Sunteți pe pagina 1din 10

„Noii ruși”- un fenomen cu iz apocaliptic,

mii de ruşi bogaţi părăsesc oraşele şi se retrag


în zone izolate

În Rusia se naşte un fenomen cu iz apocaliptic: mii de ruşi


bogaţi părăsesc oraşele şi se retrag în zone izolate, pentru
a-şi duce viaţa cât mai departe de civilizaţie. Trăiesc în
colibe, mănâcă doar ce cultivă şi îşi cresc copiii în spirit
liber. Pentru ei, banii şi cariera nu mai au valoare. Mai
mult, sunt convinşi că în curând vom trăi toţi ca ei.
Au fost profesori, ingineri, avocaţi, oameni de afaceri. Au
avut bani şi cariere de invidiat. Dar într-o zi şi-au vândut
casele, şi-au îngheţat conturile şi s-au retras în sălbăticie
pentru a trăi ca la începuturile lumii.
Li se mai spune „Noii ruși” și numărul lor crește mereu –
atât cât să populeze astăzi 200 de sate și cătune, risipite
în sălbăticia aspră a Siberiei. Aparent, „Noii ruși” sunt niște
ființe ciudate – orășeni bogați și instruiți (mulți milionari și
oameni de afaceri), care, sătui de atâta bine, au decis să
se refugieze cu întreaga familie la marginea lumii, fără a
lua cu ei nimic care să le ușureze traiul sau munca zilnică.
Au venit în grupuri mici sau pe rând, fiecare cu povestea
lui de viață, cu îndemnul și căutările personale.
Eduard e unul dintre ei. A lucrat în Occident şi a fost
manager de talie internaţională. Acum locuiește la
Alexandrovka, satul de la porţile Siberiei într-o iurtă – un
fel de cort cu podea de lemn. Are doi copii pe care refuză
să-i dea la şcoală de teamă că sistemul îi va transforma în
marionetele civilizației.. Dar în Alexandrovka toți au studii
superioare, așa că David și Danila au de la cine învăța.
Mănâncă simplu şi doar ce cultivă. N-au nici curent
electric, nici apă curentă. Şi vara şi iarna se călesc cu
găleți de apă aruncate peste ei, la temperaturi siberiene.
Altul, Constantin, a fost anchetator în miliţia rusă, dar la
vară se va muta şi el în Alexandrovka, satul de la porţile
Siberiei. Iulia a fost profesor universitar de matematică. S-
a stabilit aici împreună cu soţul ei, care n-a mai suportat
stresul funcţiei pe care o avea în domeniul construcţiilor.
Cu toţii vor să trăiască în strictul necesar, fără bani şi fără
tehnologie. Lui Constantin, fostul securist, i se spune
Şamanul şi e vraciul comunităţii. Îşi vindecă pacienţii cu
rugăciuni, plante şi ritualuri de îmbăiere.

Alexandrovka pare să fie unul dintre puţinele locuri pe


Pământ în care singurul guvernator e NATURA. E o lume
liberă, care te contaminează..
Numărul celor care îl caută pe Dumnezeu în pustietatea
pădurilor crește mereu.. Nimeni nu trișează când vine de
bună voie în Siberia, și nimeni nu vrea să pară ce nu este.
În Siberia rezistă doar cei puternici și deciși. Cu toții refuză
banii, avantajele energiei electrice și chiar binefacerile
medicamentelor, înlocuind totul cu rugăciunea, cu
miracolul simplității și al remediilor naturiste. Organizează
singuri mici spitale și școli, organizează concerte și
spectacole culturale, încât ai zice că, împreună, formează
o sectă milenaristă, speriată de multele scenarii
catastrofice ale profețiilor nostradamice. „Noii ruși” sunt
însă ortodocși curați. Au preoți, au biserici, au icoane la
care se roagă. De altfel, fiecare nouă așezare nu începe
altcumva decât cu o cameră de bârne închinată lui
Dumnezeu și, alături, un bordei săpat direct în pământ.
Gherman Sterligov, al doilea milionar oficial al Rusiei de
după căderea URSS şi-a abandonat în 2005 averea
pentru a trăi ca un ţăran într-o parte îndepărtată a Rusiei,
fiind dovada că se poate găsi fericirea. S-a bucurat de o
avere impresionantă, a trăit în vile somptuoase, a avut
yachturi şi avioane private, dar a renunţat la acest stil de
viaţă în urmă cu patru ani şi a ales să se mute cu familia
sa într-o zonă rurală a Rusiei, unde a ales să trăiască în
mijlocul sălbăticiei.

Majoritatea prietenilor mei au crezut că mi-am pierdut


minţile, dar după patru ani se dovedeşte că am făcut
alegerea corectă. Criza economică care i-a afectat pe
majoritatea oligarhilor este departe de mine. Spre
deosebire de ei, eu sunt liber aici. Nu sunt dependent de
nimeni şi am suficiente resurse pentru a supravieţui”.
La doar 24 de ani, Gherman Sterligov a pus bazele
propriei companii şi în scurt timp, profitând de vidul de
legislaţie din acea vreme, a reuşit să construiască un
imperiu financiar, cu birouri în Londra şi New York, şi a
devenit milionar.
În timp ce Sterligov îşi făcea un nume în domeniul
afacerilor, ameninţările începeau să se intensifice, iar el şi
soţia sa trăiau în permanentă cu frica de a nu fi răpiţi,
brutalizaţi sau chiar omorâţi.. „În primii doi ani de relaţie
ne-am mutat de 23 de ori. El mă suna şi-mi spunea:
«Împachetează, iar ne mutăm». În cercurile în care soţul
meu activa aveau loc multe crime”, îşi aminteşte Alyona.
Tocmai din această cauză, nu este de mirare că oligarhii
ruşi angajează o armată de gardieni care să-i protejeze.
Alyona, a cărei familie era apropiată cu fostul lider
comunist Nikita Hruşciov, a urât dintotdeauna să aibă
servitori. „Nu-mi doream străini în casa mea. Dar
întotdeauna era o excepţie: bodyguarzi înarmaţi. După ce
ne-am mutat în Moscova, după o perioadă petrecută în
Mayfair- Londra, am realizat că aceştia erau
indispensabili. Eram foarte bogaţi într-o ţară în care
majoritatea oamenilor nu erau avuţi, iar oamenii de afaceri
erau ţintele favorite ale răpitorilor pentru a se răfui cu
această situaţie. Era îngrozitor. Întotdeauna aveam cel
puţin două gărzi de corp cu mine, dar o dată numărul
acestora a ajuns la 60 pentru a mă supraveghea atât pe
mine, cât şi pe copiii mei”, a continuat aceasta, în timp ce
soţul sau a dat afirmativ din cap.
„Eram ca păsările într-o cuşcă aurie. Fiind foarte bogaţi,
trăiam într-o sclavie, din care, din fericire, am scăpat”, a
completat Gherman. Pentru a scăpa de ameninţări, în era
preşedinţiei lui Boris Elţân, multe cupluri bogate declarau
că s-au despărţit şi se afişau la petreceri cu alte persoane
pentru a distrage atenţia de la familia adevărată. „Se
prefăcea că nu mai suntem importanţi pentru el şi aşa
prevenea să devenim ţintele rivalilor sau ale răpitorilor”, a
confirmat Alyona. Un factor important în decizia lor de a-şi
schimba stilul de viaţă l-a constituit înfrângerea lui
Gherman în alegerile prezidenţiale din 2004, când
învingător a ieşit actualul premier rus Vladimir Putin. „A
venit acasă, şi-a aruncat jacheta şi a spus: «Nu mai pot
face nimic aici. Hai să plecăm şi să începem o nouă
viaţă»”, îşi aminteşte Alyona, care a fost cerută în
căsătorie la doar trei minute după ce s-au cunoscut. Au
ales ca loc o zonă împădurită, aflată la 60 de kilometri
depărtare de Moscova, o zonă lipsită de luxul cu care s-au
obişnuit, dar pe care nu îl regretă.
În perioada lui de prosperitate, Gherman Sterligov a oferit
locuri de muncă pentru 2.500 de persoane. În prezent,
aceştia mai sunt doar în număr de doi, ambii muncitori,
care îl învaţă pe Sterligov cum să facă lucruri precum
construcţia de ziduri sau repararea de garduri.
După o viaţă trăită în cel mai luxos cartier din Moscova,
Sterligov şi soţia sa şi-au schimbat perspectivele asupra
vieţii şi au decis să-şi vândă proprietatea din cartierul
Rublyovka, apartamentul cu vedere spre Statuia Libertăţii
din New York, birourile de pe Wall Street şi din Londra,
casa din Elveţia, castelul din Franţa şi apartamentul din
Piaţa Rosie din Moscova pentru a se muta la ţară.
Sterligov şi-a vândut averea la licitaţie după ce s-a ales
praful de ambiţiile sale politice, care începuseră cu o
campanie pentru funcţia de guvernator al Siberiei şi au
fost urmate de candidaturile pentru primăria Moscovei şi în
final pentru preşedenţia Rusiei.
„Mi-am dorit să schimb viaţa oamenilor din Rusia în bine…
Mi-am dorit să aduc o nouă viziune acestei ţări, pentru a
crea o viaţă mai bună. Dar nu am reuşit, şi am ajuns să
îmi dau seama că, chiar dacă nu voi putea fi alături de ţara
mea în acest mod, familia mea încă are nevoie de mine –
şi am putut face schimbări la acest nivel.”
A ajuns să acumuleze datorii uriaşe din pricina costurilor
campaniilor sale electorale, aşa că şi-a vândut casa din
Moscova, toate proprietăţile şi acţiunile, şi şi-a plătit
datoriile, iar mai apoi, după o călătorie în pădure, şi-a
construit o casă cu banii care îi mai rămăseseră după ce
totul fusese vândut.
Eliberat de boala materialismului şi de traiul îmbâcsit într-o
mare capitală a lumii, Sterligov a găsit adevărata fericire,
fericirea fără bani.
Acum, la 15 ani după ce a făcut primul sau milion, a
renunţat la afaceri şi a optat pentru o viaţă tradiţională
ţărănească, trăită în adâncul zonei rurale ruseşti,
împreună cu soţia sa şi cei cinci copii.
„Viaţa mea nu a fost niciodată mai bună – încă nu pot
crede că am o viaţă atât de împlinită şi interesantă”, a
declarat el programului BBC World Service’s Outlook.
„Puii de curcan tocmai au ieşit de sub cloşcă – aceasta
este o ştire interesantă pentru noi în momentul de față.
Am reuşit să găsim fericire ca şi familie – şi încă nu pot să
cred că am reuşit să părăsim Moscova, cu toată atmosfera
ei de mercenariat, ividie şi ostilitate. Cu greu pot descrie
starea sufletească în care ne aflam, exact cum nu poţi
descrie gustul unei îngheţate. Trebuie să o guşti pentru a
şti asta.”
Gherman Sterligov trăieşte acum într-o casă mică, pe
care o descrie ca fiind „o sobă rusească, câteva ferestre,
pereţi şi un tavan”. Are deasemenea două tractoare, un
boldozer şi o Toyota veche, deşi pe timp de iarnă la fermă
se poate ajunge doar cu o căruţă tarasă de cai. Cea mai
apropiată casă se află la 11 km distanţă. Nu are
electricitate şi acum încearcă să se descotorosească şi de
telefonul mobil.
Cu toate acestea, el spune că nici atunci când era bogat
nu a dus o viaţă tipică de magnat rus. „Nu aveam elefanţi
sau piscine”, spune el. „Dar este adevărat, am trăit
întotdeauna în cele mai bogate, elegante şi exclusiviste
cartiere, în case mari şi scumpe”.
> Pasul spre Siberia n-a fost totuşi uşor. „A fost greu
pentru soţia mea, care nu era obişnuită cu viaţa la ţară, ci
mai degrabă cu viaţa de milionar. Acum este
recunoscătoare, deoarece copiii noştri duc o viaţă
normală, o viaţă reală. Familia mea este fără îndoială mai
fericită.”
Copiii lui Sterligov primesc educaţie acasă, deoarece el
crede că mediul din şcoală „îi va corupe”. Nu le va permite
să urmeze studii universitare, din acelaşi motiv:
„Universităţile sunt pline de depravare – nu s-ar deprinde
cu altceva de acolo în afară de corupere morală. Aşadar,
este în afară de orice discuţie”, spune el.
Este un naţionalist convins şi a devenit profund religios
acum 10 ani – deşi nu vrea să vorbească despre acest
lucru, descriindu-l ca fiind „prea personal”..

S-ar putea să vă placă și