetinirea mişcărilor lor, astfel este prevenită
întâlnirea spermatozoizilor cu ovulul.

Avantaje:

Sunt sub controlul femeii. Lipsite de nocivitate pentru majoritatea femeilor. Utilizare simplă şi
doar la nevoie, ca metodă principală sau suplimentară de protecţie. Sunt uşor de procurat, nu
necesită supraveghere medicală. Pot fi introduse în vagin cu o oră înainte de contactul sexual, fără
să interfere cu actul sexual. Pot fi folosite de femeile care alăptează. Utilizarea lor poate fi întreruptă
în orice moment şi fertilitatea revine imediat. Nu au efecte secundare determinate de hormoni.
Cresc lubrifierea vaginului.

Dezavantaje: Una din cele mai puţin eficiente metode de planificare familială.Necesită
introducerea adânc în vagin înaintea actului sexual şi respectarea instrucţiunilor de utilizare. La
anumite produse, pot apărea senzaţii neplăcute de căldură locală. Pot favoriza apariţia infecţiilor
urinare sau iritaţiilor la nivelul vaginului sau penisului, posibil şi a leziunilor vaginale. Nu
protejează împotriva infecţiilor cu transmitere sexuală, nici împotriva HIV/SIDA. Folosirea
frecventă a nonoxynol-9 poate creşte riscul de infectare cu HIV. Nu trebuie utilizate de femeile care
prezintă risc crescut pentru infecţie HIV, care sunt infectate cu HIV sau care au SIDA. În general,
nu trebuie utilizate de femeile care au afecţiuni grave, care fac ca sarcina să fie periculoasă.
 Mijloace hormonale, Contraceptivele orale combinate (pilulele).Contraceptivele orale combinate
sînt tablete, care conţin mici cantităţi de hormoni sintetici (estrogen şi progestin) care sînt identici
cu cei produşi în mod natural în corpul femeii. Pentru a preveni sarcina femeia trebuie să ia zilnic o
astfel de pilulă. Contraceptivele orale împiedică ovarul să elibereze ovule şi îngroaşă mucusul din
zona colului uterin iar spermatozoizii nu mai pot intra în uter.
Contraceptivele orale se bucură de mare popularitate din cauză că nu sunt periculoase şi sînt
foarte eficiente cînd sînt utilizate corect. Mai mult, pilulele reduc riscul unor boli cum ar fi anemia
(la femeile care pierd mult sînge în timpul menstruaţiei), cancerul ovarian sau uterin. Menstruaţia
este mai scurtă, se pierde mai puţin sînge şi durerile dispar. Pot fi folosite pilulele oricît timp s-ar
dori fără a se face pauză. Se poate opri, cînd se va dori de a avea un copil. Nu ar trebui să fie
folosite în cazul, cînd femeia bănuieşte că ar fi gravidă, dacă alăptează, dacă are peste 35 de ani şi
fumează sau dacă are una din bolile care contraindică folosirea contraceptivelor orale combinate, la
altele apar unele efecte secundare. Acestea, de regulă, nu sînt grave şi încetează după cîteva luni.
Ele includ greaţa uşoară, uneori o îngrăşare de 1-2 kg; uneori dureri de cap, ameţeli trecătoare,
vomă, slăbirea atracţiei sexuale, dereglarea ciclului menstrual etc.
Pilula combinată este o pilulă care conţine doze mici de estrogen şi progestativ.

Eficienţă:92-99,7% (depinde de corectitudinea folosirii)

Acţiune:Acţionează în principal prin prevenirea eliberării ovulelor din ovare.

21
Avantaje:Foarte eficientă dacă este utilizată corect. Uşor de administrat. Lipsită de nocivitate la
majoritatea femeilor. Poate fi folosită la orice vârstă, indiferent dacă femeia are sau nu copii. Poate
fi folosită imediat după avort. Poate fi utilizată de femei cu HIV/SIDA, împreună cu prezervative.
Nu intervine în desfăşurarea actului sexual. Pentru a începe utilizarea, în cazul femeilor sănătoase
nu sunt necesare teste şi examinări de rutină. Reduce crampele menstruale, acneea şi pilozitatea în
exces. Sângerările devin mai regulate şi mai puţin abundente. Ajută la prevenirea cancerului de
endometru, a cancerului de ovar şi inflamaţiilor pelviene. Poate ajuta la prevenirea chisturilor de
ovar şi a anemiei prin lipsă de fier. După oprirea utilizării, fertilitatea revine imediat.

Dezavantaje:Trebuie luată în fiecare zi. Uitarea pilulelor creşte riscul de sarcină şi poate agrava
unele efecte secundare. Nu este recomandată în primele 3 săptămâni după naştere, femeilor care
alăptează un sugar mai mic de 6 luni, fumătoarelor peste vârsta de 35 de ani, celor care prezintă boli
cardiovasculare, hepatice ori cancer de sân. În primele luni poate cauza dureri uşoare de cap, greaţă,
modificări ale greutăţii, mici sângerări între menstruaţii. Interacţionează cu rifampicina şi anumite
anticonvulsivante. Nu protejează împotriva infecţiilor cu transmitere sexuală, nici împotriva
HIV/SIDA.
 Pilula monohormonală contraceptivele doar cu progestin au un singur fel de hormon şi într-o
cantitate mai mică decît cele combinate. Acţionează în acelaşi mod ca şi contraceptivele orale
combinate. Ele sînt foarte eficiente pentru femeile care alăptează, deoarece nu afectează în nici un
fel bebeluşul. Ele pot fi luate începînd cu a şasea săptămînă după naştere. Pilulele monohormonale
previn cancerul ovarian şi uterin şi bolile
inflamatorii pelvine.
Pilula monohormonală este o pilulă care conţine doze foarte mici de progestativ.

Eficienţă: La femei care alăptează: 99-99,7%

La femei care nu alăptează: 90-99,1% (depinde de corectitudinea folosirii)

Acţiune:Acţionează în principal prin îngroşarea mucusului de la nivelul colului uterin, împiedicând


spermatozoizii să întâlnească ovulul, şi prin interferarea cu ciclul menstrual, inclusiv prin
prevenirea eliberării ovulelor din ovare.
Avantaje:
Uşor de administrat. Foarte eficientă în timpul alăptării, utilizată începând cu 6 săptămâni după
naştere. Poate fi folosită la orice vârstă, inclusiv de fumătoare sau de femei care au factori de risc
cardiovascular, şi indiferent dacă femeia are sau nu copii. Poate fi utilizată de femei cu HIV/SIDA,
împreună cu prezervative. Lipsită de nocivitate. Pentru a începe utilizarea, în cazul femeilor
sănătoase nu sunt necesare teste şi examinări de rutină. Poate fi folosită imediat după avort, sau
după sarcină ectopică. Scade riscul de sarcină ectopică. Utilizarea poate fi oprită oricând, fertilitatea
revine imediat.
Dezavantaje:Trebuie luată în fiecare zi la aceeaşi oră. Mai puţin eficientă la femeile care nu
alăptează. Sângerările devin neregulate şi reduse cantitativ, sau lipsesc. Poate cauza efecte
secundare precum dureri de cap, ameţeli, modificări ale dispoziţiei generale, durere în sâni, dureri
abdominale, greaţă. Nu este recomandată femeilor care au afecţiuni hepatice grave, tromboză
venoasă profundă, cancer de sân. Interacţionează cu rifampicina şi anumite anticonvulsivante. Nu
protejează împotriva infecţiilor cu transmitere sexuală, nici împotriva HIV/SIDA.
 Contracepția de urgență Prin administrarea de contraceptive orale combinate după un contact
sexual neprotejat se pot preveni pînă la 75% din sarcini. Împiedică apariţia sarcinii prin
împiedicarea ovarului de a elibera un ovul. Contracepţia de urgenţă nu trebuie folosită în locul unei
metode regulate de planificare familială. O femeie poate lua contraceptive orale combinate în cazul
contracepţiei de urgenţă pînă la 72 de ore de la un contact sexual neprotejat. Doza şi modul în care
se iau pilulele pot fi prescrise doar de medic. Cu cît mai repede se apelează la această metodă, cu
atît mai mari sînt şansele de prevenire a sarcinii.

22
Este o metodă care previne apariţia sarcinii după un contact sexual neprotejat sau în cazul folosirii
incorecte a altor metode contraceptive.
Eficienţă:75% din cazuri. Eficienţa este cu atât mai mare cu cât timpul scurs de la contactul
sexual până în momentul administrării pilulelor este mai scurt.
Acţiune:Opreşte ovulaţia, împiedică fertilizarea ovului sau fixarea lui în mucoasa uterină fiind o
doză mare de hormoni administrată organismului.
Administrare:Se administrează pe cale orală 2 doze la distanţă de 12 ore una de cealaltă, la
maxim 72 de ore de la actul sexual. Poate fi achiziţionată de la farmacie sau de la cabinetele de
planificare familială, sub îndrumarea medicului. Se recomandă administrarea maxim de 2 ori pe an
datorită dozei mari de hormoni pe care o conţine. Este o metoda de urgenţă şi nu o metodă
contraceptivă.
Protecţie: Nu protejează împotriva ITS, nici împotriva HIV/SIDA.
 Contraceptive injectabile eficienţa 98-99%. Conţin un singur hormon – gestagen, care se
absoarbe încet după injectare şi împiedică ovulaţia pe o perioadă de 8-12 săptămîni. O injecţie la
fiecare trei luni previne sarcina prin împiedicarea ovulaţiei. Injecţia este făcută de medic sau de
asistentă. Ele sînt foarte eficiente, nu interferă cu actul sexual, reduc cantitatea de sînge menstrual şi
reduc riscul de cancer uterin, ca şi pe cel de inflamaţii pelvine. Uneori injectabilele pot produce
dispariţia menstruaţiei, dar aceasta nu este dăunătoare şi nici nu este un semn de sterilitate. Totuşi,
în unele cazuri, este nevoie de 6-9 luni de la oprirea injectabilelor pentru regularea fertilităţii. Unele
femei au mici sîngerări între menstruaţii, iau în greutate ,se plîng de dureri de cap. Femeile pot
utiliza injectabilele dacă alăptează..
Injectabilele nu ar trebui folosite de către femeile care ar putea fi însărcinate sau au o boală care
contraindică folosirea lor.
Avantaje:
• Această metodă trebuie utilizată doar de cîteva ori pe an.
• Nu au influenţă asupra sistemului cardiovascular.
• Pot fi folosite de femeile care alăptează.
Dezavantaje:
• Pot interveni dereglările menstruaţiei.
• La unele femei produc efecte secundare: creştere în greutate, reţinere în restabilirea fertilităţii,
dureri de cap.
Contraceptivele injectabile pe bază de progesteron se aplică la indicaţia medicului o dată la două
sau trei luni.
 Mijloace mecanice condomul (prezervativul)masculin este un dispozitiv dintr-o peliculă de gumă,
care se îmbracă pe penis, împiedicînd pătrunderea spermei în vagin. Este o metodă importantă în
profilaxia maladiilor cu transmitere sexuală, inclusiv HIV-SIDA, deoarece împiedică trecerea
oricărui microb sau virus de la vagin la penis sau invers. Este o metodă simplă şi uşor de folosit.
Eficienţa 85-98%. Utilizarea corectă a prezervativului preconizează de regulă trei momente:
1) utilizarea repetată a unui prezervativ este inadmisibilă;
2) necesită folosire atentă pentru a fi eficient;

23
3) de fiecare dată, cînd are loc actul sexual se va folosi un nou prezervativ.

Acţiune: Colectează sperma împiedicând contactul ei cu organismul femeii.

Avantaje:Uşor de obţinut, uşor de folosit după o experienţă practică minimă. Nu necesită


supraveghere medicală. Nu are efecte secundare. Poate fi folosit ca metodă temporară sau ca
metodă suplimentară, împreună cu altă metodă de planificare familială. Foarte eficient când este
folosit corect, la fiecare contact sexual. Poate fi folosit la orice vârstă. Este singura metodă care
protejează atât împotriva sarcinii cât şi împotriva infecţiilor cu transmitere sexuală, inclusiv
HIV/SIDA. Reduce semnificativ, cu 95%, riscul contractării HIV. Poate ajuta la prevenirea bolii
inflamatorii pelvine, durerii cronice pelvine, cancerului de col uterin şi infertilităţii masculine şi
feminine.

Dezavantaje: Necesită cooperarea ambilor parteneri. Intervine în desfăşurarea actului sexual.


Unele persoane consideră că reduce senzaţiile sau că este stânjenitoare cumpărarea, discuţia cu
partenerul sau utilizarea. Foarte rar, poate cauza reacţii alergice severe, la persoanele cu alergie la
latex. Se poate rupe sau poate aluneca în timpul contactului sexual (2% din prezervative). Nu
trebuie folosiţi lubrifianţi pe bază de ulei, care deteriorează latexul şi favorizează ruperea
prezervativului.

Protecţie este singura metodă care protejează ambii parteneri împotriva ITS şi HIV/SIDA.
 Dispozitivul intrauterin (Diu) mijloacele contraceptive intrauterine
(denumirea uzuală spirală) – steriletul este o mică bucată de plastic flexibil, care frecvent are pe ea
foiţe sau fise de cupru. El se inserează în uter şi împiedică fixarea ovulului fecundat. În principiu, el
acţionează prin împiedicarea întîlnirii dintre spermatozoizi şi ovul. Trebuie inserat şi extras de
medic. Odată inserat oferă o protecţie de pînă la 10 ani faţă de apariţia unei sarcini, în funcţie de tip.
Nu influenţează actul sexual. Unele femei au o sîngerare menstruală mai abundentă, crampe,
sîngerări intermenstruale după inserţie.

Steriletul este un mic dispozitiv din plastic şi cupru, prevăzut cu două fire flexibile, care se
introduce în uter.

Eficienţă: 98-99,4%
Acţiune:Acţionează în principal prin producerea unei modificări chimice care dăunează
spermatozoizilor şi ovulului, înainte de a se putea întâlni.

Avantaje:protejează pe termen lung împotriva sarcinii, până la 12 ani, dar aprobat pentru
utilizare de până la 10 ani. Foarte eficient. Nu intervine în desfăşurarea actului sexual. Nu
are efecte secundare hormonale. Poate fi folosit la orice vârstă, indiferent dacă femeia are
sau nu copii. Poate fi utilizat de femei cu HIV/SIDA care au stare clinică bună, împreună cu
prezervative. Poate fi folosit de femeile care alăptează sau imediat după un avort fără
complicaţii sau după sarcină ectopică.

Dezavantaje:Este nevoie de o examinare ginecologică. Se inseră şi se extrage numai de către


medic. Inserţia poate cauza senzaţie de disconfort sau durere, şi poate fi urmată de sângerări uşoare
timp de câteva săptămâni. Crampe sau sângerare menstruală mai intense, mai ales în primele 3 până
la 6 luni. Uneori poate cauza anemie.

 Avortul ultima instanță

24
Avortul pune capăt unei sarcini prin îndepărtarea ovulului implantat în uter. Complicaţiile
avortului pot ameninţa sănătatea femeii, inclusiv posibilitatea de a avea copii în viitor. Avorturile
frecvente pot afecta liniştea şi fericirea unei femei şi pot influenţa negativ relaţia cu partenerul.
Dacă o femeie recurge la avort, acesta trebuie făcut cît mai devreme posibil şi după aceea trebuie
folosită o metodă contraceptivă. Atenţie: o nouă sarcină poate apărea la 11 zile de la un avort, chiar
înaintea reapariţiei menstruaţiei.

Sub aspect medical avortul reprezintă prin sine întreruperea gravidităţii în termeni de pînă la 28
săptămîni, adică pînă la momentul, cînd este posibilă naşterea unui făt viabil. Există, însă avort
artificial, care se face în termeni pînă la 12 săptămîni la dorinţa femeii (în unele cazuri, la indicaţia
medicilor, şi în termeni mai tîrzii).

Sub aspect juridic avort se consideră eliminarea fătului mort pînă la expirarea a 28 de săptămîni
sau extragerea lui artificială. Extragerea fătului viu din uter pînă la expirarea a 28 săptămîni de
graviditate juridic se consideră ca naşterea copilului, chiar şi în cazul cînd fătul a trăit cu totul puţin.
Tema: Bolile cu transmisie sexuala

1. BTS este un termen generic aplicat pentru vreo doua duzini de boli infectioase care se transmit in
special pe cale sexului oral, anal sau vaginal. Efectele lor nu se reduce doar la organele
reproductive,ele nu implica neaparat activitatea sexuala ,desi acest lucru nu e exclus .

In majoritatea cazurilor agentii patogeni patrund in organism prin membranele mucoase-suprafete


umede si calde ale vaginului,uretrei anusului si cavitatii bucale.Totusi ,in unele cazuri contactul cu
pielea infectata poate fi sufficient pentru achizitionarea infectiei.

In plus orice taietura sau leziune faciliteaza patrunderea in circuitul sangvin a agentilor patogeni.

Majoritatea BTS cauzate de bacterii,protozoare sau alte organisme mici pot fi tratate,de regula,cu
antibiotice.Prin BTS exista doua infectii bacteriene cunoscute inca din antichitate - sifilis si
gonoreea .O a treia,chlamidia capata o raspindire alarmanta in zilele noastre.Toate trei pot fi tratate
cu antibiotice,dar pot conduce la complicatii grave daca nu sint tratate la timp.

Infectiile virale,desi pot fi tratate,ramin incurabile.Acestea include herpesul papilomavirusul uman


care cauzeaza negi si virusul imunodeficitar uman (HIV),care produce SIDA. Tratamentul poate
doar elimina simptomele si inceta progresarea acestor boli.

Alte BTS raspindite include trihomonoza cauzata de protozoa si tratabila cu simple


antibiotice,scrabia care consta din organismele minuscule ce infecteaza pielea sau parul pubian si
poate fi tratata cu crème sau lotiuni aplicate local .Vaginitele bacteriale pot fi urmare a contactului
sexual,caci modificarile in flora vaginala se pot produce si fara contactul sexual .Exista peste 24 de
BTS.

De obicei protectia contra bolilor sexual transmisibile presupune utilizarea unei bariere
fizice.Pentru multe femei aceasta bariera simbolizeaza o bariera emotionala sau o lipsa de incredere
in partener,ceea ce face dificila realizarea protectiei.

Majoritatea microorganismelor care cauzeaza bolile sexual transmisibile ,inclusive


gonoreea,hlamidioza si SIDA sint foarte vulnerabile in afara corpului.Sub influenta uscaciunii
aceste microorganisme mor,ele au nevoie de caldura,umeditate si mediul corpului uman pentru a
supravietui.Papilomavirusul uman (PVU) reprezinta o exceptie intrucit el poate supravietui in pielea
din jurul organelor genitale externe. Majoritatea bolilor sexual transmisibile trec de la o persoana la
alta doar daca bacteriile si virusurile au posibilitatea de a se deplasa direct dintr-un corp in altul sau
25
daca contactul cutanat direct are loc intre partile vulnerabile ale corpului ,femeile fiind expuse unui
risc mai mare de a contracta boli sexuale transmisibile.

In cadrul unui singur act sexual neprotejat cu un partener infectat riscul femeii de a cantracta
hlamidioza este de 40%,pe cind cel al barbatului este doar de 20%.Femeia are de 17,5 ori mai multe
sanse de a contracta virusul HIV de la barbat ,decit viciversa.Gonococii,hlamidiile,PVU si virusul
HIV pot fi transime fatului,fie in timpul sarcinii fie in timpul nasterii,iar uneori in ambele cazuri.In
plus ,virusul HIV poate infectasugarul prin laptele matern,oferit de catre mama infectata.

2.Cancerul de col uterin

Raspindirea cancerului de col uterin, care este o patologie cu potential fatal, nu corelat clar pina in
present cu virusurile sexuale trasmisibile.Totusi,unii savanti inca din secolul 19 suspenda cancerul
de col uterin de a fi legat intr-un anumit mod de actul sexual.Ei au observat ca prostituatele sufereau
frecvent de acest tip de cancer,iar la calugaritele catolice celibatare si la altele femei,considerate
virgine ,aceasta boala era aproape inexistenta.Cauzele cancerului de col uterin sint inca
contraversate si supuse cercetarilor,dar se pare ca aproximativ 84%din cazurile de cancer de col
uterin sint cauzate in primul rind de papilomavirosul uman (PVU) care trece de la barbatul infectat
la femeie in timpul actului sexual.

3.Papilomavirusul uman(PVU)

Cancerul de col uterin reprezinta ultimul stadium al modificatiilor celulare anormale declansate de
infectia cauzata de citeva tipuri ale marii familii de papilomarvirusuri umane.Exista mai mult de 65
de tipuri de papilomavirusuri umane care cauzeaza leziuna microscopice ale diferitor parti ale
corpului.Aproximativ 20 sint associate cu activitatea sexuala si doar citeva constituie o cauza unor
infectii genitale si anale.Virusul poate infecta zona genitala externa,anusul,vaginul,colul uterin sau
chiar mucoasa canalului cervical care realizeaza comunicarea din uter si vagin.Tipurile mai
periculoase de virusi nu produc modificari vizibile cu ochiul liber.Un alt virus sexual
transmisibil,virusul herpes simplex,poate juca un anumit rol impreuna cu PVU in dezvoltarea
cancerului de col uterin.Cancerul de col uterin este ultimul stadium de dezvoltare treptata a
anormalitatii celulelor de col uterin care incepe cu o infectie cu PVU.Acest proces poate dura
aproximativ 20-25 de ani pina a ajunge la cancer sau se poate desfasura mai rapid,in special daca
femeia contracteaza PVU in adolescenta.
4.Boala inflamatoare pelvina (BIP)
Aparitia bolii inflamatoare pelviene (BIP) a fost legata pe parcursul unei perioade mari de timp de
transmiterea sexuala:doua din principalele microorganisme responsabile de aparitia ei sint Neisseria
gonorrheae,care provoaca boala hlamidioza.Gonoreea este o boala foarte contagioasa,dar
hlamidioza constituie cea mai raspindita infectie bacteriana sexual transmisibila care contamineaza
anual aproximativ milioane de oameni.Aproape o cincime din toti adolescentii au hlamidii.De
gonoree se imbolnavesc annual aproximativ 1.100.000 oameni.Unii oameni se infecteaza cu
gonococci si hlamidii simultan si aproximativ 30-40% din femeile care sufera de gonoree,sufera si
de hlamidioza.Daca femeia are cel putin un act sexual cu un barbat cu gonoree si hlamidioza,ea are
mai multe sanse de a contracta gonoreea,dar ar putea contracta si hlamidioza sau ambele infectii.
Boala inflamatorie pelvina consta in inflamarea organelor pelviene,cauzata de bacteriile care
patrund in organism in timpul actului sexual vaginal.Multe femei traiesc ani de zile avind dureri
pelviene cornice sau suporta stresul si tristetea sterilitatii care apare din cauza BIP.

26
CUM SE TRANSMIT GONOREEA SI HLAMIDIOZA.

Datorita faptului ca bacteriile ce cauzeaza BIP pot ajunge la organelle reproductive ale femeii doar
prin vagin,ele pot conditiona patologia numai daca sint raspindite prin actul sexual vaginal,desi
ambele tipuri de bacterii pot infecta in afara de sistemul reproductive ale femeii doar prin vagin,ele
pot conditiona patologia numai daca sint raspindite prin actul sexual vaginal,desi ambele tipuri de
bacterii pot infecta in afara de sistemul reproductive si alte zone,cum ar fi anusul.La femei zonele
sensibile la gonococci si hlamidii sint colul uterin,anusul si faringele.Gonococii si hlamidiile se afla
in sperma barbatului infectat si trec in timpul actului sexual de la penisul lui prin vagin spre col,ceea
ce reprezinta primul pas in dezvoltarea unei BIP.Chiar daca partenerul isi extrage penisul inainte de
ejacularea,lichidul seminal si secretiile preejaculatorii se pot scurge din penisul lui in timpul actului
sexual si ajunge la colul uterin.
Barbatul se poate contamina de gonoree si hlamidii atunci cind genitaliile lui vin in contact cu
secretiile vaginale sau anale ale unei partenere infectate.Cind uretra barbatului se infecteaza cu
gonococci,boala se numeste gonoree sau uretrita gonococica.Desi unii barbate pot fi
asimptomatici.majoritatea fac semen de gonoree timp de doua-cinci zile de la infectare,desi uneori
aceasta perioada este mai lunga.Partenerul poate suspecta primul existenta unei patologii,atunci
cind urinarea devine dureroasa sau daca observ eliminari din uretra.Aceste eliminari pot fi usoare la
inceput,dar la majoritatea barbatilor devin mai abundente si mai purulente timp de 24 ore de la
inceputul lor.
5. VIRUSUL HIV SI SIDA
Multe femei percep SIDA ca pe o boala ce afecteaza pe altcineva sau ca o ,,boala a
narcomanilor,,.Intr-adevar la inceputul anilor’80 majoritatea cazurilor diagnosticate de SIDA erau
intilnite printer homosexuali.Spre 1992,in toata lumea 90% din cazurile noi de infectare erau
transmise heterosexual.
Virusul HIV ataca sistemul imun,care protejeaza omul de infectii si de dezvoltarea tumorilor
maligne.Atunci cind persoana este contaminate cu acest virus se spune ca ea este ,,HIV pozitiva,,
sau ,,HIV,,.Capacitatea mare de a se modifica impiedica savantii sa creeze o vaccine sau un
tratament efficient contra acestui virus.

Sindromul de imunodeficienta achizitionala (SIDA)reprezinta o faza finala a infectiei cu virusul


HIV.Sindromul reprezinta un grup de simptome,iar SIDA semnalizeaza ca sistemul imun se
decompenseaza.In conformitate cu definitia curenta a SIDA ,data de Centrele de preventie si control
al bolilor,persoana sufera de SIDA daca este infectata cu virusul HIV si face patologii periculoase
pentru viata,care nu sint obisnuite pentru oamenii cu sisteme immune sanatoase sau daca are
concentratii sangvine scazute de cellule CD4-mai putin de 200 celule pe milimetrul cub de singe.

Femeia poate trai zece sau chiar mai multi ani,fiind infectata cu virusul HIV inainte de a face
SIDA.In cea mai mare parte din acest timp ea va arata si se va simti sanatoasa.
De fapt,intrucit nu exista simptome patognomonice pentru infectia cu virusul HIV,ea nu va sti ca
este purtatoare a acestui virus,daca nu-si va face un test pentru depistarea virusului HIV.Ea mai
poate trai citiva ani dup ace a inceput sa aiba SIDA,dar ulterior va muri din cauza lui.
Din momentul in care aceasta patologie a fost recunoscuta,in anul 1981,cunostintele despre SIDA si
definitia lui s-a modificat.
ÎN CE MOD AFECTEAZA VIRUSUL HIV ORGANISMUL UMAN?

Problemele cauzate direct de virusul HIV includ dementa din SIDA;meningita aseptica-un tip de
inflamatie a tunicii ce infasoara creierul si maduva spinarii si alte probleme neurologice.Pe de alta

27
parte,virusul dauneaza indirect prin favorizarea dezvoltarii infectiilor oportuniste.De asemenea ,el
afecteaza si distruge alte parti ale sistemului imun,inclusive limfocitele CD4,dar scopul acestei
distugeri nu este inca clara.De aceea cauza nemijlocita a decesului nu este virusul HIV prin sine,dar
infectiile oportuniste pe care organismul nu le mai poate contracta.Spre exemplu pneumonia cu
Pneumocystis carimii dar poate ucide persoana care sufera de SIDA.
Multe femei sint ingrijorate de faptul ca sarcina ar putea accelera evolutia bolii.De
asemenea,femeile pot fi ingrijorate de posibilitatea ca virusul sa se transmita fatului.Doctorii previn
femeile ca rata medie de transmitere este aproximativ 25-30%
CUM SE TRANSMITE VIRUSUL HIV.

Virusul HIV se transmite prin lichidarea organismului care contin virusul:prin singe,inclusive acel
menstrual,secretiile vaginale si sperma.Cel mai obisnuit mod de transmitere a virusului de la o
persoana la alta este prin intermediul actului sexual care permite ca lichidul seminal sperma
secretiile vaginale sau cervicale sau single menstrual al persoanei infectate sa vina in contact cu
zonele ale celeilalte personae.Pentru femeie organelle sexuale vulnerabile sint vaginul si colul
uterin.Pentru barbat eceste organe sint constituite de glandul penian so oficiul uretrei.La ambele
sexe virusul poate patrunde prin mucoasa rectului si prin orice loc unde exista o leziune sau iritare a
pieii,cum ar fi pe mini sau degete.Cea mai riscanta forma de sex neprotejat cu un partener infectat
este actul sexual anal.Pe locul doi,in functie de risc,sta actul sexual vaginal,iar pe locul trei sexul
oral.
Desi inca nu se stie précis,taieturile sau iritarile mici din gura pot fi niste porti usor de trecut
pentru infectie daca lichidul din penis sau vagin vine in contact cu gura.Gura poate fi
vulnerabila,daca persoana are o patologie a gingiilor sau daca contactul are loc timp de citeva ore
dupa spalarea dintilor sau utilizareaz atei dentale.Totusi probabil desi nu este singur slaliva distruge
virusul HIV.
Sudoarea,lacrimile,saliva contine prea putini corpi virali,fie nu-I contine deloc si astfel nu pot
servi in calitate de cai de transmisie a virusului HIV.Astfel contactele intimplatoare dintre
oameni,cum ar fi scuipatul sau sarutul,cit si strinsul miinilor,imbratisarile sau consumarea
alimentelor preparate de persoana HIV pozitiva nu vor duce la raspindirea virusului.Chiar si
contactul cu masele vomititive ale unei personae infectate nu este periculos,deoarece mediul acid
stomacal omoara virusurile.Sint putine sanse ca urina si fecalele sa contina o cantitate suficienta de
virus pentru a contamina pe cineva, cu exceptia cazurilor care contin singe vizibil.

Exista riscul contaminarii cu singe in cazul utilizarii in comun a acelor fara a le steriliza atunci cind
este lezata pielea,sint incrustate anumite parti ale corpului,facerii tatuajelor sau injectarii drogurilor
subcutanat sau chiar in venta.
6.Candidozele

Candidoza genitala este o infectie fungica a penisului sau vaginului. Popular i se spune afta si este
cauzata de o specie de ciuperci numita Candida. Cauza cea mai frecventa este Candida albicans,
care se gaseste in mod normal in intestinul uman, dar si in vagin. Cand creste prea mult in zonele
genitale, duce la simptome suparatoare pe care majoritatea femeilor le simte cel putin o data in
viata.

Cel mai des, boala se manifesta prin prurit vulvar (organul genital feminin extern) si vaginal. Clasic,
in timpul infectiei, peretii vaginului se inrosesc si contin placi albe, aderente si inchegate. Rar, poate
sa apara o scurgere vaginala in cantitate mare, edem (umflatura nedureroasa caracterizata prin
acumulare de lichid in tesut), eritem (inrosire a pielii care dispare la apasare) sau fisuri (pierderi de

28
tesut) in zona vulvei. In cazul barbatilor, sunt afectate penisul si scrotul ("punga" de piele si muschi
in care stau testiculele).

7.CHLAMIDIOZA

Infecţia generală cu Chlamidia trachomatis este cea mai frecventă afecţiune genitală cu transmitere
sexuală la femeie.

Frecvenţa Chlamidiozei atinge 50% din lotul de femei cu afecţiuni genitale inflamatorii, este
depistată la 40% de femei bolnave de trichomoniază şi gonoree.
Se transmite pe cale sexuală, este posibilă infectarea nou-născuţilor în timpul travaliului
(conjunctivită).

Clinic – perioada de incubaţie 20-30 zile, durată îndelungată, clinică ştearsă, tendinţă spre recidive.

Chlamidioza afectează diverse sectoare ale aparatului urogenital cu apariţia: endocervicita, uretrita,
colpita, bartolinita, salpingita. Complicaţiile tardive: sterilitate, avorturi spontane, moartea
antenatală a fătului.

8.Riscul inalt al contaminarii bolilor sexual transmisibile in virsta adolescentei.

Cu cit sint mai tinere femeile atunci cind fac primul act sexual,cu atit este mai mare riscul de a face
o BIP ,cancerul de col uterin si de a contracta virusul HIV.Modificarile legate de virsta din organele
genitale explica riscul crescut al fetelor tinere.Sistemele de reproducere nu sint completamente
mature decit dupa citiva ani de la inceputul pubertatii.La o virsta relativ precoce mucusul cervical
poate sa nu posede toata gama sa de proteine de protectie.
Unii cercetatori presupun ca in adolescenta pot aparea dificultati in aprecierea in comun cu
partenerii a intensitatii activitatii sexuale si a participarii sexului protejat,pot avea loc schimbari de
parteneri:pot avea loc contacte cu mai multi parteneri infectati de boli sexual transmisibile;si se pote
inregistra o intirziere in solicitarea asistentei medicale in comparatie cu femeile mai in
virsta.Adolescentele cu experienta sexuala au de trei ori mai multe sanse de a face BIP,decit femeile
sexual experimentate,la mijlocul si la sfirsitul decadei a treia de viata.
Masuri de precautie in vederea reducerii riscului de a contracta boli sexual transmisibile:
-reducerea numarului de parteneri sexuali;
-discutarea trecutului sexual si legat de droguri cu partenerii sexuali;
Unica modalitate de prevenire a contaminarii cu boli sexual transmisibile consta in evitarea
tipurilor periculoase de contacte-trebuie de practicat sexul protejat.
9.Conditiile de prevenire a bolilor sexual transmisibile
In multe cazuri femeile nu dispun de informatia de care au nevoie pentru a se proteja.Femeile tinere
se expun unui risc deosebit de mare si din cauza faptului ca doctorii si profesorii nostri nu au reusit
sa se adapteze la modificarile rapide ce au avut loc in deprinderile sexuale ale
adolescentilor.Aceasta pata alba ii face sa aiba mult mai multe sanse de a suporta surprise in viata
sexuala ianinte de a invata cum sa se protejeze sanatatea si fara a solicita serviciile sociale si
medicale de care au nevoie.
Unii oameni nu recunosc in simptomele usoare semen ale bolii;nu vor sa creada ca ar putea avea o
boala sexual transmisibila.Sau incurca simptomele,considerindu-le legate de alte probleme,decit
sexul.In plus,unii continua de a face sex neprotejat chiar si atunci cind stiu ca sufera de o infectie.
Majoritatea femeilor nu au primit nici un fel de educatie sexuala elementara care ar include
informatii explicite referitoare la modul in care microorganismele sexual transmisibile traiesc si se
raspindesc si care sint actiunile pe care le pot intreprinde femeile pentru a preveni transmiterea
lor.Lasate pe seama lor proprie multe femei subestimeaza riscurile sexului neprotejat,nu au
deprinderi practice in utilizarea metodelor de bariera si se ruineaza sa insiste asupra a le ajuta pe ele
insele si a-si educa copii pe viitor.

29